Autor(i): Cosmin Marinescu

Editura: Institutul Național de Cercetări Economice “Costin C. Kirițescu”, Editura Expert
Anul apariţiei: 2013
Numar de pagini: 165

Cercetarea ştiinţifică recentă asupra fundamentelor instituţionale ale performanţei economice demonstrează că, prin reducerea costurilor de tranzacţie, instituţiile care protejează drepturile de proprietate sunt decisive pentru dezvoltarea economică. De aici şi nevoia de analiză, metodologică și critică, a categoriei „costurilor de tranzacţie” în calitate de indicator pentru sensul şi intensitatea reformelor instituţionale.

În abordarea convenţională (mainstream) asupra costurilor de tranzacţie, ingredientul instituţional al costurilor de tranzacţie scăzute părea a reprezenta cheia dezvoltării economice. Însă, orice strategie privind „ţintirea” reducerii costurilor de tranzacţie atrage automat problema evaluării lor, cel puţin pentru a distinge asupra viabilităţii unor soluţii instituţionale. Dar dincolo de orice strategie constructivistă, trebuie reconsiderată şi completată perspectiva mainstream, în care costurile de tranzacţie sunt privite mai degrabă ca obstacole în calea succesului economic, decât drept corolare (mai mult sau mai puțin fireşti) ale acţiunii şi interacţiunii umane.

Integrarea costurilor de tranzacţie în teoria dezvoltării economice ar deveni atât mai utilă, cât şi mai coerentă, prin delimitarea conceptuală dintre costurile de tranzacţie de piaţă, a căror existenţă în sfera acţiunii umane este până la un punct naturală, inevitabilă şi costurile de tranzacţie impuse, a căror sursă este externă ordinii sociale a pieţei, fiind rezultatul manifestării structurii ierarhice a puterii politice, specifică sistemului instituţional statal.

Perspectiva instituţională asupra relaţiei costuri de tranzacţie – performanţă economică este întregită explicativ prin argumentele care fundamentează, metodologic şi empiric, categoria libertăţii economice. Activitatea antreprenorială nu poate fi analizată decât printr-o conexiune intrinsecă, naturală, cu cadrul instituţional al libertăţii economice. În esenţă, abordările empirice demonstrează că sporirea libertăţii economice, prin îmbunătăţirea calităţii instituţiilor şi prin reducerea costurilor de tranzaţie impuse, stimulează activitatea antreprenorială şi performanţa economică.

În acest sens, în procesul de integrare europeană, aşa cum arată analizele comparative din lucrare, România trebuie să acorde atenţie acelor reforme instituţionale menite a reduce decalajele în privinţa calităţii instituţionale a mediului de afaceri, în special în sfera sistemului fiscal, a corupţiei şi a protejării drepturilor de proprietate.