Cărti
Capitalismul. Logica Libertății
Autor(i): Cosmin Marinescu (coordonator), Bogdan Glăvan, Gabriel Staicu, Marius-Cristian Pană, Octavian-Dragomir Jora
Editura: Humanitas
Anul apariției: 2012
Numar de pagini: 403
„55% dintre români consideră comunismul o idee bună, dar prost aplicată” – ne vestește, în nota candidă și comună a tranziției, cel mai recent sondaj de opinie întocmit la finele lui iulie 2012. Fără a înțelege cu adevărat natura capitalismului și dezamăgiți, în același timp și pe bună dreptate, de pretinsele sale manifestări post-decembriste, cele tributare statului mai degrabă decât pieței libere, românii se lasă ispitiți în continuare de mrejele nostalgice, paternaliste, ale societății „rațional planificate”.
Însă nici Occidentul, care a gustat totuși prosper din bunăstarea materială a capitalismului, nu își mai pune nădejdea, ca-n vremurile bune, nerăvășite de crize financiar-identitare, pe temeiurile economiei de piață. În anii euforici economic de dinaintea recesiunii, într-un sondaj PIPA (Program on International Policy Attitude) realizat în 20 de țări din întreaga lume, numai 61% din cei chestionați consideră că economia de piață – capitalismul – este cel mai viabil sistem economic.
Recent, (dez)ordinea recesionistă pusă fraudulos în spinarea capitalismului ne oferă și mai clare dovezi de „necredință” în virtuțile pieței libere. Iar societatea zilelor noastre pendulează dezordonat, parcă în absența (e)ternă a criteriilor, între economie de piață și socialism, între libertate și puterea proprietății private, pe de o parte, și coerciție și putere (politică) a statului, pe de altă parte.
Capitalismul. Logica libertății, apărută la Editura Humanitas, a beneficiat de susținerea morală și de girul epistemic ale unor respectați intelectuali din mediul universitar și de cercetare internațional, dovadă a faptului că „logica libertății” rămâne o veritabilă lingua franca în societatea ideilor, indiferent de istorii sau geografii. Redăm în continuare cuvintele de întâmpinare a acestui proiect editorial venite din partea economiștilor Pascal Salin, Leszek Balcerowicz, János Kornai, Aurelian Dochia, Walter Block și Vasile Ișan, așa cum se regăsesc opiniile lor și pe coperțile cărții.
“Capitalismul. Logica libertății este o carte excepțională, iar eu sunt încântat de faptul că publicul român beneficiază de ea. Confruntarea dintre capitalism și intervenționism constituie dezbaterea esențială a epocii noastre, prin efectele pe care le are asupra vieții fiecăruia dintre noi. Bazându-se pe o analiză economică dintre cele mai riguroase, precum și pe principii etice universale, acest volum ne pune la dispoziție instrumentele intelectuale cu ajutorul cărora poate fi înțeleasă funcționarea unei societăți a oamenilor liberi. Cartea trece în revistă, cu o preocupare constantă pentru claritate și rigoare, majoritatea problemelor economice fundamentale. Orice cetățean care își dorește cu adevărat să înțeleagă ceea ce se întâmplă atât în lume, cât și în România ar trebui să parcurgă această carte, care poate deveni un real companion intelectual.”
Pascal Salin, profesor emerit de economie la Universitatea Paris-Dauphine, fost președinte al Societății Mont Pèlerin
“Colapsul socialismului de tip sovietic nu a eliminat nevoia de a apăra libertatea individuală și mai ales libertatea economică. În orice țară independentă și democratică există numeroși indivizi și grupuri de indivizi care demonizează piața și care cer tot mai apăsat intervenția statului. Dacă ar avea câștig de cauză, și libertatea, și dezvoltarea economică ar avea de suferit. Autorii acestei cărți, pe de o parte, denunță anumite concepte și idei care justifică expansiunea statului, iar pe de altă parte lansează o temeinică apărare a libertății economice. Sunt exponenți ai Școlii austriece de economie, adevăratul curent de gândire pro piață liberă din științele economice și filozofia politică.
“Leszek Balcerowicz, profesor de economie la Warsaw School of Economics, fost guvernator al Băncii Naționale a Poloniei
“Capitalismul este logica întruchipată a libertății. Autorii, editorii și contributorii care au lucrat la această carte trebuie felicitați pentru iscusința de a fi văzut atât de clar acest lucru. Trei rânduri de ovații pentru capitalism, pentru logică. Pentru România. Și felicitări din toată inima pentru toți cei care s-au implicat în acest proiect. Mi se pare o idee bună să nu te lepezi de cuvântul „capitalism“, ci, mai degrabă, să-l porți cu mândrie, precum Ayn Rand, ca pe un stindard. Toate eseurile din această carte sunt excelente. Nu am nici cea mai mică îndoială că autorilor acestei lucrări li se va recunoaște cândva meritul de a fi contribuit la așezarea României pe drumul către libertate.”
Walter Block, titular al postului onorific „Harold E. Wirth“ și profesor de economie la Joseph A. Butt, S.J., Loyola University, New Orleans
“Și în România, și în Ungaria, sondajele arată că marea majoritate a populației consideră că vechiul regim era mai bun decât cel actual. Sarcina importantă de a arăta de ce acest verdict este greșit le revine și specialiștilor în științele sociale și economice. Inspirați de gândirea lui Mises și a lui Hayek, atașați ideii de libertate și demonstrând o cunoaștere cu totul deosebită, Marinescu, Jora și ceilalți coautori evidențiază multiplele beneficii ale economiei de piață. Instructivă este și argumentația privitoare la filozofia științei: autorii se opun cu desăvârșire fenomenului larg răspândit de relativizare a adevărului științific.”
János Kornai, profesor emerit de economie la Universitatea Harvard și Universitatea Corvinus din Budapesta
“Cândva, Friedrich Hayek spunea, după îndelungi reflecții și temeinică chibzuință, că fiecare generație trebuie să ia de la început argumentația pentru apărarea libertății. Vremurile și aparențele libertoide manifestate de atunci până acum nu au dezmințit ideea profundului gânditor. Într-o bine-venită întreprindere intelectuală, cu rodnice și remarcabile rezultate ideatice, Cosmin Marinescu și distinșii săi companioni de investigare în căutarea adevărului readuc în competiție, de iure și de facto, apărarea libertății individuale. Risipesc confuziile dintre libertate și numeroasele drepturi decretate și restabilesc adevărul societății civilizate, pentru care merită, cu prisosință, să gândim și să acționăm.”
Vasile Ișan, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași
“Această lucrare completează un gol în literatura economică și socială din România, în care Școala de gândire austriacă era prezentă mai ales prin traduceri. În buna tradiție a maeștrilor acestei școli, autorii cărții se angajează în a demonstra că, odată ce principiul libertății individuale este recunoscut și respectat, cooperarea voluntară între oameni conduce în mod firesc la economia de piață, la capitalism, și orice fel de intervenție care afectează drepturile de proprietate sfârșește prin a atenta într-un fel sau altul la libertatea individuală. Dincolo de acribia argumentării, este o carte scrisă cu pasiune și cu o încredere în justețea și adevărul pozițiilor susținute pe care adesea o invidiez. O carte de convingere, scrisă din convingere.”
Aurelian Dochia, analist economic
Autor(i): Cosmin Marinescu
Editura: Institutul Național de Cercetări Economice “Costin C. Kirițescu”, Editura Expert
Anul apariției: 2013
Numar de pagini: 165
Cercetarea științifică recentă asupra fundamentelor instituționale ale performanței economice demonstrează că, prin reducerea costurilor de tranzacție, instituțiile care protejează drepturile de proprietate sunt decisive pentru dezvoltarea economică. De aici și nevoia de analiză, metodologică și critică, a categoriei „costurilor de tranzacție” în calitate de indicator pentru sensul și intensitatea reformelor instituționale.
În abordarea convențională (mainstream) asupra costurilor de tranzacție, ingredientul instituțional al costurilor de tranzacție scăzute părea a reprezenta cheia dezvoltării economice. Însă, orice strategie privind „țintirea” reducerii costurilor de tranzacție atrage automat problema evaluării lor, cel puțin pentru a distinge asupra viabilității unor soluții instituționale. Dar dincolo de orice strategie constructivistă, trebuie reconsiderată și completată perspectiva mainstream, în care costurile de tranzacție sunt privite mai degrabă ca obstacole în calea succesului economic, decât drept corolare (mai mult sau mai puțin firești) ale acțiunii și interacțiunii umane.
Integrarea costurilor de tranzacție în teoria dezvoltării economice ar deveni atât mai utilă, cât și mai coerentă, prin delimitarea conceptuală dintre costurile de tranzacție de piață, a căror existență în sfera acțiunii umane este până la un punct naturală, inevitabilă și costurile de tranzacție impuse, a căror sursă este externă ordinii sociale a pieței, fiind rezultatul manifestării structurii ierarhice a puterii politice, specifică sistemului instituțional statal.
Perspectiva instituțională asupra relației costuri de tranzacție – performanță economică este întregită explicativ prin argumentele care fundamentează, metodologic și empiric, categoria libertății economice. Activitatea antreprenorială nu poate fi analizată decât printr-o conexiune intrinsecă, naturală, cu cadrul instituțional al libertății economice. În esență, abordările empirice demonstrează că sporirea libertății economice, prin îmbunătățirea calității instituțiilor și prin reducerea costurilor de tranzație impuse, stimulează activitatea antreprenorială și performanța economică.
În acest sens, în procesul de integrare europeană, așa cum arată analizele comparative din lucrare, România trebuie să acorde atenție acelor reforme instituționale menite a reduce decalajele în privința calității instituționale a mediului de afaceri, în special în sfera sistemului fiscal, a corupției și a protejării drepturilor de proprietate.
Libertate economică și proprietate.
Implicații privind reformele instituționale
din România și Uniunea Europeană
Autor(i): Cosmin Marinescu (coord.),Gabriel Staicu, Marius-Cristian Pană,Octavian-Dragomir Jora, Cosmin Mosora
Editura: ASE
Anul apariției: 2011
Numar de pagini: 316
Din vremuri imemoriale, libertatea pare a fi valoarea cea mai de preț pentru oameni. Filozofia socială a Occidentului este, în esență, o filozofie a libertății, pe care s-a construit de altfel întreaga prosperitate și civilizație umană. Însă, de-a lungul timpului, nu puține sunt doctrinele care au răstălmăcit adevărata semnificație și virtute a libertății. Aproape toate doctrinele care au stat la baza regimurilor totalitare au pretins că oferă indivizilor libertate. Socialismul, de exemplu, promitea „clasei muncitoare” eliberarea de sub exploatarea capitalistă; în realitate, de facto și de jure, politica socialistă de „planificare pentru libertate” nu putea reprezenta decât „planificare pentru sclavagism”, adică tocmai eliberarea individului de demnitatea umană și aruncarea lui îndărătul civilizației, ceea ce s-a și întâmplat. Probabil că libertatea omului în societate este cel mai explorat domeniu al filozofiei politice și științelor sociale din toate timpurile și cel în care s-au afirmat unele dintre cele mai strălucite minți ale omenirii. Simpla lor trecere în revistă indică un exercițiu impresionant, însă nu neapărat necesar. Ceea ce contează cu adevărat ține de înțelegerea faptului că eforturile filozofilor și ale oamenilor de știință au vizat necesitatea unei teorii a libertății, cu scopul de a defini criteriul fundamental de evaluare a societății, de transformare a acesteia într-o societate mai dreaptă, mai bună.
Economie instituțională. Note de curs și aplicații
Autor(i): Cosmin Marinescu
Editura: ASE București
Anul apariției: 2005
Numar de pagini: 235
Conținutul Economiei Instituționale este circumscris problemelor centrale din știința economică și filozofia politică: care sunt regulile, adică instituțiile, ce pot structura societatea astfel încât ordinea instituțională să fie etică, dreaptă, și în ce măsură acest aranjament instituțional susține progresul economic. Prăbușirea socialismului, reconsiderarea rolului guvernelor, intensificarea globalizării vieții economice sunt schimbări în modul de organizare socială care au atras atenția asupra importanței definitorii a aspectelor instituționale. Studierea instituțiilor a dat naștere unui domeniu oarecum distinct în știința economică. Astfel, abordarea economică a instituțiilor, analiza instituțională, se detașează atât prin actualitate, cât mai ales prin realismul argumentelor sale.
În plan didactic, lucrarea de față este menită să satisfacă exigențele teoretice și aplicative ale unui curs universitar. În acest sens, raționamentele de bază și analiza conceptelor cheie sunt completate cu aplicații și recomandări bibliografice. Prin maniera de concepere, întrebările de aprofundare și studiile de caz au rolul de a capta interesul cititorilor, de a stimula dezbaterile și creativitatea actului didactic.
Lucrarea se adresează, în principal, celor ce studiază știința economică și, în particular, celor interesați de adevăratele surse ale prosperității economice. Însă subiecte precum dreptul de proprietate, legea, sistemul politic și alegerea publică, ordinea socială, libertatea, au o rezonanță aparte pentru toți cei preocupați, atât la nivel științific cât și pragmatic, de destinul societății umane.
Economia de piață. Fundamentele instituționale ale prosperității
Autor(i): Cosmin Marinescu (coordonator),
Gabriel Staicu, Marius Pană, Diana Costea, Bogdan Glăvan,
Cosmin Rogojanu, Marius Spiridon, Cosmin Mosora, Grigore Piroșcă,
Emilia Topolică
Editura: ASE
Anul apariției: 2007
Numar de pagini: 478
Istoria omenirii apare ca istorie a luptei pentru libertate ori pentru subminarea libertății în societate. „Puterea libertății” sau „libertatea puterii”? – iată întrebarea ultimă căreia trebuie să îi facă față, fără echivoc, filozofia politică și știința economică. Or însăși părăsirea logică a unui astfel de echivoc deschide calea binefacerilor învățăturii economice și posibilitatea de a gândi societatea astfel încât ordinea sa instituțională să fie etică, dreaptă și – în corolar – să genereze prosperitatea dorită. Spunem „în corolar” deoarece „spiritul” capitalismului este unul al libertății personale, nu neapărat al prosperității materiale și al acumulării de capital, care sunt însă tot produsele libertății.
Asemeni lui Tocqueville, nu credem că adevărata dragoste de libertate s-a născut numai din simpla apreciere a bunurilor materiale pe care ea le procură. Din acest motiv, economia de piață, ca desăvârșire a libertății individului în societate împotriva puterii statului, transcede firesc cadrul prosperității materiale: „puterea libertății” izvorăște din iubirea de libertate, care este iubire de aproape, în timp ce „libertatea puterii” trădează iubirea de putere, care arată iubire de sine.
Cartea de față a fost zămislită cu credința că învățămintele științei economice, împletite cu virtuțile moralei creștine, asigură „lecția completă” – necesară și suficientă – pentru exercitarea cu folos a darului rațiunii. Consecința unei asemenea credințe este tocmai acest periplu intelectual, bogat din punct de vedere tematic, tineresc și entuziast din punctul de vedere al proiectului de cercetare, în care am filtrat intransigent – prin rigoarea logicii – ideea că economia de piață (capitalismul sau ordinea proprietății private) semnifică starea naturală a societății omenești.
De-a lungul întregii noastre radiografii a economiei de piață, pe care am dorit-o a fi una completă, am argumentat de ce buna credință a omului de știință trebuie să formeze principiul vital al acestuia, acela de a furniza și apăra ideile corecte, sănătoase, care protejează viața, împotriva ideilor incorecte care, mai devreme sau mai târziu, o vor distruge. În lumea modernă, construită de și în jurul politicilor statului, în rarele situații în care economistul nu este tentat să îmbrace haine de policy-maker, el deține o responsabilitate în plus pentru destinul ideilor pe care le promovează.
Cartea a fost premiată, în anul 2008, pentru literatură de specialitate economică, de către Asociația Facultăților de Economie din România.
Instituții și prosperitate. De la etică la eficiență
Autor(i): Cosmin Marinescu
Editura: Editura Economică
Anul apariției: 2004
Numar de pagini: 303
Cartea cercetează, atât din perspectivă teoretică dar și empirică, sursele instituționale ale prosperității, în particular instituția dreptului de proprietate, împreună cu suportul legal și etic al acesteia. Raționamentele economice se întregesc atunci când sunt așezate în cadrul eticii, de vreme ce economia, dreptul și etica sunt în mod natural corelate. Cu toate acestea, în rândul majorității oamenilor „de știință” există credința că este imposibilă o teorie obiectivă a dreptății bazată pe principii etice universale. Obsedat de paradigma maximizării, scientismul neoclasic din teoria economică pretinde că subiective sunt nu doar scopurile și mijloacele acțiunii umane, ci orice altceva.
Problema este că, în absența validării etice obiective, judecățile asupra eficienței devin irelevante științific și nefaste pentru credibilitatea instituțiilor fundamentale, cum este legea, de exemplu. În lumea reală, guvernată de politici generatoare de avantaje pentru unii și dezavantaje pentru alții, conceperea de soluții Pareto optimale este, evident, imposibilă. În acest caz, problema devine „eficiență da, dar pentru cine?”.
Faptul că absența proprietății private este sinonimă cu imposibilitatea calculului economic atrage consecințe profunde în planul sistemelor economice și al politicilor publice. Este vorba, de fapt, de reluarea argumentului misesian al imposibilității calculului economic în socialism și de actualizarea acestuia în cazul sectorului public, ca insulă de socialism a oricărei economii de piață. De unde, prin extrapolare, și spectaculoasele teoreme de „imposibilitate”: imposibilitatea formulării de criterii ale eficienței independente de etica drepturilor de proprietate, imposibilitatea planificării raționale în socialism, imposibilitatea impozitării „neutre”, imposibilitatea limitării sferei etatiste datorită logicii electorale a democrației politice etc.
Educația: perspectivă economică
Autor(i): Cosmin Marinescu
Editura: Editura Economică
Anul apariției: 2001
Numar de pagini: 253
“Educația: perspectivă economică” este expresia faptului că, în prezent, economia și învățământul nu se întâlnesc numai de nevoie și doar în domeniul realului, ci și în cel al principiilor.
„Educația mea este, desigur, o resursă pentru mine. Dar educația mea este, de asemenea, o resursă și pentru alți oameni. Educația mea afectează calitatea vieții oamenilor cu care interacționez în viață. Aceasta este o caracteristică a educației care nu poate fi modificată decât dacă percep o taxa ori de câte ori deschid gura”… Astfel, analiza economică a educației din perspectiva teoriei externalităților și a bunurilor publice devine pe deplin justificată. Însă, educația nici nu este bun public și nici nu generează, în mod necesar, externalități pozitive.
În prezent, aproape toate sistemele educaționale sunt dominate și structurate de reguli ce reflectă voințele organismelor guvernamentale, care finanțează și administrează educația formală, devenită astfel o educație de stat. Educația formală “asigurată” de guvernele democratice ale celor mai dezvoltate țări nu diferă fundamental, în concepție și rezultate, de sistemele educaționale moștenite de țările foste socialiste; de altfel, istoria implicării statului în educație, atât în cazul sistemelor politice totalitare cât și în democrațiile occidentale, arată că, de-a lungul timpului, școala publică a fost în mâna puterii politice instrumentul indispensabil pentru a insufla sau impune treptat anumite valori ideologice.
Monopolul public asupra educației favorizează nivelarea oricăror diferențe existente în performanțele profesionale și în realizările didactice și știintifice. Aceste diferențe nu se regăsesc, sub nicio formă, în remunerarea principalului factor de producție al domeniului, profesorul. De exemplu, spre deosebire de majoritatea domeniilor vieții sociale, remunerarea profesorilor în toate sistemele educaționale de stat este stabilită birocratic și continuă să rămână uniformă, în ciuda tuturor contraargumentelor economice.
