Economiile țărilor lumii se confruntă, periodic, cu evoluții ciclice, crize economice, șocuri generate de factori exogeni sistemului economic, așa cum se întâmplă și acum, pe fondul crizei sanitare generate de pandemia de COVID-19. Toate aceste evoluții au ca numitor comun nevoia de politici capabile să susțină economia și să antreneze corecțiile necesare, pe măsura dezechilibrelor. 

În evoluția umanității, la intervale mai mari sau mai mici, apar diverse crize și momente de schimbare profundă în economie și în societate. Aceste puncte de inflexiune survin fie cu regularitate – cum este cazul ciclurilor economice, fie în mod spontan – cum este cazul așa-numitelor „lebede negre”, care dau peste cap toate prognozele și așteptările specialiștilor. Fie că ne referim la

Cosmin Marinescu, Aurelian Dochia, Octavian-Dragomir Jora

Textul de față reprezintă capitolul cu titlul omonim din volumul “Economia României după Marea Unire” – proiect al Academiei Române dedicat Centenarului Marii Uniri. Am fost onorat să pot contribui la acest proiect, cu analiza dezvoltării economiei de piață

După 10 ani de țară membră a Uniunii Europene, România ar trebui să facă o opțiune clară în privința viitorului său european. O Românie cu adevărat europeană nu poate fi imaginată altfel decât în interiorul zonei euro. După ținte succesive, anunțate dar neasumate, după salturi de credibilitate națională, aflate în plină evoluție, consider că România trebuie să iasă din alternativa