Tema 2: Sisteme instituționale și ordine socială

Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând seria și grupa pe primul rând al comentariilor. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.

Termen: vineri, 24 martie, ora 21, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.

Mult succes!

1. Cum se împacă libertatea cu regulile? Libertatea omului nu are de suferit atunci când viaţa acestuia se desfăşoară în cadrul unor reguli? Comentaţi!

2. În societate, ordinea spontană şi ordinea planificată coexistă, deoarece fiecare formă de coordonare a acţiunilor umane se dovedeşte superioară în anumite circumstanţe. Poate societatea să funcţioneze în baza unei singure ordini?

3. Libertatea presei și libertatea de opinie sunt drepturi și valori fundamentale pentru societățile democratice și statul de drept. În prezent, în condițiile războiului declanșat de Rusia în Ucraina, Comisia Europeană a decis interzicerea unor publicații rusești în statele membre ale UE. Motivația ține de faptul că publicațiile respective dezinformează și promovează mesaje propagandistice. Astfel, se solicită organismelor cu atribuții specifice (CNA) să combată fenomenul „fake news”. În acest context, comentați următoarele:

a) libertatea de opinie și libertatea presei sunt drepturi civile, create prin legislație, sau expresia drepturilor de proprietate?

b) care ar fi consecințele interzicerii dar și ale neinterzicerii publicațiilor respective?

c) cum poate fi combătut fenomenul „fake-news”, atât pe termen scurt cât și pe termen lung, în contextul libertății presei?

4. Analizați următorul studiu de caz și exemplificați cu eventuale situații comparabile:

Pe marginea Golfului Bengal se află Sundarban, care înseamnă „pădure frumoasă”. Acesta este habitatul natural al tigrului regal bengalez, care este protejat printr-o lege strictă ce interzice vânarea lui. Sundarban este, de asemenea, renumită datorită cantităţii mari de miere produsă în stupi naturali. Oamenii din această regiune, aflaţi într-o stare de sărăcie disperată, merg în pădure să adune mierea, pentru care pot obţine un preţ bun în pieţele urbane. În fiecare an, cel puţin cincizeci de colectori de miere sunt ucişi de tigri. Nu există nimic care să protejeze aceste fiinţe cu existenţă mizerabilă ce caută să-şi ducă viaţa muncind prin pădurile bengaleze, în timp ce tigrii sunt protejaţi prin legi.

Tema 5 – Instituții și guvernământ politic

Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.

Termen: vineri, 12 mai, ora 21, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.

1. Foarte mulți oameni nu știu să numească parlamentarul care, nominal, îi reprezintă. Această situație are drept cauză faptul că: a) oamenii se comportă irațional uneori; b) acei oameni nu au acces liber la informație; c) acei oameni consideră că informarea lor politică este prea costisitoare. Alegeți și argumentați varianta pe care o considerați corectă.

2. Este procesul politic o „piaţă”, în care locul monedei și al calculului economic este luat de voturi și de procesul electoral? Argumentaţi răspunsul!

3. România primeşte fonduri de la UE, în virtutea calității de stat membru. Care este criteriul esențial în baza căruia guvernul decide dacă suma primită, să spunem 10 miliarde euro, va fi utilizată pentru autostrăzi sau poduri, pentru şcoli sau spitale, mediu sau energie, poliţie sau armată etc., și cât din aceste fonduri să fie utilizate în fiecare domeniu?

4. Sistemele politice democratice sunt organizate pe principiul separării puterilor în stat. Consideraţi că separarea puterilor în stat poate fi analizată prin prisma principiului economic al diviziunii muncii?

5. Analizați următorul studiu de caz și desprindeți concluziile considerate relevante:

Unul dintre cele mai elocvente exemple cu privire la eficacitatea politicilor redistributive este „războiul împotriva sărăciei”, declanşat, la mijlocul anilor `60, de preşedintele Lyndon Johnson. Între 1954 şi 1966, nivelul per capita al ajutoarelor sociale aproximativ s-a dublat, în condiţiile unei creşteri anuale de aproape 6 procente; în următorii doisprezece ani, creşterea a fost de patru ori, adică aproape 12% anual. Creşterea extraordinară a ajutoarelor sociale a dezvoltat o „industrie naţională” a bunăstării care, în 1978, se compunea din 5 milioane de angajaţi ai statului sau particulari care distribuiau bani şi servicii publice la 50 de milioane de beneficiari. La sfârşitul anilor `60, la scurt timp după extinderea transferurilor, rata sărăciei în rândul tinerilor a început să crească pentru ca, la 25 de ani de la declanşarea războiului asupra sărăciei, în 1990, aceasta să fie puţin mai mare decât în 1965.