– teoria utilității economice și înțelegerea legii utilității marginale

– alegerea consumatorului ca proces de optimizare (suport matematic si grafic)

Tema 3

Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în comentarii, cu argumentarea consistentă a tuturor răspunsurilor, indicând numele și prenumele, iar la începutul rezolvării – seria și grupa. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.

Termen: miercuri, 13 noiembrie, ora 21:00, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile transmise în termenul indicat vor fi postate și evaluate. Mult succes!

1. Utilitatea economică este: a) obiectivă; b) constantă; c) subiectivă; d) măsurabilă prin intermediul costului de oportunitate; e) măsurabilă prin intermediul ratei dobânzii.

2. Utilitatea marginală a unui bun este pozitivă și descrescătoare. Utilitatea totală este: a) zero; b) negativă; c) crescătoare; d) descrescătoare; e) maximă.

3. Adam Smith nu a explicat în mod consistent paradoxul valorii (apă – diamante) deoarece nu a făcut distincția necesară dintre: a) cerere–ofertă; b) utilitate individuală–utilitate marginală; c) utilitate marginală–utilitate totală; d) prețuri de piață-prețuri administrate; e) costuri – prețuri.

4. Întocmește un eseu de argumentare (circa jumătate de pagină), care să răspundă la întrebarea: “În ce condiții utilitatea marginală poate fi negativă?”.

5. Un student are un venit disponibil de 4.000 lei și dorește să își consume bugetul pe articole vestimentare. Prețul unei cămăși (c) este de 400 lei, iar prețul unei perechi de pantaloni (p) este de 500 lei. Indicați coordonatele dreptei bugetului (pantaloni / cămăși) și explicați cum se deplasează aceasta dacă venitul studentului se reduce cu 50%: a) 10 și 8 – dreapta bugetului se deplasează la stânga; b) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la dreapta; c) 10 și 8 – dreapta bugetului se deplasează la dreapta; d) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la stânga; e) 8 și 10 – dreapta bugetului nu se deplasează;

6. Dacă ecuația liniei bugetului se scrie Y = 10 – 6X, iar prețul bunului X este 24, atunci venitul consumatorului, respectiv prețul bunului Y sunt: a) 5, respectiv 2; b) 10, respectiv 18; c) 40, respectiv 4; d) 18, respectiv 6; e) 10, respectiv 5.

7. Dacă utilitatea marginală a bunului y este cu 900% mai mare decât utilitatea marginală a bunului x, atunci: a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y; b) prețurile celor două bunuri sunt egale; c) prețul bunului y este de 9 ori mai mare decât cel al bunului x; d) prețul bunului x este de 9 ori mai mare decât cel al bunului y.

8. Un consumator urmărește să-și maximizeze utilitatea prin consumul bunurilor X și Y. Funcția utilității totale este dată de relația U(X,Y) = 2 x2 + 4 y2 – 4x – 20y + 10. Prețurile celor două bunuri sunt egale Px = Py = 2 lei, iar venitul disponibil este de 1000 lei. Determinați cantitățile din bunurile X și Y care corespund optimului consumatorului.

9. Aflați prețul bunului X care maximizează satisfacția consumatorului dacă prețul bunului y este 10 lei, iar funcția utilității totale este UT (x,y) = 10 x + 5 y + 7.