Am fost încântați să primim invitați speciali la evenimentul de lansare a celui de-al doilea studiu din cadrul proiectului Economic@BNR. Prin analize comparative în context regional și european, cercetarea dedicată Sustenabilității financiare face radiografia celor mai relevanți indicatori pentru evoluția decalajelor și avantajelor economice ale României. Ne-am bucurat să găzduim o amplă dezbatere dedicată priorităților actuale de politică economică ale României, cu atât mai relevantă în contexte de incertitudini severe.

Evenimentul a reunit, la sediul Băncii Naționale a României, decidenți de politici publice, analiști economici, distinși membri ai mediului academic, reprezentați de vârf ai antreprenoriatului românesc și ai comunității de afaceri, precum și parteneri sociali cu tradiție. Am pornit de la convingerea fermă că dialogul deschis și onest este un mijloc indispensabil pentru creșterea calității politicilor publice în România.

Numitorul comun al dialogului a vizat ideile economice sănătoase și consensul de viziune care merită să prefigureze viitorul economic al României, neapărat în cheia sustenabilității financiare – condiție esențială pentru trecerea României către un model calitativ de creștere economică, bazat pe productivitate, inovare și competitivitate.

Evenimentul a beneficiat de opiniile și perspectivele valoroase ale invitaților speciali: Theodor Stolojan, fost Prim-ministru și Ministru al Finanțelor, Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Alexandru Nazare, Ministru interimar al Finanțelor, Adrian Câciu, fost Ministru al Finanțelor și Vicepreședinte – Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, Petrișor Peiu, Senator – Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Radu Timiș, fondator și Președinte – Cris-Tim Holding, Dumitru Costin, Președinte – Blocul Național Sindical și Marius Ștefan, fondator și CEO – Autonom Group, într-un dialog moderat exemplar de jurnalistul Adrian Măniuțiu.

Dezbaterea a continuat cu intervenții pe teme de actualitate, aduse în prim-plan de către Dan Manolescu, Președinte – Camera Consultanților Fiscali, Constantin Rudnițchi, jurnalist economic și realizator, Cristian Erbașu, CEO – Construcții Erbașu, Daniel Dăianu, Președinte – Consiliul Fiscal, Radu Oprea, Senator, fost Ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț si Antreprenoriat, Daniel Constantin, Președinte – Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, Adrian Mitroi, Profesor ASE, Dan Constantin, Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Paul Aparaschivei – Director executiv Confederația Patronală Concordia.

În continuarea cuvântului de deschidere al Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, am transmis mesaje de ordin profesional și instituțional privind proiectul Economic@BNR și volumul supus dezbaterii publice. În cele ce urmează, vezi integral discursul din deschiderea evenimentului:  

“Bine ați venit la Banca Națională a României, probabil cel mai potrivit loc pentru dezbateri economice de substanță, care să poată favoriza ideile economice sănătoase și consensul de viziune în jurul unui pilon vital pentru viitorul economic al României: sustenabilitatea financiară.

Merită să privim chiar dincolo de semnificația economică a conceptului în sine, insistând pe ideea că sustenabilitatea – financiară în logica analizelor noastre, este de fapt un mod de viață, adică mentalitatea de a-ți așterne viitorul în mod cumpătat și echilibrat. În același timp, este un exercițiu de educație economică și financiară cu profunde valențe civice și culturale, de care o societate preocupată de viitorul său nu se poate lipsi, niciodată. Deci merită să mai luăm pauză, uneori, de la viteza prezentului și să reflectăm profund la viziunea pe termen lung.

Când am inițiat proiectul Economic@BNR, am avut în vedere atuurile profesionale și instituționale ale Băncii Naționale, deoarece noi avem potențialul de a facilita coagularea unor direcții majore de politică economică pentru România, reunind la masa dezbaterilor oameni cu viziune strategică.

Astfel, doresc să mulțumesc invitaților speciali de astăzi, pentru că au răspuns cu deschidere și interes invitației mele de a ni se alătura, în cadrul acestui eveniment, cu opinii și perspective valoroase, care vor îmbogăți, negreșit, dezbaterile de la Banca Națională.

Totodată, mă bucur că evenimentul nostru beneficiază de participarea unor reprezentanți de seamă ai autorităților, alături de distinși membri ai mediului academic, ai comunității de afaceri și parteneri sociali cu tradiție.

Prin acest al doilea volum al proiectului, extindem cadrul de analiză și cercetare, încercând să răspundem priorităților actuale de politică economică în România, îmbogățind inclusiv spațiul dezbaterii publice.

Doamnelor și domnilor,

În cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese remarcabile, dar acest parcurs, grație opțiunilor interne, a însemnat și acumularea unor dezechilibre. De aceea este necesar, în etapa actuală, să trecem de la progresele cantitative la ajustări calitative, privind atât motoarele sau combustibilii creșterii economice, cât și restabilirea echilibrelor financiare ale țării.

Avem nevoie de un parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară. Contextul global este marcat de creșterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depășit 80% din PIB.

Iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creștere a fost triplu față de cel din perioada pre-pandemie. Consecințele sunt imediate: cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem.

Bugetul public trebuie curățat de necunoscute și de compromisuri. De exemplu, în planul veniturilor, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA. Iar îmbunătățirea cadrului fiscal trebuie să țină cont de forța esențială a predictibilității.

Întrebarea cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ și durabil creșterea economică? Răspunsul ține, în bună măsură, de calitatea cheltuielilor publice, pentru ca investițiile și fondurile europene să întrețină o creștere economică robustă.

După 2 ani consecutivi de dinamici subunitare, România are acum mare nevoie de revigorarea creșterii economice, care să tempereze inclusiv deficitele și povara datoriei publice.

Politicile publice dedicate nevoilor reale ale societății trebuie să prioritizeze în special în domeniile care susțin calitatea vieții și reziliența pe termen lung: sănătatea, educația, apărarea. Aproximativ jumătate dintre tinerii de cincisprezece ani comportă carențe majore la abilitățile educative de bază. Ori aceasta este și consecința unor alocări bugetare suboptimale pentru educație, ceea ce afectează competitivitatea unui capital esențial – capitalul uman!

Sustenabilitatea nu poate fi obținută fără reforme, iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială. Însă politicile sociale necesită o mai bună ancorare în realitățile demografice, cele care prefigurează, peste doar câțiva ani, constrângeri importante în sistemul de pensii publice „pay-as-you-go”. Însă aici trebuie subliniat și rolul esențial al fondurilor private pentru atenuarea presiunilor structurale pe termen lung.

Disciplina financiară din companiile de stat și dependența multora dintre acestea de bugetul public reprezintă, cu certitudine, un semnal de alarmă pentru riscurile la adresa finanțelor publice, dar și la adresa bunei funcționări a pieței. Astfel, implementarea guvernanței corporative în linie cu standardele internaționale și bunele practici ale OCDE reprezintă un pas hotărât înainte, de care merită să profităm.

Sectorul privat se confruntă cu frâne structurale care distorsionează concurența și reduc intermedierea financiară: disciplina slabă a plăților, persistența arieratelor, subcapitalizarea, sau situații „atipice” precum firme active fără salariați. Iată de ce spunem că disciplina financiară este premisa stabilității economice, fiind esențială nu doar pentru diminuarea riscurilor, ci și pentru extinderea accesului la finanțare pentru beneficiarii din economia reală.

În privința sectorului bancar, indicatorii de solvabilitate, lichiditate și calitatea activelor confirmă capacitatea băncilor de creditare a economiei reale, însă principala provocare reflectă un paradox deloc avantajos: România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești apar printre cele mai îndatorate (prin costurile de finanțare ridicate, persistența creditului comercial, finanțări de la firmele-mamă). De aceea mediul de afaceri românesc resimte decalaje importante de competitivitate.

Dinamica dezechilibrelor externe și a datoriei publice reflectă o situație complicată, care trebuie gestionată prudent și înțelept.

Sustenabilitatea depinde de remedierea decalajelor structurale, însă este esențială capacitatea de implementare a reformelor. Pentru mediul de afaceri, competitivitatea și predictibilitatea sunt provocări majore, mai ales în acești ani de repoziționări comerciale globale. De aceea, nu mai putem neglija potențialul diplomației comerciale în politica externă, care poate deveni factor activ de competitivitate națională.

De ce spunem că este primordială sustenabilitatea datoriei publice? Pentru că necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, dincolo de zona optimă a indicatorilor de risc. Trebuie să menționăm că lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind protejată de rezerve internaționale solide. Dar marja de siguranță a rezervelor valutare nu trebuie să ne amăgească: ea nu poate înlocui ajustarea dezechilibrelor.

În încheiere, odată cu piramida conceptuală a sustenabilității, doresc să insist asupra unei idei esențiale: criteriile de convergență nominală nu sunt simple exigențe statistice, ci indicatori fundamentali de sănătate economică, la care ne raportăm în parcursul european al României. De aceea trebuie să ne gândim cum reușim să împletim viteza convergenței reale cu sustenabilitatea criteriilor nominale. În prezent, din păcate, nu mai beneficiem nici de una, nici de cealaltă.

Stimați colegi economiști,

Este responsabilitatea noastră profesională să furnizăm expertiză, rigoare și coerență în dezbaterile care fundamentează deciziile majore din societate. Aici, la Banca Națională, ne asumăm acest rol și prin studiile realizate sub egida Economic@BNR.

În vremuri dificile, datoria noastră este să răspundem obiectivelor care țin de binele comun, inclusiv pe calea acestor studii și analize, grevate firește de responsabilitate profesională. Și de aceea invocăm, în mod consecvent, importanța decisivă a educației economice și financiare.

Este esențial ca economia noastră să facă tranziția la modelul calitativ. Dar pentru acest parcurs, trebuie să ne distanțăm de noianul soluțiilor oportuniste sau idealiste, care ajung apoi să fie invalidate de realitate. În această privință, capitalul privat și mediul antreprenorial oferă poate cel mai bun filtru pentru realism economic și decizii responsabile.

În economie, nu există scurtături către prosperitate. Academicianul Anghel Rugină arăta în Principia Oeconomica faptul că prosperitatea depinde de echilibre structurale stabile. Cei aflați astăzi în căutare de soluții miraculoase trebuie să înțeleagă de ce saltul calitativ al României, prin productivitate, investiții și inovare, necesită ancore adânci și durabile. În ultimă instanță, sustenabilitatea înseamnă să ne urmărim obiectivele cu înțelepciune, echilibru și cu măsura potrivită.

În prezent, în ciuda instabilității politice, vedem semne bune ale consolidării bugetare, progrese recunoscute și de către agențiile de rating, însă prelungirea crizei politice devine tot mai problematică.

Revenirea la normalitate în planul guvernării este esențială pentru încrederea economică. Este și așteptarea legitimă a mediului financiar și investițional, intern și extern, dar și a mediului antreprenorial românesc.

În final, doresc să transmit, și în mod public, mulțumiri și felicitări colegilor autori din Banca Națională, și vă asigur că deja ne antrenăm, prospectiv, pentru viitoarele studii în cadrul Economic@BNR.

Adresez mulțumiri speciale invitaților participanți la dialog, pentru opiniile și mesajele dumneavoastră valoroase despre prioritățile economice și perspectivele de dezvoltare ale României. Mulțumesc dumneavoastră, tuturor invitaților noștri, pentru că astăzi ați ales să ne fiți alături.

Eu am convingerea fermă că multe dintre confuziile și temerile lumii de azi s-ar putea limpezi sau chiar înlătura prin dialog deschis și schimbul onest de idei, atât ca exercițiu de constructivism intelectual, cât și ca demers asumat de educație economică și financiară, dar și ca preocupare profesională pentru a susține bunul mers al lucrurilor în țara noastră.

Vă mulțumesc!”