Not seeing a Scroll to Top Button? Go to our FAQ page for more info. mai, 2020 | Cosmin Marinescu

Archive lunare: mai 2020

Aplicații online-5

Share

Aplicații propuse spre rezolvare: 

Tema 6 – Schimbarea instituțională

1Modificarea regulilor jocului creează grupuri care câştigă şi grupuri care pierd. Să presupunem că proprietarii unor rafinării şi ai unor televiziuni caută să ridice profitabilitatea afacerilor lor prin obţinerea de scutiri fiscale. Cine câştigă şi cine pierde dintr-o asemenea modificare a regulilor fiscale? Ce consecinţe ar avea această politică în plan economic şi socio-cultural?

2. Numeroase studii întrevăd posibilitatea ca globalizarea, integrarea sistemelor financiare şi revoluţia în domeniul tehnologiei informaţiei să reducă statul contemporan la statutul de „paznic de noapte”. Explicaţi de ce internetul, de exemplu, erodează puterea statului de a taxa şi reglementa?

3. Analizează următorul studiu de caz şi formulează concluziile desprinse: 

În Peru, 99 la sută din reglementările guvernului central – mijloace de redistribuire a bogăţiei – sunt produsul puterii executive. Începând din 1947, statul a produs anual aproape 27.000 de legi şi decizii administrative. Legile nu pot face însă ceea ce intenţionează să facă. Politicile de reducere a preţurilor produselor esenţiale se soldează, de fapt, cu creşterea acestora. Instituto Libertad y Democracia a arătat că, între decembrie 1980 şi iunie 1985, preţurile alimentelor controlate de stat au crescut cu 31,4% mai mult decât preţurile la produsele alimentare asupra cărora nu era exercitat controlul statului.

4. Identifică valoarea de adevăr (Adevărat/Fals) pentru propozițiile 5, 7, 9 de la aplicațiile Temei 6 a cursului de Economie Instituțională (pagina 157).

(5) Banii sunt invenţia statului, fiind produsul actelor legislative ale acestuia.

(7) Competiţia instituţională este efectul deschiderii economiilor la oportunităţile pieţei externe.

(9) Schimbarea instituţiilor informale are caracter inerţial şi este dependentă de trecut.

Rezolvă aplicațiile de mai sus și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii de mai jos, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.

Termen: vineri, 15 mai, ora 21, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate.

Comentariile postate în termenul indicat vor fi ulterior publicate și vor primi raspuns, cu rezolvările necesare, din partea titularului didactic.

Mult succes!

Rezolvări Aplicații online-5

1Modificarea regulilor jocului creează grupuri care câştigă şi grupuri care pierd. Să presupunem că proprietarii unor rafinării şi ai unor televiziuni caută să ridice profitabilitatea afacerilor lor prin obţinerea de scutiri fiscale. Cine câştigă şi cine pierde dintr-o asemenea modificare a regulilor fiscale? Ce consecinţe ar avea această politică în plan economic şi socio-cultural?

Răspuns: Din punct de vedere instituțional, statul deține capacitatea de a acorda anumitor companii sau persoane, în mod discreționar, o serie de avantaje, precum facilități fiscale, finanțare de la stat, îngăduință pentru datoriile la bugetul de stat, etc.

În situația ilustrată de mai sus, este limpede că atât proprietarii rafinăriilor, cât și ai televiziunilor, vor avea de câștigat. În același timp – atenție! – și decidenții statali, adică cei care ar decide acordarea acelor privilegii, ar obține anumite avantaje – fie economice, fie politice, altfel nu ar recurge la aceste decizii. Pe de o parte, bugetul statului ar putea avea de câștigat pe termen lung, pe de altă parte, televiziunile ar putea reflecta mai favorabil politicile guvernamentale.

Dezavantajele se vor manifesta la nivelul altor grupuri sau sectoare economice. În general, acordarea de privilegii către anumite grupuri sau sectoare poate fi însoțită de creșterea gradului de reglementare a celorlalte grupuri sau sectoare economice. Această situație creează stimulente puternice pentru dezvoltarea comportamentului de dobândire de privilegii (capturarea statului prin acțiuni de lobby politic).

2. Numeroase studii întrevăd posibilitatea ca globalizarea, integrarea sistemelor financiare şi revoluţia în domeniul tehnologiei informaţiei să reducă statul contemporan la statutul de „paznic de noapte”. Explicaţi de ce internetul, de exemplu, erodează puterea statului de a taxa şi reglementa?

Răspuns: Globalizarea este termenul modern utilizat pentru a descrie schimbările ce au loc în societate și în economie la nivel mondial ca urmare a intensificării comerțului internațional și schimburilor culturale, în condițiile creșterii libertății economice și a mobilității factorilor de producție. Deschiderea economiei către exterior stimulează inovarea și creativitatea tehnologică, organizațională și antreprenorială, atât a competitorilor economici cât și a celor politici.

Pe de altă parte, globalizarea a condus la erodarea puterii statului de a taxa și reglementa. Spre exemplu, o creștere semnificativă a impozitului pe profit într-o țară va conduce, foarte probabil, la anumite ieșiri de capital, redirecționate către țări cu o fiscalitate mai prietenoasă, în condițiile în care capitalul reprezintă un factor de producție tot mai mobil (sensibil față de nivelul și dinamica impozitării). În contextul globalizării, statele intră și ele într-o proces de “competiție fiscală”.

Totodată, s-a diminuat și puterea de reglementare a statului. Spre exemplu, la nivelul Uniunii Europene există o serie de reglementări comune, ce trebuie respectate de toate statele membre (reglementări în privința ajutoarelor de stat, protecția persoanelor fizice față de prelucrarea datelor cu caracter personal, etc.)

Internetul a jucat un rol important în extinderea globalizării, inclusiv prin creșterea mobilității factorilor de producție. Pe de o parte, internetul facilitează accesul la informații și la comerțul online iar, pe de altă parte, permite munca de la distanță. Spre exemplu, o companie germană producătoare de mașini își poate externaliza activitățile suport, precum contabilitatea, într-o țară emergentă, reducându-și astfel costurile salariale.

În contextul epidemiei de coronavirus, internetul și digitalizarea au făcut posibilă munca de la distanță, sau telemunca, iar această perioadă va schimba probabil definitoriu manifestarea pieței muncii în anumite sectoare de activitate. În aceste condiții, piața exercită anumite presiuni inclusiv în privința reformelor statale.

3. Analizează următorul studiu de caz şi formulează concluziile desprinse: 

În Peru, 99 la sută din reglementările guvernului central – mijloace de redistribuire a bogăţiei – sunt produsul puterii executive. Începând din 1947, statul a produs anual aproape 27.000 de legi şi decizii administrative. Legile nu pot face însă ceea ce intenţionează să facă. Politicile de reducere a preţurilor produselor esenţiale se soldează, de fapt, cu creşterea acestora. Instituto Libertad y Democracia a arătat că, între decembrie 1980 şi iunie 1985, preţurile alimentelor controlate de stat au crescut cu 31,4% mai mult decât preţurile la produsele alimentare asupra cărora nu era exercitat controlul statului.

Răspuns: Prin fixarea prețurilor – de exemplu, prețuri maximale la alimente, cum este cazul în Peru, statul urmărește să favorizeze cumpărătorii (prețul maxim este stabilit la un nivel inferior prețului de echilibru).

Această măsură va conduce, însă, la o diminuare a ofertei de bunuri (deficit de ofertă). Producătorii vor considera acel domeniu mai puțin rentabil și vor decide să micșoreze cantitățile oferite. Totodată, producătorii marginali (cei ale căror costuri sunt mai mari) vor înregistra pierderi și vor ieși de pe piață. În această situație, vor exista cumpărători potențiali care nu pot cumpăra, deși ar fi dispuși să achite prețul stabilit de Guvern sau chiar un preț mai mare.

Așadar, intervenția Guvernului determină diminuarea ofertei de bunuri, ceea ce va conduce la apariția pieței negre, unde bunurile se vând la supra preț. În concluzie, deși Guvernului urmărea ca, prin plafonarea prețurilor, bunurile să fie accesibile consumatorilor vulnerabili, rezultatul final este contrar intențiilor.

4. Identifică valoarea de adevăr (Adevărat/Fals) pentru propozițiile 5, 7, 9 de la aplicațiile Temei 6 a cursului de Economie Instituțională (pagina 157).

(5) Banii sunt invenţia statului, fiind produsul actelor legislative ale acestuia.

Răspuns: Fals – Banii nu sunt invenția statului și nici un produs al actelor legislative. Moneda a apărut în urma unui proces de-a lungul a mii de ani. Inițial, diferite mărfuri sau metale prețioase erau folosite drept mijloc de schimb: aur, argint, fildeș, scoici, etc. (moneda – marfă). De-a lungul timpului, oamenii au descoperit că își pot atinge mai ușor scopurile dacă, în schimbul bunurilor și serviciilor lor, solicită bunuri mai ușor vandabile, care încep să fie cerute pe piață în calitate de mijloc de schimb. Selecția continuă a bunurilor vandabile a condus la apariția monedei.

(7) Competiţia instituţională este efectul deschiderii economiilor la oportunităţile pieţei externe.

Răspuns: Adevărat – Competiția instituțională reflectă ajustarea instituțiilor naționale cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea și performanța economică. În contextul globalizării, sistemele economice sunt predispuse la anumite adaptări și chiar la schimbări (instituționale și organizaționale) de amploare.

(9) Schimbarea instituţiilor informale are caracter inerţial şi este dependentă de trecut.

Răspuns: Adevărat – Schimbarea instituțiilor informale presupune un proces inter-temporal de evoluție culturală graduală. Această schimbare are, în mod necesar, un anumit caracter inerțial și dependență de trecut (path-dependence), de valorile culturale anterioare.

Aplicații online-6

Share

Aplicații propuse spre rezolvare: 

Tema 7 – Sursele institutionale ale progresului economic

1Enumeraţi sursele progresului economic prin separarea factorilor macro de cei de natură microeconomică. În ce categorie intră instituţiile şi valorile culturale?

2. Cum consideraţi că pot fi promovate mai bine valorile etice sintetizate în termeni ca „punctualitate”, „onestitate”, „păstrarea promisiunii”, „fidelitate”? Prin libertate sau prin constrângere? Au aceste atitudini vreo valoare economică?

3. Inovaţia şi creativitatea sunt mijloace indispensabile ale progresului economic. Ce puteţi spune despre exerciţiile de creativitate soldate cu soluţii tehnice ingenioase, „futuriste”, dar lipsite de rentabilitate, cum ar fi avionul Concorde sau TGV-ul franţuzesc? Sunt acestea inovaţii, în sensul că îmbunătăţesc viaţa oamenilor? De ce firmele şi guvernele nu pot planifica inovaţia, astfel încât să se realizeze un anumit număr de inovaţii pe lună?

Tema 8 – Schimbare institutională în Est: de la plan la piață

1. De ce tranziţia la economia de piaţă este analizată drept transformare instituţională sistemică?

2. Un investitor străin cumpără la licitaţie o întreprindere de stat supusă privatizării. Sindicatul salariaţilor blochează însă deciziile de restructurare ale noului patron, şi chiar accesul acestuia în firmă. Cine deţine, de facto, drepturile exclusive de control în firma respectivă? Este acest caz un exemplu adecvat de fragilitate instituţională? De ce?

3. Decapitalizarea întreprinderilor de stat este un proces prin care proprietatea de stat trece în mâinile particularilor. Consideraţi că aceasta satisface obiectivul central al reformei proprietăţii? De ce?

Răspunde la întrebarile de mai sus și postează explicațiile aferente în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.

Termen: miercuri, 27 mai, ora 21, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate.

Comentariile postate în termenul indicat vor fi ulterior publicate și vor primi raspuns, cu rezolvările necesare, din partea titularului didactic.

Rezolvări Aplicații online-6

1. Sursele progresului economic reprezintă o combinație între factori macroeconomici (capital, muncă, tehnologie, educație, resurse naturale) și microeconomici (activitate antreprenorială, ajustări structurale). Totodată, instituțiile și valorile culturale joacă un rol important întrucât, spre exemplu, constrângerile informale, adică moștenirile culturale, preferințele și valorile nu se modifică întotdeauna ușor, ca reacție la schimbarea rapidă și profundă a regulilor formale.

Explicația instituționalã a creșterii are la bază ideea că atât disponibilitatea, cât și productivitatea resurselor vor fi influențate semnificativ de mediul instituțional și politic. Stimulentele cu care se confruntă agenții economici sunt derivate în mare parte din instituțiile existente, instituții ce pot fi eficiente sau ineficiente.

2. Valorile etice sintetizate în termeni precum punctualitate, onestitate, păstrarea promisiunii, fidelitate pot fi promovate mai bine prin libertate, și nu prin constrângeri. Aceste atitudini au o valoare economică întrucât, spre exemplu, investițiile (străine) sunt sensibile la calitatea aranjamentelor instituționale și a mediului de afaceri. În aceste condiții, statele care adoptă instituții favorabile inițiativei antreprenoriale pot înregistra rate mai mari ale investițiilor, și deci rate superioare de creștere economică.

Susținerea progresului material decurge din afirmare unor instituții sociale și aranjamente instituționale fundamentale, precum drepturile de proprietate privată, transferul liber al proprietății într-un sistem instituțional de contracte voluntare, dar și virtuțile păstrării promisiunilor făcute, în contextul afirmării principiilor de drept ale unei societăți libere.

Întreprinzătorii, și oamenii în general, manifestă preferințe pentru cooperare onestă și avuție materială, iar aceste preferințe echivalează cu o atitudine pozitivă față de muncă, cu alegerea muncii în detrimentul timpului liber.

3. Avionul Concorde sau TGV-ul reprezintă soluții tehnice ingenioase, dar lipsite de rentabilitate. Din acest motiv, nu putem spune că inovațiile tehnice și inginerești au fost validate de piață, prin utilizarea calculului economic. Nu orice inovație tehnică are și valoare comercială. Firmele sau guvernul nu pot planifica inovația. Aceasta se bazează pe reforme instituționale prin care are loc creșterea gradului de libertate economică, având la bază sistemul modern al drepturilor de proprietate privată.

1. Tranziția la economia de piață este considerată o transformare instituțională sistemică întrucât a presupus schimbări radicale ale regulilor fundamentale de organizare socială, a instituțiilor care modelează comportamentul uman și coordonează activitatea economică. Astfel, tranziția a reprezentat mai mult decât simpla adoptare și modificare a unor politici sau programe guvernamentale. Acest proces a constituit trecerea de la un mod de organizare economică și socială la altul, complet diferit, spre deosebire de reformele instituționale și economice din economiile de piață deja consolidate, care implică doar schimbări marginale. Transformarea instituțională sistemică, indiferent de abordarea strategică aleasă (terapie șoc sau terapie graduală), nu este un proces lin și uniform, care se desfășoară fără costuri și convulsii sociale.

2. Transformările sociale de mari proporții sunt de obicei însoțite de fragilități instituționale, în condițiile în care grupurile de interese militează pentru dobândirea de poziții privilegiate (comportamentul de rent-seeking).

În exemplul dat, performanțele slabe în planul managementului și faptul că drepturile de proprietate nu sunt deplin clarificate ori protejate prin lege sunt expresia fragilității instituționale, elemente care pe termen mediu și lung vor determina frânarea dinamica progresului economic. În firma respectivă, drepturile exclusive de control sunt deținute practic (de facto) de către sindicat, care susține perpetuarea vechiului regim legal, împotrivindu-se astfel restructurării.

3. Decapitalizarea întreprinderilor (liberalizare fără privatizare), ca proces prin care proprietatea de stat trece în mâinile particularilor, nu satisface obiectul central al reformei proprietății – refacerea dependenței structurii de producție (a producătorului) de structura preferințelor de consum (de consumator). În ultimă instanță, acest obiectiv vizează depolitizarea deciziilor economice asupra utilizării resurselor rare din societate.

Particularitățile instituționale în care se produce decapitalizarea întreprinderilor de stat – constrângeri bugetare slabe – invalidează obiectivul central al reformei proprietății prin punerea în mișcare a cercului vicios decapitalizare – recapitalizare, pe canalele rent-seeking ale procesului bugetar și ale mecanismelor politice. Spre exemplu, în cazurile Oltchim, Hidroelectrica, CFR, Poșta Română, etc., proprietatea de stat a însemnat, privatizarea câștigurilor și naționalizarea pierderilor.

Aplicații online-7

Share

error: