Not seeing a Scroll to Top Button? Go to our FAQ page for more info. Provocări economice în ecuația convergenței | Cosmin Marinescu

Provocări economice în ecuația convergenței

Criza economică ne-a arătat că politicile pro-ciclice, de care și România s-a lăsat din păcate sedusă, fac mai dureroasă redresarea. De aceea este important să discutăm deschis, dacă și pentru ce merită să facem deficite mari tocmai atunci când ne merge bine din punct de vedere economic, în loc să păstrăm spațiu fiscal pentru „vremuri grele”, când expansiunea economică se va epuiza.

Discurs prezentat în deschiderea conferinței “Romania and the OECD. Present and Future Projections”, eveniment desfășurat în 18 mai, la sediul Băncii Naționale a României.

Domnule Prim-ministru,

Domnule Guvernator,

Doamnelor și domnilor miniștri și secretari de stat,

Distinși invitați,

Mulțumesc organizatorilor pentru invitația de a participa la această dezbatere despre parcursul pe care România și-l dorește în relația cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Este o afiliere prin care România își asumă angajamente pe termen lung și standarde înalte în privința democrației și economiei de piață.

În acest sens, ideea nu este de a adera la încă o organizație internațională, ci de a face parte dintr-o ligă de elită a țărilor lumii, din punct de vedere economic și al valorilor democratice.

Procesul de aderare la OCDE poate fi o reformă în sine, care să ofere imaginea obiectivă, clară, asupra situației favorabile a României, și să testeze, totodată, implementarea parametrilor OCDE în plan economic, social și administrativ.

Este de remarcat creșterea economică de pe primul trimestru, peste estimări, conform datelor INS. Din păcate, însă, această creștere nu s-a reflectat corespunzător și la nivelul încasărilor bugetare. În aceste condiții, devine mai puțin important dacă avem creștere de peste 5%, potrivit prognozei interne, sau doar peste 4%, ca în prognoza europeană, dacă trendul pro-ciclic se accentuează, prin dinamica deficitului structural.

Avem, așadar, contextul tematic ideal pentru a discuta despre integrare și convergență, ca filiație de idei ce domină evoluția societății moderne. Fenomenul integraționist pare a fi cel care, în prezent, prefigurează dinamica și sensul convergenței, în ciuda unor pusee vremelnice de naționalism și protecționism.

Uniunea Europeană este poate cel mai bun exemplu pentru această paradigmă a integrării și convergenței. La altă scară și cu alte mize, OCDE are un foarte important rol în cooperarea economică internațională.

Experiența ultimelor decenii în materie de integrare ne-a arătat, însă, că aceste aspirații trec, de cele mai multe ori, prin filtrul cultural și instituțional al unui trade-off dintre independență și interdependență. Astăzi, în era integrării economice și tehnologice, independența lasă locul, progresiv, interdependenței. Și mă refer deopotrivă la economie și la politica economică.

În privința politicilor economice, nu este întâmplător, probabil, faptul că această conferință are loc la sediul Băncii Naționale a României, instituție care trebuie să beneficieze cel mai mult de independență. Constatăm însă că, indiferent de premisele și nivelul real de independență, politicile monetare actuale sunt tot mai interdependente, peste tot în lume, așa cum ne-a arătat criza economică.

De exemplu, a fi în afara zonei euro nu mai înseamnă și deplina independență a politicii monetare, de vreme ce suntem, aproape ombilical, interdependenți față de piața comună, prin comerțul exterior, investiții și fluxuri de capital, precum și prin obiective fiscal-bugetare.

În acest sens, fie că luăm ca reper zona euro – integrată instituțional, fie OCDE – integrată aspirațional, ne găsim, de fapt, în aceeași paradigmă a interdependenței.

Politicile economice trebuie să fie acordate la acest registru al interdependenței și integrării. Pentru a deveni rezultat, convergența trebuie să fie proces. În privința euro, de exemplu, consider că nu trebuie să așteptăm până vom deveni pe deplin „europeni”, prin convergență reală și în sens cultural-instituțional, și abia apoi să adoptăm moneda comună. Aceste procese merg împreună și se susțin reciproc.

Doamnelor și domnilor,

România are nevoie de ținte înalte, care să mobilizeze energiile reformiste. Candidatura la OCDE este un excelent cadru în care România poate acționa ambițios în plan internațional. În același timp, aderarea la zona euro este cel mai important pas al integrării europene, care trebuie bine pregătit, cu determinare și responsabilitate.

Cu aceste obiective în minte, trebuie să discutăm și despre mijloace și angajamente. Ca economist, am convingerea că politicile economice sunt cele care fac diferența în ecuația prosperității.

În acest sens, vă rog să-mi permiteți să formulez câteva provocări cu care consider că România se confruntă, ca direcții de viziune economică:

În primul rând, dacă ar trebui să învățăm ceva din criza economică recentă, ar fi, cel mai probabil, ideea că politicile pro-ciclice, de care și România s-a lăsat sedusă, fac mai brutală căderea și mai dureroasă redresarea. De aceea este important să discutăm deschis, dacă și pentru ce merită să facem deficite mari tocmai atunci când ne merge bine din punct de vedere economic, în loc să ne păstrăm spațiu fiscal pentru „vremurile grele”, când expansiunea economică se va epuiza.

România este țara care a înregistrat, în perioada post-criză, cea mai rapidă creștere a datoriei publice dintre toate țările UE. Față de anul 2008, datoria publică a crescut de circa 3,5 ori, deci cu peste 45 de miliarde de euro în ultimii 8 ani. Este evident că exuberanța bugetară din anii de dinaintea crizei și-a spus cuvântul. Dar România trebuie să respingă ferm exemplul țărilor care, în alte vremuri, au trăit pe deficite bugetare și au acumulat astfel datorii împovărătoare.

În al doilea rând, cifrele arată că aproape întreaga creștere economică din ultima perioadă se bazează pe aportul consumului, fapt explicabil pe fondul politicilor pro-ciclice, care susțin cererea agregată prin scăderea impozitării indirecte și creșterea cheltuielilor salariale.

Este de remarcat creșterea economică de pe primul trimestru, peste estimări, conform datelor INS. Din păcate, însă, această creștere nu s-a reflectat corespunzător și la nivelul încasărilor bugetare. În aceste condiții, devine mai puțin important dacă avem creștere de peste 5%, potrivit prognozei interne, sau doar peste 4%, ca în prognoza europeană, dacă trendul pro-ciclic se accentuează, prin dinamica deficitului structural.

Astfel, dezbaterea despre politicile economice este una esențială, nu doar pentru România, ci pentru politica economică în general. Avem de-a face cu o problemă științifică și politică, deopotrivă. Cum procedăm, optăm pentru politici facile, care oferă în general beneficii pe termen scurt, sau alegem politici corecte, care înseamnă beneficii durabile, dar și unele costuri? De aceea, este important să înțelegem cât din politica economică este doar politică și cât este economie.

În prezent, România beneficiază de o situație economică bună. Dar este esențială consolidarea în continuare a economiei reale, prin îmbunătățirea productivității și  competitivității economice, care să ofere creștere sustenabilă, atât cantitativă dar și calitativă.

Recent, Președintele României a inițiat o largă dezbatere cu mediul de afaceri, ca etapă de consultare în cadrul Proiectului de țară, la care au participat oameni de afaceri români și investitori străini, companii mari și mulți întreprinzători mici și mijlocii.

Vă rog să-mi permiteți, în încheiere, să rezum ideile esențiale ale consultării mediului de afaceri prin doar 5 concepte: predictibilitate, responsabilitate, competitivitate, investiții și infrastructură.

Toate acestea dau sens și consistență aspirațiilor României de a construi împreună cu OCDE. În esență, acestea dau sens aspirațiilor de stabilitate și prosperitate ale României.

Vă mulțumesc!

Mesajele din cadrul discursului au fost preluate în media scrisă și TV: News.ro, Realitatea.net, PS NewsMoney.ro, Capital.ro, Cronica Româna, Digi24.ro, Bursa.ro, Business24, Ziare.com, Calea Europeană, Româniatv.net, StiripesurseAgerpres, Adevărul, Știrilepescurt

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *