În filozofia politică, postmodernismul a fost asimilat cu paradigma schimbării de la sfârțitul istoriei, paradigma unei schimbări lipsită de principialitate. În economie, postmodernismul a potențat calea populismului, adică a paradigmei economice lipsită de responsabilitate. La scară globală, populismul economic devine o realitate tot mai răspândită, în special în perioada post-criză, ceea ce demonstrează că numeroși economiști au ratat șansa la înțelepciunea empirică, în ciuda decontului generalizat al unei crize economice “de manual”.

În cheia abordărilor conceptuale, înțelegerea populismului economic din prezent, dar și a ascendentelor sale istorice, face necesară abordarea științifică a acestuia. Altfel spus, populismul economic deschide economia populismului, ca abordare economică și metodo-logică a politicilor populiste, așa cum sunt acestea percepute și delimitate.

În această materie, profesorul Dani Rodrik realizează o excelentă incursiune, deopotrivă teoretică și istorică, a economiei (politice a) populismului. “The Economics of Populism”, așa cum își intitulează profesorul Rodrik prelegerea, nu caută să explice neapărat ce este populismul, ci mai degrabă cum este posibil acesta.

Vezi prelegerea profesorului Dani Rodrik, “The Economics of Populism”, conferință ținută în cadrul UBS International Center of Economics in Society, noiembrie 2017.

Binecunoscut pentru cercetările sale din domeniul Economiei Instituționale, profesorul Rodrik arată că, mai presus de alunecările tentante ale democrației politice contemporane, constrângerile soft ale unui cadru instituțional evolutiv, monetaro-financiar dar și juridico-legal, poartă cu sine “păcatele” populismului economic.