Not seeing a Scroll to Top Button? Go to our FAQ page for more info. Carti | Cosmin Marinescu | Pagina 2

Carti

Costurile de tranzacție și performanța economică. Implicații privind România în procesul de integrare europeană

Autor(i): Cosmin Marinescu


Editura: Institutul Național de Cercetări Economice “Costin C. Kirițescu”, Editura Expert
Anul apariţiei: 2013
Numar de pagini: 165

Cercetarea ştiinţifică recentă asupra fundamentelor instituţionale ale performanţei economice demonstrează că, prin reducerea costurilor de tranzacţie, instituţiile care protejează drepturile de proprietate sunt decisive pentru dezvoltarea economică. De aici şi nevoia de analiză, metodologică și critică, a categoriei „costurilor de tranzacţie” în calitate de indicator pentru sensul şi intensitatea reformelor instituţionale.

În abordarea convenţională (mainstream) asupra costurilor de tranzacţie, ingredientul instituţional al costurilor de tranzacţie scăzute părea a reprezenta cheia dezvoltării economice. Însă, orice strategie privind „ţintirea” reducerii costurilor de tranzacţie atrage automat problema evaluării lor, cel puţin pentru a distinge asupra viabilităţii unor soluţii instituţionale. Dar dincolo de orice strategie constructivistă, trebuie reconsiderată şi completată perspectiva mainstream, în care costurile de tranzacţie sunt privite mai degrabă ca obstacole în calea succesului economic, decât drept corolare (mai mult sau mai puțin fireşti) ale acţiunii şi interacţiunii umane.

Integrarea costurilor de tranzacţie în teoria dezvoltării economice ar deveni atât mai utilă, cât şi mai coerentă, prin delimitarea conceptuală dintre costurile de tranzacţie de piaţă, a căror existenţă în sfera acţiunii umane este până la un punct naturală, inevitabilă şi costurile de tranzacţie impuse, a căror sursă este externă ordinii sociale a pieţei, fiind rezultatul manifestării structurii ierarhice a puterii politice, specifică sistemului instituţional statal.

Perspectiva instituţională asupra relaţiei costuri de tranzacţie – performanţă economică este întregită explicativ prin argumentele care fundamentează, metodologic şi empiric, categoria libertăţii economice. Activitatea antreprenorială nu poate fi analizată decât printr-o conexiune intrinsecă, naturală, cu cadrul instituţional al libertăţii economice. În esenţă, abordările empirice demonstrează că sporirea libertăţii economice, prin îmbunătăţirea calităţii instituţiilor şi prin reducerea costurilor de tranzaţie impuse, stimulează activitatea antreprenorială şi performanţa economică.

În acest sens, în procesul de integrare europeană, aşa cum arată analizele comparative din lucrare, România trebuie să acorde atenţie acelor reforme instituţionale menite a reduce decalajele în privinţa calităţii instituţionale a mediului de afaceri, în special în sfera sistemului fiscal, a corupţiei şi a protejării drepturilor de proprietate.

Capitalismul. Logica Libertăţii

Autor(i): Cosmin Marinescu (coordonator), Bogdan Glăvan, Gabriel Staicu, Marius-Cristian Pană, Octavian-Dragomir Jora

Editura: Humanitas
Anul apariţiei: 2012
Numar de pagini: 403

„55% dintre români consideră comunismul o idee bună, dar prost aplicată” – ne vesteşte, în nota candidă şi comună a tranziţiei, cel mai recent sondaj de opinie întocmit la finele lui iulie 2012. Fără a înţelege cu adevărat natura capitalismului şi dezamăgiţi, în acelaşi timp şi pe bună dreptate, de pretinsele sale manifestări post-decembriste, cele tributare statului mai degrabă decât pieţei libere, românii se lasă ispitiţi în continuare de mrejele nostalgice, paternaliste, ale societăţii „raţional planificate”.

Însă nici Occidentul, care a gustat totuşi prosper din bunăstarea materială a capitalismului, nu îşi mai pune nădejdea, ca-n vremurile bune, nerăvăşite de crize financiar-identitare, pe temeiurile economiei de piaţă. În anii euforici economic de dinaintea recesiunii, într-un sondaj PIPA (Program on International Policy Attitude) realizat în 20 de ţări din întreaga lume, numai 61% din cei chestionaţi consideră că economia de piaţă – capitalismul – este cel mai viabil sistem economic.

Recent, (dez)ordinea recesionistă pusă fraudulos în spinarea capitalismului ne oferă şi mai clare dovezi de „necredinţă” în virtuţile pieţei libere. Iar societatea zilelor noastre pendulează dezordonat, parcă în absenţa (e)ternă a criteriilor, între economie de piaţă şi socialism, între libertate şi puterea proprietăţii private, pe de o parte, şi coerciţie şi putere (politică) a statului, pe de altă parte.

Capitalismul. Logica libertății, apărută la Editura Humanitas, a beneficiat de susținerea morală și de girul epistemic ale unor respectați intelectuali din mediul universitar și de cercetare internațional, dovadă a faptului că „logica libertății” rămâne o veritabilă lingua franca în societatea ideilor, indiferent de istorii sau geografii. Redăm în continuare cuvintele de întâmpinare a acestui proiect editorial venite din partea economiștilor Pascal Salin, Leszek Balcerowicz, János Kornai, Aurelian Dochia, Walter Block și Vasile Ișan, așa cum se regăsesc opiniile lor și pe coperțile cărții.

“Capitalismul. Logica libertăţii este o carte excepţională, iar eu sunt încântat de faptul că publicul român beneficiază de ea. Confruntarea dintre capitalism şi intervenţionism constituie dezbaterea esenţială a epocii noastre, prin efectele pe care le are asupra vieţii fiecăruia dintre noi. Bazându-se pe o analiză economică dintre cele mai riguroase, precum şi pe principii etice universale, acest volum ne pune la dispoziţie instrumentele intelectuale cu ajutorul cărora poate fi înţeleasă funcţionarea unei societăţi a oamenilor liberi. Cartea trece în revistă, cu o preocupare constantă pentru claritate şi rigoare, majoritatea problemelor economice fundamentale. Orice cetăţean care îşi doreşte cu adevărat să înţeleagă ceea ce se întâmplă atât în lume, cât şi în România ar trebui să parcurgă această carte, care poate deveni un real companion intelectual.”

Pascal Salin, profesor emerit de economie la Universitatea Paris-Dauphine, fost preşedinte al Societăţii Mont Pèlerin

“Colapsul socialismului de tip sovietic nu a eliminat nevoia de a apăra libertatea individuală şi mai ales libertatea economică. În orice ţară independentă şi democratică există numeroşi indivizi şi grupuri de indivizi care demonizează piaţa şi care cer tot mai apăsat intervenţia statului. Dacă ar avea câştig de cauză, şi libertatea, şi dezvoltarea economică ar avea de suferit. Autorii acestei cărţi, pe de o parte, denunţă anumite concepte şi idei care justifică expansiunea statului, iar pe de altă parte lansează o temeinică apărare a libertăţii economice. Sunt exponenţi ai Şcolii austriece de economie, adevăratul curent de gândire pro piaţă liberă din ştiinţele economice şi filozofia politică.

Leszek Balcerowicz, profesor de economie la Warsaw School of Economics, fost guvernator al Băncii Naţionale a Poloniei

“Capitalismul este logica întruchipată a libertăţii. Autorii, editorii şi contributorii care au lucrat la această carte trebuie felicitaţi pentru iscusinţa de a fi văzut atât de clar acest lucru. Trei rânduri de ovaţii pentru capitalism, pentru logică. Pentru România. Şi felicitări din toată inima pentru toţi cei care s-au implicat în acest proiect. Mi se pare o idee bună să nu te lepezi de cuvântul „capitalism“, ci, mai degrabă, să-l porţi cu mândrie, precum Ayn Rand, ca pe un stindard. Toate eseurile din această carte sunt excelente. Nu am nici cea mai mică îndoială că autorilor acestei lucrări li se va recunoaşte cândva meritul de a fi contribuit la aşezarea României pe drumul către libertate.”

Walter Block, titular al postului onorific „Harold E. Wirth“ şi profesor de economie la Joseph A. Butt, S.J., Loyola University, New Orleans

“Şi în România, şi în Ungaria, sondajele arată că marea majoritate a populaţiei consideră că vechiul regim era mai bun decât cel actual. Sarcina importantă de a arăta de ce acest verdict este greşit le revine şi specialiştilor în ştiinţele sociale şi economice. Inspiraţi de gândirea lui Mises şi a lui Hayek, ataşaţi ideii de libertate şi demonstrând o cunoaştere cu totul deosebită, Marinescu, Jora şi ceilalţi coautori evidenţiază multiplele beneficii ale economiei de piaţă. Instructivă este şi argumentaţia privitoare la filozofia ştiinţei: autorii se opun cu desăvârşire fenomenului larg răspândit de relativizare a adevărului ştiinţific.”

János Kornai, profesor emerit de economie la Universitatea Harvard şi Universitatea Corvinus din Budapesta

“Cândva, Friedrich Hayek spunea, după îndelungi reflecţii şi temeinică chibzuinţă, că fiecare generaţie trebuie să ia de la început argumentaţia pentru apărarea libertăţii. Vremurile şi aparenţele libertoide manifestate de atunci până acum nu au dezminţit ideea profundului gânditor. Într-o bine-venită întreprindere intelectuală, cu rodnice şi remarcabile rezultate ideatice, Cosmin Marinescu şi distinşii săi companioni de investigare în căutarea adevărului readuc în competiţie, de iure şi de facto, apărarea libertăţii individuale. Risipesc confuziile dintre libertate şi numeroasele drepturi decretate şi restabilesc adevărul societăţii civilizate, pentru care merită, cu prisosinţă, să gândim şi să acţionăm.”

Vasile Işan, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi

“Această lucrare completează un gol în literatura economică şi socială din România, în care Şcoala de gândire austriacă era prezentă mai ales prin traduceri. În buna tradiţie a maeştrilor acestei şcoli, autorii cărţii se angajează în a demonstra că, odată ce principiul libertăţii individuale este recunoscut şi respectat, cooperarea voluntară între oameni conduce în mod firesc la economia de piaţă, la capitalism, şi orice fel de intervenţie care afectează drepturile de proprietate sfârşeşte prin a atenta într-un fel sau altul la libertatea individuală. Dincolo de acribia argumentării, este o carte scrisă cu pasiune şi cu o încredere în justeţea şi adevărul poziţiilor susţinute pe care adesea o invidiez. O carte de convingere, scrisă din convingere.”

Aurelian Dochia, analist economic