Tema 4 – Organizații economice și guvernanță corporatistă

Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează răspunsurile, cu explicațiile aferente, indicând numele și prenumele, precum și grupa – pe primul rând al rubricii de comentarii. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.

Termen: vineri, 17 aprilie, ora 21:00, după care răspunsurile nu vor mai fi acceptate.

1. Arătați în ce constă problema principal-agent în sfera economică. Care dintre următoarele este o relație principal-agent: acționar-manager, pacient-medic, patron-salariat, soț-soție, alegători-primar, manager-secretară, antrenor-fotbalist.

2. De ce uneori, în afacerile pe care le conduc, managerii devin nesăbuiţi chiar și atunci când sunt răsplătiţi cu o parte din profituri? Daţi câteva exemple de oportunism managerial.

3. Un monopolist care activează pe piața liberă poate deveni periculos pentru societate când: a) nu urmăreşte profitul monetar; b) vrea să-şi extindă monopolul cât mai mult; c) îşi maximizează profitul. Alegeţi şi argumentaţi varianta pe care o consideraţi corectă.

Analizează următoarele studii de caz, răspunde la întrebări și formulează concluzii: 

4. Conform sondajului EY Global Corporate Reporting 2024, peste jumătate dintre investitori cred că inteligența artificială poate deveni un instrument decisiv pentru creșterea transparenței în relațiile dintre investitori și manageri: 57% o văd ca pe un mijloc foarte util de a evalua credibilitatea și acuratețea raportărilor corporative pentru o imagine mai completă a activității manageriale.

a) Definiți guvernanța corporatistă, arătând în ce constă problema principal-agent în sfera economică.

b) Oare presiunea din partea acționarilor reconfigurează arhitectura guvernanței corporative, împingând managerii să adopte standarde mai ridicate de responsabilitate?

c) Ce aranjamente instituționale mai contribuie la atenuarea problemelor de agenție? Formulează cel puțin două exemple concrete.

5. Revista The Economist arată că, în economiile socialiste, cum erau cele din centrul și estul Europei înainte de 1990, criteriul rentabilității lipsea cu desăvârșire. De exemplu, rafinăriile din România au exportat produse din petrol rafinat la un preț cu 25$ pe tonă mai mic decât prețul plătit pentru importul țițeiului utilizat în această producție. În cazul Germaniei de Est, se constată că prețurile la care se vând autoturismele Trabant sunt mai mici decât suma prețurilor materiilor prime. Vânzările de metal, plastic etc. la prețurile internaționale ar fi adus încasări mai mari decât producția de Trabant-uri. În acest caz, producția a redus valoarea materiilor prime utilizate.