Not seeing a Scroll to Top Button? Go to our FAQ page for more info. Creditele de angajament: capcană bugetară cu bătaie lungă | Cosmin Marinescu

Creditele de angajament: capcană bugetară cu bătaie lungă

Bugetul anului 2017 cuprinde prevederi care au fost mai puțin prezente în dezbaterea publică și în cadrul opiniilor de specialitate. Acestea sunt creditele de angajament. Spre deosebire de toți ceilalți ani, bugetul pentru 2017 vine cu o dinamică spectaculoasă a creditelor de angajament, care ar putea deveni totodată și principala problemă a situației bugetare în următorii ani.

Dar mai întâi, pe scurt, să vedem ce sunt creditele de angajament și de unde rațiunea acestora. Trebuie să fie limpede, în primul rând, că orice construcție bugetară bazată pe programare multianuală necesită prevederi distincte: execuția curentă a bugetului, pe de o parte, și execuția multianuală, pe de altă parte. Creditele de angajament privesc această execuție multianuală a bugetului, adică sumele destinate angajării de cheltuieli multianuale, care atrage efectuarea de plăți în exercițiile bugetare viitoare.

În consecință, cu cât creditele de angajament prevăzute în prezent vor fi mai mari, cu atât mai mare va fi presiunea pe bugetele viitoare, prin plățile care trebuie efectuate în contul cheltuielilor angajate în trecut.

Tocmai aceasta este problema bugetului 2017, anume un volum record de credite de angajament, care vor presa puternic asupra bugetelor viitoare. Odată umflat în prezent, acest „buget paralel” va ține pe loc sau chiar va dezumfla cheltuielile curente în viitor.

De exemplu, bugetul general consolidat pentru 2017 prevede credite de angajament de 53,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă mai mult de o treime din mărimea bugetului de stat. Din acestea, 36,5 miliarde lei sunt credite de angajament destinate Ministerului Dezvoltării Regionale – 31 miliarde lei fiind credite de angajament prevăzute în contul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Ca imagine comparativă, creditele de angajament din bugetul 2017 sunt de circa 3,5 ori mai mari decât cele prevăzute în bugetul 2016, care a fost subordonat, totuși, aceleiași viziuni pro-ciclice.

Dar care sunt implicațiile asupra bugetelor viitoare? În primul rând, nu toate creditele de angajament se concretizează în cheltuieli angajate. De exemplu, în 2016 au fost prevăzute credite de angajament de 15,2 miliarde lei, însă au fost angajate 10,3 miliarde lei, adică circa 68% din prevederile inițiale.

În ipoteza aceluiași grad de angajare, ar rezulta că în 2017 vor fi angajate pentru anii următori cheltuieli de circa 25 miliarde lei, adică circa 3% din PIB, numai la nivelul Ministerului Dezvoltării. Așadar, creditele de angajament din 2017 vor presa asupra bugetelor următoare, anual, cu circa 1% din PIB, prin creșterea anuală a necesarului de plăți.

De aici și posibile derapaje în planul deficitului bugetar. Efectul angajărilor curente asupra deficitelor viitoare va fi unul covârșitor, mai ales dacă se menține trendul actual al politicilor fiscal-bugetare, anume „jos taxele, sus cheltuielile!”, trend care oricum subminează, prin el însuși, poziția finanțelor publice.

Însă dincolo de problema deficitului, sau mai degrabă în virtutea acesteia, intervine problema capacității de plată a bugetelor locale. În cazurile în care firmele furnizoare vor fi plătite cu întârziere iar lucrările se sistează, ar putea apărea blocaje economice însemnate, inclusiv decapitalizarea firmelor respective.

Este evident că România are mare nevoie de investiții, care să însemne extinderea și modernizarea infrastructurii, a rețelelor de utilități esențiale pentru bunăstarea unei comunități. Însă experiențele administrative recente ne-au arătat că, în general, când crește cantitatea (alocărilor), scade calitatea (investițiilor). Nu este deci suficient să avem șantiere deschise în toată țara, mai trebuie să vedem și pe ce vor fi cheltuiți banii.

Și ajungem astfel la problema calității investițiilor publice, care devenise deunăzi chiar sursă de folclor, inclusiv în comunicarea guvernamentală actuală: terenuri de sport în pantă, patinoare uscate, telegondole nemișcate etc.

În cele din urmă, ne întoarcem la calitatea construcției bugetare, care trebuie să includă scenarii privind implicațiile bugetare ale creditelor de angajament, precum și capacitatea administrativă de a asigura eficiența cheltuielilor publice.

În ambele privințe, deocamdată, încă suntem la stadiul de proiect.

Dă-i un răspuns lui Anonim Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 raspunsuri la: " Creditele de angajament: capcană bugetară cu bătaie lungă "

  1. Marie Tudor-Winter spune:

    Inteleg ca aceste “credite de angajament” sunt o… promisiune… NU toate promisiunile facute sunt tinute… din pacate. Ex.HCGMB nr.151/07.03.2022; Anexa nr. 2.45-1… mai departe: Str. Blanari nr.14, sector 3 (proiectare si executie) HCGMB nr. 276/30.05.2019; Credite de angajament 21.501.00; Realizat cumulat la 31.12.2021 17.369.00 (MINCIUNA, FALS, fiindca nimic nu s’a realizat… imobilul vacant este ne-a-tins!!!) continuam… Prevederi 2022 4.132.00…
    Deci totul este o minciuna, o frauda, un fals… Cum ati putea explica aceasta Dle. Profesor?

  2. darinet poe spune:

    F.F. bine prezentată “capcana!