Tema 1 – Instituțiile în știința economică

Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează răspunsurile, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, precum și grupa – pe primul rând al casetei de comentarii. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.

Termen: vineri, 7 martie, ora 21:00, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile vor primi feedback cu rezolvările corecte din partea titularului didactic.

1. La ce se referă economia instituțională, ca disciplină de studiu și domeniu de cercetare științifică?

2. Care din următoarele concepte pot fi incluse în categoria instituțiilor și care în cea a organizațiilor: firma, constituția, partidul politic, dreptul de proprietate, moneda, Academia de Studii Economice, Tratatul de la Maastricht, Parlamentul European, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, Biserica Ortodoxă, căsătoria, codul rutier, familia, Automobil Clubul Român, postul Paștelui, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, legea falimentului, bursa de studii, Bursa de la Londra, Biblia, criteriile de la Copenhaga.

3. Identificați valoarea de adevăr (Adevărat/Fals) pentru propozițiile 2, 4, 7, 8 din aplicațiile Temei 1 a cursului de Economie Instituțională (pagina 26) și argumentați răspunsul.

P2. După cum sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în naționale și internaționale.

P4. După gradul de codificare, instituțiile se împart în formale și informale.

P7. Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații.

P8. A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neapărat că nimeni nu s-a gândit la așa ceva înainte de apariția ei.

4. Analizează următoarele studii de caz și formulează concluziile desprinse:

a) În fosta Uniune Sovietică, directorii și angajații fabricilor producătoare de sticlă erau recompensați, la un moment dat, în funcție de tonele de sticlă plană produse. Drept consecință, foile de sticlă produse erau foarte groase, fapt ce diminua lumina care trecea prin ele.  Regulile de remunerare au fost schimbate astfel încât plata se făcea în funcție de metrii pătrați de sticlă produși. În aceste condiții, firmele sovietice produceau o sticlă atât de subțire încât se spărgea foarte ușor.

b) Comentarii apocaliptice susțin că omenirea este aproape de a epuiza copacii, minereurile vitale sau diferite surse de energie. Totuși, prețurile mai mari ale lemnului au încurajat conservarea resurselor de lemn și utilizarea cărbunelui pentru producerea energiei. La mijlocul secolului al XIX-lea existau preziceri că SUA erau aproape de a epuiza uleiul de balenă, în vremea aceea principalul combustibil folosit pentru iluminare. Creșterea prețului uleiului de balenă a contribuit la apariția petrolului lampant. În 1914, Biroul Minelor raporta că totalul rezervei de petrol a Statelor Unite, de 6 milioane de barili, era amenințată cu epuizarea; în prezent, aceeași cantitate de petrol este produsă de Statele Unite aproximativ în fiecare an. Studiile recente arată impactul schimbărilor climatice asupra fructului avocado, superalimentul preferat al tinerilor. Cu un consum ridicat de apă, avocado este deosebit de vulnerabil la încălzirea globală, prin reducerea drastică a suprafețelor de cultivare. Seceta din Mexic a redus producția de avocado, iar livrările din Mexic către SUA au scăzut în februarie 2025 cu un sfert față de 2024. Între timp, prețul unei cutii de avocado a crescut de peste 2 ori.