Lecția 3 – Utilitatea economică și alegerea consumatorului
– teoria utilității economice și înțelegerea legii utilității marginale
– alegerea consumatorului ca proces de optimizare (suport matematic si grafic)
Tema 3
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în comentarii, cu argumentarea consistentă a tuturor răspunsurilor, indicând numele și prenumele, iar la începutul rezolvării – seria și grupa. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: vineri, 14 noiembrie, ora 21:00, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile transmise în termenul indicat vor fi postate și evaluate. Mult succes!
1. Utilitatea economică este: a) obiectivă; b) constantă; c) subiectivă; d) măsurabilă prin intermediul costului de oportunitate; e) măsurabilă prin intermediul ratei dobânzii.
2. Utilitatea marginală a unui bun este pozitivă și descrescătoare. Utilitatea totală este: a) zero; b) negativă; c) crescătoare; d) descrescătoare; e) maximă.
3. Adam Smith nu a explicat în mod consistent paradoxul valorii (apă – diamante) deoarece nu a făcut distincția necesară dintre: a) cerere–ofertă; b) utilitate individuală–utilitate marginală; c) utilitate marginală–utilitate totală; d) prețuri de piață-prețuri administrate; e) costuri – prețuri.
4. Întocmește un eseu de argumentare (circa jumătate de pagină), care să răspundă la întrebarea: “În ce condiții utilitatea marginală poate fi negativă?”.
5. Un student are un venit disponibil de 4.000 lei și dorește să își consume bugetul pe articole vestimentare. Prețul unei cămăși (c) este de 400 lei, iar prețul unei perechi de pantaloni (p) este de 500 lei. Indicați coordonatele dreptei bugetului (pantaloni / cămăși) și explicați cum se deplasează aceasta dacă venitul studentului se reduce cu 50%: a) 10 și 8 – dreapta bugetului se deplasează la stânga; b) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la dreapta; c) 10 și 8 – dreapta bugetului se deplasează la dreapta; d) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la stânga; e) 8 și 10 – dreapta bugetului nu se deplasează;
6. Dacă ecuația liniei bugetului se scrie Y = 10 – 6X, iar prețul bunului X este 24, atunci venitul consumatorului, respectiv prețul bunului Y sunt: a) 5, respectiv 2; b) 10, respectiv 18; c) 40, respectiv 4; d) 18, respectiv 6; e) 10, respectiv 5.
7. Dacă utilitatea marginală a bunului y este cu 900% mai mare decât utilitatea marginală a bunului x, atunci: a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y; b) prețurile celor două bunuri sunt egale; c) prețul bunului y este de 9 ori mai mare decât cel al bunului x; d) prețul bunului x este de 9 ori mai mare decât cel al bunului y.
8. Un consumator urmărește să-și maximizeze utilitatea prin consumul bunurilor X și Y. Funcția utilității totale este dată de relația U(X,Y) = 2 x2 + 4 y2 – 4x – 20y + 10. Prețurile celor două bunuri sunt egale Px = Py = 2 lei, iar venitul disponibil este de 1000 lei. Determinați cantitățile din bunurile X și Y care corespund optimului consumatorului.
9. Aflați prețul bunului X care maximizează satisfacția consumatorului dacă prețul bunului y este 10 lei, iar funcția utilității totale este UT (x,y) = 10 x + 5 y + 7.
Ichimescu Viorela Larisa
Grupa 306, seria B
Ex1- varianta c(subiectivă)
Fiecare persoană are propriile preferințe si nevoi.În funcție de cât de multă satisfacție(utilitate)îi aduce fiecare bun sau serviciu, aceasta le poate ererhiza, deoarece nu pot fi măsurate cantitativ. De exemplu, eu am o sumă de 100 de lei pe care o pot folosi fie să îmi achiziționez o carte, o pereche de căști sau o ieșire la film. Scara mea de preferințe ar arăta astfel=
1-perechea de căști(cea mai mare utilitate)
2-filmul
3-cartea(cea mai mică utilitate)
În acest caz, cel mai probabil voi alege utilitatea cea mai mare, ceea de a-mi achiziționa perechea de căști.
Ex2- varianta c(crescătoare)
Utilitatea totală este crescătoare atâta timp cât unitatea marginală este pozitivă. Adică fiecare unitate suplimentară consumată adaugă un plus de satisfacție, chiar dacă acest pus este din ce in ce mai mic. De exemplu, o ciocolată. Prima bucățică pe care o mâncăm aduce o satisfacție imensă, a doua bucățică încă e bună, dar nu la fel de mult ca prima si tot așa. Chiar dacă fiecare bucățică aduce un plus de satisfacție, plăcerea resimțită scade cu fiecare bucățică consumată, până la un punct în care nu mai vrei deloc ciocolată si utilitatea marginală devine zero.
Ex3-varianta c(unitatea marginală si unitatea totală)
În Avuația Națiunilor, Adam Smith a menționat paradoxul apa-diamante, dat nu a aprofundat în mod specific ce anume cauzează diferențele .De exemplu, imaginează-ți că ai deja multă apă potabilă în oraș. În acest caz,utilitatea marginală a apei pentru tine va fi mică, deoarece apa de care ai nevoie pentru supraviețuire este deja acoperită. În schimb, prețul apei va fi scăzut, deoarece există o ofertă abundentă.
În contrast, diamantele sunt foarte rare.Dacă o persoană dorește să cumpere un diamant în plus față de ce deține, utilitatea marginală a acelui diamant poate fi mult mai mare, chiar dacă valoarea totală a diamantelor nu este la fel de semnificativă în comparație cu apa. Raritatea si cererea pentru diamante fac ca prețul acestora sa fie foarte mare( între bunuri esențiale precum apa și bunuri mai puțin esențiale, dar rare și dorite, cum ar fi diamantele.
Ex4-Utilitatea marginală poate deveni negativă în anumite condiții,iar acest lucru se întâmplă atunci când consumul suplimentar al unui bun sau serviciu aduce mai multe dezavantaje decât beneficii. În mod obișnuit, utilitatea marginală este pozitivă atunci când un individ consumă o unitate suplimentară dintr-un bun, deoarece această unitate adaugă o valoare utilă. Totuși există situații în care consumul în exces poate reduce utilitatea sau chiar poate crea disconfort.
Exemplu: Dacă o persoană continuă să muncească mult peste limitele sale, la un moment dat, fiecare oră suplimentară de muncă poate deveni mai puțin productivă și chiar dăunătoare pentru sănătate și bunăstare. Astfel, utilitatea marginală a muncii suplimentare ar deveni negativă, deoarece încep să apară efecte negative, cum ar fi stresul sau epuizarea
Sau Dacă cineva se uită prea mult timp la televizor sau petrece prea mult timp pe rețelele sociale, la un moment dat, fiecare oră suplimentară de timp petrecut astfel poate deveni neplăcută și obositoare, iar utilitatea marginală poate deveni negativă. În acest caz, consumul excesiv al unui bun sau serviciu care inițial aduce plăcere poate aduce oboseala si plictiseala .
Conceptul de utilitate marginală negativă se bazează pe legea utilității marginale descrescătoare, care spune că, pe măsură ce o persoană consumă mai mult dintr-un anumit bun, utilitatea pe care o obține de la fiecare unitate suplimentară scade. Dacă consumul continuă să crească, există o posibilitate ca fiecare unitate suplimentară să devină nu doar mai puțin valoroasă, dar chiar dăunătoare sau dăunătoare în sensul de a reduce bunăstarea individului.
CONCLUZIE=Utilitatea marginală poate deveni negativă atunci când consumul suplimentar al unui bun sau serviciu duce la efecte negative, cum ar fi disconfortul fizic sau psihic. Acest concept subliniază importanța echilibrului în consum și nevoia de a nu depăși limitele care transformă beneficiile inițiale într-o povară.
Ex5-varianat d
Venit maxim/pantaloni= 4000/500=8â
venit maxim/cămăși=400/400=10
Dacă venitul scade cu 50%= Venit max=2000/500=4
venit max=2000/400=5
Dreapta se deplasează spre stânga
Ex6- varianta c
linia buget Y=10-6x
formă generală Y= M/py – px/py xX
X=px/py = 6 , dacă px=24 rezultă py=24/6=4
M/py=10 rezultă M=10×4=40
venit=40
preț buget y = 4
Ex7- varianta d
Umy=10 x Umx
Umx/px=Umy/py rezulta Umx/px=10xUmx/py rezultă py=10x px
Ex8-Umx= qu/qu=4X-4
Umy=qu/qy=8Y-20
Umx/px=Umy/py
4x-4/2=8y-20/2
4x-4=8y-20
x-1=2y-5
x=2y-4
V=X x PX + Y x PY
1000=2x + 2y
x+y=500
y = 168
x=332
Ex9- Umx= qut/qx=10
Umy=qut/qy=5
Umx/px=Umy/py rezulta 10/px = 5/10 rezulta Px= 20
Bădîrcea Iulia-Andreea 301A
1. c)subiectiva
Argument: utilitatea reflectă satisfacția consumatorului, care depinde de preferințele individuale — deci este o noțiune subiectivă (nu obiectivă, nu constantă). Măsurarea prin costul de oportunitate sau prin rata dobânzii nu reprezintă o definiție a utilității.
2.c) crescătoare.
Argument: dacă utilitatea marginală (UM) este pozitivă dar descrescătoare, fiecare unitate suplimentară aduce încă utilitate pozitivă, deci utilitatea totală (UT) crește, dar cu ritm din ce în ce mai mic.
3. c) utilitate marginală–utilitate totală.
Argument: Smith nu a separ at clar utilitatea totală (mare pentru apă) de utilitatea marginală (mică pentru apă) — rezolvarea modernă a paradoxului se face prin conceptul de utilitate marginală.
4. Utilitatea marginală devine negativă atunci când o unitate suplimentară dintr-un bun reduce satisfacția totală a consumatorului — adică după atingerea punctului de saturaţie/optimum personal. În viaţa cotidiană exemplul cel mai intuitiv este consumul alimentar: prima porție de mâncare crește utilitatea, a doua adaugă ceva în plus, dar după un anumit punct (când consumatorul e sătul) o porție în plus devine incomodă, poate provoca disconfort sau chiar neplăcere. Acea porție aduce utilitate marginală negativă. Similar, prea mult dintr-un serviciu (ore de muncă suplimentare) poate reduce bunăstarea prin oboseală — deci utilitatea marginală a unei ore suplimentare poate fi negativă. Condițiile generale pentru UM negativă sunt: există un punct de saturaţie individual (diferă între persoane), bunul poate cauza efecte adverse la cantităţi mari (disconfort, costuri fizice sau psihice),consumatorul percepe costuri (timp, efort, riscuri) care devin mai mari decât beneficiul marginal. În analiză formală, o curbă a utilităţii totale care descrește după un vârf indică UM negativă (derivata UT Px=(1/10)Py
a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y.
grupa 309 b
1.c) subiectiva. Aceasta reflecta satisfactia sau placerea pe care un individ apreciaza ca o va obtine prin consumul unui bun sau serviciu.
2.c) crescatoare. Aceasta este intr o crestere continua, pana ce cantitatea consumata din bun atinge nivelul maxim, iar apoi aceasta incepe sa scada.
3. utilitate marginala – utilitate totala. Paradoxul valorii (apă–diamante) nu este explicat coerent la Adam Smith deoarece el nu a făcut distincția crucială dintre utilitatea totală și utilitatea marginală. Acesta a vorbit doar despre valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb, însă lipsa acestei diferențieri marginaliste l-a împiedicat să ofere o rezolvare satisfăcătoare a paradoxului.
4. Utilitatea marginală exprimă satisfacția pe care un individ o obține din consumul ultimei unități dintr-un bun. Ea are un caracter profund subiectiv și este ordonată în funcție de intensitatea dorințelor personale, nefiind măsurabilă în termeni cardinali. Conform legii utilității marginale descrescânde, pe măsură ce un individ consumă cantități suplimentare dintr-un bun, importanța pe care o atribuie fiecărei unități scade treptat. Totuși, există situații în care această satisfacție nu doar că se reduce, ci poate deveni chiar negativă, ceea ce înseamnă că ultima unitate consumată produce mai degrabă neplăcere decât plăcere.De asemenea, utilitatea marginală devine negativă atunci când bunul este consumat într-o măsură care depășește capacitatea de utilizare optimă. Fenomenul este vizibil în multe situații cotidiene: consumul excesiv de mâncare, repetarea unei activități până la epuizare sau acumularea unor bunuri peste nivelul în care ele mai pot produce satisfacție. În toate aceste cazuri, individul nu își mai îndeplinește o nevoie reală, ci se confruntă cu o consecință neplăcută a consumului suplimentar.
5. d) venit total 4000 lei
pret camasa (c) 400 lei
pret pantaloni (p) 500 lei
Ecuatia bugetului : 400 (c) + 500 (p) = 4000 lei
p = 500p= 4000
4000/500 = 8 (p)
c= 400c=4000
400/4000 = 10 (c)
6. c) Y=10-6X rezulta M/px=10
px/py=6 daca px=24 atunci py=24/6 = 4
M = 10
py = 10 *4= 40
7. a) 900% mai mare
MUy = 10* MUx
MUx /px = MUy= py rezulta px/py = MUx/MUy=1/10
8. U (x) =2x la puterea 2 + 4(500-x) la puterea 2 – 4x-20(500-x) + 10
9. MUx/px = MUy/ py
10/px =5/10
5/10 = 0,5
10 px = 0,5
px = 10/0,5= 20
Seria A, Grupa 304
1. Raspunsul c)subiectiva
In economie, utilitatea reprezinta satisfactia pe care o simte o persoana atunci cand consuma un bun.
Pentru ca fiecare persoana percepe diferit satisfactia, utilitatea este considerata subiectiva.
2. Raspunsul c)crescatoare
Chiar daca utilitatea marginala scade de la o unitate la alta, atata timp cat ramane pozitiva, utilitatea
totala continua sa creasca, dar intr-un ritm mai lent.
3.Raspunsul c)utilitate marginala–utilitate totala
Adam Smith nu a putut explica paradoxul pentru ca nu a diferentiat corect intre utilitatea totala si
utilitatea marginala. El compara valoarea generala a apei cu cea a diamantelor, dar nu tinea cont de
utilitatea ultimei unitati consumate.
4.
Utilitatea marginala arata cata satisfactie suplimentara obtinem atunci cand consumam inca o unitate
dintr-un bun. De obicei, la inceput utilitatea marginala este pozitiva, dar scade pe masura ce consumam
mai mult. Totusi, exista situatii in care aceasta poate deveni negativa, iar asta inseamna ca o unitate
in plus nu doar ca nu ne mai aduce satisfactie, ci chiar ne face sa ne simtim mai rau.
Acest lucru se intampla atunci cand depasim nivelul de saturatie. De exemplu, daca bem apa atunci cand ne
e sete, primele pahare ne aduc satisfactie, dar daca exageram si bem prea mult, putem ajunge la stare de
rau sau disconfort. In acest punct, utilitatea marginala devine negativa, iar utilitatea totala incepe sa
scada.
Utilitatea marginala negativa apare si la bunuri care devin deranjante dupa o anumita cantitate: zgomotul,
reclamele, muzica prea tare sau chiar dulciurile. Chiar daca la inceput ne fac placere, consumul excesiv
transforma „satisfactia” in „dezutilitate”.
In concluzie, utilitatea marginala devine negativa atunci cand un consumator depaseste pragul de
saturatie, iar o unitate suplimentara din acel bun produce disconfort sau o scadere a satisfactiei totale.
5. Raspunsul d)8 si 10 – dreapta bugetului se deplaseaza la stanga
Venitul studentului este de 4000 lei.
O camasa costa 400 lei, o pereche de pantaloni 500 lei.
Maxim pantaloni: 4000 / 500 = 8
Maxim camasi: 4000 / 400 = 10
Deci coordonatele sunt (8 pantaloni, 10 camasi).
Daca venitul scade la jumatate, bugetul devine 2000 lei,
deci dreapta bugetului se muta spre stanga, pentru ca studentul isi permite mai putin din ambele bunuri.
6. Raspunsul c)40 si 4
Y = M/Py – (Px/Py)X
De aici:
Px/Py = 6 -> 24/Py = 6 -> Py = 4
M/Py = 10 -> M/4 = 10 -> M = 40
7.Raspunsul a)prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
Cu 900% mai mare inseamna ca UMy = 10 × UMx.
La echilibru: UMx/Px = UMy/Py -> 1/Px = 10/Py -> Py = 10 Px
Deci pretul bunului X este de 10 ori mai mic decat pretul bunului Y
8.
U(X,Y) = 2x² + 4y² – 4x – 20y + 10
Px = Py = 2 lei
Buget: 1000 lei -> x + y = 500
Utilitati marginale:
UM_x = 4x – 4
UM_y = 8y – 20
La optimum:
UM_x/Px = UM_y/Py -> 4x – 4 = 8y – 20 -> x = 2y – 4
Cu x + y = 500:
2y – 4 + y = 500 -> 3y = 504 -> y = 168
x = 332
Optimul este X = 332, Y = 168
9.
UT(x,y) = 10x + 5y + 7
UMx = 10
UMy = 5
Py = 10
La optimum:
UMx/Px = UMy/Py -> 10/Px = 5/10 -> Px = 20
Pretul optim pentru X este de 20 de lei.
Grupa 309B
c) subiectivă
Utilitatea depinde de preferințele fiecărui individ, nu este obiectivă și nu este măsurabilă direct în termeni monetari.
2. Dacă utilitatea marginală este pozitivă și descrescătoare, utilitatea totală este:
c) crescătoare
Atâta timp cât UM > 0, utilitatea totală crește (dar într-un ritm descrescător).
3. Adam Smith nu a explicat paradoxul valorii deoarece nu a făcut distincția dintre:
c) utilitate marginală – utilitate totală
4. Eseu: „În ce condiții utilitatea marginală poate fi negativă?”
Utilitatea marginală reprezintă satisfacția suplimentară pe care un consumator o obține la consumul unei unități adiționale dintr-un bun. În mod obișnuit, utilitatea marginală este pozitivă, deoarece fiecare unitate consumată sporește într-o anumită măsură satisfacția totală. Totuși, există situații în care consumul suplimentar nu numai că nu mai aduce satisfacție, ci produce chiar o scădere a acesteia; în astfel de cazuri, utilitatea marginală devine negativă.
Utilitatea marginală negativă apare atunci când consumatorul depășește nivelul optim de consum al unui bun. Un exemplu este consumul alimentar: primele porții ale unui aliment produc plăcere, însă consumul excesiv poate duce la disconfort sau chiar la îmbolnăvire, reducând satisfacția totală. Fenomenul este cu atât mai vizibil în cazul bunurilor care au efecte fizice sau psihologice asupra individului, cum ar fi alcoolul, dulciurile sau activitățile solicitante fizic.
Mai general, utilitatea marginală devine negativă atunci când o unitate suplimentară dintr-un bun provoacă un efect nedorit, o oboseală, o saturație sau o contrazicere a nevoilor consumatorului. Concluzia este că utilitatea marginală negativă reflectă limita de suportabilitate a consumatorului și arată că există o barieră naturală a consumului optim.
5. Coordonatele dreptei bugetului și deplasarea ei dacă venitul scade cu 50%
Venit: 4000 lei
Preț cămașă: 400 lei → maxim 10 cămăși
Preț pantaloni: 500 lei → maxim 8 pantaloni
Răspuns corect:
a) 10 și 8 – dreapta bugetului se deplasează la stânga
Reducerea venitului la 2000 lei reduce achizițiile maxime → bugetul se deplasează paralel spre origine (la stânga).
6. Ecuația liniei bugetului: Y = 10 – 6X
Forma generală:
Y = V/ Py – (Px / Py) X
→ intercepta pe axa Y = V / Py = 10
→ panta = – Px / Py = –6
De asemenea, se știe Px = 24.
Deci:
Px / Py = 6 → 24 / Py = 6 → Py = 4
Venitul: V = Py × 10 = 4 × 10 = 40
c) 40, respectiv 4
7. Dacă UM_y este cu 900% mai mare decât UM_x
UM_y = UM_x + 900% din UM_x = 10 UM_x
Condiția de optim:
UM_x / Px = UM_y / Py
→ UM_x / Px = 10 UM_x / Py
→ 1/Px = 10 / Py
→ Py = 10 Px
Deci prețul lui Y este de 10 ori mai mare decât al lui X.
c) prețul bunului y este de 9 ori mai mare decât cel al bunului x
8. Determinarea optimului consumatorului
Funcția utilitate:
U = 2x² + 4y² – 4x – 20y + 10
Prețuri: Px = Py = 2
Venit: 1000 lei
restricție: 2x + 2y = 1000 → x + y = 500 → y = 500 – x.
Pentru optim, folosim condiția standard de echilibru:
UMx / Px = UMy / Py.
UMx = ∂U/∂x = 4x – 4
UMy = ∂U/∂y = 8y – 20
Condiția:
(4x – 4)/2 = (8y – 20)/2
→ 4x – 4 = 8y – 20
→ 4x = 8y – 16
→ x = 2y – 4.
x + y = 500 → (2y – 4) + y = 500
→ 3y – 4 = 500
→ 3y = 504
→ y = 168
→ x = 2(168) – 4 = 332
Optimumul este: X = 332, Y = 168
9. Prețul bunului X care maximizează satisfacția consumatorului
Funcție utilitate:
U = 10x + 5y + 7
Condiția de optim pentru substituția marginală:
UMx / Px = UMy / Py
UMx = 10
UMy = 5
Py = 10
→ 10 / Px = 5 / 10
→ 10 / Px = 0.5
→ Px = 10 / 0.5 = 20 lei
Prețul bunului X care maximizează utilitatea este 20 lei.
grupa 309 b
1.c) subiectiva. Aceasta reflecta satisfactia sau placerea pe care un individ apreciaza ca o va obtine prin consumul unui bun sau serviciu.
2.c) crescatoare. Aceasta este intr o crestere continua, pana ce cantitatea consumata din bun atinge nivelul maxim, iar apoi aceasta incepe sa scada.
[20:43, 11/14/2025] Nedu Miruna-Claudia: 3. utilitate marginala – utilitate totala. Paradoxul valorii (apă–diamante) nu este explicat coerent la Adam Smith deoarece el nu a făcut distincția crucială dintre utilitatea totală și utilitatea marginală. Acesta a vorbit doar despre valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb, însă lipsa acestei diferențieri marginaliste l-a împiedicat să ofere o rezolvare satisfăcătoare a paradoxului.
[20:44, 11/14/2025] Nedu Miruna-Claudia: 4. Utilitatea marginală exprimă satisfacția pe care un individ o obține din consumul ultimei unități dintr-un bun. Ea are un caracter profund subiectiv și este ordonată în funcție de intensitatea dorințelor personale, nefiind măsurabilă în termeni cardinali. Conform legii utilității marginale descrescânde, pe măsură ce un individ consumă cantități suplimentare dintr-un bun, importanța pe care o atribuie fiecărei unități scade treptat. Totuși, există situații în care această satisfacție nu doar că se reduce, ci poate deveni chiar negativă, ceea ce înseamnă că ultima unitate consumată produce mai degrabă neplăcere decât plăcere.De asemenea, utilitatea marginală devine negativă atunci când bunul este consumat într-o măsură care depășește capacitatea de utilizare optimă. Fenomenul este vizibil în multe situații cotidiene: consumul excesiv de mâncare, repetarea unei activități până la epuizare sau acumularea unor bunuri peste nivelul în care ele mai pot produce satisfacție. În toate aceste cazuri, individul nu își mai îndeplinește o nevoie reală, ci se confruntă cu o consecință neplăcută a consumului suplimentar.
5. d) venit total 4000 lei
pret camasa (c) 400 lei
pret pantaloni (p) 500 lei
Ecuatia bugetului : 400 (c) + 500 (p) = 4000 lei
p = 500p= 4000
4000/500 = 8 (p)
c= 400c=4000
400/4000 = 10 (c)
6. c) Y=10-6X rezulta M/px=10
px/py=6 daca px=24 atunci py=24/6 = 4
M = 10
py = 10 *4= 40
7. a) 900% mai mare
MUy = 10* MUx
MUx /px = MUy= py rezulta px/py = MUx/MUy=1/10
8. U (x) =2x la puterea 2 + 4(500-x) la puterea 2 – 4x-20(500-x) + 10
9. MUx/px = MUy/ py
10/px =5/10
5/10 = 0,5
10 px = 0,5
px = 10/0,5= 20
Seria A,grupa 304
1.-c)Subiectiva
Utilitatea reprezinta satisfactia pe care o obtine un consumator din consumul unui bun,iar aceasta satisfactie difera de la o persoana la alta.
2.-c)Crescatoare
Sunt de parere ca atata timp cat utilitatea marginala(UM)este pozitiva,fiecare unitate consumata adauga un plus de satisfactie,chiar daca este din ce in ce mai mic.Prin urmare,utilitatea totala creste.
3. Adam Smith nu a explicat paradoxul valorii deoarece nu a facut distinctia necesara dintre-b)utilitate individuala-utilitate marginala.
Adam Smith observa ca apa(foarte utila) este ieftina,iar diamantele(mai putin utile) sunt scumpe. Paradoxul se explica prin diferenta dintre utilitatea totala(mare pentru apa) si utilitatea marginala(mica-fiind abundenta). Distinctia UM-UT,absenta la Smith,rezolva paradoxul.
4. Utilitatea marginala reprezinta satisfactia suplimentara obtinuta din consumul unei unitati suplimentare a unui bun.In general,unitatea marginala scade pe masura ce consumul creste,deoarece dupa satisfacerea nevoilor de baza,fiecare unitate aditionala aduce un plus tot mai mic.Totusi,exista situatii in care utilitataea marginala poate deveni negativa,adica o unitate suplimantara de consum produce discomfort sau neplacere.Acest lucru se intampla atunci cand consumul depaseste nivelul optim pentru individ.Spre exemplu,daca cineva consuma o cantitate prea mare dintr-un aliment preferat,la un punct apare satietatea,iar continuarea consumului poate genera la greata sau discomfort-ceea ce inseamna utilitate marginala negativa.Fenomenul apare si in cazul bunurilor non-alimentare:achizitionarea peste masura a unor obiecte poate duce la aglomerere,stres sau costuri suplimentare de depozitare.Prin urmare ,utilitatea marginala dvine negativa atunci cand consumul depaseste limita la care bunul mai contribuie la satisfactia individului,transformandu-se intr-o sursa de disutilitate.Aceasta confirma legea utilitatii marginale descrescatoare si evidentiaza importanta echilibrului in consum.
Nume: Ghesoiu Elena-Ioana
Grupa: 306
Seria: B
1. Răspuns: c
Argumentare: Utilitarismul individualist ne descrie clar clasificarea utilității economice, prin natura sa subiectivă. Aceasta nu poate fi măsurată deci automat nici comparabilă, neputându-se crea astfel comparații interpersonale de utilitate aceasta depinzând, în principiu, de percepțiile diferite ale fiecărui individ.
2. Răspuns: c
Argumentare: Utilitatea totală se află în continuă creștere până ce cantitatea consumată din bunul x atinge nivelul x* ( deci crește). Deși utilitatea marginală este descrescătoare, ea continuă să adauge satisfacție totală, motiv pentru care utilitatea totală este crescătoare.
3. Răspuns: b
Argumentare: Adam Smith nu a explicat în mod consistent paradoxul valorii (apă-diamante) deoarece nu s-a făcut distincția necesară dintre utilitatea individuală și utilitatea marginală, aceasta fiind o diferență esențială ce explică de ce un bun necesar ca apa are un preț mai mic decât un bun de lux ca diamantele.
4. Răspuns: Unitatea marginală reprezintă satisfacția suplimentară pe care o aduce consumul unei unități în plus dintr-un bun. Ea poate deveni negativă atunci când consumul depășește nevoile cele mai importante, iar sumplimentarea aduce discomfort sau pierderi de resurse. Astfel, după satisfacerea dorințelor prioritare, consumul în exces poate reduce bunăstarea unei persoane.
5. Răspuns :d
Argumentare: Pentru inceput vom scoate datele din problemă: V=4000 de lei; cămașă (c)= 400 lei; pantalon (p)=500 de lei. După aceea, vom pune in aplicare formula dreptei bugetului: V=x•Px+y•Py unde x devine c, iar y devine p => V=c•Pc+p•Pp. Pentru a afla numărul de cămăși ( fara pantaloni) vom folosi formula: Pmax=V/Pp=4000/500=8; iar pentru a afla numărul de pantaloni( fara camăși)vom folosi formula :Cmax=V/Pc=4000/400=10. Prin urmare, dreapta bugetului va avea următoarele coordonate:
(0,8)- pantaloni și (0,10)- cămăși. In cazul in care, venitul studentului se va reduce cu 50% vom avea următoarea situație: V’=0,5•4000= 2000 lei ; cu limitele: P’max=2000/500=4; C’max=2000/400=5. Prin urmare, dreapta bugetului se deplasează paralel spre stânga( spre original), deoarece studentul își permite mai puține bunuri.
6. Răspuns: c
Argumentare: Venitul consumatorului va fi 40, respectiv 4 întrucât, pentru a ajunge la acest rezultat trebuie să folosim formula ecuației liniei de buget, aceasta fiind: Y=V/Py-Px/PyX. Din ecuația data, aceea fiind Y=10-6x putem determina că intersectarea cu axa Y este V/Py=10; iar panta va fi
– Px/Py=-6. Știind că prețul bunului X este Px=24, putem găsi prețul bunului Y (Py) și venitul (V): 6=Px/Py=> Py=24/6=4 ; V/Py=10=> V=10•4=40. Prin urmare, prețul bunului Y este 4 iar venitul este 40.
7. Răspuns: a
Argumentare: Am ales acest răspuns deoarece, prin folosirea formulei formulei Utmgx/Utmgy=Px/Pyși prin informația că utilitatea marginală a bunului y este cu 900% mai mare decât utilitatea marginală a bunului x (adică de 10 ori mai mare ca x), adică: Utmgy=Utmg+Utmgx=>10Utmgx. După care, vom înlocui formulei Utmgx/Utmgy=Px/Py cu ce am aflat și le vom înmulți pe orizontală: Utmgx/Px=10Utmgx/Py. Simplificăm Utmgx și ne va da rezultatul: 1/Px=10/Py=>Py=10Px. Prin urmare, prețul lui x e o zecime din prețul lui y.
8. Răspuns: Pentru început voi scoate infromațiile principale : Venitul=1000; Bugetul= Px=2
Py=2 ; Funcția utilității=2x^2 + 4y^2-4x-20y+10. Acum voi folosi formula liniei bugetare care îmi va da rezultatul :2x=2y=1000/:2 => x+y=500 deci y=500-x. În continuare, funcția pe care o avem, adica: 2x^2 + 4y^2-4x-20y+10 are termenii pozitivi ceea ce rezultă ca utilitatea totală crește când utilitatea marginală este pozitivă. În cazul nostru Utmg crește repede când crește y pt că are termenul 4y^2, mai mare decât 2x^2. Prin urmare, consumatorul va lua cât ai mult y pentru că el crește utilitatea mai rapid. Mai departe vom testa capetele bugetului : adică, dacă x=0, atunci y=500 iar daca y=0, atunci x=500. Când x=500 iar y=0 utilitatea depinde de x care este 2x^2= 2•〖500〗^2= 500000. Când x=0 iar y=500 utilitatea depinde de y deci: 4y^2= 4 •〖500〗^2=1000000. În concluzie, consumatorul va alege utilitatea cea mai mare aceea fiind y => x*=0; y*=500 pentru că y constribuie mult mai mult la utilitate având termenul 4y^2 mai mare ca 2x^2.
9. Răspuns: Mai întâi luăm datele problemei : Funcția utilității totale = 10x+5y+7; Prețul bunului y= Py=10; Venitul=?; Px=?. Pentru început voi folosii formula Utmgx/Px=Utmgy/Py. Calculăm utilitatea marginală cu valoarea ultimei unități dintr-un bun: Utmgx = ∂Ut/ ∂x=10; Utmgy= ∂Ut/ ∂y=5. Apoi aplicăm formula: Utmgx/Px=Utmgy/Py => 10/Px=5/10 => 1-/Px=0,5=>Px=10/0,5=>Px=20. Prin urmare prețul bunului Px=20 lei.
Grupa 304
1.c) subiectivă.
Utilitatea nu este o proprietate fizică a bunului, ci măsura satisfacției sau plăcerii pe care o resimte un consumator individual la consumul acelui bun. Această satisfacție depinde de gusturi, preferințe și context, fiind prin natura ei subiectivă.
2. c) crescătoare.
Utilitatea Marginală reprezintă variația Utilității Totale . Atâta timp cât Um este pozitivă , înseamnă că fiecare unitate suplimentară adaugă satisfacție, deci Ut continuă să crească. Faptul că Um este descrescătoare indică doar că Ut crește cu o rată din ce în ce mai mică, dar nu scade. (Aceasta este Legea Utilității Marginale Descrescânde).
3. c) utilitate marginală – utilitate totală.
Paradoxul (de ce apa, vitală, e ieftină, iar diamantele, neesențiale, sunt scumpe) se rezolvă prin distingerea între Utilitatea Totală și Utilitatea Marginală . Apa are Ut foarte mare, dar Um foarte mică (suntem saturați), în timp ce diamantele au Ut mică, dar Um foarte mare (sunt rare). Prețul reflectă Um.
4.
Um devine negativă atunci când consumul unei unități suplimentare dintr-un bun reduce utilitatea totală Ut .
Acest fenomen apare la depășirea punctului de saturație (sau saturare), conform Legii Utilității Marginale Descrescânde.
Exemplu : consumul excesiv , unde porția suplimentară provoacă disconfort, sau acumularea care generează povară (ex. prea mult zgomot, prea multe obiecte).
Formal: Um < 0 implică \{∆ut}{∆q} Ecuația dată: Y = 20 – 0.25X.
=>Relația generală: Y = \{V}{Py} – \{Px}{Py} X.
=>Panta (raportul prețurilor): \Px}{Py} = 0.25 = \{1}{4} \Py = 4 Px.
Interceptul Y (raportul V/Py): \(v)(py) = 20 \V = 20 Py.
=>Răspuns Corect: Orice set de valori care respectă Py = 4 Px și V = 20 py. De exemplu, dacă Py = 4, atunci Px = 1, iar V = 20 \ 4 = 80.
Răspuns :c) 40, respectiv 4 nu se potrivește simultan, deci se bazează pe o presupunere eronată sau o eroare în datele grilei originale. Tehnica de rezolvare este corectă).
7. Optimizarea (Raport Um și Prețuri)
Condiția de Echilibru: \Umx}{Px} = Umy}{Py}.
Umy este cu 900% mai mare decât Umx înseamnă Umy = Umx + 9 Umy = 10 Umx.
Răspuns : a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y (Px = \(1)(10) Py.
8. Maximizarea utilității (Funcție Convexă)
Funcție Utilitate: U(x,y) = 2 x^2 + 4 y^2 – 4x – 20y + 10
=>2x + 2y = 1000 \x + y = 500
PAS 1: Analiza Funcției (Determinarea Tipului de Optim)
Deoarece funcția are termeni pătrați cu coeficienți pozitivi (2x^2 și 4y^2), este o funcție convexă. Pentru o funcție convexă, maximul pe o constrângere liniară nu se află la punctul unde \(Umx)(Px) = \(Umy)(Py) (acesta este un minim), ci se află la unul dintre capetele dreptei bugetului.
Extremul A (Tot venitul pe X): y=0 ; x=500.
Extremul B (Tot venitul pe Y): x=0 ;y=500.
Consumatorul își maximizează utilitatea alocând tot venitul bunului Y. x = 0 și y = 500 unități.
9.În cazul acestei funcții de utilitate liniară, maximizarea satisfacției (optimul consumatorului) este atinsă atunci când utilitatea marginală pe unitatea monetară cheltuită este egală pentru ambele bunuri.
Utilitățile marginale sunt constante: X oferă o utilitate marginală de 10, iar Y oferă o utilitate marginală de 5. Deci, X este de două ori mai valoros pe unitate decât Y.
Pentru a maximiza satisfacția, X trebuie să coste de două ori mai mult decât Y pentru ca raportul satisfacție/preț să fie egal.
Deoarece Py este 10 lei, Px trebuie să fie dublu.
Prin urmare, prețul bunului X care maximizează satisfacția este 20 de lei.