Am participat cu bucurie la evenimentul aniversar organizat de Bursa de Valori București, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate bursieră în România postdecembristă. Privind înainte cu optimism, încredere, dar și cu prudență, sperăm ca următorii 25 de ani de activitate bursieră să vină cu mai multe avantaje și oportunități, fructificate cu înțelepciune, astfel încât sectorul financiar și piața de capital să devină vectori autentici pentru investiții și dezvoltare în economia României.

Am avut plăcerea să transmit mesajul Președintelui României adresat Bursei de Valori București la evenimentul de aniversare a 25 de ani de activitate bursieră.

Extrase din mesajul Președintelui României:

„Promovarea la statutul de piață emergentă secundară a atras creșteri consistente ale volumelor de tranzacționare în raport cu lunile anterioare, ceea ce indică optimism în privința pieței noastre de capital.

La începutul acestui an, indicatorii privind piețele financiare arătau că România beneficiază de un climat investițional stabil. Din păcate, în contextul pandemiei de COVID-19, criza economică și-a făcut simțită prezența și în România, ca peste tot în lume.

Există însă semnale clare că economia revine pe calea redresării. Ultimele date statistice indică pentru România, cât și pentru economiile europene, o creștere consistentă a Produsului Intern Brut în trimestrul al III-lea, față de trimestrul anterior, atunci când economia a resimțit șocul generalizat al crizei sanitare. De asemenea, rata șomajului în economia noastră se menține la puțin peste 5% iar pe piețele financiare investitorii își păstrează încrederea în potențialul nostru de dezvoltare.

România va beneficia, în următorii ani, de fonduri europene de 80 de miliarde de euro. Este o oportunitate reală de consolidare a potențialului nostru de creștere economică.

Economia noastră va începe să integreze beneficiile unui nou model de dezvoltare, bazat pe investiții, inovare și competitivitate. România va avea infrastructură, va investi considerabil în digitalizare și tranziția verde, va facilita crearea de ecosisteme antreprenoriale și va deveni mai atractivă ca destinație de afaceri.

În acest sens, unele aspecte ar merita să se regăsească mai elocvent în planuri și acțiuni, indiferent dacă sunt ale autorităților sau ale mediului de afaceri. O direcție esențială este educația economică sănătoasă, cel mai eficient scut împotriva populismului financiar, iar o alta – piața românească de capital, ca sursă reală de finanțare a investițiilor.

De exemplu, opțiunea pentru investiții în tranziția verde și transformarea digitală, așa cum ne propunem prin Planul Național de Redresare și Reziliență, oferă noi oportunități și pentru piața autohtonă de capital.

În același timp, este esențial ca România să își diversifice coerent arhitectura financiară, pentru a nu rămâne blocați în paradigma în care doar statul „dă banii” pentru dezvoltare”.