P​entru România este esențială consolidarea competitivității economice. În prezent, exporturile românești depășesc 40% din PIB, ceea ce înseamnă că suntem la media europeană, însă ritmul de creștere a exporturilor s-a înjumătățit, în timp ce importurile cresc, în prezent, cu un ritm accelerat, dublu decât cel al exporturilor. În aceeași ecuație a exporturilor, capitalul românesc este prezent în doar 4 firme din topul primilor 100 de exportatori.

Este evident că potențialul nostru extern este mult mai mare. De aceea, pentru reluarea trendului de creştere consistentă a exporturilor, este esenţial şi aportul sistemului Cameral din România, într-un cadru mai larg al diplomației economice, care să-și probeze eficiența prin diversificarea destinaţiilor și recâștigarea unor piețe aflate în expansiune.

Stimate domnule Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României,

Stimate dle Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri;

Stimate domnule Ministru al Afacerilor Externe;

Stimaţi reprezentanţi ai patronatelor şi ai mediului de afaceri,

Doamnelor şi domnilor,

Îmi face plăcere să particip la acest Comitet Național al Camerei de Comerț Internaționale și, în calitate de reprezentant al Președinției României, să susțin demersul dumneavoastră, un demers important pentru comunitatea de afaceri, pentru beneficiile pe care economia noastră le va putea avea prin integrarea internațională a activității Camerei de Comerț.

Știm că o economie dezvoltată se bazează și pe un sistem puternic al camerelor de comerţ. Un mediu de afaceri bine articulat în jurul acestora și al asociaţiilor patronale este un mediu de afaceri puternic, care știe mai bine la ce să se aştepte în dialogul cu guvernul şi de la politicile guvernamentale. În acest sens, acțiunea de astăzi este un nou pas pentru reconstruirea încrederii cu care mediul de afaceri investește Camera de Comerț.

Doamnelor și domnilor,

Economia globală nu este lipsită, încă, de anumite riscuri și tensiuni. Prognozele de creștere economică globală, de exemplu, au fost recent revizuite, ușor descrescător, la 3,2% pentru 2016 și 3,5% pentru 2017. Mare parte din această creștere provine însă din economiile emergente, ele însele supuse unor incertitudini financiare și ajustări structurale.

Uniunea Europeană nu a ieşit din criză cu toate motoarele sale, mai ales că unele efecte temporare se vor diminua, cum ar fi cele ale preţului scăzut al petrolului, dar și ale politicii monetare expansioniste a Băncii Centrale Europene. În ciuda unor semne promițătoare, precum rata șomajului care a coborât sub 9%, cea mai mică din anii post-criză, economia europeană încă suferă la capitolul competitivitate, în dimensiunea sa antreprenorială dar, mai ales, în cea investițională.

România va fi, în 2016, pe podiumul creşterii economice din Europa, cu un ritm de creştere de peste 4%, în condițiile unui foarte consistent avans al consumului, care pe primele luni s-a majorat cu circa 20% față de perioada similară din 2015. Firește, este prematur să vorbim despre schimbarea modelului de creștere economică, de la cea bazată pe exporturi, cum au stat lucrurile în 2013, la creșterea bazată pe consum din 2015 și 2016. Pe de altă parte, pentru a fi sustenabilă, pentru a nu fi un val – ce trece ca valul, creșterea consumului trebuie să se bazeze pe progrese durabile în planul productivității și al veniturilor.

În acest sens, nu trebuie să ne mulţumim doar cu această latură cantitativă a creşterii economice, ci să acordăm o atenţie aparte laturii calitative, adică ajustărilor structurale, care să aducă îmbunătățirea productivității și creștere economică sănătoasă și durabilă.

Doamnelor și domnilor,

Performanţele economice depind nemijlocit de calitatea instituţiilor, adică a regulilor în cadrul cărora întreprinzătorii își desfășoară activitatea. Din acest motiv, trebuie să ne concentrăm încontinuu pe îmbunătățirea calității instituționale a mediului de afaceri. Nu doar mărimea impozitelor contează, ci și povara birocrației, constrângerile administrative, domnia legii, timpul și costurile cu obținerea de avize și autorizații. Politicile destinate mediului de afaceri au nevoie de soluții structurale și de abordări sistemice.

În acest sens, Camera de Comerţ poate fi un facilitator important în dezbaterile care privesc politicile destinate mediului de afaceri. Însă dincolo de cadrul intern, deschiderea pro-activă către Camera de Comerț Internațională poate conduce la consolidarea relațiilor comerciale externe, la valorificarea mai bună a instituției contractului internațional, pentru a beneficia cât mai bine de avantajele competitive de care dispune economia României.

În următorii ani, pentru România este esențială consolidarea competitivității economice. În prezent, exporturile românești depășesc 40% din PIB, ceea ce înseamnă că suntem la media europeană, însă ritmul de creștere a exporturilor s-a înjumătățit, în timp ce importurile cresc, în prezent, cu un ritm accelerat, dublu decât cel al exporturilor. În aceeași ecuație a exporturilor, capitalul românesc este prezent în doar 4 firme din topul primilor 100 de exportatori.

Este evident că potențialul nostru extern este mult mai mare. De aceea, pentru reluarea trendului de creştere consistentă a exporturilor, este esenţial şi aportul sistemului Cameral din România, într-un cadru mai larg al diplomației economice, care să-și probeze eficiența prin diversificarea destinaţiilor și recâștigarea unor piețe aflate în expansiune. Deși orientaţi preponderent spre UE, dacă nu chiar dependenți de piața comună cu circa 75% din întreg comerțul exterior, România nu își poate permite să neglijeze oportunităţile de pe alte pieţe.

Doamnelor și domnilor,

Se poate vedea lesne că epoca protecționismului s-a stins demult. Astăzi, economiile câștigă prin deschidere, prin inovație și competiție. Până la urmă, este un fapt pozitiv că piețele sunt tot mai sensibile și pretențioase în raport cu politicile guvernamentale, de unde ar trebui să rezulte un plus de responsabilitate economică din partea decidenților de politici publice. În același timp, un plus de etică în afaceri este indispensabil pentru a întregi, cu adevărat, ecuația competitivității. Numai așa prosperitatea va surveni în mod firesc, adică în balanța contribuție – retribuție, deci în acord cu principiile economiei de piață.

Închei prin a transmite mult succes Camerei de Comerț și Industrie a României, pentru a aduce aproape cât mai multe și pe cele mai performante companii, dar și Ministerului Economiei și Ministerului Afacerilor Externe, pentru obiectivul de revigorare a diplomației economice, un obiectiv esențial pentru ca România să devină competitivă și prosperă.

Vă mulţumesc!

Discursul de față a fost susținut în cadrul evenimentului organizat în 17 mai 2016 la CCIR Business Center, cu ocazia întrunirii Comitetului Național International Chamber of Commerce (ICC) România, și mediatizat de banknews.ro.