Rezolvați aplicațiile următoare prin identificarea propozițiilor cu Adevărat (A) sau Fals (F), cu argumentarea răspunsului, și prin efectuarea calculelor necesare în cazul problemelor:

1...Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare și concavă datorită rarității resurselor.

2. Utilitatea marginală poate fi negativă pentru anumite bunuri, cum ar fi înghețata consumată iarna ori încălzirea termică din toiul verii.

3. Când productivitatea medie este maximă, atunci productivitatea marginală este descrescătoare iar producția totală maximă.

4. Maximizarea profitului se realizează atunci când venitul marginal depășește costul marginal.

5. Conform legii generale a ofertei, creșterea prețului unui bun antrenează creșterea ofertei.

6. Dacă consumatorii anticipează creșterea prețului unui produs, atunci va crește cantitatea cerută din produsul respectiv.

7. Calculați costul de oportunitate a 10 unități din bunul X în raport cu bunul Y, dacă Px = 10 lei, iar Py = 25 lei.

8. Dacă funcția utilității este U(x,y) = x² + 2y² + 10, venitul consumatorului este 4500 lei, iar preturile bunurilor sunt Px = 2 lei și Py = 1 leu, calculați structura optimă a consumului.

9. Funcția costului total al producției unui bun este CT = 1000 + 10Q – 6Q2 + Q3. Care este modificarea procentuală a producției dacă costul fix mediu era initial 200 și apoi s-a redus la 100?

10. Identificați randamentele de scară existente în cazul în care funcția de producție a unei firme este: Q = 5KL.

11. Dacă productivitatea medie a muncii este de 10 produse/muncitor, calculați productivitatea marginală când producția crește cu 90% iar numărul de muncitori crește cu 30%.

12. Dacă prețul produsului unei firme este 20 lei, costul fix este de 500 lei, iar costul variabil mediu este 10 lei, determinați producția care corespunde pragului de rentabilitate.

Rezolvări

1..Fals – FPP este descrescătoare ca efect al rarității resurselor, însă FPP este concavă ca efect al evoluției crescătoare a costului de oportunitate (legea creșterii costurilor relative). Astfel, forma concava a FPP trebuie pusă în relația cu evoluția CO, nu cu raritatea resurselor.

2. Fals – Utilitatea marginală este o categorie economică subiectivă și ex-ante, aceasta nu poate fi niciodată negativă, deoarece evidențiază o relație între mijloace și scopuri. Pentru cei care prefera sa consume inghețată iarna, de exemplu, utilitatea marginală este pozitivă, ei urmăresc satisfacerea unui scop, a unei nevoi. Iar oamenii decid să consume o cantitate suplimentară dintr-un bun doar dacă așteptarea lor cu privire la satisfacție este pozitivă.

3. Fals – Productivitatea medie a muncii devine maximă în momentul în care este egală cu productivitatea marginală a muncii, iar producția totală este maximă în momentul în care productivitatea marginală a muncii este nulă (vezi relațiile dintre mărimea marginală și mărimea totală, respectiv relația dintre mărimea marginală și mărimea medie, inclusiv graficele aferente).

4. Fals – Condiția de maximizare a profitului este dată de egalitatea dintre costul marginal și venitul marginal. Atunci când venitul marginal depășește costul marginal, înseamnă că încă nu s-a ajuns la producția optimă, cea care maximizează profitul.

5. Fals – Conform legii ofertei, atunci când prețul crește, are loc creșterea cantității oferite, nu a ofertei. Din punct de vedere grafic, este vorba de deplasare de-a lungul curbei ofertei, în timp ce creșterea ofertei se reprezintă prin deplasarea spre dreapta a curbei ofertei (vezi distincția dintre cantitatea oferită și ofertă). Oferta este relația dintre preț și cantitate, este o funcție, nu se identifica prin cantitatea oferită.

6. Fals – Atunci când consumatorii anticipează creșterea prețului unui bun, vorbim despre factorul anticipativ din funcția cererii complete, care atrage creșterea cererii. Atunci când se modifică un alt factor din funcția cererii complete, în afară de prețul bunului, înseamnă că se modifică cererea, iar din punct de vedere grafic este vorba despre deplasarea curbei cererii. Vezi distincția dintre cerere și cantitatea cerută: cererea este relația dintre preț și cantitate, este o funcție, nu se identifica prin cantitatea cerută.

7. Cop X = Px / Py = 10/25 = 0,4y. Așadar, Cop 10X = 0,4Y x 10 = 4Y

V = X.Px + Y.Py => 4500 = 2X + Y

8. Umgx/Umgy = Px/Py  => 2X/4Y = 2/1   => 2X = 8Y => X = 4Y

4500 = 2(4Y) + Y = 9Y => Y = 500 iar X = 4Y = 4 . 500 = 2000

9. Din funcția CT, rezultă că CF = 1000

CFMo = CFo/Qo, astfel 200 = 1000/Qo => Qo = 5

CFM1 = CF1/Q1, deci 100 = 1000/Q1 => Q1 = 10

∆%Q = ((Q1-Q0)/Q0) x 100 = 100%, așadar, producția crește cu 100%.

10. Dacă se dublează factorii de producție, rezultă Q1 = 5.2K.2L = 20KL = 4 . 5KL = 4 . Q0

Prin urmare, când factorii de producție se dublează, producția crește de 4 ori, ceea ce înseamnă că în cazul firmei există randamente de scară crescătoare.

11. WmgL = ∆Q / ∆L

Q1 = Q0 + (90/100)Q0 = 1,9Q0

L1 = L0 + (30/100)L0 = 1,3L0

∆Q = Q1 – Q0 = 1,9Q0 – Q0 = 0,9Q0

∆L = L1 – L0 = 1,3L0 – L0 = 0,3L0

WmgL = 0,9Q0 / 0,3L0 = (0,9/0,3) . WmL0 = 3 . 10 = 30

12. Pragul de rentabilitate înseamnă Profit = 0, deci VT = CT

P . Q = CF + CV, așadar P . Q = CF + CVM . Q

20Q = 500 + 10Q, deci 10Q = 500, deci Q = 50