Economia instituțională (din nou) sub reflectorul premiilor Nobel
Laureații din acest an ai premiului Nobel pentru economie sunt Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson, autori consacrați prin studiile dedicate instituțiilor și impactului factorilor instituționali asupra prosperității economice. Cea mai reprezentativă lucrare a laureaților este Why Nations Fail: The Origins of Power, Prosperity, and Poverty (2012), carte tradusă și în limba română. Chiar dacă Simon Johnson nu este coautor al acestei cărți, el a contribuit, alături de Acemoglu și Robinson, la numeroase alte lucrări, precum este cazul cercetării The Colonial Origins of Comparative Development: An Empirical Investigation (2001).
Recunoașterea contribuțiilor științifice din domeniul economiei instituționale este în prezent reconfirmată, de vreme ce, cu circa 3 decenii în urmă, premiul Nobel a fost acordat celor mai importanți autori din acest domeniu: Ronald Coase (1991) și Douglass North (1993). Apoi, în 2009, consemnăm un alt Premiu Nobel dedicat cercetărilor de economie instituțională, laureații fiind Oliver Williamson și Elinor Ostrom. Din pleiada autorilor candidați nu trebuie ignorat Harold Demsetz, mai ales că, în viziunea multora, ar fi meritat și el să câștige anul acesta premiul Nobel, date fiind contribuțiile sale semnificative în domeniul economiei instituționale.
Ca domeniu de cercetare științifică și disciplină de studiu, economia instituțională este relativ tânără, deși cercetările acesteia se întemeiază adeseori pe forța analizelor de istorie economică, nu doar în sfera istoriei contemporane, ci și în vechime, de-a lungul epocilor definitorii pentru dezvoltarea instituțiilor (economice, de drept sau legaliste) care astăzi ne sunt indispensabile.
Însă, interesul sporit pentru domeniul economiei instituționale a fost confirmat empiric în anii 1990, când prăbușirea comunismului în Europa Centrală și de Est a deschis calea „tranziției instituționale”, ca proces de transformare profundă și evoluție graduală deopotrivă, în țările foste-comuniste.
Pentru a înțelege însă tematica „instituțională”, trebuie eliminată din start confuzia dintre instituții și organizații, una destul de răspândită în vocabularul curent, deși inofensivă. Instituțiile sunt regulile jocului iar organizațiile sunt jucătorii, după cum scria Douglass North. Astfel, instituțiile sunt reprezentate de reguli, fie ele formale sau informale, reguli economice, juridice, constituționale sau culturale, în timp ce organizațiile sunt firme, entități, partide, universități, autorități sau guverne etc.
Ideea de bază este aceea că regulile, adică instituțiile, modelează comportamentele și interacțiunile umane, deci mersul lucrurilor în societate, în timp ce organizațiile „joacă” după reguli, adesea chiar pentru schimbarea acestora conform propriilor interese.
Cercetările laureaților Nobel din acest an demonstrează că decalajele de dezvoltare dintre țările sărace și țările bogate sunt determinate preponderent de natura instituțiilor (care pot fi socotite incluzive sau extractive). Instituțiile incluzive sunt definite de autori drept acele reguli care creează noi oportunități pentru populație, în timp ce instituțiile extractive facilitează „redistribuirea perversă”, adică transferul avuției tot către populația înstărită, prin acumularea în societate de privilegii și norme preferențiale, ceea ce determină în final creșterea inegalității și a sărăciei.
De exemplu, fenomenul de divizare și segregare ce definește evoluția Coreei după cel de-al Doilea Război Mondial explică aceste aspecte în mod concludent. Coreea de Sud, sub influența instituțiilor democratice ale Statelor Unite ale Americii, s-a dezvoltat grație instituțiilor incluzive, care ofereau populației stimulente productive. În schimb, Coreea de Nord, condusă de influențe rusești, a involuat sub povara instituțiilor extractive, care exploatau populația prin coerciție dictatorială, împotriva regulilor de drept, chiar ale drepturilor omului, și a libertății economice.
Instituțiile explică așadar elocvent fenomene precum inegalitatea și sărăcia, care sunt astăzi considerate principalele riscuri în societatea umană. Instituțiile sunt factorul explicativ ultim pentru decalajele de dezvoltare ale națiunilor, și tocmai de aceea economia instituțională va rămâne un domeniu esențial de cercetare în știința economică, prin acuratețea demonstrațiilor și viabilitatea concluziilor.
Nota Bene: deloc întâmplător, avansând pe filiația cercetărilor doctorale pe care le-am desfășurat în cadrul Academiei de Studii Economice din București, în anul 2005 am înființat primul curs universitar de Economie Instituțională din România, având convingerea că studierea instituțiilor și a rolului acestora în dezvoltarea economică este un demers valoros și oportun pentru învățământul economic universitar din România. Astfel, cursul de Economie Instituțională pe care îl predau la Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată oferă o perspectivă de ansamblu asupra instituțiilor/regulilor care asigură ordinea de drept legitimă în societate și contribuie la susținerea dezvoltării economice.
În contextul actual, rolul „instituțiilor” pare mai relevant ca niciodată. Faptul că premiul Nobel din 2024 a adus din nou economia instituțională în prim plan subliniază cât de important este să știm să ne raportăm la acestea prin prisma catalogărilor drept „instituții” și „organizații” care deseori pot schimba sensul opiniilor noastre economice în spațiul public atunci când vine vorba de transmiterea acestora.
Așa cum am învățat și la cursul domnului profesor Cosmin Marinescu, este important să știm că instituțiile reprezintă întotdeauna „ regulile jocului” după care se crează un cadru sustenabil în vederea dezvoltării economice !
Astfel, cunoscând toate aceste aspecte ne putem dezvolta un mainstream convențional putând să ne facem auziți în societate !
Vă felicit pentru introducerea Economiei Instituționale în învățământul economic universitar, oferind studenților un cadru teoretic și analitic esențial pentru a înțelege acest domeniu. Eforturile dumneavoastră contribuie semnificativ la formarea viitorilor specialiști, care vor juca un rol important în dezvoltarea economică și în rezolvarea problemelor sociale.
Deseori, în dezbaterile publice, termenul de “instituții” este confundat cu entitățile de stat sau private care facilitează funcționarea societății. Această confuzie între instituții și organizații este frecventă, iar fără o examinare atentă, distincția dintre ele poate părea ambiguă. În esență, instituțiile reprezintă normele informale care reglementează comportamentul social, fără a fi impuse de o autoritate anume, pe când organizațiile sunt structuri formale concepute pentru a implementa și ajusta aceste norme.
Această confuzie subliniază importanța unei înțelegeri clare a economiei instituționale, o ramură care analizează modul în care normele sociale și regulile influențează dezvoltarea economică și socială. Premiul Nobel acordat cercetărilor în acest domeniu demonstrează relevanța sa, mai ales într-o disciplină precum economia, unde comportamentul uman nu poate fi redus doar la raționamente economice sau formule matematice.
Cursul dvs. de economie instituțională aduce o contribuție semnificativă în mediul academic. Felicitări pentru dedicarea dumneavoastră și mult succes în continuare!
Majoritatea atunci cand auzim in spatiul public vorbindu-se de institutii, tindem sa credem la o prima vedere ca acestea sunt defapt niste organisme statale sau private care asigura bunul mers al societatii. Aceasta confuzie intre organizatii si institutii este greu de evitat fara un studiu in amanunt care sa-ti arate deosebirea intre cei doi termeni. Instituiille sunt in esenta reguli dupa care este guvernata societatea, fara ca cineva sa le impune in mod deliberat, in timp ce organizatiile verifica si corecteaza anumite obiceiuri impamantanite in societate. Economia institutionala explica cum anumite regului impacteaza buna dezvoltare a unei societati. Faptul ca a fost acordat un Premiu Nobel pentru acest deziderat, este un lucru de laudat cu atat mai mult incat economia este o stiinta sociala, iar comportamentul uman nu poate fi explicat de fiecare data prin rationamente pur logice. Cursul dvs. de economie institutionala este o mare valoare adaugata adusa mediului academic din tara noastra. Felicitari si mult succes in continuare!
Articolul este o adevărată bijuterie, subliniind cu măiestrie contribuțiile valoroase ale laureaților Premiului Nobel. Cu o claritate admirabilă, reușește să inspire reflecție asupra rolului crucial al înțelegerii rolului instituțiilor în economia globală.
Inițiativa de a lansa un curs de Economie Instituțională în România este remarcabilă și reflectă un angajament serios față de educație și progres. Îl consider vital pentru dezvoltarea profesională adecvată a viitorilor economiști, dar personal, această materie a avut capacitatea de a modela direcția mea în anii de facultate, am regăsit informații vitale pe care nu le observam cu ochiul liber și a contribuit în mod direct la formarea mea personală.
Recomand urmarea acestui curs și aprofundarea. Este minunată!
[…] una destul de răspândită în vocabularul curent, deși inofensivă. Instituțiile sunt regulile jocului iar organizațiile sunt jucătorii, după cum scria Douglass […]
O explicație bine venită a fenomenului! De multe ori opiniile sunt lipsite de cunoaștere, iar acest articol aduce cunoaștere și lumină în haosul creat de confuzie și lipsa (cel puțin a curiozității ) pertinentei în opinii!
Multumesc încă o data ! Felicitări!
Aș dori să vă mulțumesc pentru că ați creat un mediu academic atât de stimulativ și provocator. Cursul de Economie Instituțională a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai interesante pe care le-am urmat.
Analizând articolul dumneavoastră, am realizat cât de relevant este acest domeniu pentru înțelegerea provocărilor cu care se confruntă societatea noastră
Am învățat cu mare interes la Economie instituțională, si cele mai interesante au fost exemplele referitoare la dezvoltarea diverselor tari in funcție de anumite instituții si valori culturale. Îmi amintesc, domnule profesor, ca ne pomeneați despre acești câștigători ai premiului Nobel pentru economie si iată ca au fost acordate noi premii. Cartea lui Acemoglu chiar merita citită de oricine dorește sa înțeleagă decalajele de dezvoltare dintre țările lumii.
Felicitări pentru acest text bine documentat și clar structurat! Ai reușit să explici cu foarte multă claritate diferența esențială dintre instituții și organizații, oferind exemple convingătoare, cum ar fi evoluția celor două Corei. Modul în care prezinți influența instituțiilor asupra dezvoltării economice și sociale subliniază importanța acestui domeniu de cercetare, iar inițiativa ta de a introduce cursul de Economie Instituțională în România este un pas extraordinar pentru educația economică. Continuă să inspiri prin pasiunea și dedicația ta pentru acest subiect!
[…] Autor: Cosmin Marinescu […]
[…] tematica „instituțională”, trebuie eliminată din start confuzia dintre instituții și organizații, una destul de răspândită în vocabularul curent, deși inofensivă. Instituțiile sunt regulile […]