Not seeing a Scroll to Top Button? Go to our FAQ page for more info. “Jos impozitele, sus cheltuielile!” nu sună a politică economică sănătoasă | Cosmin Marinescu

“Jos impozitele, sus cheltuielile!” nu sună a politică economică sănătoasă

În ultimii ani, parcă totul în materie de economie și dezbatere economică a fost grevat pe inițiative fiscal-bugetare. Însă performanța economică nu apare, de la sine, doar prin jocul taxelor și impozitelor, ci necesită acumulări structurale, reguli corecte și credibile pentru funcționarea piețelor, competitivitate și predictibilitate pentru mediul de afaceri, asanarea dezechilibrelor din sectorul întreprinderilor de stat, infrastructură financiară de piață pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, încurajarea antreprenoriatului și a sectoarelor inovative etc.

Consider, deci, că economiștii și decidenții sunt datori să-și orienteze atenția și în aceste direcții. Este foarte important ce model economic este promovat prin politicile publice.

Așa cum am mai arătat, cercul vicios al creșterii bazate pe consum nu mai poate continua prea mult timp. Altfel, veniturile oamenilor vor merge mai mult în importuri, firmele vor susține mai degrabă salarii și nu investiții, iar finanțele din bănci vor merge mai degrabă în buzunarul statului, pentru acoperirea deficitului, decât la mediul de afaceri. Dar nu acesta este modelul unei creșteri economice sustenabile.

Textul de mai jos reprezintă interviul acordat News.ro în 19 ianuarie 2017, cu titlul: “Scenariul” estimării nerealiste a veniturilor bugetare se poate repeta în 2017. Implicațiile ar putea fi și mai însemnate”

News.ro: Cum vi s-a părut întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu şi cu ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, din punctul de vedere al datelor prezentate şi a sustenabilităţii măsurilor propuse de Executiv.

A fost o întâlnire instituțională, necesară pentru informarea Președintelui și pentru înțelegerea viziunii pe care Guvernul o are în privința construcției și a execuției bugetare.

În opinia noastră, abordarea construcției bugetare trebuie să aibă în vedere două probleme esențiale. În primul rând, este vorba de impactul bugetar al măsurilor adoptate în 2017, imediat după instalarea Guvernului. Calculele efectuate în cadrul Administrației Prezidențiale arată un impact bugetar brut de 8,44 miliarde lei. Acest efort bugetar este suplimentar în raport de deficitul de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern.

Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcției bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creștere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism.

De exemplu, în noiembrie 2016, prognoza de creștere economică pentru 2017 era de 4,3%, care include și efectul impulsului fiscal din aplicarea Codului fiscal (reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și a supraaccizei la carburanți). În același timp, toate prognozele internaționale anticipau rate de creștere economică mai mici de 4% (Comisia Europeană – 3,9% în noiembrie 2016, FMI – 3,8% în octombrie 2016, BERD – 3,7% în noiembrie 2016, Banca Mondială – 3,7% în ianuarie 2017).

Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar 2 luni, de la 4,3% la 5,2%. Este adevărat, Guvernul actual vine cu un impuls fiscal de circa 1% din PIB. Însă în 2016, anul cu cea mai amplă relaxare fiscală, un impuls fiscal de aproape 3% din PIB a ridicat creșterea economică, așa cum am arătat în cadrul întâlnirii, cu doar 1 punct procentual, la 4,8% creștere economică în 2016. În condițiile aferente lui 2017, efectul pe creștere care se va adăuga prognozelor inițiale va fi mult diminuat.

Astfel, o creștere economică de peste 5% pare iluzorie, mai ales că nu avem și politici care să ridice potențialul de creștere economică, de exemplu prin îmbunătățirea productivității.

Potrivit evaluărilor noastre, o creștere economică spre 4,5% ar fi o estimare mai realistă. Tocmai de aceea, ar trebui să se argumenteze cum s-a ajuns, atât de ușor, de la o prognoză de 4,3% în noiembrie 2016 la 5,2% în ianuarie 2017, în condițiile în care perspectivele globale comportă încă o serie de riscuri iar măsurile destinate mediului de afaceri par oarecum contradictorii.

Cu toții ne dorim ca România să aibă o creștere economică robustă, sustenabilă, care să nu se desumfle odată ce consumul încetează să mai fie susținut prin măsuri fiscal-bugetare, care nu se pot permanentiza și nici nu sunt sănătoase pentru sustenabilitatea performanțelor economice.

Ceea ce am dorit să precizăm la discuția cu Executivul a fost nevoia de responsabilitate în construirea bugetului, astfel încât România să aibă un buget credibil pentru 2017.

A fi responsabil înseamnă, vorba aceea, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma, așa cum s-a întâmplat din păcate înainte de criză. Altfel, există riscul ca bugetul să încaseze ajustări negative, pentru că doi ani consecutivi s-a mers pe contrasensul responsabilității economice, prin reduceri de impozite pe consum și creșteri de cheltuieli, fără alte măsuri structurale care să asigure sustenabilitate.

News.ro: La finalul întâlnirii, preşedintele Klaus Iohannis a spus că, pe actualele cifre, “nu va fi deloc uşor” ca ţinta de deficit de 3% să fie respectată cu măsurile propuse. Unde estimează Administraţia Prezidenţială că poate ajunge deficitul, având în vedere angajamentele Guvernului, şi dacă analizele arată că nu toate aceste măsuri pot fi puse în aplicare pentru a menţine sustenabilitatea bugetului?

Deficitul trebuie să ajungă acolo unde Guvernul a promis, adică sub limita de 3%. Însă este evident că, în condițiile unui impact bugetar brut de circa 8,5 miliarde, adică peste 1% din PIB, o asemenea încadrare necesită anumite ajutări negative. Dar este asumată, prin programul de guvernare, așa cum asumate sunt și măsurile pentru care oamenii au votat.

Noul cadru fiscal-bugetar schimbă consistent parametrii proiectului de buget. Astfel, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate să crească cu circa 32 miliarde lei față de execuția de 221,5 miliarde lei venituri bugetare în 2016.

Îngrijorarea noastră constă în faptul că nerealizarea veniturilor ar reduce credibilitatea acestui buget și ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiții, așa cum de altfel se practică. Firește că, din punct de vedere contabil, este simplu să se taie investițiile, adică tocmai ceea ce România are mai mare nevoie.

În acest sens, anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuția bugetară a anului 2016.

De aceea, problema bugetului nu este doar să ținem deficitul sub 3%, așa cum am văzut că se menționează, ci contează și prin ce metode se realizează acest obiectiv.

Potrivit evaluărilor noastre, sunt două direcții majore ce nu pot fi evitate. În primul rând, vor fi operate reduceri contextuale în bugetele ordonatorilor de credite. În al doilea rând, ar trebui identificate anumite ajustări structurale de circa 0,5% din PIB, adică reduceri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri cu efect permanent, care să ofere credibilitate construcției bugetare.

Altfel, vom vedea că una va fi construcția bugetară și alta va fi execuția acesteia, exact cum se discută în aceste zile despre abaterea în execuție de la programul bugetar pentru 2016. Însă deznodământul, cu sau fără anchetă, ar putea fi și mai evident în 2017.

News.ro: Vicepremierul Daniel Constantin a afirmat recent că ţinta de 3% va fi respectată pentru 2017, dar a lăsat deschisă varianta ca pe viitor ea să fie depăşită. Consideraţi oportună o asemenea abordare pentru economia României?

În teorie, orice variantă poate fi lăsată deschisă, însă nu trebuie să uităm un lucru simplu: economia are rigorile și legitățile ei, iar realitatea economică este cel mai neînduplecat arbitru, sau chiar judecător, al erorilor de politică economică. Să ne amintim doar lecția dureroasă a crizei economice, care ne-a prins în 2009 complet nepregătiți din punct de vedere fiscal-bugetar.

Pe de altă parte, deficitul bugetar este emblema responsabilității cu care Guvernul privește către generațiile viitoare. În esență, deficitul este nota de plată prin care guvernele transferă costul beneficiilor actuale în contul generațiilor viitoare, prin datorie publică. De aceea problema deficitului trebuie abordată cu maximă responsabilitate și respect față de români.

Însă, la fel ca și în cazul creșterii economice, mai importantă este nu mărimea, ci structura deficitului bugetar. Una este să facem deficit pentru cheltuieli curente, alta este ca deficitul să provină din creșterea cheltuielilor de investiții. Ori dezvoltarea înseamnă infrastructură modernă în energie și transporturi, investiții în educație, în sănătate, care să genereze prosperitate pe termen lung.

Oricum, în privința deficitului, în doar doi ani, România a coborât în cealaltă extremă a clasamentului european, devenind a cincea țară din UE după mărimea deficitului bugetar, fiind depășiți doar de Spania, Marea Britanie, Franța și Belgia, cu diferența că aceste țări sunt totuși într-un proces de consolidare fiscală.

Nu ne putem permite să neglijăm implicațiile negative ale deficitelor pentru economie. Dacă politicile guvernamnetale duc la un derapaj al deficitului vor apărea probleme dintre cele mai serioase: corecțiile negative pentru proiectele finanțate european, înrăutățirea rating-ului din partea agențiilor internaționale, creșterea costurilor de finanțare a serviciului datoriei publice, reducerea încrederii economice a investitorilor și a piețelor etc.

Ar fi paradoxal, totuși, ca un partid care a câștigat alegerile cu mesaje economice împotriva străinilor, să ruleze apoi politici economice care să ne facă mai degrabă dependenți de finanțarea externă, prin amploarea deficitelor, a celui bugetar și a deficitului de cont curent.

News.ro: În ceea ce priveşte bugetul pentru 2017, în afara domeniului Apărării, unde trebuie respectate angajamentele privind alocarea a 2% din PIB, care sunt celelalte domenii în care ar trebui investit în principal? Precedentul Guvern PSD, condus de Victor Ponta, a avut unele dintre cele mai mici investiţii în economie. Este Administraţia Prezidenţială îngrijorată de repetarea scenariului?

Într-adevăr, așa cum a declarat Președintele Klaus Iohannis, alocarea a 2% din PIB pentru apărare este un angajament politic pe care Guvernul și-a asumat să-l respecte. Din punct de vedere bugetar, va fi utilizată metoda creditelor de angajament pentru circa 0,5% din PIB, care nu afectează deficitul cash de 2,96%.

În privința alocărilor bugetare destinate investițiilor, așteptăm proiectul de buget pentru a vedea ce s-a putut obține în sfera investițională, în raport cu dinamica cheltuielilor curente. De exemplu, dacă judecăm componenta investițională a bugetului prin prisma cheltuielilor de capital și a proiectelor din fonduri europene, observăm că aceasta s-a tot restrâns, de la 5,8% din PIB în 2012, la 4,9% din PIB în 2014 și până la 3,9% din PIB în 2016, conform datelor din execuția bugetară.

În această privință a execuției bugetare, există bineînțeles îngrijorarea că o construcție bugetară supra-realistă va fi amendată de evoluțiile din realitate. Aș putea menționa, de exemplu, dinamica exporturilor, a căror încetinire față de ritmul proiectat ar crește și mai mult deficitul balanței comerciale, de unde presiuni suplimentare și asupra cursului de schimb. Un alt exemplu ar putea fi o eventuală proiecție puternic investițională, care ar fi contrazisă de unele elemente. În acest sens, creșterea consistentă a profiturilor din 2016 trebuie pusă și pe seama reducerii TVA la 20%, care este însă un efect one-off.

În plus, măsurile recente nu par a însufleți într-atât mediul de afaceri încât prioritatea zero în 2017 să fie investițiile. De exemplu, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, creșterea consistentă a salariului minim va trage în jos competitivitatea și va reduce resursele disponibile pentru investiții. Ori aceasta va însemna un mediu de afaceri mai slab capitalizat, mai puțin competitiv și inovativ.

Un alt element este lipsa de predictibilitate economică, de unde și neîncrederea că mixul de politici recent anunțate nu va conduce la implicații care să împovăreze mediul de afaceri.

News.ro: PSD are în programul de guvernare un angajament privind introducerea unor tipuri de impozite diferenţiate începând cu 2018, lucru confirmat şi de vicepremierul Daniel Constantin. Ar trebui păstrată cota unică sau poate fi benefică/sustenabilă schimbarea tipului de impozitare? Cum apreciați asemenea schimbări fiscale pentru economie?

Cota unică de impozitare este simbolul egalității în privința tratamentului fiscal. Însă stânga politică și-a făcut dintotdeauna un stindard din impozitarea diferențiată: cei cu venituri mai mari să plătească rate de impozitare mai mari. Nu este o surpriză din acest punct de vedere.

Nu este clar dacă această abordare aduce și creșterea poverii fiscale pentru anumite categorii de persoane. Cu alte cuvinte, dacă această impozitare diferențiată va merge doar în jos față de 16% sau, nu cumva, impozitarea unora va fi mai mare. În acest caz, unii vor câștiga și alții vor pierde. De fapt, aceasta este emblema redistribuirii sociale, care este apanajul politicilor de stânga: să ia de la unii pentru a da la alții.

În ultimă instanță, problema nu ține neapărat de modul în care se impozitează, prin flat tax sau impozit progresiv, ci dacă se impozitează mai mult sau mai puțin.

Oricum, avem de-a face cu o prea mare abundență de măsuri și propuneri de ordin fiscal și bugetar, fără a lăsa timp ca efectele lor să fie asimilate în economie. În ultimii doi ani, parcă totul în materie de economie și dezbatere economică a fost grevat pe inițiative fiscal-bugetare. Jos impozitele, sus cheltuielile – cam acesta pare să fi fost cuvântul de ordine al politicilor economice.

Însă performanța economică nu apare, de la sine, doar prin jocul taxelor și impozitelor, ci necesită diverse acumulări structurale, reguli corecte și credibile pentru funcționarea piețelor, competitivitate și predictibilitate pentru mediu de afaceri, asanarea dezechilibrelor din sectorul întreprinderilor de stat, infrastructură financiară de piață pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, încurajarea antreprenoriatului și a sectoarelor inovative etc.

Consider, deci, că economiștii și decidenții sunt datori să-și orienteze atenția și în aceste direcții. Este foarte important ce model economic este promovat prin politicile publice.

Din perspectiva abordărilor noastre, cercul vicios al creșterii bazate pe consum nu mai poate continua prea mult timp. Altfel, veniturile oamenilor vor merge mai mult în importuri, firmele vor susține mai degrabă salarii și nu investiții, iar finanțele din bănci vor merge mai degrabă în buzunarul statului, pentru acoperirea deficitului, decât la mediul de afaceri. Dar nu acesta este modelul unei creșteri economice sustenabile.

News.ro: În privinţa programului de guvernare al PSD, sunt introduse elemente precum Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care ar urma să finanţeze măsurile Guvernului, însă nu a fost explicat exact modul în care acesta ar urma să funcţioneze, să atragă bani şi să îi distribuie. S-a discutat cu premierul Grindeanu despre această idee şi cum arată analiza Administraţiei Prezidenţiale asupra ei?

Acest Fond Suveran nu este ceva nou, nu este o inovație instituțională care să rezolve, de la sine, problemele de finanțare ale proiectelor de investiții. În opinia noastră, două sunt problemele majore pe care înființarea Fondului Suveran trebuie să le clarifice.

În primul rând, trebuie să fie foarte clar obiectivul major pe care Guvernul dorește să îl urmărească prin intermediului unui asemenea Fond. În această privință, este important de înțeles dacă anumite interese strategice ale statului român pot fi armonizate cu acest vehicul instituțional și financiar, construit pe principiile guvernanței corporatiste.

În al doilea rând, este important să se cunoască, de la bun început, dacă finanțarea proiectelor de investiții publice prin intermediul acestui Fond generează sau nu impact bugetar. În altă ordine de idei, un Fond Suveran bazat pe participațiile statului ar putea avea ca destinație inclusiv capitalizarea unor ramuri sau companii din portofoliu. Trebuie să vedem, așa cum s-a declarat, ce companii vor forma portofoliul acestui Fond, dacă sunt suficiente dividendele acestor companii, care este strategia Fondului pe un anumit număr de ani, cât de mare ar putea fi atractivitatea investițională din partea investitorilor privați, a piețelor financiare și a investitorilor instituționali. În acest din urmă caz, sustenabilitatea cadrului macroeconomic și a celui fiscal-bugetar sunt argumente esențiale.

De aceea spunem ca trebuie cunoscute foarte bine obiectivele și constrângerile, instituționale și bugetare, ale acestui proiect. Din păcate, aceste lucruri nu au fost foarte clar explicate până în prezent.

News.ro: Preşedintele Iohannis a spus că a discutat, pe scurt, cu premierul despre încasările de 10-14 miliarde nerealizate, pe care Parlamentul deja le anchetează. Ministrul de Finanţe şi PSD au acuzat proiecţii bugetare “politicianiste” şi rectificări care ridică semne de întrebare. Care este poziţia Administraţiei Prezidenţiale faţă de această chestiune?

Nu aș relua argumente deja prezentate, este important că au fost făcute anumite clarificări.  S-a dovedit că acea “gaură bugetară” era doar o diferență de estimare în planul veniturilor bugetare, în principal pe fonduri europene.

Mult mai important este să se înțeleagă faptul că această execuție deficitară din 2016 nu afectează cu nimic construcția bugetară pentru 2017, așa cum s-a acreditat inițial. În raport cu schițarea bugetului pentru 2017, oricine ar fi putut observa nerealizarea veniturilor din fondurile europene mult mai devreme, prin simpla consultare a execuțiilor bugetare lunare, care sunt date publicității de către Ministerul Finanțelor. Deci problema dezbătută acum putea fi semnalată lună de lună, sau mai ales în contextul rectificării bugetare din noiembrie.

Ne întrebăm însă ce garanții avem că acest scenariu al estimării nerealiste a veniturilor bugetare nu se poate repeta în 2017, cu atât mai mult în contextul actual, al unor estimări macroeconomice și bugetare dintre cele mai optimiste. Ce se va întâmpla dacă, ipotetic vorbind, nu se vor realiza veniturile bugetare programate, de peste 253 miliarde lei?! Sau prognoza de creștere economică de 5,2%?!

De exemplu, bugetul pentru 2017 este proiectat pe o creștere de venituri bugetare de aproape 15%, de la 221,5 miliarde lei, conform execuției bugetare a anului 2016, la peste 253 miliarde lei în 2017. Este vorba de cea mai mare expansiune a veniturilor bugetare prognozate de la un an la altul, de peste 32 miliarde lei. Astfel, în ciuda continuării măsurilor de relaxare fiscală, trebuie să vedem dacă se va reuși, așa cum s-a anunțat, creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu două puncte procentuale într-un singur an, de la 29% în 2016 la peste 31% în 2017.

În acest sens, anticipăm că dezbaterea despre estimarea nerealistă a veniturilor nu se va opri la nivelul lui 2016 și va apărea și în legătură cu bugetul pentru 2017, poate cu implicații mult mai însemnate.

Oricum, noi vom analiza cu atenție bugetul care va veni din Parlament, pentru a ne asigura că angajamentele asumate sunt respectate.

Interviul de mai sus a fost preluat, integral sau parțial, în News, Hotnews, Profit, RomaniaTV, Economica, Bursa, Romania Libera, Adevarul, Cronicaromana.net, Puterea, Bursa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *