Tema 4: Organizații economice și guvernanță corporatistă
A. Suport curs
B. Aplicatii seminar
B. Aplicatii seminar
Nume,Bucur Bianca-Florentina
Grupa,1415
1. Ce sunt organizațiile economice?
Organizațiile economice sunt, practic, firmele, companiile sau afacerile care produc bunuri și servicii ca să obțină profit. Ele pot fi:
• Firme mici (de exemplu, un magazin de cartier),
• Companii mari (precum Apple sau Coca-Cola),
• Organizații non-profit (care nu urmăresc profitul, ci oferă servicii pentru binele public).
⸻
2. Ce înseamnă guvernanță corporatistă?
E un fel de set de reguli și mecanisme prin care firmele sunt conduse și controlate. Scopul e să se asigure că:
• Firma e condusă corect,
• Deciziile sunt în interesul tuturor (acționari, angajați, clienți etc.),
• Nu se face abuz de putere sau bani.
Un exemplu: dacă un director general vrea să-și mărească salariul exagerat, guvernanța corporatistă ar trebui să prevină asta.
⸻
3. De ce e importantă guvernanța corporatistă?
Pentru că:
• Inspiră încredere investitorilor,
• Reduce riscurile de fraudă și corupție,
• Asigură stabilitate pe termen lung pentru firmă.
⸻
4. Cine sunt actorii principali în guvernanța corporatistă?
• Acționarii – dețin compania.
• Consiliul de Administrație – supraveghează conducerea firmei.
• Directorii/Managerii – conduc zilnic afacerea.
• Stakeholderii – toți cei afectați de activitatea firmei (angajați, clienți, statul etc.).
⸻
5. Relația dintre guvernanță și performanță economică
O firmă cu o guvernanță bună:
• Ia decizii mai inteligente,
• Atrage investiții,
• Crește mai ușor și are o reputație mai bună.
6. Când devine periculos un monopolist?
Răspuns corect: b) vrea să-și extindă monopolul cât mai mult
Argument: Extinderea unui monopol peste limite normale poate elimina complet concurența, ceea ce duce la lipsa alternativelor pentru consumatori, prețuri mai mari și stagnarea inovației. În acest caz, monopolul devine periculos pentru întreaga economie.
⸻
7. Speculatorii – buni sau răi?
Speculatorii pot părea „vinovați” pentru creșteri de prețuri pe termen scurt, dar în realitate joacă un rol important în economie. Ei ajută la stabilizarea pieței, alocarea eficientă a resurselor și anticiparea cererii. Adevărul este că speculația sănătoasă ajută piețele să funcționeze mai bine.
⸻
8. Achiziția de mașini VW de către poliție – investiție antreprenorială?
Nu. Este o achiziție publică, nu o investiție antreprenorială, deoarece nu presupune risc personal și scopul nu este obținerea unui profit. Succesul poate fi măsurat prin: eficiența rezultatelor (ex: capturi mai rapide), utilizarea judicioasă a bugetului, și raportul cost-beneficiu.
⸻
9. Întârzierea profesorului – cum reacționează studenții?
Răspuns corect: c) vor continua să fie punctuali
Argument: Dacă seminarul este important pentru ei, vor respecta ora de începere chiar dacă profesorul întârzie. Aceasta reflectă o atitudine responsabilă și interes pentru educație.
⸻
10. Ce este guvernanța corporatistă și problema principal–agent?
Guvernanța corporatistă este ansamblul de reguli, mecanisme și procese prin care firmele sunt conduse și controlate.
Problema principal–agent apare când o persoană (agentul – ex: managerul) ia decizii în numele unei alte persoane (principalul – ex: acționarul), dar acționează în interesul propriu și nu al principalului.
⸻
11. Relații principal–agent: Adevărate/False
Sunt principal–agent:
• acționar–manager
• pacient–medic
• patron–salariat
• alegători–primar
• antrenor–fotbalist
NU sunt principal–agent:
• soț–soție (relație personală, nu contractuală de tip economic)
• manager–secretară (relație ierarhică directă, dar fără delegare formală a deciziilor)
⸻
12. Exemplu de firmă de stat falimentară
RAFO Onești – întreprindere de stat abandonată pieței, a dat faliment din cauza proastei administrări, corupției și lipsei de investiții. A fost copleșită de concurența privată și lipsa de eficiență internă.
⸻
13. De ce devin managerii nesăbuiți când primesc parte din profit?
Pentru că, urmărind câștiguri rapide, pot lua decizii riscante sau egoiste.
Exemple de oportunism managerial:
• Raportarea falsă a profitului (ex: WorldCom, Enron)
• Angajări pe pile
• Cheltuieli personale din fonduri de firmă
• Investiții riscante fără analiză reală
⸻
Adevărat (A) sau Fals (F) – explicații
1. A – Sindicatul este o organizație economică, pentru că urmărește obținerea unor beneficii pentru membri.
2. F – Contractele sunt incomplete nu din cauza semnăturilor lipsă, ci pentru că nu pot acoperi toate scenariile viitoare.
3. F – Firma funcționează pe bază de coordonare ierarhică, nu orizontală.
4. F – Firma e mai ieftină decât piața când costurile tranzacției sunt mai mari, nu când sunt mai mici.
5. F – Doar existența monedei nu permite calcul economic; e nevoie și de prețuri libere și proprietate privată.
6. F – Piețele libere nu creează haos, ci eficiență economică prin concurență.
7. F – Nu orice antreprenor e manager și invers. Managerul poate fi doar un angajat.
8. A – Fără prețuri reale, în socialism nu e posibil calcul economic.
9. A – Angajările pe pile sunt o formă de oportunism managerial.
10. A – Piața pentru manageri profesioniști reduce problema principal–agent, prin concurență.
11. F – Întreprinderile de stat nu funcționează sub constrângeri bugetare tari (sunt susținute de stat).
⸻
Studii de caz – concluzii esențiale
1. SUA și firmele de familie:
Evoluția de la afaceri de familie la corporații mari a fost posibilă datorită legislației privind răspunderea limitată și societățile pe acțiuni, care au permis atragerea de capital de la mai mulți investitori.
2. Socialismul și lipsa rentabilității:
În sistemele socialiste, criteriul rentabilității lipsea complet, ducând la pierderi uriașe. Exemple: rafinăriile din România și Trabant în Germania de Est.
3. Proiectele mari de stat:
Statul prefera proiectele grandioase pentru că erau mai ușor de gestionat decât 100 de firme mici. Chiar și cu birocrați harnici, sistemul rămâne ineficient.
4. Întreprinzători de succes:
Sam Walton (Walmart) și Bill Gates (Microsoft) au devenit bogați pentru că au adus valoare milioanelor de oameni. Asta înseamnă antreprenoriat adevărat.
5. Scandaluri financiare:
Cazurile Enron și WorldCom arată cum frauda și lipsa controlului în management duc la colaps. Managerii au manipulat cifrele pentru câștiguri personale.
⸻
Comentarii pe texte
1. Ronald Coase:
Firma apare pentru a reduce costurile de tranzacție. Ea crește cât timp aceste costuri sunt mai mici decât cele de pe piață.
2. Svetozar Pejovich:
Legea contractului permite schimburi eficiente prin protecția proprietății, încredere și reducerea costurilor de tranzacție.
3. Ludwig von Mises:
În socialism, fără prețuri reale și calcul economic, nu poate exista economie funcțională. Raționalitatea este exclusă din sistem.
4. Kasper & Streit:
Cine ia profitul și cine suportă pierderea este esența unei organizații. Dacă managerii (agenții) sunt mai informați decât acționarii (principalii), apare problema guvernanței corporatiste.