Articole
Consumul sau producţia? That is the (Economic) Question
În economie, din fericire, dilemele de tip hamletian sunt fie incompatibile, în raport cu logica economică, fie complet neproductive, în afara acesteia. În materie de politici economice, în rarele situații în care acestea nu sunt și redistributive, apele se despart în funcție de modul în care guvernul caută să susțină relansarea economică: prin stimularea consumului, pe de o parte,
Preţuri, costuri şi accize. Care pe care?
Este inevitabil, în orice analiză a impozitării, să ne referim la preţuri şi costuri, salarii şi producţie, prosperitate etc. Este binecunoscută, deşi în ultimă instanţă nejustificată, opinia potrivit căreia creşterea impozitării indirecte, a accizelor – în speţă, se va reflecta în preţuri şi, mai departe, în escalade inflaţioniste.Acesta este cazul recent al dezbaterii pe seama celor 7 eurocenţi care se
Capitalizare pentru mediul de afaceri: neimpozitarea profitului reinvestit
În anumite scenarii, agricultura şi energia ar fi domeniile strategice care ar putea să aducă intensificarea creşterii economice în România. Dintotdeauna şi îndeobşte, însă, strategia constantă a progresului economic ar trebui să fie profitul, obţinerea acestuia. Căci dincolo de calcule (strategice) conjuncturale, profitul – ca principiu economic şi stare de fapt –
Unde suferă economia: calitatea instituțională a mediului de afaceri
De cele mai multe ori, performanța economică este asociată unui context financiar-cantitativ, care surprinde decadent, de altfel, morala post-modernă în privința acumulării de capital și a succesului în afaceri: cine bagă bani, are succes, cine n-are, n-are. Doar arareori, însă, dezbaterea coboară coerent la fundamentele logicii economice. Căci cine mai are timp să discearnă asupra
Criza și statul: de la realități europene la imperative instituționale
Ancorată prin definiție în logica echilibrului bugetar, moralitatea fiscală victoriană a devenit astăzi, în democrația contemporană, demnă de vitrinele muzeelor de istorie economică. În zilele noastre, doctrina keynesismului – în versiune originală sau doar reloaded post-criză – a instaurat un adevărat status-quo al deficitelor bugetare și al datoriilor publice. Copleșite și de povara
