Not seeing a Scroll to Top Button? Go to our FAQ page for more info. Corona-Economy: de la criză la refacerea încrederii - Cosmin Marinescu | Cosmin Marinescu

Corona-Economy: de la criză la refacerea încrederii

Share

Corona-Economy este, deja, marea provocare pentru economia anului 2020, dar și pentru establishmentul politic la nivel global. Evoluțiile din ultima perioadă sunt cât se poate de serioase, chiar ingrijorătoare pentru mai multe sectoare, de unde și nevoia unei reacții de răspuns coordonat în materie de politică economică. Coronavirus este "lebăda neagră" care a gripat economia,

fulgerător și  la scară aproape globală, precum un tsunami pornit din marea Chinei și care pare să inunde acum toate continentele.

Experții din domeniul medical par luați prin surprindere, la fel ca economiștii. Soluțiile de strategie publică propuse pentru aplatizarea curbei de contaminare cu coronavirus sunt diferite sau chiar divergente, așa cum par să fie și soluțiile economice. Din partea economiștilor, suprinzătoare sunt tocmai interpretările extreme atribuite impactului de Coronavirus estimat în economie.

Este vorba, pe de o parte, de abordarea minimalistă, care a marginalizat implicațiile economice ale epidemiei de coronavirus. În ciuda vitezei de propagare, care a făcut salturi rapide din China în Europa, cu implicații evidente în orice context bazat pe integrare economică, au fost formulate totuși așteptări de impact minim asupra economiei noastre, dincolo de logica esențială a prudenței și a responsabilității.

Pe de altă parte, avem de-a face cu abordarea maximalistă, care pare să plaseze criza coronavirus in cheia intervenționismului statal cu efecte adverse pentru libertatea individuală. Surprinzătoare sunt și aceste interpretări anti-intervenționiste, în virtutea cărora drepturile și libertățile fundamentale ale individului ar avea de suferit, odată ce guvernele aplică proceduri “de criză” pentru a face față… crizelor. Sigur că viitorul poate surprinde și asemenea temeri, însă este greu de crezut că prezentul ar putea ierta greșelile.

Este deja evident că, în prima parte a anului 2020, trebuie să ne obișnuim cu această stare de Corona-Economy. Însă scenariile de criză economică trebuie tratate cu responsabilitate, pentru a înțelege și gestiona eficient consecințele imediate asupra unor activități și sectoare economice: distribuția de bunuri și servicii, transporturile de persoane, turismul, criza de încredere în plan financiar, sau griparea mai generală a activității economice, pe fondul prăbușirii cererii.

Totodată, trebuie să fim pregătiți și în privința unor consecințe mai profunde, astăzi probabil invizibile, dar care vor conta în viteza revenirii la normalitate, prin restabilirea încrederii, a apetitului investițional și a poftei de viață în societate.

Independent de forța instrumentelor economice de intervenție, este important să înțelegem că nicio țară nu este pe deplin pregătită să facă față unei explozii a deficitului de încredere. Tocmai de aceea, încrederea este cel mai important activ în gestiunea situațiilor de criză, în asigurarea stabilității sistemului economic și a unei minime predictibilități în revenirea acestuia.

În această privință a restabilirii încrederii, în primă instanță sunt esențiale regulile și capacitarea de a impune reguli adecvate în condiții de criză, atât ca exercițiu administrativ, cât și ca ordine socială adaptată informal situațiilor de criză.

În actuala paradigmă tehnologică și de mobilitate, economia modernă a devenit un organism complex, expus mai mult ca niciodată riscurilor de contagiune. Tocmai de aceea, înainte de a lansa, sub emoția momentului, pachete de “imunizare generală”, soluțiile trebuie orientate cu prioritate asupra sectoarelor direct afectate, prin măsuri punctuale, care să diminueze efectele de contagiune. Chiar dacă organismul economic este slăbit, trebuie asigurată funcționarea acestuia, trebuie prevenite blocajele de amploare și transmise semnale de încredere pentru mediul de afaceri.

În ultimă instanță, criza de încredere este mai periculoasă decât criza economică per se, date fiind prăbușirea apetitului investițional și sentimentul depresiv care a cuprins piețele financiare la scară globală. Însă, dacă încrederea economică se năruie, injecțiile financiare ad-hoc, lipsite de temei structural, nu reprezintă decât dopaj superflu, care pot arunca piețele pe alte traiectorii inadecvate. Tocmai de aceea politicile publice trebuie axate, aproape obsesiv, pe refacerea încrederii, predominant în sens calitativ, nu doar cantitativ.

Recent, în interval de doar o săptămână, așteptările economice au trecut din registrul minimalist în cel al recesiunii preconizate. Următoarele două trimestre vor purta, apăsat, amprenta incertitudinilor și a efectelor de contagiune.

În planul fluxurilor externe, de exemplu, Italia este cel de-al doilea partener comercial al României, iar ceilalți parteneri europeni importanți, cum ar fi Germania și Franța, sunt și ei cuprinși de febra Corona-Economy. Într-o primă fază, fluxurile comerciale îngheață sau sucombă. În timp, pe măsură ce ajustările economice se vor intensifica, efectele de contagiune comercială vor apărea în valuri succesive, chiar și după ce se va reuși ca pandemia să fie ținută sub control.

Prognozele economice sunt puternic supuse volatilității. Este foarte greu de spus dacă revenirea va fi în formă de V, de U sau de L, caz în care economia va suferi daune profunde, cu efect structural semnificativ.

În esență, criza corona-economy ar putea remodela structura industrială și comercială la scară globală, va restructura sistemul prețurilor, geografia investițională, capitalul uman și, poate cel mai important, sistemul comercial și de mobilitate care definește în prezent ordinea globalizării economice.

Însă această Corona-Economy se va resorbi, mai devreme sau mai târziu, pe măsură ce acțiunile autorităților vor atenua răspândirea epidemiei și va avea loc refacerea încrederii în societate.

Ce trebuie făcut în economie? Este prima dată când politica publică se confruntă cu paradoxuri de tipul stop-and-go. Adică să stopăm mobilitatea și interacțiunea în societate și, în același timp, să pornim economia prin diverse măsuri pro-active și scheme de sprijin a angajaților și întreprinzătorilor.

Pentru a stopa răspândirea pandemiei, autoritățile impun măsuri ferme de izolare și de reducere a mobilității. În aceste condiții, măsurile economice de stimulare a cererii și producției, fie ele pe canale monetare sau fiscale, sunt oarecum în contrast cu obiectivul “stay at home” al acestei situații de urgență.

S-a insistat puternic pe necesitatea de a preveni căderea sistemelor financiare prin injecții de lichiditate. Este un obiectiv protectiv, de asigurare a stabilității financiare, care să mai atenueze sentimentele de neliniște ale populației.

Însă, a spera că injecțiile de lichiditate vor putea reporni sistemul economic în situația pandemică de față, precum în cazul unei crize economice clasice, constituie un soi de neadecvare la context, cel puțin temporală. Măsurile care au funcționat acum 11 ani nu vor da aceleași rezultate în contextul actual al crizei de sănătate publică. Actualmente, economia reală este înghețață, decuplată de sectorul financiar.

Tocmai de aceea, eficiența măsurilor economice depinde, prioritar și preponderent, de succesul măsurilor medicale și de control al pandemiei. Din acest punct de vedere, deciziile economice luate “la cald”, sub presiunea momentului, vor trebui să își aștepte rândul în privința efectelor, atunci când pandemia va fi neutralizată din punct de vedere medical.

Soluțiile medicale pot preîntâmpina agravarea problemelor economice, în timp ce soluțiile economice nu rezolvă, prin ele însele, problemele medicale ale pandemiei de coronavirus.

Însă treptat, prin concursul ambelor categorii de soluții, și organismul economic își va recăpăta vitalitatea, probabil cu un plus de imunizare, cu mai puțină globalizare și, eventual, cu noi lecții învățate de responsabilitate în planul acțiunii sociale.

Textul de mai sus este varianta adăugită a articolului omonim, publicat pe 15 martie 2020 și preluat în Contributors, Hotnews.ro, G4Media, Newsweek.ro, Universul.net, Ziarul Financiar, Financial Intelligence.

6 raspunsuri la: " Corona-Economy: de la criză la refacerea încrederii "

  1. VASILE spune:

    Că și om la șase decenii și ceva…!Am trecut prin multe crize pe care le am anticipat cu precizie pot spune,mă așteptam și la cea de acum să înceapă la sfârșitul anului sau la începutul lu 2021…!? Iată că nimeni,dar nimeni nu a anticipat in ianuarie…rapiditatea și efectul unui virus ,după cite se pare letal pentru majoritatea economiilor lumii!? Lumea,nu va mai fi ceea ce a fost, cred că se va restarta și va învăța ceva din “apocalipsa” ce ne a lovit și va învăța că lanțul creat se poate rupe oricînd din cauza unei verigi,chiar daca se numește Covid19 sau altfel! Sper că nu am plictisit…!? Mi a plăcut sinteza Dv.,O săptămână bună cu sănătate …că în mai bună decât toate!

  2. Elena-Carolina Marin spune:

    Din punctul meu de vedere, România trebuia de la bun început să închidă granițele și aeroporturile ca să nu se mai permită accesul în țară persoanelor care veneau din zone roșii precum Italia, Franța, Spania, Germania etc.
    În general, problema românilor este că se panichează foarte repede și pun răul înainte .
    Virusul Covid-19 nu este atât de periculos din câte am citit, mai ales că la noi sunt forme ușoare-medii.
    Economia va fi cea mai afectată dintre toate.
    Într-un final trebuie să se termine totul cu bine, nu are cum altfel și încet încet lucrurile vor decurge ca înainte.

  3. Radu Gabriel spune:

    Foarte bine punctat, domnule profesor. Acest virus v-a afecta cu siguranță economia și cu atât mai mult agrava criza economică ce a fost previzionată pentru anul 2020-2021. Va dura ceva până când se va restabili încrederea oamenilor dar ce este imperativ ca noi să facem este să nu ne pierdem cumpătul pentru a nu lua decizii pripite. În ceea ce privește situația actuală, o politică mult mai restrictivă a granițelor și pedepse mult mai aspre pentru trădătorii de neam care au mințit în legatură cu istoricul lor de călătorie ar fi avut un efect atenuant în răspândirea molimei.

    O zi frumoasă și multă sănătate!

  4. Florescu Luiza-Catalina spune:

    Se spune că lucrurile evidente sunt uneori invizibile…
    Deși suna bine ca si maxima, sper totusi sa nu-si demonstreze veridicitatea in situatia de fata…
    Nu suntem specialiști nici in domeniul medical si nici macar in cel economic (deocamdată),motiv pentru care, nu putem decât spera ca cele doua componente ale soluțiilor implementate,în vederea depășirii crizei actuale, sa fie stabilite si prioritizate de o manieră cat mai eficace si responsabilă, si cu riscuri ulterioare cat mai reduse.
    Deși lipsa încrederii despre care vorbiti, pare o consecință a crizei medicale pe care o traversam acum, eu cred că, dacă nu se acordă atenția necesară, ea însăși poate provoca o criză cu efecte economice, si nu numai, mai mult decât îngrijorătoare.
    Analiza dvs.profesionista ne oferă nu numai un punct de vedere avizat, ci si o foarte bună imagine de ansamblu a situației de fapt si o perspectivă optimistă asupra viitorului apropiat.
    Asa cum foarte bine punctati dvs., “plusul de imunizare” si “lecțiile învățate ” ar putea constitui noi atribute si calități care sa ne propulseze cu rapiditate pe orbita normalității ce integrează un organism economic cat mai sănătos și eficient.
    In fine, eu cred că acum important este sa rămânem optimiști, să respectăm regulile si sa fim pregătiți să ajutam la “reconstrucția” încrederii si “reintegrarea” in normalitate a societății noastre.
    Numai bine!

  5. Anonim spune:

    Noi o sa facem ce ne dicteaza statul, economia fiind in general dependenta de acesta. Daca sectoarele principale vor avea de suferit, nu ar trebui sa fie totusi o prioritate in fața problemelor medicale. Parerea mea este ca nu ar fi de luat in calcul asa de mult de către cei reponsabili de zona medicala, iar fondurile trebuie directionate care oameni, sustinand in primul rand activitatile lor cotidiene. Trebuie luate in considerare toate obiceiurile “omului modern” care au fost tratate neglijent si create masuri de protejare a tuturor categoriilor de oameni.

  6. Corona-Economy este prima criza de o asemenea natura si profunzime. Este prima data in istoria recenta cand problemele pandemice escaladeaza in criza economica. De asemenea, este prima data cand decidentii sunt confruntati cu paradoxuri de tipul stop-and-go. Adica sa stopam mobilitatea si interactiunea in societate si, in acelasi timp, sa pornim economia prin diverse masuri pro-active si scheme de sprijin.

    Ma tem ca cele doua nu pot fi adresate simultan, de unde necesitatea de a gandi etapizat, cu obiective clare de etapa, separat pe dimensiunea medicala, prin incetinirea raspandirii corona-virusului, separat pe dimensiunea economica, prin atenuarea treptata a starii corona-economy, chiar daca economia va fi imposibil de repornit uniform, indeosebi in dezordinea actuala, dominata de sincope, temeri profunde si anticipari catastrofice. In ultima instanta, pietele nu isi vor reveni sanatos decat in ritmul lor.

    In economie, arderea etapelor este la fel de improbabila precum vindecarea de coronavirus, in medicina, de pe o zi pe alta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: