Autor(i):

Cosmin Marinescu (coordonator),
Gabriel Staicu, Marius Pană,
Diana Costea, Bogdan Glăvan,
Cosmin Rogojanu, Marius Spiridon,
Cosmin Mosora, Grigore Piroşcă,
Emilia Topolică

Editura: ASE
Anul apariţiei: 2007
Numar de pagini: 478

Istoria omenirii apare ca istorie a luptei pentru libertate ori pentru subminarea libertăţii în societate. „Puterea libertăţii” sau „libertatea puterii”? – iată întrebarea ultimă căreia trebuie să îi facă faţă, fără echivoc, filozofia politică şi ştiinţa economică. Or însăşi părăsirea logică a unui astfel de echivoc deschide calea binefacerilor învăţăturii economice şi posibilitatea de a gândi societatea astfel încât ordinea sa instituţională să fie etică, dreaptă şi – în corolar – să genereze prosperitatea dorită. Spunem „în corolar” deoarece „spiritul” capitalismului este unul al libertăţii personale, nu neapărat al prosperităţii materiale şi al acumulării de capital, care sunt însă tot produsele libertăţii.

Asemeni lui Tocqueville, nu credem că adevărata dragoste de libertate s-a născut numai din simpla apreciere a bunurilor materiale pe care ea le procură. Din acest motiv, economia de piaţă, ca desăvârşire a libertăţii individului în societate împotriva puterii statului, transcede firesc cadrul prosperităţii materiale: „puterea libertăţii” izvorăşte din iubirea de libertate, care este iubire de aproape, în timp ce „libertatea puterii” trădează iubirea de putere, care arată iubire de sine.

Cartea de faţă a fost zămislită cu credinţa că învăţămintele ştiinţei economice, împletite cu virtuţile moralei creştine, asigură „lecţia completă” – necesară şi suficientă – pentru exercitarea cu folos a darului raţiunii. Consecinţa unei asemenea credinţe este tocmai acest periplu intelectual, bogat din punct de vedere tematic, tineresc şi entuziast din punctul de vedere al proiectului de cercetare, în care am filtrat intransigent – prin rigoarea logicii – ideea că economia de piaţă (capitalismul sau ordinea proprietăţii private) semnifică starea naturală a societăţii omeneşti.

De-a lungul întregii noastre radiografii a economiei de piaţă, pe care am dorit-o a fi una completă, am argumentat de ce buna credinţă a omului de ştiinţă trebuie să formeze principiul vital al acestuia, acela de a furniza şi apăra ideile corecte, sănătoase, care protejează viaţa, împotriva ideilor incorecte care, mai devreme sau mai târziu, o vor distruge. În lumea modernă, construită de şi în jurul politicilor statului, în rarele situaţii în care economistul nu este tentat să îmbrace haine de policy-maker, el deţine o responsabilitate în plus pentru destinul ideilor pe care le promovează.

Cartea a fost premiată, în anul 2008, pentru literatură de specialitate economică, de către Asociaţia Facultăţilor de Economie din România.