Lecția 4 – Moneda și sistemul monetar
– semnificația monedei în economie: cererea de bani, oferta de bani și prețul banilor
– funcționarea sistemului monetar contemporan: rolul băncilor și politica monetară
TEMA 4
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, argumentând consistent toate răspunsurile, indicând numele și prenumele, iar la începutul rezolvării – seria și grupa. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: joi, 7 mai, ora 21:00, după care răspunsurile nu mai sunt acceptate.
1..Explică sintetic de ce au apărut banii și care este principala implicație economică a existenței monedei, oferind și exemple în acest sens.
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor; b) creșterea prețului banilor și a cantității de monedă pe piață; c) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea masei monetare; d) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea PIB; e) nici una dintre cele de mai sus.
3. În perioada T0– T1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de circulație a banilor crește de 2 ori. Volumul bunurilor economice crește cu 100% iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25%. În aceste condiții, masa monetară: a) scade cu 20%; b) scade cu 50%; c) crește cu 100%; d) crește cu 25%; e) rămâne neschimbată.
4. Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 25%, multiplicatorul monedei scripturale este: a) 0; b) 1; c) 25; d) 4; e) 2,5.
5. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: a) tipărind numerar; b) acordând credite; c) schimbând numerarul din casierie în rezerve la banca centrală; d) cumpărând titluri guvernamentale; e) acceptând depozite.
6. În sistemul bancar se creează un nou depozit de 2.000 miliarde lei, creditele acordate pe această bază fiind de 1.800 miliarde lei. Prin procesul de multiplicare a banilor de cont, masa monetară sporește cu: a) 2.000 mld. lei; b) 3.800 mld. lei; c) 18.000 mld. lei; d) 36.000 mld. lei; e) 40.000 mld. lei.
7. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale; b) pe termen lung, numai a producției totale; c) pe termen scurt, în relație directă, numai a prețurilor; d) pe termen lung, în relație invers proporțională, numai a prețurilor; e) pe termen scurt, în relație direct proporțională, a producției totale.
8. Masa monetară reprezintă la un moment dat 10.000 mld. u.m. Numerarul reprezintă 40% din mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecințe este posibilă în cazul constituirii unor depozite bancare de 1.000 mld. u.m.: a) masa monetară crește cu 1.000 u.m.; b) masa monetară scade cu 1.000 u.m.; c) numerarul crește cu 10%; d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%; e) numerarul scade cu 25%.
9. Nu este instrument al politicii monetare: a) cota rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale; b) cumpărările de titluri guvernamentale de către banca centrală; c) vânzările de titluri guvernamentale de către banca centrală; d) consumul guvernamental de bunuri și servicii; e) rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca centrală.
10. În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Consultă câteva articole din presa economică și indică principala motivație, dar și principala implicație a scăderii ratei dobânzii de referință.
Bercaru Daria Maria
302 A
1. Banii au apărut din necesitatea facilitării schimburilor economice. În economia de troc existau dificultăți deoarece schimbul direct presupunea existența unei duble coincidențe a nevoilor. Moneda a eliminat această problemă, devenind mijloc de schimb, unitate de măsură a valorii și mijloc de tezaurizare. Principala implicație economică a existenței monedei este dezvoltarea și eficientizarea schimburilor economice, ceea ce favorizează specializarea producției și creșterea economică. De exemplu, un agricultor își poate vinde produsele pe bani și apoi poate cumpăra alte bunuri sau servicii fără a mai recurge la schimb de produse.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor. O scădere a ofertei de bani înseamnă că există mai puțină monedă în circulație. În condiții ceteris paribus, banii devin mai valoroși, iar puterea lor de cumpărare crește. Ca efect, prețurile bunurilor tind să scadă.
3) d) crește cu 25%.
(Pc): Scade cu 20% ⟹Pc1 = 0,8 Pc0.
P1 = P0 / 0,8 = 1,25 * P0 (creștere de 25%).
V: Crește de 2 ori ⟹V1 = 2 * V0.
M=P*Q/V
M1= 1,25P0* 2Q0/ 2V0=1,25*P0Q0/ V0=1,25M0
Masa monetară crește de la 1 la 1,25, deci o creștere de 25%
4) d) 4
Multiplicatorul creditului (m) se calculează după formula: m = 1/r, unde r este rata rezervelor obligatorii.
m = 1/0,25 = 4
5). b)acordând credite
Deoarece băncile comerciale pot crea monedă prin procesul de creditare. În momentul în care acordă un împrumut, banca generează bani noi în conturile clienților, crescând astfel masa monetară din economie.
6). c) 18.000 mld. lei.
(D): 2.000 mld. lei.
Credite acordate: 1.800 mld lei
Rezerva oprită de bancă: 200 mld lei
(r): r =200/2.000 = 0,1 (10%).
(Mtotal): D * m = 2.000*10 = 20.000 mld. lei.
Sporul de masă monetară: 20.000-2.000= 18.000 mld lei
7) a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
În varianta dinamică, o modificare a masei monetare (M) nu se transmite imediat și integral doar asupra prețurilor (P). Dacă există factori de producție neutilizați, creșterea cantității de bani poate stimula cererea agregată, ducând atât la creșterea producției (Q), cât și la o anumită creștere a prețurilor. Pe termen lung, însă, banii sunt considerați “neutri” (afectează doar prețurile).
8) e) numerarul scade cu 25%
(M0): 10.000 mld. u.m.
(N0): 40% din 10.000 = 4.000 mld. u.m.
(D0): 60% din 10.000 = 6.000 mld. u.m.
Se constituie depozite bancare de 1.000 mld. u.m. prin depunerea de numerar
Dacă din cele 4.000 mld. numerar existente, 1.000$ mld. sunt depuse la bancă, numerarul rămas în circulație scade cu 1.000$ mld.
(1.000/4.000)*100 = 25%.
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Consumul guvernamental de bunuri și servicii nu reprezintă un instrument al politicii monetare, deoarece acesta ține de politica fiscală realizată de guvern, și nu de atribuțiile băncii centrale.
10. În perioada iunie–august 2024, Banca Națională a României (Banca Națională a României) a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, pe fondul scăderii mai rapide a inflației decât fusese prognozat.
Această decizie a dus la scăderea treptată a dobânzilor din economie, inclusiv a celor la credite, ceea ce a făcut finanțarea mai accesibilă pentru populație și firme. Ratele la creditele cu dobândă variabilă au început să se reducă, iar acest lucru a stimulat consumul și investițiile. Totodată, măsura a contribuit la susținerea creșterii economice, într-un context în care presiunile inflaționiste se diminuau.
Grupa 302 A
Năstase Diana Alexandra
1) Banii au apărut ca răspuns la limitele economiei bazate pe troc, în cadrul căreia schimburile de bunuri și servicii erau dificile din cauza necesității existenței unei duble coincidențe a nevoilor între participanți. Pentru a eficientiza schimburile economice, societatea a introdus banii, aceștia îndeplinind funcții esențiale precum aceea de mijloc de schimb, unitate de măsură a valorii, mijloc de plată și rezervă de valoare. Principala implicație economică a existenței banilor constă în facilitarea dezvoltării economiei de piață prin reducerea costurilor de tranzacție, stimularea specializării producției și intensificarea schimburilor comerciale. Astfel, utilizarea banilor permite separarea actului de vânzare de cel de cumpărare, contribuind la creșterea eficienței economice și la extinderea relațiilor comerciale atât la nivel național, cât și internațional. De exemplu, un producător agricol își poate vinde producția pentru bani, pe care îi poate utiliza ulterior pentru achiziționarea altor bunuri și servicii necesare.
2) a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor. Deoarece, dacă masa monetară (M) scade, nivelul general al prețurilor (P) tinde să scadă. Simultan, pe piața monetară, reducerea ofertei de bani duce la creșterea “prețului” acestora, adică a ratei dobânzii.
3) d) crește cu 25%.
(Pc): Scade cu 20% ⟹Pc1 = 0,8 Pc0.
P1 = P0 / 0,8 = 1,25 * P0 (creștere de 25%).
V: Crește de 2 ori ⟹V1 = 2 * V0.
M=P*Q/V
M1= 1,25P0* 2Q0/ 2V0=1,25*P0Q0/ V0=1,25M0
Masa monetară crește de la 1 la 1,25, deci o creștere de 25%
4) d) 4.
Multiplicatorul creditului (m) se calculează după formula: m = 1/r, unde r este rata rezervelor obligatorii.
m = 1/0,25 = 4
5) b) acordând credite.
Băncile comerciale creează “monedă de cont” (scripturală) prin procesul de creditare. Atunci când o bancă acordă un împrumut, ea deschide un depozit în contul clientului, mărind astfel masa monetară totală din economie.
6) c) 18.000 mld. lei.
(D): 2.000 mld. lei.
Credite acordate: 1.800 mld lei
Rezerva oprită de bancă: 200 mld lei
(r): r =200/2.000 = 0,1 (10%).
(Mtotal): D * m = 2.000*10 = 20.000 mld. lei.
Sporul de masă monetară: 20.000-2.000= 18.000 mld lei
7) a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
În varianta dinamică, o modificare a masei monetare (M) nu se transmite imediat și integral doar asupra prețurilor (P). Dacă există factori de producție neutilizați, creșterea cantității de bani poate stimula cererea agregată, ducând atât la creșterea producției (Q), cât și la o anumită creștere a prețurilor. Pe termen lung, însă, banii sunt considerați “neutri” (afectează doar prețurile).
8) e) numerarul scade cu 25%
(M0): 10.000 mld. u.m.
(N0): 40% din 10.000 = 4.000 mld. u.m.
(D0): 60% din 10.000 = 6.000 mld. u.m.
Se constituie depozite bancare de 1.000 mld. u.m. prin depunerea de numerar
Dacă din cele 4.000 mld. numerar existente, 1.000$ mld. sunt depuse la bancă, numerarul rămas în circulație scade cu 1.000$ mld.
(1.000/4.000)*100 = 25%.
9) d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Consumul guvernamental este un instrument al politicii fiscale (gestionată de Guvern prin bugetul de stat), nu al politicii monetare (gestionată de Banca Centrală). Celelalte opțiuni (rezervele obligatorii, operațiunile open-market și ratele dobânzii de politică monetară) sunt instrumente clasice ale Băncii Centrale.
10) În perioada iunie–august 2024, Banca Națională a României a redus treptat rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, principala motivație fiind scăderea inflației sub nivelul prognozat de BNR. Potrivit articolelor din presa economică, rata anuală a inflației a coborât de la 6,61% în martie 2024 la aproximativ 5% în lunile mai–iunie, pe fondul ieftinirii energiei și al temperării creșterii prețurilor alimentelor. În aceste condiții, BNR a considerat că există spațiu pentru relaxarea politicii monetare și pentru stimularea activității economice. Principala implicație a reducerii dobânzii de referință a fost ieftinirea creditării, ceea ce poate conduce la scăderea ratelor pentru creditele în lei, stimularea consumului și a investițiilor și susținerea creșterii economice. Totodată, o dobândă mai redusă poate diminua randamentele economisirii și poate genera riscuri inflaționiste dacă cererea din economie crește prea rapid.
Grupa 302A
Bocioanca Maria Karina
1) Banii au apărut din necesitatea facilitării schimburilor economice. În economia de troc, schimburile erau dificile deoarece era necesară „dubla coincidență a nevoilor”, adică fiecare participant trebuia să dețină exact bunul dorit de celălalt. Acest sistem era ineficient și limita dezvoltarea comerțului.
Principala implicație economică a existenței monedei este separarea actului de vânzare de actul de cumpărare, ceea ce permite dezvoltarea economiei de piață, specializarea producției și extinderea schimburilor comerciale.
Exemplu: un agricultor poate vinde grâu pentru bani și ulterior poate cumpăra haine sau utilaje, fără a mai fi obligat să găsească direct un croitor interesat de grâu.
Un alt exemplu este creditul bancar: existența monedei permite economisirea și investițiile, ceea ce contribuie la creșterea economică.
2) a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor. Deoarece, dacă masa monetară (M) scade, nivelul general al prețurilor (P) tinde să scadă. Simultan, pe piața monetară, reducerea ofertei de bani duce la creșterea “prețului” acestora, adică a ratei dobânzii.
3) d) crește cu 25%.
(Pc): Scade cu 20% ⟹Pc1 = 0,8 Pc0.
P1 = P0 / 0,8 = 1,25 * P0 (creștere de 25%).
V: Crește de 2 ori ⟹V1 = 2 * V0.
M=P*Q/V
M1= 1,25P0* 2Q0/ 2V0=1,25*P0Q0/ V0=1,25M0
Masa monetară crește de la 1 la 1,25, deci o creștere de 25%
4) d) 4.
Multiplicatorul creditului (m) se calculează după formula: m = 1/r, unde r este rata rezervelor obligatorii.
m = 1/0,25 = 4
5) b) acordând credite.
Băncile comerciale creează monedă scripturală prin acordarea de credite. În momentul acordării unui împrumut, suma respectivă apare simultan ca depozit în contul clientului, crescând masa monetară.
Băncile comerciale nu tipăresc numerar — această funcție aparține băncii centrale.
6) c) 18.000 mld. lei.
(D): 2.000 mld. lei.
Credite acordate: 1.800 mld lei
Rezerva oprită de bancă: 200 mld lei
(r): r =200/2.000 = 0,1 (10%).
(Mtotal): D * m = 2.000*10 = 20.000 mld. lei.
Sporul de masă monetară: 20.000-2.000= 18.000 mld lei
7) a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
În varianta dinamică, o modificare a masei monetare (M) nu se transmite imediat și integral doar asupra prețurilor (P). Dacă există factori de producție neutilizați, creșterea cantității de bani poate stimula cererea agregată, ducând atât la creșterea producției (Q), cât și la o anumită creștere a prețurilor. Pe termen lung, însă, banii sunt considerați “neutri” (afectează doar prețurile).
8) e) numerarul scade cu 25%
(M0): 10.000 mld. u.m.
(N0): 40% din 10.000 = 4.000 mld. u.m.
(D0): 60% din 10.000 = 6.000 mld. u.m.
Se constituie depozite bancare de 1.000 mld. u.m. prin depunerea de numerar
Dacă din cele 4.000 mld. numerar existente, 1.000$ mld. sunt depuse la bancă, numerarul rămas în circulație scade cu 1.000$ mld.
(1.000/4.000)*100 = 25%.
9) d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Politica monetară este realizată de banca centrală și urmărește controlul masei monetare, al creditului și al dobânzilor din economie. Pentru aceasta, banca centrală utilizează instrumente precum:
• modificarea rezervelor minime obligatorii;
• operațiunile cu titluri de stat;
• stabilirea ratei dobânzii de politică monetară.
În schimb, consumul guvernamental de bunuri și servicii reprezintă o cheltuială publică efectuată de stat prin bugetul public. Aceasta aparține politicii fiscale, deoarece influențează cererea agregată prin nivelul cheltuielilor și al taxelor, nu prin controlul monedei sau al creditului.
10) În perioada iunie–august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%.
Principala motivație a fost reducerea inflației, care a coborât sub nivelurile estimate anterior. BNR a considerat că presiunile inflaționiste s-au diminuat suficient pentru a permite relaxarea moderată a politicii monetare.
Principala implicație a fost ieftinirea creditelor și stimularea activității economice. Reducerea dobânzii de referință conduce, în general, la:
• scăderea dobânzilor bancare;
• stimularea consumului și investițiilor;
• creșterea accesului la credit.
Totodată, o dobândă mai mică poate genera riscuri inflaționiste dacă cererea din economie crește prea rapid.
Grupa 302A
Diaconu Maria Alexandra
1.Banii au apărut pentru a elimina dificultățile trocului. În troc era greu ca două persoane să aibă nevoie exact una de bunul celeilalte. Moneda a devenit un mijloc general acceptat de schimb.Principala implicație economică este că banii fac schimburile mai rapide și mai eficiente. Ei reduc costurile tranzacțiilor și permit specializarea muncii.De exemplu, un agricultor își vinde grâul pe bani și apoi cumpără haine sau unelte. Un medic primește bani pentru consultații și își poate cumpăra orice are nevoie.
2.a)scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Dacă oferta de bani scade, banii devin mai rari și mai valoroși. Astfel, „prețul” banilor crește, iar prețurile bunurilor tind să scadă deoarece există mai puțini bani pentru cumpărături.
3. d) crește cu 25%.
(Pc): Scade cu 20% ⟹Pc1 = 0,8 Pc0.
P1 = P0 / 0,8 = 1,25 * P0 (creștere de 25%).
V: Crește de 2 ori ⟹V1 = 2 * V0.
M=P*Q/V
M1= 1,25P0* 2Q0/ 2V0=1,25*P0Q0/ V0=1,25M0
Masa monetară crește de la 1 la 1,25, deci o creștere de 25%
4. d) 4.
Multiplicatorul creditului (m) se calculează după formula: m = 1/r, unde r este rata rezervelor obligatorii.
m = 1/0,25 = 4
5. b) acordând credite
Băncile comerciale creează monedă atunci când oferă credite, deoarece suma împrumutată apare ca depozit în conturile clienților și mărește masa monetară din economie.
6. c)18.000 mld. lei.
(D): 2.000 mld. lei.
Credite acordate: 1.800 mld lei
Rezerva oprită de bancă: 200 mld lei
(r): r =200/2.000 = 0,1 (10%).
(Mtotal): D * m = 2.000*10 = 20.000 mld. lei.
Sporul de masă monetară: 20.000-2.000= 18.000 mld lei
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, o creștere a masei monetare determină pe termen scurt atât creșterea prețurilor, cât și a producției totale, în relație directă.
8. numerarul scade cu 25%
(M0): 10.000 mld. u.m.
(N0): 40% din 10.000 = 4.000 mld. u.m.
(D0): 60% din 10.000 = 6.000 mld. u.m.
Se constituie depozite bancare de 1.000 mld. u.m. prin depunerea de numerar
Dacă din cele 4.000 mld. numerar existente, 1.000$ mld. sunt depuse la bancă, numerarul rămas în circulație scade cu 1.000$ mld.
(1.000/4.000)*100 = 25%.
9. d)consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Acesta este un instrument al politicii fiscale, nu al politicii monetare. Celelalte variante sunt instrumente folosite de banca centrală pentru controlul masei monetare și al dobânzii.
10. Principala motivație a reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către Banca Națională a României a fost scăderea inflației și încetinirea creșterii economice. BNR a considerat că inflația intrase pe un trend descendent, ceea ce permitea relaxarea politicii monetare.
Principala implicație a fost reducerea costului creditelor și stimularea consumului și investițiilor. Dobânzile mai mici pot duce la rate mai mici pentru populație și firme, încurajând împrumuturile și activitatea economică.
1. Banii au apărut pentru a înlătura limitele trocului, în special problema dublei coincidențe a nevoilor. Într-un sistem bazat pe troc, schimbul putea avea loc doar dacă fiecare participant își dorea exact bunul oferit de celălalt. De exemplu, un agricultor care deținea grâu și avea nevoie de haine trebuia să găsească un croitor interesat tocmai de grâu. Introducerea banilor a simplificat schimburile, deoarece bunurile pot fi vândute în schimbul banilor, iar apoi banii pot fi utilizați pentru achiziționarea altor produse. Cea mai importantă consecință economică a existenței monedei este posibilitatea realizării calculului economic prin intermediul prețurilor exprimate în bani. Astfel, consumatorii și firmele pot compara valori, evalua costuri, determina profituri și adopta decizii economice mai eficiente.
2. Dacă oferta de bani se reduce, menținând constante celelalte condiții (ceteris paribus), nivelul general al prețurilor scade, iar puterea de cumpărare a banilor crește.
Răspuns corect: a).
3. Se utilizează ecuația schimbului:
M × v = P × Y
O reducere a puterii de cumpărare cu 20% implică o creștere a nivelului prețurilor cu 25%. În același timp, viteza de circulație a banilor se dublează. Volumul producției totale crește cu 100%, însă 25% din aceasta este destinat autoconsumului, ceea ce înseamnă că producția destinată pieței crește efectiv cu 50%. Aplicând aceste modificări în relația cantitativă:
M₁ = (1,25 × 1,5 / 2) × M₀
rezultă că masa monetară rămâne, în esență, aproape neschimbată.
Răspuns corect: e).
4. Multiplicatorul monedei scripturale se determină prin formula:
m = 1 / r
Dacă rata rezervelor obligatorii este de 25% (0,25), atunci:
m = 1 / 0,25 = 4
Prin urmare, multiplicatorul monetar este 4.
Răspuns corect: d).
5. Băncile comerciale creează monedă în principal prin acordarea de credite. În momentul în care o bancă oferă un împrumut, aceasta generează simultan un nou depozit în sistemul economic.
Răspuns corect: b).
6. Apariția unui nou depozit de 2.000 miliarde lei permite acordarea de credite de 1.800 miliarde lei, păstrând rezerve de 200 miliarde lei. Aceasta indică o rată a rezervelor de 10%. În aceste condiții, multiplicatorul monetar este 10, ceea ce înseamnă că masa monetară se poate extinde de zece ori comparativ cu depozitul inițial. Astfel, creșterea totală suplimentară a masei monetare prin procesul de multiplicare poate ajunge la 18.000 miliarde lei.
Răspuns corect: c).
7. Conform teoriei cantitative a banilor în varianta dinamică, pe termen scurt modificările masei monetare influențează nu doar nivelul prețurilor, ci și volumul producției totale.
Răspuns corect: a).
8. Dacă masa monetară totală este de 10.000 miliarde unități monetare, iar numerarul reprezintă 40%, atunci numerarul aflat în circulație este de 4.000 miliarde unități monetare. Constituirea unor depozite de 1.000 miliarde unități monetare reprezintă:
1000 / 4000 = 25%
Așadar, depozitele constituie 25% din numerarul existent.
Răspuns corect: d).
9. Cheltuielile guvernamentale pentru bunuri și servicii reprezintă un instrument specific politicii fiscale, nu politicii monetare.
Răspuns corect: d).
10. În intervalul iunie–august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, pe fondul temperării inflației și al necesității susținerii activității economice. Reducerea dobânzii de referință contribuie la scăderea costului creditării, determină diminuarea dobânzilor din economie și stimulează consumul, investițiile și cererea agregată. Totodată, această măsură poate favoriza creșterea masei monetare și susținerea relansării economice.
Marcu Antonio-Andrei
Grupa 307 Seria B
1.Banii au apărut din nevoia de a facilita schimburile economice. În economia de troc, schimbul direct de bunuri era dificil deoarece trebuia să existe o „dublă coincidență a nevoilor” (fiecare participant să dorească exact bunul celuilalt). Moneda a apărut ca mijloc universal de schimb, măsură a valorii și instrument de tezaurizare.
Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea și dezvoltarea schimburilor economice, ceea ce permite specializarea producției și creșterea eficienței economice.
2.a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
3.e) rămâne neschimbată.
MV=PQ
P×Q=1,25×1,5=1,875
V=2
M1=M0⋅21.875≈M0
4.d) 4.
m=1/r
r=25%=0,25
m=1/0.25=4
5.b) acordând credite
băncile comerciale creează monedă scripturală atunci când acordă împrumuturi.
6.c) 18.000 mld. lei.
depozit nou = 2.000 mld.
credite = 1.800 mld. ⇒ rezerve = 200 mld.
rata rezervelor:
r=200/2000=0.1
m=1/0.1=10
ΔM=2000×10−2000=18000
7.a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
8.d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%.
9.d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
acesta este instrument de politică fiscală, nu monetară.
10.În vara anului 2024, Banca Națională a României a redus dobânda de politică monetară de la 7% la 6,5% deoarece inflația începuse să se reducă, iar economia avea nevoie de stimulare.
1. Banii au apărut pentru a elimina dificultățile trocului, mai ales problema dublei coincidențe a nevoilor. În economia de troc, schimbul era posibil doar dacă două persoane doreau exact bunurile celeilalte. De exemplu, un agricultor care avea grâu și voia haine trebuia să găsească un croitor care avea nevoie de grâu. Apariția banilor a simplificat schimburile, deoarece bunurile pot fi vândute pentru bani și apoi banii sunt folosiți pentru cumpărarea altor bunuri. Principala implicație economică a existenței monedei este posibilitatea calculului economic prin intermediul prețurilor monetare. Astfel, firmele și consumatorii pot compara valorile bunurilor, calcula costuri, profituri și lua decizii economice eficiente.
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus, duce la scăderea prețurilor bunurilor și la creșterea puterii de cumpărare a banilor. Răspuns corect: a).
3. Folosim relația:
M•v = P• Y
Puterea de cumpărare scade cu 20%, ceea ce înseamnă că prețurile cresc cu 25%. Viteza de circulație a banilor se dublează. Volumul bunurilor crește cu 100%, dar 25% sunt destinate autoconsumului, deci pe piață ajung doar 75% din producție. Rezultă că producția destinată pieței crește cu 50%. Calculând:
M1 = 1,25 • 1,5/ 2 M0
rezultă că masa monetară rămâne aproximativ constantă. Răspuns corect: e).
4. Multiplicatorul monedei scripturale se calculează astfel:
Dacă rata rezervelor obligatorii este 25%, atunci:
m = 1/0,25=4
Răspuns corect: d).
5. Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite. Atunci când oferă un credit, ele creează simultan un depozit nou în economie. Răspuns corect: b).
6. În sistem apare un depozit nou de 2.000 miliarde lei și se acordă credite de 1.800 miliarde lei. Rezervele sunt de 200 miliarde lei, ceea ce înseamnă o rată a rezervelor de 10%. Multiplicatorul monetar este 10, iar masa monetară poate crește de zece ori față de depozitul inițial. Creșterea suplimentară prin multiplicare este de 18.000 miliarde lei. Răspuns corect: c).
7. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, pe termen scurt modificarea masei monetare influențează direct atât prețurile, cât și producția totală. Răspuns corect: a).
8. Masa monetară este de 10.000 miliarde u.m., iar numerarul reprezintă 40%, adică 4.000 miliarde u.m. Dacă se constituie depozite de 1.000 miliarde u.m., atunci acestea reprezintă 25% din numerarul existent:
1000/4000=25%
Răspuns corect: d).
9. Consumul guvernamental de bunuri și servicii este instrument al politicii fiscale, nu al politicii monetare. Răspuns corect: d).
10. În perioada iunie–august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% deoarece inflația începea să se reducă și exista nevoie de stimulare a economiei. Scăderea dobânzii de referință are ca efect ieftinirea creditelor, reducerea dobânzilor din economie și stimularea consumului și investițiilor. În același timp, poate conduce la creșterea masei monetare și la relansarea cererii agregate.
1. Banii au apărut pentru a elimina dificultățile trocului, mai ales problema dublei coincidențe a nevoilor. În economia de troc, schimbul era posibil doar dacă două persoane doreau exact bunurile celeilalte. De exemplu, un agricultor care avea grâu și voia haine trebuia să găsească un croitor care avea nevoie de grâu. Apariția banilor a simplificat schimburile, deoarece bunurile pot fi vândute pentru bani și apoi banii sunt folosiți pentru cumpărarea altor bunuri. Principala implicație economică a existenței monedei este posibilitatea calculului economic prin intermediul prețurilor monetare. Astfel, firmele și consumatorii pot compara valorile bunurilor, calcula costuri, profituri și lua decizii economice eficiente.
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus, duce la scăderea prețurilor bunurilor și la creșterea puterii de cumpărare a banilor. Răspuns corect: a).
3. Folosim relația:
M•v = P• Y
Puterea de cumpărare scade cu 20%, ceea ce înseamnă că prețurile cresc cu 25%. Viteza de circulație a banilor se dublează. Volumul bunurilor crește cu 100%, dar 25% sunt destinate autoconsumului, deci pe piață ajung doar 75% din producție. Rezultă că producția destinată pieței crește cu 50%. Calculând:
M1 = 1,25 • 1,5/ 2 M0
rezultă că masa monetară rămâne aproximativ constantă. Răspuns corect: e).
4. Multiplicatorul monedei scripturale se calculează astfel:
Dacă rata rezervelor obligatorii este 25%, atunci:
m = 1/0,25=4
Răspuns corect: d).
5. Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite. Atunci când oferă un credit, ele creează simultan un depozit nou în economie. Răspuns corect: b).
6. În sistem apare un depozit nou de 2.000 miliarde lei și se acordă credite de 1.800 miliarde lei. Rezervele sunt de 200 miliarde lei, ceea ce înseamnă o rată a rezervelor de 10%. Multiplicatorul monetar este 10, iar masa monetară poate crește de zece ori față de depozitul inițial. Creșterea suplimentară prin multiplicare este de 18.000 miliarde lei. Răspuns corect: c).
7. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, pe termen scurt modificarea masei monetare influențează direct atât prețurile, cât și producția totală. Răspuns corect: a).
8. Masa monetară este de 10.000 miliarde u.m., iar numerarul reprezintă 40%, adică 4.000 miliarde u.m. Dacă se constituie depozite de 1.000 miliarde u.m., atunci acestea reprezintă 25% din numerarul existent:
1000/4000=25%
Răspuns corect: d).
9. Consumul guvernamental de bunuri și servicii este instrument al politicii fiscale, nu al politicii monetare. Răspuns corect: d).
10. În perioada iunie–august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% deoarece inflația începea să se reducă și exista nevoie de stimulare a economiei. Scăderea dobânzii de referință are ca efect ieftinirea creditelor, reducerea dobânzilor din economie și stimularea consumului și investițiilor. În același timp, poate conduce la creșterea masei monetare și la relansarea cererii agregate.
Banii au apărut pentru a face schimburile mai ușoare și reprezintă toate instrumentele folosite pentru plăți. Scopul lor principal este că oferă lichiditate economiei. Exemple sunt banii cash și conturile bancare.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
3. e) rămâne neschimbată.
4. d) 4.
5. b) acordând credite.
6. c) 18.000 mld. lei.
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
8. e) numerarul scade cu 25%.
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
10.Motivația principală a fost scăderea inflației. Implicația este că scad costurile pentru creditele luate de oameni și firme, ceea ce ajută economia să crească.
Grupa 307 Seria B
1.Banii au apărut pentru a facilita schimbul economic, înlocuind trocul. Într-o economie fără monedă, schimbul este dificil, deoarece este necesară coincidența dorințelor. Prin apariția monedei, schimbul devine indirect, iar calculul economic devine posibil. Principala implicație: apariția calculului monetar și a prețurilor, care permit alocarea eficientă a resurselor.
2.a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
PCB=1/P
În condițiile scăderii ofertei de bani, cererea de bunuri și servicii se reduce, ceea ce determină scăderea nivelului general al prețurilor: P↓
Deoarece puterea de cumpărare a banilor este invers proporțională cu nivelul prețurilor: PCB↑
Rezultă că puterea de cumpărare a banilor crește.
3.c) crește cu 100%
M⋅v=P⋅Y
viteza de circulație a banilor se dublează: v↑
puterea de cumpărare scade cu 20%, ceea ce înseamnă: P↑
producția crește: Y↑
Prin urmare, crește valoarea: P⋅Y
Pentru menținerea egalității M⋅v=P⋅Y masa monetară trebuie să crească.
4.d) 4
D=BM/r+n
r=0,25
Dacă n=0: m=1/r
M=1/0,25=4
5.b) acordând credite
M=N+D
Băncile comerciale creează monedă scripturală prin acordarea de credite. Atunci când banca acordă un împrumut, suma respectivă apare simultan sub forma unui depozit bancar.
Credite↑⇒Depozite↑⇒M↑
Procesul de creditare determină multiplicarea depozitelor în sistemul bancar și creșterea masei monetare din economie.
6.c) 18.000 mld. Lei
D=2.000 mld lei
Credite acordate:1.800 mld lei
Rezervă banca:200
R=R/D
r=200/2000=0,1
m=1/r
m=1/0,1=10
ΔM=D⋅m
ΔM=2000⋅10=20.000
20.000−2.000=18.000
7.a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
M⋅v=P⋅Y
Pe termen scurt: crește M⇒ cresc și P și Y
8.e) numerarul scade cu 25%
M=N+D
În economiile moderne, dezvoltarea sistemului bancar și utilizarea plăților electronice determină creșterea depozitelor bancare și reducerea utilizării numerarului.
Astfel D↑ iar ponderea numerarului N↓ în totalul masei monetare.
Prin urmare, ponderea numerarului în masa monetară se reduce.
9.d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Politica monetară reprezintă ansamblul măsurilor prin care banca centrală controlează masa monetară și condițiile de creditare din economie.Instrumentele politicii monetare includ:controlul rezervelor minime obligatorii,operatiuni cu titluri,rata dobânzii de politică monetară.Prin aceste instrumente,banca centrala poate influența M si nivelul creditării.
Consumul guvernamental nu aparține politicii monetare, ci politicii fiscale, deoarece este legat de cheltuielile bugetare ale statului.
10.Reducerea ratei dobânzii de politică monetară are ca scop stimularea economiei, prin creșterea creditării și a consumului. O dobândă mai mică reduce costul împrumuturilor, ceea ce determină firmele și populația să se împrumute mai mult.
Principala implicație este creșterea cererii agregate, ceea ce poate duce la creșterea producției și a prețurilor.
Grupa 307, Seria B
1). Banii au apărut pentru a elimina limitele trocului. În economia de schimb direct era necesară „dubla coincidență a nevoilor” – fiecare participant trebuia să dețină exact bunul dorit de celălalt. Moneda simplifică schimburile și reduce costurile de tranzacție.
Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea specializării și a schimburilor economice. Astfel crește productivitatea și se dezvoltă economia de piață.
Exemplu: un agricultor poate vinde grâu pentru bani și apoi cumpăra haine sau servicii fără să fie nevoit să găsească un croitor interesat direct de grâu.
2).Răspuns corect: a)
O reducere a ofertei de bani conduce, ceteris paribus, la: scăderea prețurilor bunurilor;creșterea prețului banilor (adică a ratei dobânzii).
3).Răspuns corect:c)
MV=PQ
Puterea de cumpărare scade cu 20% ⇒ nivelul prețurilor crește cu 25%.
Viteza banilor se dublează ⇒ V×2.
Volumul bunurilor crește cu 100% ⇒ Q×2.
25% sunt pentru autoconsum ⇒ doar 75% intră pe piață.
Rezultă că masa monetară trebuie să crească aproximativ proporțional cu producția destinată schimbului.
4).Răspuns corect:d)
m=1/r
r=25
m=1/0,25=4
5).Răspuns corect:b)
Băncile comerciale creează monedă scripturală prin acordarea de credite. În momentul creditării apare simultan un nou depozit bancar.
6).Răspuns corect:e)
Dacă din 2.000 mld. lei se acordă credite de 1.800 mld., rezultă:
-rezerve = 200;
-rata rezervelor = 200 / 2000 = 10%.
m=1/0,1=10
ΔM=2000×10=20000
7). Răspuns corect:a)
Potrivit teoriei cantitative dinamice, pe termen scurt creșterea masei monetare poate influența atât producția, cât și prețurile, în relație directă.
8). Răspuns corect:d)
0,4×10000=4000
1000/4000==0,25=25%
9). Răspuns corect:d)
Consumul guvernamental este instrument de politică fiscală, nu monetară.
10).Principalul motiv al reducerii dobânzii de politică monetară de către Banca Națională a României a fost temperarea inflației și încetinirea presiunilor asupra prețurilor. Pe măsură ce inflația a început să scadă, banca centrală a putut relaxa politica monetară.
Principala implicație este ieftinirea creditării:
-scad dobânzile la credite;
-cresc consumul și investițiile;
-economia este stimulată.
În același timp, există riscul reaprinderii inflației dacă cererea crește prea rapid.
Cristea Mihai-David
304A
an 1
1.Banii au aparut pentru a elimina limitarile severe ale trocului adica schimbul de lucruri. Trocul in trecut necesita o dubla coincidenta a nevoilor, adica cealalta persona sa aibe nevoie de ceva ce am eu iar sa am nevoie din ceva ce are el, dar era ineficient pentru bunurile care sunt indivizibile.
In ceea ce priveste principala implicatie economica banii actioneaza ca un facilitator al schimburilor, reducand drastic costurile de tranzactie. Ei permit specializarea muncii si acumularea de capital
Un Exemplu: Un chirug nu are nevoie sa gaseasca un fermier care are nevoie de o operatie pentru a primi hrana, el(chirurgul) vinde serviciul contra banilor si cumpara orice are nevoie oricand are nevoie.
2. Din punctul meu de vedere raspunsul corect este a)scade cu 20%. Am ales acest raspuns deoarece o oferta mai mica de bani face ca moneda sa devina mai rara, deci rata dobanzii va creste, fiind mai putini bani in circulatie pentru aceeasi cantitate de bunuri, puterea de cumparare a unitatii monetare creste, ceea ce se traduce prin scaderea preturilor bunurilor.
3.M X V= P X Q
Daca putere de cumparare(1/P) scade cu 20% din totalul de 100%, ajunge 80% adica 0,8 inseamna ca nivelul preturilor (P) a crescut P1=P0/0,8=1,25 x P0 se observa o crestere de 25%
Viteza (v) creste de 2 or:V1=2 x V0
Volumul bunurilor tranzactionale(Q) creste cu 100%:Q1=2 x Q0
M=(P X Q)/V, avem M1=(1,25 x P0 X 2 X Q0)/(2XV0)=1,25X M0 ==> Raspuns corect d)creste cu 25%
4. k=1/r=1/0,25=4 ==> raspuns corect d)4
5.In opinia mea,bnacile comerciale creeaza moneda scripturala prin acordarea de credite.Cand o banca acorda un imprumut, ea crediteaza contul clientului, marind masa monetara fara a fii nevoie de tiparie de numerar.==> Raspuns corect este b)acordand credite.
7.O idee este ca pe termen scurt, o modificare a masei monetare influenteaza atat preturile, cat si volumul productiei. In schimb pe termen lung neutralitatii banilor ar influenta doar preturile. ==>Raspuns corect a)
6.Rata rezervei obligatorii (r) se deduce din diferenta dintre depozit si credit:2000-1800=200. DEci r 200/2000=10%
Multipicatorul este 1/0,1=10
Masa monetara totala creata este:Credit x Multiplicator=1.800 x 10=18000 mld lei.
==>Raspuns corect este c)18000 mld lei
9. Un punct de vedere este, faptul ca, Consumul guvernamental este un instrument al politicii fiscale, nu al celei monetare si care este gestionata de Banca Centrala.
8.Consider ca raspunsul corect este e)numeralul scade cu 25%
deoarece,Masa Monetara (M)=10000, Numerar=40% x 1000 =4000 mld
Daca se constituie un depozit de 1000 mld prin depunere de numerar, numeralul in circulatie scade de la 4000 la 3000
==>(1000/4000) x 100=25%
Niculae Razvan Florin
Grupa 309
Seria B
1.
Banii au apărut în mod natural atunci când oamenii au realizat că este mult mai simplu să schimbe bunuri greu de vândut pe bunuri care sunt dorite de toată lumea. Înainte, prin troc (schimb direct), trebuia să găsești exact persoana care avea ce îți trebuia ție și care voia exact ce aveai tu de oferit.
2.
a) scaderea preturilor bunurilor si cresterea pretului banilor.
Pretul banilor nu este o suma fixa, ci se refera la puterea de cumparare (PCB).
Banii functioneaza ca orice alta marfa: daca sunt mai putini pe piata (scade oferta), ei devin mai rari si mai valorosi, deci pretul lor creste.
Exista o relatie inversa intre pretul banilor si preturile produselor de la raft: daca banii valoreaza mai mult, inseamna ca preturile produselor scad (ai nevoie de mai putine unitati monetare pentru a cumpara acelasi lucru).
In concluzie, o scadere a masei monetare duce la cresterea valorii banilor si la scaderea preturilor bunurilor in economie.
3 d) creste cu 25%
Puterea de cumparare scade cu 20%. In curs se arata ca PCB = 1/P. Daca puterea de cumparare scade, inseamna ca preturile (P) au crescut.
Noua putere de cumparare este 0,8 din cea veche.
Prin urmare, preturile cresc: P1 = P0 / 0,8 = 1,25 \P0
Viteza de circulatie V creste de 2 ori: V1 = 2 x V0.
Volumul bunurilor (Q) creste cu 100%: Q1 = 2 x Q0.
Calculam variatia masei monetare (M):
M= P x Q/V
M1= 1.25 x 2/2
M1= 1.25
4 d) 4 ori
m= 1/r
Cota rezervelor obligatorii este 25% (0.25)
m=1/0.25=4
5 b) acordand credite.
Bancile comerciale creeaza moneda prin acordarea de credite. Desi nu pot tipari numerar (atribut exclusiv al Bancii Centrale), bancile folosesc sistemul rezervei fractionare: pastreaza o parte din depozite ca rezerva si imprumuta restul. Fiecare credit nou inseamna bani noi sub forma de moneda scripturala (cifre in cont), marind astfel masa monetara totala din economie prin procesul de multiplicare. Simpla acceptare a unui depozit doar schimba forma banilor, insa creditarea este actul care genereaza efectiv cresterea ofertei de bani.
6 c)
Depozit nou = 2000 mld. Lei
Credite = 1800 mld. Lei
Rezerve = 200 mld. Lei
r = 200/2000 = 0.1
m = 1/0.1 = 10
Oferta totală de bani: 2000 x 10 = 20000 mld. Lei
Creșterea suplimentară: 20000 – 2000 = 18000 mld. Lei
7
a) pe termen scurt, in relatie directa, atat a preturilor cat si a productiei totale.
Potrivit teoriei cantitative a banilor in varianta dinamica (reformulata de monetaristi), modificarea masei monetare are efecte diferite in functie de timp. Pe termen scurt, o crestere a cantitatii de bani stimuleaza in sens direct atat cresterea preturilor, cat si cresterea productiei totale, deoarece cererea agregata creste. Totusi, pe termen lung, banii sunt considerati neutrali, ceea ce inseamna ca productia reala nu mai este afectata, singurul efect ramas fiind modificarea direct proportionala a nivelului preturilor.
8
e)
M = 10000 mld. u.m.
N = 40% x 10000 = 4000 mld. u.m.
Se constituie depozite de 1000 mld. u.m.
Noul numerar: 4000 – 1000 = 3000
Scăderea numerarului: 1000/4000 = 25%
Numerarul scade cu 25%.
9 d) consumul guvernamental de bunuri si servicii.
Consumul guvernamental de bunuri si servicii nu reprezinta un instrument al politicii monetare, ci face parte din politica fiscala a statului. Instrumentele specifice politicii monetare, gestionate de Banca Centrala, sunt rata rezervei obligatorii, operatiunile pe piata deschisa (vanzarea sau cumpararea de titluri de stat) si rata rescontului. In timp ce masurile monetare vizeaza controlul masei monetare si al creditului, consumul guvernamental se refera la cheltuielile directe ale statului din bugetul public.
10
In perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobanzii de la 7% la 6,5% deoarece inflatia a scazut mai mult decat se astepta, ajungand sub 5%. Motivația principala a fost confirmarea ca preturile s-au mai potolit (mai ales la gaze si alimente), permitand bancii sa relaxeze controlul asupra banilor. Principala implicatie este ieftinirea creditelor pentru oameni si firme, masura menita sa ajute economia sa creasca prin stimularea consumului si a investitiilor.
Cirlan Iulia Sabina, 303 A
Banii au apărut pentru a elimina dificultățile trocului. In acest proces schimbul schimbul era dificil deoarece fiecare participant trebuia să găsească exact persoana care dorea bunul oferit și care deținea bunul dorit.Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea tranzacțiilor și, implicit, a specializării și a comerțului. Prin eliminarea nevoii de a găsi pe cineva care dorește exact bunul tău și care are, la rândul său, ceea ce îți dorești, banii acționează ca un intermediar universal de schimb, un etalon de valoare și o rezervă de valoare. Aceasta permite indivizilor să se specializeze în producerea bunurilor sau serviciilor la care sunt cei mai buni, să le vândă pentru bani și apoi să folosească acești bani pentru a cumpăra o gamă largă de alte bunuri și servicii. Aparitia monodei a favorizat impartirea activitatilor economice si specializarea oamenilor in diferite domenii.
Exemplu:Fermierul vinde grâul la piață pentru bani. Apoi, folosește acești bani pentru a cumpăra pantofi de la cizmar sau orice altceva are nevoie, de la oricine vinde. Cizmarul, la rândul său, își vinde pantofii pentru bani și îi folosește pentru a-și cumpăra pâine, lapte sau alte materii prime.
Sau un alt exemplu:Un brutar se ocupa doar de facut paine, iar cu banii obtinuti putea sa cumpere carne de la macelar, incaltaminte de la cizmar si legume de la agricultori. Astfel, fiecare persoana se specializeaza in meseria pe care o face cel mai bine.
2. Raspunsul este a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor. Reducerea masei monetare determină creșterea puterii de cumpărare a banilor (PCB) și scăderea nivelului general al prețurilor.
3. raspunsul este varianta d, creste cu 25%
I pcb= 100%-20%=80%= 0.8
Ip=1/Ipcb= 1/0.8=1,25
V creste de 2 ori=2
Volumul bunurilor creste cu 100% deci se dubleaza=2
M*V=P*Q => 1.25*2/2=1.25. Un indice de 1,25 corespunde unei cresteri de 25%
4. m=1/r
r=25%=0.25
m= 1/0.25=4
Deci raspunsul este d
5. varianta b) este corectă deoarece sistemul bancar funcționează prin ceea ce numim creație monetară scripturală.
6. r=200/2000=0.1
m=1//0.1=10
2000*10=20000
20000-2000=18000
Raspunsul este c) 18000 mld.lei
7.Raspunsul este a. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare determină, pe termen scurt, o modificare în același sens (relație directă) atât a nivelului prețurilor, cât și a volumului producției totale
8. 40%*10000=4000
4000-1000=3000
1000/4000=25%, deci raspunsul este e) numerarul scade cu 25%
9.Raspunsul este d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.Aceasta este o componentă a politicii fiscale, nu monetare.
10. În perioada iunie–august 2024, Banca Națională a României a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% deoarece inflația începea să scadă, iar economia avea nevoie de susținere prin stimularea creditării și a investițiilor. Principala implicație a acestei măsuri a fost ieftinirea creditelor pentru populație și firme, ceea ce a favorizat consumul, investițiile și creșterea activității economice.
Bădîrcea Iulia-Andreea 301A
1.Banii au apărut deoarece trocul era dificil și ineficient. Pentru ca schimbul să aibă loc, trebuia ca fiecare persoană să aibă exact bunul dorit de cealaltă. În plus, multe bunuri nu puteau fi împărțite sau păstrate ușor.Moneda a simplificat schimburile economice, fiind acceptată de toți ca mijloc de plată. Principala implicație economică este dezvoltarea schimburilor și a specializării. Oamenii pot produce un anumit bun sau serviciu și apoi îl pot vinde pentru bani, cumpărând ulterior ce au nevoie.De exemplu, un agricultor poate vinde grâu pentru bani și apoi își poate cumpăra haine, telefon sau alte produse, fără să mai facă schimb direct de bunuri.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Argumentare: Dacă oferta de bani scade, în economie circulă mai puțină monedă. Astfel, nivelul general al prețurilor tinde să scadă, iar puterea de cumpărare a banilor crește. Cu aceeași sumă de bani se pot cumpăra mai multe bunuri.
->deci PCB = 1 / P (daca P )
3. d) crește cu 25% pt ca m*v=p*q iar daca puterea de cump 1/p scade cu 20% ins ca noul nivel este 0,8 din cel initial. deci p1=p0/0,8=1,25*p0(preturile cresc cu 25 la suta). Viteza de circulatie(v) creste de 2 ori v1=2*v0. Volumul bunurilor destinate pietei creste cu 100% Q1=2*Q0.====>>>M1 = (p1*Q0)/V1=1,25*P0.masa monetara credte cu 25%
4.d)4
Multiplicatorul creditului (m) este inversul ratei rezervelor obligatorii (r)
m=1/r
m=1/0,25=4
5. b) acordând credite.
Argument: În sistemul rezervelor fracționare, băncile creează monedă scripturală (de cont) atunci când acordă un împrumut. Ele nu „dau mai departe” doar banii deponenților, ci deschid noi linii de credit care măresc masa monetară totală.
6. c) 18.000 mld. lei • Argument:
Rata rezervei (r) se deduce din diferența dintre depozit și creditul acordat
2000-1800=200 rezerv.
deci 200/2000=0,1=10%
->multiplicatorul e 1/0.1=10
-> Masa monetară totală generată de noul depozit este D*m=2000*10=20000 md lei
-> sporul de masa monetara peste depoz initial este 20000-2000=18000 md lei
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Deși pe termen lung moneda este considerată „neutră” (afectează doar prețurile), pe termen scurt, o injecție de monedă poate stimula cererea agregată și, implicit, producția, până când actorii economici își ajustează așteptările inflaționiste.
8. e) numerarul scade cu 25%.
numerar initial: 40% din 10000 = 4000 mld
-> Dacă se constituie depozite de 1000mld. prin depunerea de numerar, noul numerar în circulație devine
4000-1000=3000 mld
->scaderea este de 0,25 adica 25 la suta din 1000/4000=> 0,25
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Consumul guvernamental face parte din politica fiscală (gestionată de Guvern), nu din politica monetară (gestionată de Banca Centrală).
10.Motivația: Principalul motiv a fost tendința de scădere a ratei inflației (dezinflație) și dorința de a evita o încetinire prea severă a creșterii economice. Când inflația coboară spre intervalul țintă, BNR își permite să „ieftinească” banii pentru a susține consumul și investițiile.
Implicația: Scăderea dobânzii de referință duce la ieftinirea creditelor (scade ROBOR/IRCC), ceea ce stimulează creditarea, dar poate descuraja economisirea (dobânzi mai mici la depozite) și poate pune presiune pe cursul de schimb (deprecierea leului).
309B
1. Banii au apărut deoarece trocul era ineficient. În schimbul direct de bunuri exista dificultatea găsirii unei „duble coincidențe a nevoilor”, adică două persoane care să dorească exact bunurile celeilalte. Moneda a apărut ca mijloc general acceptat de schimb, facilitând tranzacțiile economice.
Principala implicație economică a existenței monedei este dezvoltarea schimbului și specializarea producției. Astfel, agenții economici pot produce mai eficient și pot cumpăra alte bunuri folosind bani.
De exemplu un agricultor nu mai trebuie să schimbe grâu direct pe haine; el vinde grâul pentru bani și apoi cumpără hainele dorite.
2. Raspunsul corect este “a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.”, deoarece dacă oferta de bani scade, banii devin mai „rari”, deci valoarea lor crește, iar prețurile bunurilor tind să scadă.
3. Raspunsul corect este “e) rămâne neschimbată.” Deoarece: 2×0,75=1,5 M1=1,25×1,5/2 M0 => M1=0,94M0 => Raspunsul corect este “e) rămâne neschimbată.”
4. Raspunsul corect este “d)4” deoarece:
m=1/r
r=25%=0,25=>1/0,25=4
5. Raspunsul corect este “e) 40.000 mld. lei.” deoarece Depozitul nou este 2.000 mld., iar rezervele sunt 200 mld., ceea ce înseamnă o rată a rezervelor de 10%.
6. Raspunsul corect este “e) 40.000 mld. lei.” deoarece:
R=2000−1800=200 ; r=200/2000=0,1=10% ;m=1/0,1=10 ; ΔM=2000×10=20000; 2000x(1+10)=40000.
7. Raspunsul corect este “a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.” deoarece conform teoriei cantitative dinamice, pe termen scurt variația masei monetare influențează atât nivelul prețurilor, cât și producția.
8. Raspunsul corect este “d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%.” deoarece Numerarul reprezintă 40% din 10.000 mld.[ N=0,4×10000=4000; (1000/4000)%=0.25)]
9. Raspunsul corect este “d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.” deoarece acesta este instrument de politică fiscală, nu monetară.
10. Principala motivație a reducerii ratei dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% a fost scăderea inflației și încetinirea presiunilor asupra prețurilor din economie.
Principala implicație a fost stimularea creditării și a activității economice, deoarece împrumuturile au devenit mai ieftine pentru populație și firme. De asemenea, au început să scadă dobânzile la credite și depozite.
Giolu Laurențiu-Nicolae grupa 306B
1)Banii au apărut pentru a elimina dificultățile sistemului de troc. Troc-ul necesita dubla coincidență a nevoilor și era imposibil de utilizat pentru bunuri indivizibile sau perisabile.
2)Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Când banii sunt puțini pe piață, valoarea lor crește.
3)M•V = P•Q
Ipcb -20% => Ipcb =0,8
Ip = 1/Ipcb => 1/0,8 = 1,25
Iv= 2
Iq=2
Im•2 = 1,25•2/2 = 1,25
Răspuns corect: d) crește cu 25%
4) m=1/r => 1/2,5=4
r=> rata rezervelor
Răspuns corect: d)4
5)Răspuns corect b) acordând credite
Băncile comerciale creează monedă de cont prin procesul de creditare.
6)D=2.000
C=1.8000
R=D-C= 200
r= 200/2.000=0,1
m= 1/0,1=10
D•m = 2.000•10=20.000
M-D = 20.000-2.000 = 18.000
Răspuns corect c)18.000 mld. lei.
7)Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Pe termen scurt, o injecție de bani stimulează cererea, ceea ce face ca firmele să producă mai mult și să mărească și prețurile.
8)M=10.000
N=40% =4.000
Depunem 1.000 la banca
N= 1.000/4.000=25%
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%.
9)Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Acesta este un instrument de politică fiscală, nu de politică monetară.
10) BNR a redus rata dobânzii deoarece inflația a intrat pe o pantă descendentă mai rapidă decât se anticipase, apropiindu-se de intervalul țintă. De asemenea, s-a dorit evitarea unei încetiniri economice prea bruște.
Negoita Ioana
309B
1.Banii au apărut deoarece trocul era ineficient. În schimbul direct de bunuri era nevoie ca două persoane să își dorească exact produsele celeilalte persoane, lucru greu de realizat. Moneda a simplificat schimburile, a permis stabilirea unui preț comun pentru toate bunurile și a făcut posibilă economisirea. De exemplu, un agricultor poate vinde grâu pentru bani și apoi poate cumpăra haine sau utilaje fără să caute pe cineva dispus să facă schimb direct cu grâu.
2.a). Dacă oferta de bani scade, există mai puțină monedă în circulație. În aceste condiții, banii devin mai „valoroși”, adică puterea lor de cumpărare crește. Ca efect, prețurile bunurilor tind să scadă deoarece oamenii și firmele au mai puțini bani disponibili pentru consum și investiții.
3.e). Puterea de cumpărare a banilor scade cu 20%, ceea ce înseamnă că prețurile cresc. În același timp, viteza de circulație a banilor se dublează, adică aceeași cantitate de bani este folosită mai des în tranzacții. Producția de bunuri crește și ea foarte mult. Toate aceste modificări se compensează reciproc, astfel încât masa monetară rămâne aproximativ aceeași.
4.d). Multiplicatorul monetar arată de câte ori poate fi mărită masa monetară prin sistemul bancar. Dacă rezerva obligatorie este de 25%, banca păstrează un sfert din depozite și poate împrumuta restul. În această situație, multiplicatorul este 4, ceea ce înseamnă că un depozit inițial poate genera o masă monetară de 4 ori mai mare.
5. b). Băncile comerciale creează monedă atunci când acordă credite. De exemplu, dacă o bancă acordă un împrumut de 100.000 lei, suma respectivă apare în contul clientului și intră în circulație ca monedă scripturală. Astfel crește masa monetară din economie.
6.e). Un nou depozit de 2.000 miliarde lei permite acordarea de credite succesive în sistemul bancar. Deoarece băncile păstrează doar o parte ca rezervă și împrumută restul, apare procesul de multiplicare a banilor de cont. În final, masa monetară poate ajunge să crească până la 40.000 miliarde lei.
7.a). Teoria cantitativă a banilor în varianta dinamică susține că, pe termen scurt, modificarea masei monetare influențează atât prețurile, cât și producția. Dacă masa monetară crește, firmele și populația au mai mulți bani la dispoziție, ceea ce poate stimula producția și poate determina creșterea prețurilor.
8.d). Masa monetară este de 10.000 miliarde unități monetare, iar numerarul reprezintă 40% din aceasta, adică 4.000 miliarde. Dacă se constituie depozite de 1.000 miliarde, acestea reprezintă 25% din numerarul existent.
9. d). Consumul guvernamental de bunuri și servicii este un instrument al politicii fiscale, deoarece ține de cheltuielile statului. Politica monetară este realizată de banca centrală și folosește instrumente precum rata dobânzii, rezervele obligatorii sau operațiunile cu titluri de stat.
10.În perioada iunie – august 2024, BNR a redus dobânda de politică monetară deoarece inflația începea să se reducă, iar economia avea nevoie de susținere prin credite mai accesibile. Scăderea dobânzii de referință a dus la reducerea costului împrumuturilor pentru populație și firme. Astfel, creditele pentru locuințe, consum sau investiții au devenit mai ieftine, ceea ce poate stimula consumul și activitatea economică.
Negoita Ioana
309B
1.Banii au apărut deoarece trocul era ineficient. În schimbul direct de bunuri era nevoie ca două persoane să își dorească exact produsele celeilalte persoane, lucru greu de realizat. Moneda a simplificat schimburile, a permis stabilirea unui preț comun pentru toate bunurile și a făcut posibilă economisirea. De exemplu, un agricultor poate vinde grâu pentru bani și apoi poate cumpăra haine sau utilaje fără să caute pe cineva dispus să facă schimb direct cu grâu.
2.Răspuns corect: a). Dacă oferta de bani scade, există mai puțină monedă în circulație. În aceste condiții, banii devin mai „valoroși”, adică puterea lor de cumpărare crește. Ca efect, prețurile bunurilor tind să scadă deoarece oamenii și firmele au mai puțini bani disponibili pentru consum și investiții.
3.Răspuns corect: e). Puterea de cumpărare a banilor scade cu 20%, ceea ce înseamnă că prețurile cresc. În același timp, viteza de circulație a banilor se dublează, adică aceeași cantitate de bani este folosită mai des în tranzacții. Producția de bunuri crește și ea foarte mult. Toate aceste modificări se compensează reciproc, astfel încât masa monetară rămâne aproximativ aceeași.
4.Răspuns corect: d). Multiplicatorul monetar arată de câte ori poate fi mărită masa monetară prin sistemul bancar. Dacă rezerva obligatorie este de 25%, banca păstrează un sfert din depozite și poate împrumuta restul. În această situație, multiplicatorul este 4, ceea ce înseamnă că un depozit inițial poate genera o masă monetară de 4 ori mai mare.
5.Răspuns corect: b). Băncile comerciale creează monedă atunci când acordă credite. De exemplu, dacă o bancă acordă un împrumut de 100.000 lei, suma respectivă apare în contul clientului și intră în circulație ca monedă scripturală. Astfel crește masa monetară din economie.
6.Răspuns corect: e). Un nou depozit de 2.000 miliarde lei permite acordarea de credite succesive în sistemul bancar. Deoarece băncile păstrează doar o parte ca rezervă și împrumută restul, apare procesul de multiplicare a banilor de cont. În final, masa monetară poate ajunge să crească până la 40.000 miliarde lei.
7.Răspuns corect: a). Teoria cantitativă a banilor în varianta dinamică susține că, pe termen scurt, modificarea masei monetare influențează atât prețurile, cât și producția. Dacă masa monetară crește, firmele și populația au mai mulți bani la dispoziție, ceea ce poate stimula producția și poate determina creșterea prețurilor.
8.Răspuns corect: d). Masa monetară este de 10.000 miliarde unități monetare, iar numerarul reprezintă 40% din aceasta, adică 4.000 miliarde. Dacă se constituie depozite de 1.000 miliarde, acestea reprezintă 25% din numerarul existent.
9.Răspuns corect: d). Consumul guvernamental de bunuri și servicii este un instrument al politicii fiscale, deoarece ține de cheltuielile statului. Politica monetară este realizată de banca centrală și folosește instrumente precum rata dobânzii, rezervele obligatorii sau operațiunile cu titluri de stat.
10.În perioada iunie – august 2024, BNR a redus dobânda de politică monetară deoarece inflația începea să se reducă, iar economia avea nevoie de susținere prin credite mai accesibile. Scăderea dobânzii de referință a dus la reducerea costului împrumuturilor pentru populație și firme. Astfel, creditele pentru locuințe, consum sau investiții au devenit mai ieftine, ceea ce poate stimula consumul și activitatea economică.
Seria B, grupa 359, an 3
1. Banii au aparut pentru a elimina dificulatile schimbului direct. In cadrul trocului exista o problema, adica fiecare participant la schimb trebuia sa gaseasca o persoana care sa doreasca exact bunul pe care il oferea si sa ofere exact bunul dorit de acesta. Aparitia monedei a permis dezvoltarea schimbului indirect si a diviziunii muncii, usurand realizarea tranzactiilor intr un mod mai rapid si eficient. Principala implicatie economica a existenetei monedei este posibilitatea realizarii calcului economic monetar. Prin intermediul preturilor monetare, oamenii si firmele pot evalua costurile, profiturile si raritatea resurselor. Exemplu : un profesor care doreste sa cumpere carti nu mai trebuie sa gaseasca un editor dispus sa accepte lectii de economie in schimbul cartilor, ci poate utiliza bani pentru a realiza tranzactia
2. a – conform teoriei cantitative a banilor prezentate in curs, atunci cand masa monetara scade, valoarea banilor creste, iar preturile bunurilor tind sa scada. este o relatie invers proportionala intre nivelul preturilor si puterea de cumparare a banilor
3. d – reducerea puterii de cumparare cu 20% inseamna crestearea preturilor, viteza de circulatie se dubleaza ceea ce reduce necesarul relativ de bani, volumul bunurilor creste cu 100% insa doar 75% dintre acestea intra in circuitul monetar, deoarece 25% sunt destinate consumului
4. d – m=1/r deci m=1/0,25=4
5. b – bancile comerciale creeaza moneda scripturala prin acordarea de credite, in momentul acordarii unui credit apare o noua oferta de moneda in economie
6. e – daca intr un depozit de 2.000 miliarde lei se acorda credite de 1.800 miliarde de lei, rezulta o rata a rezervelor de r = 200/2000 = 0,1 ; multiplicatorul monetar este m = 1/ 0,1 = 10 ; oferta totala de bani creata devine 2000 x 10 = 20.000 ; cresterea totala a masei monetare prin multiplicare ocnduce la 40.000 miliarde lei conform variantei de raspuns diferite
7. a – conform teorieri cantitative reformulate monetariste, pe termen scurt modificarea masei monetare influenteaza atat nivelul preturilor, cat si productia totala, pe termen lung, efectele se manifesta in principal asupra preturilor
8. d – numerarul reprezinta 40% din masa monetara 10.000 x 40% = 4.000 ; depozitul nou este de 1.000 miliarde u.m. ; raportul dintre depozit si numerarul disponibil este 1.000/4.000 = 25%
9. d – consumul guvernamental este un instrument al politicii fiscale, nu al politicii monetare, politica monetara utilizeaza instrumente precum rata dobanzii, rezervele minimie obligatorii si operatiunile cu titluri guvernamentale realizate de banca centrala
10. principala motivatie a reducerii ratei dobanzii de politica monetara de catre bnr a fost incetinirea inflatiei si necesitatea sustinerii activitatii economice. scaderea inflatiei a permis relaxarea politicii monetare, iar principala implicatie a reducerii dobanzii de referinta este ieftinirea creditelor si stimularea consumului si investitiilor. o dobanda mai mica reduce costurile de finantare pentru populatie si firme, ceea ce poate conduce la cresterea cereroo agregate si a activitatii economice
Calvan Rebecca Florina 303A
1. Banii au apărut în mod spontan pe piață, prin selecția naturală a unor bunuri cu o „vandabilitate” superioară (moneda-marfă), pentru a depăși obstacolele trocului: dubla coincidență a nevoilor și indivizibilitatea bunurilor. Existența monedei face posibil calculul economic, oferind o unitate de măsură comună pentru evaluarea rarității resurselor și coordonarea rațională a producției.
2. Raspunsul corect este a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor deoarece, prețul banilor (PCB) este determinat de raportul dintre cerere și ofertă. O scădere a ofertei de bani (M) face ca banii să devină mai rari, deci valoarea lor (PCB) crește. Deoarece PCB = 1/P, o creștere a valorii banilor este echivalentă cu o scădere a nivelului general al prețurilor bunurilor
3. Raspunsul core este d) creste cu 25%
PCB1 = 0,8 x PCB0 -> P1 = 1 / 0,8 = 1,25 x P0
V1=2 x V2
Volumul bunurilor crește cu 100%, deci devine 2 x Q0. Din acesta, 25% este autoconsum, deci tranzacțiile pe piață reprezintă 75% din noul volum:
T1 = 0,75 x (2 x Q0) = 1,5 x Q0
M1 = (P1 x T1) / V1 = (1,25 xP0 x1,5 x Q0) / (2 x V0 ) = 1,875 / 2 x M0 = 0,9375 x M0
4. raspunsul corect este d) 4 . Multiplicatorul banilor de cont (în ipoteza în care populația nu reține numerar) este inversul ratei rezervei (1/r). Astfel, 1 / 0,25 = 4
5. Raspusul corect este b) acordand credite deoarece ,Procesul de creatie monetara(moneda scripturala are loc prin monetizarea creantelor bancare , prin acordarea de noi credite peste nivelul rezervelor deținute.
6.Raspus corect c) 18000 mld lei
Rata rezervei=r
Rezerve=depozit-credit=2000-1800=200 mld
r=200/2000=0.1
multiplicator=1/r=1/0.1=10
masa monetara=credit initial x multiplicator= 1800 x10=18000 mld
7.Raspunsul corect este a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale. Noua teorie cantitativă (monetaristă) susține că, pe termen scurt, expansiunea monetară stimulează atât prețurile, cât și producția reală. Pe termen lung însă, moneda rămâne neutră, afectând doar prețurile.
8.Raspunsul corect este e) numerarul scade cu 25%.Numerarul inițial este 40% din 10000 = 4000 mld u.m Daca se constituie un depozit de 1000 mld prin depunerea de cash, numerarul din afara sistemului bancar scade la 4000 – 1000 = 3000 mld. u.m. Scaderea procentuală a numerarului este 1000 / 4000 = 25%
9.raspunsul corect este d) consumul guvernamental de bunuri și servicii deoarece, instrumentele politicii monetare sunt rata rescontului, operațiunile openmarket și rata rezervei obligatorii. Consumul guvernamental este un instrument al politicii fiscale, nu monetare.
10. Motivația: Principala motivație a fost tendința de dezinflație (scaderea ratei inflației mai rapid decât se anticipase) și necesitatea de a evita o frânare excesivă a creșterii economice (PIB).
Implicația: Scaderea ratei de referință determină ieftinirea creditelor pentru firme și populație, stimulând investițiile și consumul (cererea agregata), dar poate duce și la reducerea randamentelor la depozite.
Grupa 309 B
1. Banii au apărut deoarece trocul era dificil și ineficient. În cadrul schimbului direct de bunuri era necesar ca două persoane să își dorească exact produsele celeilalte, lucru care se întâmpla destul de rar. Apariția monedei a simplificat schimburile economice, a permis stabilirea unei valori comune pentru bunuri și a făcut posibilă economisirea. De exemplu, un agricultor poate vinde grâu pentru bani, iar ulterior își poate cumpăra haine, alimente sau utilaje fără să fie nevoit să găsească o persoană dispusă să facă schimb direct cu grâu.
2. Răspuns corect: a).
Atunci când oferta de bani scade, în economie există mai puțină monedă aflată în circulație. În aceste condiții, valoarea banilor crește, adică puterea lor de cumpărare devine mai mare. Ca efect, prețurile bunurilor și serviciilor tind să scadă, deoarece populația și firmele dispun de mai puțini bani pentru consum și investiții.
3. Răspuns corect: e).
Reducerea puterii de cumpărare a banilor cu 20% indică o creștere a prețurilor. În același timp, viteza de circulație a banilor se dublează, ceea ce înseamnă că aceeași cantitate de monedă este utilizată de mai multe ori în tranzacții. Volumul bunurilor economice crește semnificativ, iar efectele acestor modificări se compensează reciproc, astfel încât masa monetară rămâne aproximativ constantă.
4. Răspuns corect: d).
Multiplicatorul monetar arată de câte ori poate crește masa monetară prin activitatea sistemului bancar. Dacă rata rezervelor obligatorii este de 25%, banca păstrează un sfert din depozite și poate acorda credite din restul sumei. În aceste condiții, multiplicatorul monetar este egal cu 4, ceea ce înseamnă că masa monetară poate deveni de patru ori mai mare decât depozitul inițial.
5. Răspuns corect: b).
Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite. În momentul în care o bancă oferă un împrumut, suma respectivă este înregistrată în contul clientului și intră în circulație sub formă de monedă scripturală. Astfel, masa monetară din economie crește.
6. Răspuns corect: e).
Crearea unui nou depozit de 2.000 miliarde lei permite acordarea de împrumuturi succesive în sistemul bancar. Deoarece băncile rețin doar o parte din bani sub formă de rezerve obligatorii și oferă restul sub formă de credite, apare procesul de multiplicare a banilor de cont. În final, masa monetară poate ajunge să crească până la 40.000 miliarde lei.
7. Răspuns corect: a).
Teoria cantitativă a banilor, în varianta dinamică, susține că pe termen scurt modificarea masei monetare influențează atât nivelul prețurilor, cât și producția totală. O creștere a cantității de bani din economie poate stimula cererea, producția și, în același timp, poate conduce la majorarea prețurilor.
8. Răspuns corect: d).
Masa monetară este de 10.000 miliarde unități monetare, iar numerarul reprezintă 40% din aceasta, adică 4.000 miliarde. Dacă se constituie depozite în valoare de 1.000 miliarde, acestea vor reprezenta 25% din numerarul existent în economie.
9. Răspuns corect: d).
Consumul guvernamental de bunuri și servicii reprezintă un instrument de politică fiscală, deoarece este legat de cheltuielile realizate de stat. Politica monetară este realizată de banca centrală și utilizează instrumente precum rata dobânzii de politică monetară, rezervele minime obligatorii sau operațiunile cu titluri de stat.
10. În perioada iunie – august 2024, Banca Națională a României a redus rata dobânzii de politică monetară deoarece inflația începea să încetinească, iar economia avea nevoie de condiții de finanțare mai avantajoase. Reducerea dobânzii de referință a determinat scăderea costului creditelor pentru populație și firme. Astfel, împrumuturile pentru consum, locuințe sau investiții au devenit mai accesibile, ceea ce poate contribui la stimularea consumului și a activității economice.
Chiriac Robert Adrian 303A
1. Explică sintetic de ce au apărut banii și care este principala implicație economică a existenței monedei, oferind și exemple în acest sens.
Rezolvare:
Banii au apărut în mod spontan din necesitatea de a depăși ineficiențele și limitele specifice trocului (schimbul direct de bunuri). Principalele dificultăți ale trocului erau dubla coincidență a dorințelor și dificultatea de a diviza sau stoca valoarea. Oamenii au început să utilizeze anumite bunuri cu o „vandabilitate” ridicată ca intermediar general în schimburi – așa a apărut moneda.
Principala implicație economică a existenței monedei este faptul că face posibil calculul economic și facilitează extinderea diviziunii muncii și a schimburilor indirecte, permițând dezvoltarea economiei de piață. Moneda a devenit numitorul comun pentru exprimarea valorii tuturor bunurilor.
Exemplu: Un fermier care produce grâu și are nevoie de unelte nu mai trebuie să caute un fierar care își dorește grâu în schimb. Își vinde grâul pe bani, cu care cumpără uneltele, economisind mult timp.
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect:
Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Argumentare: Pe piața monetară, „prețul” banilor este reprezentat de puterea lor de cumpărare. Dacă oferta de bani scade și cererea rămâne constantă (caeteris paribus), banii devin mai rari și valoarea lor („prețul” banilor) crește. O putere de cumpărare mai mare a banilor înseamnă, automat, că pentru aceleași bunuri se va plăti o cantitate mai mică de monedă (scăderea generalizată a prețurilor).
3. În perioada T0– T1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de circulație a banilor crește de 2 ori. Volumul bunurilor economice crește cu 100% iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25%. În aceste condiții, masa monetară:
Răspuns corect: d) crește cu 25%.
Argumentare: Pornim de la ecuația cantitativă a banilor: M × V = P × T => M = (P × T) / V.
Puterea de cumpărare a banilor scade cu 20% (PCB1 = 0,8 PCB0). Prețurile (P = 1/PCB) vor fi P1 = P0 / 0,8 = 1,25 P0 (cresc cu 25%).
Viteza de circulație se dublează: V1 = 2 V0.
Volumul total de bunuri crește cu 100% (se dublează) și structura se menține, deci volumul tranzacționat se dublează: T1 = 2 T0.
M1 = (P1 × T1) / V1 = (1,25 P0 × 2 T0) / (2 V0) = 1,25 × [(P0 × T0) / V0] = 1,25 × M0.
Masa monetară crește cu 25%.
4. Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 25%, multiplicatorul monedei scripturale este:
Răspuns corect: d) 4.
Argumentare: Formula de calcul pentru multiplicatorul creditului (monedei scripturale), notat cu ‘m’, este invers proporțională cu rata rezervelor obligatorii (‘r’).
m = 1 / r. În acest caz, r = 25% = 0,25.
Prin urmare, m = 1 / 0,25 = 4.
5. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă:
Răspuns corect: b) acordând credite.
Argumentare: Doar Banca Centrală emite numerar. Băncile comerciale creează monedă scripturală (bani de cont) prin procesul de creditare. Atunci când o bancă acordă un credit, ea tastează suma în contul debitorului, creând astfel bani noi din nimic, care circulă în economie și măresc masa monetară.
6. În sistemul bancar se creează un nou depozit de 2.000 miliarde lei, creditele acordate pe această bază fiind de 1.800 miliarde lei. Prin procesul de multiplicare a banilor de cont, masa monetară sporește cu:
Răspuns corect: c) 18.000 mld. lei.
Argumentare: Depozitul primar D = 2.000 mld. lei. Banca acordă credite de 1.800 mld. lei, deci rezervele sunt R = 2.000 – 1.800 = 200 mld. lei.
Cota rezervelor obligatorii: r = R / D = 200 / 2.000 = 0,10 (10%).
Multiplicatorul m = 1 / r = 10.
Sporul masei monetare (ΔM) este creditul total creat, adică expansiunea masei.
ΔM = D × m – D = 2.000 × 10 – 2.000 = 20.000 – 2.000 = 18.000 miliarde lei.
7. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea:
Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Argumentare: Conform teoriei cantitative a banilor în varianta dinamică (dezvoltată în special de curentul monetarist – Milton Friedman), o expansiune a masei monetare are efecte diferite în funcție de orizontul de timp. Pe termen scurt, o creștere a cantității de bani stimulează cererea agregată, ceea ce determină o creștere atât a nivelului general al prețurilor, cât și a producției totale (PIB-ului real), datorită „iluziei monetare” și asimetriei informaționale a agenților economici. Pe termen lung, însă, banii devin neutri, influențând doar nivelul prețurilor (inflația).
8. Masa monetară reprezintă la un moment dat 10.000 mld. u.m. Numerarul reprezintă 40% din mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecințe este posibilă în cazul constituirii unor depozite bancare de 1.000 mld. u.m.:
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%.
Argumentare: Masa monetară (M) este compusă din Numerar (N) și Bani de cont/Depozite (D).
Inițial, valoarea numerarului este N = 40% × 10.000 = 4.000 mld. u.m.
Când o persoană sau o firmă depune numerar la bancă pentru a constitui un depozit de 1.000 mld. u.m., acest numerar fizic iese din circulație și intră în seifurile băncii, devenind bani de cont (depozit).
Noul numerar aflat efectiv în circulație va fi 4.000 – 1.000 = 3.000 mld. u.m.
Aceasta reprezintă o scădere a numerarului cu 1.000 mld. u.m. Din punct de vedere procentual, numerarul a scăzut cu (1.000 / 4.000) × 100 = 25%. (Suma absolută a masei monetare nu se modifică în momentul exact al tranzacției, doar i se schimbă structura din numerar în bani de cont).
9. Nu este instrument al politicii monetare:
Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Argumentare: Consumul guvernamental (cheltuielile pe care statul le face pentru achiziția de bunuri și servicii) reprezintă o componentă a cheltuielilor publice și, prin urmare, este un instrument al politicii fiscale (decis și implementat de Guvern/Ministerul Finanțelor). Celelalte variante menționate reprezintă instrumente clasice de politică monetară, pe care Banca Centrală le utilizează pentru a influența masa monetară și costul creditului în economie (operațiuni open-market, rezervele minime obligatorii și facilitățile permanente de depozit/creditare).
10. În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Consultă câteva articole din presa economică și indică principala motivație, dar și principala implicație a scăderii ratei dobânzii de referință.
Rezolvare:
Principala motivație a Băncii Naționale a României (BNR) pentru reducerea dobânzii cheie a fost consolidarea tendinței de scădere a inflației (procesul de dezinflație). Conform datelor macroeconomice și analizelor din presa de specialitate, rata anuală a inflației a scăzut mai rapid decât prognozele inițiale. Această îmbunătățire a anticipațiilor inflaționiste a oferit BNR spațiul necesar pentru a începe un ciclu de relaxare a politicii monetare, scopul fiind acela de a nu menține frâne prea stricte asupra creșterii economice.
Principala implicație a acestei decizii este ieftinirea treptată a creditării în economie. Reducerea dobânzii de referință a BNR determină implicit scăderea indicilor pieței monetare (cum ar fi ROBOR și, cu un anumit decalaj, IRCC). Aceasta înseamnă că ratele la creditele în lei (atât pentru companii, cât și pentru populație) vor scădea, ceea ce încurajează investițiile mediului de afaceri și consumul agregat. Pe de altă parte, o altă implicație (cu sens opus pentru cei ce economisesc) este reducerea randamentelor oferite de băncile comerciale la depozitele bancare, făcând economisirea mai puțin atractivă comparativ cu anii trecuți.
Gurea Diana 306B
1.Banii au apărut din necesitatea simplificării schimburilor economice. Ei funcționează ca mijloc de schimb, etalon al valorii și rezervă de valoare.
Exemplu: un muncitor primește salariul în bani și îl poate folosi pentru orice bun sau serviciu.
2. Varianta corectă: a)
Reducerea masei monetare duce la scăderea prețurilor și la creșterea valorii banilor.
3.Varianta corectă: d)
Masa monetară crește cu 25%, deoarece economia are nevoie de mai mulți bani pentru susținerea creșterii producției și a circulației.
4.Răspuns corect: d) 4.
m=1/r=1/0,25=4
r = 25% = 0,25
5.Varianta corectă: b)
Băncile creează bani prin acordarea de credite.
6. Varianta corectă: c) 18.000 mld. lei.
Multiplicatorul este 10, iar creditele generează expansiunea depozitelor în economie.
7.Varianta corectă: a)
Pe termen scurt, masa monetară influențează atât producția, cât și prețurile.
8.Varianta corectă: d)
Depozitul de 1.000 reprezintă 25% din numerarul existent de 4.000.
9.Varianta corectă: d)
Consumul guvernamental aparține politicii fiscale.
10.Scăderea dobânzii-cheie de către BNR a fost determinată de reducerea inflației. Efectul principal este ieftinirea creditelor și stimularea economiei.
Alexandrescu Crina-Maria
301A
1.Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient deoarece necesita dubla coincidență a nevoilor între participanți. Moneda devine astfel intermediar general al schimbului. Principala implicație economică este separarea în timp a vânzării de cumpărare, ceea ce permite realizarea schimburilor în mod flexibil (ex.: vinzi grâu acum și cumperi haine sau utilaje ulterior).
2. a
Scăderea ofertei de bani determină reducerea cantității de monedă aflate în circulație. În condiții ceteris paribus, prețul banilor (dobânda) crește deoarece banii devin relativ mai rari. Totodată, reducerea masei monetare exercită presiune asupra scăderii prețurilor bunurilor.
3. e
Conform ecuației cantitative:
MV=PQ
-puterea de cumpărare scade cu 20% =>prețurile cresc;
-viteza de circulație se dublează;
-volumul bunurilor economice crește cu 100%;
-25% sunt pentru autoconsum => doar 75% intră pe piață.
Creșterea vitezei de circulație compensează modificările celorlalți factori, astfel încât masa monetară rămâne constantă.
4.d
Multiplicatorul monetar se calculează împărțind 1 la procentul rezervelor obligatorii.
rezervele sunt 25% =0,25
Deci:
1 /0,25 = 4
5.b
Băncile comerciale creează monedă scripturală prin acordarea de credite. În momentul acordării unui credit apare simultan un depozit nou, ceea ce mărește masa monetară.
6.b
Depozitul inițial este de 2000 mld. lei, iar creditele acordate sunt 1800 mld. lei, deci banca păstrează rezerve de 200 mld. lei.
=> rata rezervelor = 200 / 2000 = 10% si multiplicatorul monetar = 1 / 0,1 = 10
Masa monetară totală creată în sistem:
2000 × 10 = 20000 mld. lei
Creșterea masei monetare (în plus față de depozitul inițial):
20000 − 2000 = 18000 mld. lei
efectul multiplicării pornind de la creditul creat în lanț (1800): 2000 + 1800 = 3800 mld. lei
7.a
Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, pe termen scurt modificarea masei monetare influențează atât nivelul prețurilor, cât și producția totală, în relație directă.
8.d
Masa monetară este 10000 mld. u.m., iar numerarul reprezintă 40%:
0,4 • 10000 = 4000
Depozitul nou este de 1000 mld. u.m.
Raportul dintre depozit și numerarul existent:
1000/4000=25%
9. d
Consumul guvernamental de bunuri și servicii este instrument de politică fiscală, nu de politică monetară. Politica monetară utilizează instrumente precum:
-rata dobânzii;
-rezervele minime obligatorii;
-operațiunile pe piața deschisă.
10.
Principala motivație a reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR în perioada iunie–august 2024 a fost încetinirea inflației și necesitatea stimulării activității economice și a creditării.
Principalul efect al reducerii dobânzii de referință este diminuarea costului creditului în economie. Astfel:
-creditele pentru firme și populație devin mai ieftine;
-crește consumul și investițiile;
-se stimulează activitatea economică și cererea agregată.
Seria A
Grupa 305
1. Banii au apărut pentru a facilita schimburile economice și pentru a elimina dificultățile trocului. Ei au rolul de mijloc general de schimb și permit exprimarea valorii bunurilor prin prețuri.
Principala implicație economică a monedei este dezvoltarea specializării și a schimburilor. De exemplu, un agricultor își vinde produsele pe bani și apoi cumpără alte bunuri de care are nevoie.
2. a), dacă oferta de bani scade, iar celelalte condiții rămân neschimbate, moneda devine mai „rară”, deci valoarea sau puterea ei de cumpărare crește. Ca efect, prețurile bunurilor tind să scadă.
3. d), M•V= P•Q
puterea de cumpărare scade cu 20%, deci nivelul prețurilor cresc cu 20%
Viteza de circulație V se dublează
Volumul bunurilor economice Q creste cu 100%, adica se dublează
M1=P1•Q1/V1= 1,25•2/2 Mo=1,25 Mo
4. d), Multiplicatorul monedei scripturale se calculează m=1/r
r=25%=0,25
m=1/0,25=4
5. b), băncile comerciale creează monedă scripturală prin acordarea de credite. În momentul acordării unui împrumut, banca înscrie suma în contul clientului, crescând astfel masa monetară din economie.
6. e), Din depozitul de 2.000 mld. lei se acordă credite de 1.800 mld. lei, deci rezervele sunt:
2000-1800=200
r=200/2000=0,1 =10%
m=1/0,1=10
Cresterea totala a masei monetare
2000•10= 20000 mld lei
2000•10=40000 mld lei
7. a), În varianta dinamică a teoriei cantitative a banilor, creșterea masei monetare determină, pe termen scurt, creșterea atât a prețurilor, cât și a producției totale, într-o relație directă.
Pe termen lung, efectul se manifestă doar asupra prețurilor, nu și asupra producției reale.
8. d), masa monetara 10.000 mld u.m.
numerarul reprezintă 40% ->
Numerar= 4000 mld u.m.
Depozit nou construit= 1000 mld u.m.
1000/4000 •100=25%
Deci, depozitul reprezintă 25% din numerarul disponibil.
9. d), Acesta este un instrument al politicii fiscale, nu al politicii monetare.
Celelalte variante reprezintă instrumente utilizate de banca centrală pentru influențarea masei monetare, a creditului și a ratei dobânzii.
10. Principala motivație a reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, în perioada iunie–august 2024, a fost scăderea inflației și ameliorarea perspectivelor inflaționiste. BNR a apreciat că ritmul creșterii prețurilor s-a redus suficient pentru a permite relaxarea politicii monetare.
Principala implicație a reducerii dobânzii de referință a fost ieftinirea creditului și stimularea creditării și a activității economice. O dobândă mai mică reduce costul împrumuturilor pentru populație și firme, încurajând consumul și investițiile.
Costache George Alexandru
grupa 333A ,anul 2 ,restanta
1. Apariția banilor și implicația lor economică
Banii au apărut din necesitatea de a depăși limitele economiei de troc. În troc, schimbul necesita o dublă coincidență a dorințelor (trebuia să găsești pe cineva care are ceea ce îți dorești și își dorește exact ceea ce oferi tu).
2. Efectul scăderii ofertei de bani
Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Explicație: Scăderea ofertei de bani face moneda mai rară, ceea ce îi crește prețul pe piața financiară (rata dobânzii crește).
3. Calculul masei monetare
Răspuns corect: d) crește cu 25%.
M*V = P*Y
Puterea de cumpărare scade cu 20%, ceea ce înseamnă că prețurile cresc. Noul nivel al prețurilor este 1/0,8 = 1,25, adică o creștere de 25%
Viteza de circulație se dublează (2V).
Volumul bunurilor crește cu 100%, deci se dublează (2Y).
Ponderea autoconsumului rămâne o constantă structurală.
Înlocuind în ecuație: M_1*2 = 1,25 * 2. Rezultă M_1 = 1,25, deci masa monetară crește cu 25%.
4. Multiplicatorul monedei scripturale
Răspuns corect: d) 4.
Explicație: Multiplicatorul se calculează ca inversul ratei rezervelor obligatorii:
1 / 0,25 = 4
5. Crearea de monedă de către băncile comerciale
Răspuns corect: b) acordând credite.
Explicație: Băncile comerciale operează printr-un sistem de rezerve fracționare. Ele păstrează doar o mică parte din depozitele atrase sub formă de rezerve și împrumută restul. Acordarea acestor credite generează noi depozite în sistem, creând astfel monedă scripturală.
6. Sporul masei monetare prin multiplicare
Răspuns corect: c) 18.000 mld. lei.
Din depozitul de 2.000 mld. lei s-au acordat credite de 1.800 mld. lei, rezultând o rezervă de 200 mld. lei.
Rata rezervelor este 10% (200 / 2.000). Multiplicatorul este 1 / 0,10 = 10.
Creația netă de monedă nouă (sporul față de depozitul inițial) se calculează astfel: 2.000*(10 – 1) = 18.000 mld. lei.
7. Teoria cantitativă a banilor (varianta dinamică)
Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Explicație: Pe termen scurt, injecțiile de lichiditate pot stimula cererea agregată și producția, deoarece prețurile nu se ajustează instantaneu
8. Consecința depunerilor bancare asupra numerarului
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%.
Masa monetară inițială este 10.000, din care numerarul reprezintă 40%, adică 4.000. Când 1.000 u.m. din acest numerar sunt depuse în bancă, numerarul fizic din afara sistemului bancar scade la 3.000. Scăderea de 1.000 u.m. raportată la numerarul inițial de 4.000 u.m. reprezintă o reducere de exact 25% (1.000 / 4.000 = 0,25)
9. Instrument care nu aparține politicii monetare
Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Explicație: Consumul guvernamental și cheltuielile publice fac parte din politica fiscală, instrumentată de Guvern (Ministerul Finanțelor).
Grupa 308 B
1. Răspuns banii nu au apărut dintr-o decizie politică, ci ca o necesitate practică de a rezolva schimbul direct de bunuri.
2. Răspuns a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor, deoarece banii funcționează ca orice altă marfă, când ceva devine rar, prețul său crește, iar când sunt mai puțini bani în circulație, oamenii și firmele au mai puține mijloace de plată.
3. Răspuns d) crește cu 25%, deoarece masa monetară a trebuit să crească cu 25% pentru a acoperi creșterea prețurilor.
4. Răspuns d) 4, deoarece acesta se calculează ca inversul ratei rezervelor obligatorii (m = 1/r), iar în acest caz 1/0,25 = 4, indicând de câte ori se multiplică un depozit inițial sub formă de monedă scripturală prin procesul de creditare.
5. Răspuns b) acordând credite, deoarece procesul de creație monetară în sistemul bancar modern are loc atunci când o bancă deschide un cont de depozit pentru un împrumutat, transformând o promisiune de plată viitoare în bani utilizabili imediat în contul curent.
6. Răspuns c) 18.000 mld. lei, deoarece rata rezervelor obligatorii este de 10%, ceea ce determină un multiplicator al creditului de 10, iar masa monetară totală creată prin procesul de multiplicare se calculează înmulțind creditul inițial cu multiplicatorul
7. Răspuns a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale, deoarece pe termen scurt, din cauza rigidității unor prețuri și a existenței resurselor neutilizate, o creștere a masei monetare stimulează cererea agregată, determinând firmele să crească atât volumul producției, cât și prețurile, spre deosebire de termenul lung unde, conform neutralității banilor, se modifică doar nivelul prețurilor.
8. Răspuns e) numerarul scade cu 25%, deoarece valoarea inițială a numerarului era de 4.000 mld. u.m. 40% din 10.000, iar prin transformarea sumei de 1.000 mld. u.m. din numerar în depozite bancare, noua valoare a numerarului devine 3.000 mld. u.m., ceea ce reprezintă o reducere de 25% față de nivelul de pornire 1.000/4.000 = 0,25.
9. Răspuns d) consumul guvernamental de bunuri și servicii, deoarece acesta reprezintă un instrument specific politicii fiscale (sau bugetare), gestionat de Guvern prin Ministerul de Finanțe, în timp ce politica monetară este condusă de Banca Centrală și se axează pe controlul masei monetare și al ratelor dobânzii prin instrumentele menționate la celelalte variante.
Seria B, Grupa 307
1. Banii au apărut ca o necesitate pentru a depăși limitările sistemului de troc (schimbul direct de mărfuri). Cea mai importanta implicație economică a existenței monedei este facilitarea tranzacțiilor, adica fiecare participant trebuie sa doreasca exact bunul celuilalt.
2. d) Cu cât banii sunt mai puțini cu atât fiecare unitate monetară valorează mai mult (deflație).
3. M·V = P·y
puterea de cumpărare ↓20% — preț cresc 20%
viteza banilor se dublează => V x2
producția crește cu 100% => y x2
economisim 25% => doar 75% intră în schimb monetar
4. d)
m = 1/r
r = 25% = 0,25
=> m = 1/0,25 = 4
5. b) Deoarece banca comerciala creeaza moneda bancara( adica bani existenti in conturi bancare) atunci aceasta poate acorda credite clientilor.
6. c)
Dep inițial : 2.000 mld
Credite : 1.800
Multiplicator 10
Masa monetară totală : 2.000 x 10 = 20.000 mld
2000 – 1800 = 200
r = 200/2000 = 10% ; m = 1/0,1 = 10
20.000 – 2.000 = 18.000
7. c) Deoarece teoria cantitativa porneste de la ecuatia M*V=P*Y. Daca masa monetara creste mai repede decat productia de bunuri si servicii, atunci cresc preturile.
8. d)
3.000 / 10.000 = 30%
40% – 30% = 10%
masa monet = 10.000
numerar = 40% = 4.000 lei
Se constituie un depozit de 1.000
9. d) Nu este instrument al politicii monetare deoarece politica monetara reprezinta totalitatea masurilor prin care banca centrala controleaza: masa monetara, nivelul dobanzilor, creditarea din economie si inflatia.
10. BNR a redus rata dobânzii de politică monetară deoarece inflația a început să scadă, iar presiunile asupra prețurilor și salariilor s-au temperat. Această măsură a permis relaxarea politicii monetare fără riscul creșterii din nou a inflației.
Principala consecință a fost reducerea ușoară a costurilor de finanțare, prin scăderea dobânzilor ROBOR, ceea ce a făcut creditele în lei mai accesibile pentru populație și companii. Totodată, măsura a urmărit să susțină consumul, investițiile și creșterea economică.
Grupa 305 A
1. Banii au apărut spontan pe piață ca urmare a procesului de selecție a celor mai vandabile mărfuri (cum ar fi aurul sau argintul), pentru a elimina dificultățile trocului (lipsa dublei coincidențe a nevoilor și indivizibilitatea bunurilor). Principala implicație economică: Permiterea calculului economic. Într-o economie complexă, banii oferă un numitor comun (prețurile monetare) prin care producătorii pot compara costurile cu veniturile pentru a determina profitabilitatea și alocarea eficientă a resurselor. Exemplu: Un constructor de case nu ar putea ști dacă proiectul său este eficient dacă ar trebui să socotească în “sacose de grâu” primite de la clienți și “cuie” plătite furnizorilor; folosind banii, el determină exact profitul în unități monetare.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor:
Conform teoriei cantitative a banilor, între masa monetară și nivelul prețurilor există o relație directă. O reducere a masei monetare (ofertei de bani) duce la scăderea prețurilor bunurilor. În același timp, raritatea banilor face ca “prețul” acestora (puterea de cumpărare și rata dobânzii) să crească.
3. d) crește cu 25%
P_c = 1 / P P_c1 = 0,8 * P_c0 => 1 / P1 = 0,8 * (1 / P0) =>
P1 = 1,25 * P0 V1 = 2 * V0 T1 = 2 * T0;
Autoconsum = 25% => Q1 (bunuri piață) = 0,75 * T1 = 1,5 * T0
Q0 = 0,75 * T0 =>
Q1 = 2 * Q0 M1 = (P1 * Q1) / V1 = (1,25 * P0 * 2 * Q0) / (2 * V0) = 1,25 * (P0 * Q0 / V0) = 1,25 * M0
Indice M = 1,25 => Creștere 25%.
4. d) 4
r = 25% = 0,25
m = 1 / r = 1 / 0,25 = 4.
5. b) acordând credite
În sistemul rezervelor fracționare, băncile creează monedă scripturală (de cont) în momentul în care acordă un împrumut, creditând contul clientului fără a retrage simultan aceeași sumă din depozitele existente.
6. c) 18.000 mld. lei
Demonstrație:
D = 2.000; C = 1.800
R (rezerva) = D – C = 2.000 – 1.800 = 200
r = R / D = 200 / 2.000 = 0,1 (10%)
m = 1 / r = 1 / 0,1 = 10
Delta M = C * m = 1.800 * 10 = 18.000.
7. c) pe termen scurt, în relație directă, numai a prețurilor
Pe termen scurt, modificarea masei monetare afectează nivelul prețurilor. Ipoteza neutralității banilor susține că moneda nu influențează producția reală (PIB-ul real) pe termen lung, ci doar variabilele nominale (prețurile).
8.e) numerarul scade cu 25%
Demonstrație:
M = 10.000
N0 (numerar) = 0,4 * 10.000 = 4.000
D_nou = 1.000 (retras din N0)
N1 = 4.000 – 1.000 = 3.000
Delta N % = (3.000 – 4.000) / 4.000 = -1.000 / 4.000 = -0,25 (-25%).
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Demonstrație: Consumul guvernamental face parte din politica fiscală (gestionată de Guvern), nu din politica monetară. Instrumentele politicii monetare (gestionate de Banca Centrală) includ rezervele obligatorii, operațiunile pe piață deschisă (vânzare/cumpărare de titluri) și rata dobânzii de referință.
10. Motivație: Reducerea ratei dobânzii de politică monetară a fost motivată de procesul de dezinflație (scăderea ratei inflației) care a permis relaxarea politicii monetare fără a periclita stabilitatea prețurilor, cu scopul de a susține activitatea economică.
Implicație: Scăderea ratei dobânzii duce la reducerea costurilor de împrumut (credite mai ieftine pentru firme și populație), stimulând investițiile și consumul, dar poate descuraja economisirea și poate pune presiune pe cursul de schimb al leului.
Nume și Prenume: Martinez-Ciopec Arian
Grupa:308 B
1.Explică sintetic de ce au apărut banii și care este principala implicație economică a existenței monedei, oferind și exemple în acest sens
Argument:
Moneda a apărut din nevoia de a scăpa de sistemul de troc, deoarece acesta te limita și era ineficient, pentru că aveai nevoie să găsești pe cineva care avea nevoie de ce ai tu și el are de ce ai tu nevoie. Cu apariția monedei, oamenii nu au mai fost nevoiți să caute persoane cu nevoi pe care tu le poți rezolva și vice-versa. Ei au putut să înceapă să ofere servicii sau produse pe care le pot vinde pe bani, care ulterior vor fi folosiți la achiziționarea altor servicii sau produse.
De exemplu: Un tâmplar care își dorește o pâine în loc ca acesta să trebuiască să găsească un brutar care are nevoie de un scaun ca să facă schimb și să obțină pâinea dorită, tâmplarul poate să își vândă produsele pe bani și apoi să cumpere pâine de la orice brutar.
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor; b) creșterea prețului banilor și a cantității de monedă pe piață; c) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea masei monetare; d) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea PIB; e) nici una dintre cele de mai sus.
a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Argument:
Dacă oferta de bani scade asta înseamnă că de fapt crește puterea de cumpărare, deoarece banii devin mai rari și astfel sunt mai valoroși. Prețurile scad pentru că puterea banului crește și oamenii pot cumpăra mai multe chestii.
3. În perioada T0– T1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de circulație a banilor crește de 2 ori. Volumul bunurilor economice crește cu 100% iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25%. În aceste condiții, masa monetară: a) scade cu 20%; b) scade cu 50%; c) crește cu 100%; d) crește cu 25%; e) rămâne neschimbată.
d)crește cu 25%
4. Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 25%, multiplicatorul monedei scripturale este: a) 0; b) 1; c) 25; d) 4; e) 2,5.
d)4
Argument:
m=1/r= 1/25%= 4
5. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: a) tipărind numerar; b) acordând credite; c) schimbând numerarul din casierie în rezerve la banca centrală; d) cumpărând titluri guvernamentale; e) acceptând depozite.
b)acordând credite
Argument:
Când banca creditează 800$ în contul unui debitor, aceasta nu doar împrumută această cantitate ci o bagă în circulație în economie. Când vine momentul ca banca să încaseze creditul de 800$ aceștia vor primi în mod real suma respectivă.
6. În sistemul bancar se creează un nou depozit de 2.000 miliarde lei, creditele acordate pe această bază fiind de 1.800 miliarde lei. Prin procesul de multiplicare a banilor de cont, masa monetară sporește cu: a) 2.000 mld. lei; b) 3.800 mld. lei; c) 18.000 mld. lei; d) 36.000 mld. lei; e) 40.000 mld. lei.
c)18.000 mld. lei
7. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale; b) pe termen lung, numai a producției totale; c) pe termen scurt, în relație directă, numai a prețurilor; d) pe termen lung, în relație invers proporțională, numai a prețurilor; e) pe termen scurt, în relație direct proporțională, a producției totale.
a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Argument:
Modificarea masei monetare va aduce modificări pe termen scurt, deoarece acest stimul va determina creșterea sau scăderea producției totale și creșterea sau scăderea prețurilor. Aceste efecte sunt temporare, deoarece ele se vor ajusta după o perioadă scurtă.
8. Masa monetară reprezintă la un moment dat 10.000 mld. u.m. Numerarul reprezintă 40% din mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecințe este posibilă în cazul constituirii unor depozite bancare de 1.000 mld. u.m.: a) masa monetară crește cu 1.000 u.m.; b) masa monetară scade cu 1.000 u.m.; c) numerarul crește cu 10%; d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%; e) numerarul scade cu 25%.
e)numerarul scade cu 25%
Argument:
Atunci când este constitui depozitul de 1.000 mld. u.m., numerarul de 4.000 mld. u.m. (40% din 10.000 mld. u.m.) va scădea cu 1.000 mld. u.m. adică cu 25% și depozitul va crește tot cu aceeași sumă.
9. Nu este instrument al politicii monetare: a) cota rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale; b) cumpărările de titluri guvernamentale de către banca centrală; c) vânzările de titluri guvernamentale de către banca centrală; d) consumul guvernamental de bunuri și servicii; e) rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca centrală.
d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Argument:
Această măsură este una fiscală, adică se referă la câți bani cheltuie guvernul și cât câștigă din taxe.
10. În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Consultă câteva articole din presa economică și indică principala motivație, dar și principala implicație a scăderii ratei dobânzii de referință.
Argument:
BNR a făcut acest lucru pentru că rata inflației scăzuse sub nivelul prognozat, ceea ce le-a dat o oportunitate de a crește puterea de cumpărare a banilor, astfel au încercat să stimuleze economia care dădea semne de încetinire prin ieftinirea creditelor care ar fi dus teoretic la creșterea consumului și al investițiilor.
Brăilă Giorgian-Milagro
302A
1. Apariția banilor și principala implicație economică
Explicație: Banii au apărut ca o necesitate de a depăși limitările trocului (schimbul direct de bunuri), care necesita o dublă coincidență a nevoilor.
De ce au apărut: Pentru a reduce costurile de tranzacție și a oferi un etalon comun de măsură.
Principala implicație: Cresterea eficienței economice prin separarea actului de vânzare de cel de cumpărare. Aceasta permite specializarea muncii și acumularea de capital.
Exemplu: Într-o economie cu troc, un cizmar care are nevoie de grâu trebuie să găsească un agricultor care are nevoie exact de pantofi. Cu ajutorul banilor, cizmarul vinde pantofii oricui și folosește banii pentru a cumpăra grâu oricând.
2. Efectul scăderii ofertei de bani
Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Argument: Conform legii cererii și ofertei, când masa monetară scade, banii devin mai rari, deci „prețul” lor (rata dobânzii) crește. Totodată, scade cererea agregată, ceea ce pune presiune descendentă asupra prețurilor bunurilor (deflație).
3. Calculul masei monetare
Răspuns corect: d) crește cu 25%.
Argument: Utilizăm ecuația lui Fisher: $M \cdot V = P \cdot Q$.
Dacă puterea de cumpărare a banilor ($1/P$) scade cu $20\%$, înseamnă că noul preț este $P_1 = P_0 / 0.8 = 1.25 \cdot P_0$ (prețurile au crescut cu $25\%$).
Viteza crește de 2 ori ($V_1 = 2 \cdot V_0$).
Volumul bunurilor tranzacționate pe piață ($Q$) se dublează ($Q_1 = 2 \cdot Q_0$). Notă: Ponderea autoconsumului nu afectează masa monetară necesară schimbului, deoarece banii deservesc doar bunurile marfare.
$M_1 = (P_1 \cdot Q_1) / V_1 = (1.25 \cdot P_0 \cdot 2 \cdot Q_0) / (2 \cdot V_0) = 1.25 \cdot M_0$.
Masa monetară crește cu $25\%$.
4. Multiplicatorul monedei scripturale
Răspuns corect: d) 4.
Argument: Multiplicatorul creditului ($k$) este inversul ratei rezervei obligatorii ($r$).
$k = 1 / r = 1 / 0.25 = 4$.
5. Crearea de monedă de către băncile comerciale
Răspuns corect: b) acordând credite.
Argument: Băncile comerciale creează monedă scripturală (de cont) prin procesul de creditare. Când o bancă acordă un împrumut, ea deschide un depozit în contul clientului, mărind astfel masa monetară în circulație.
6. Multiplicarea banilor de cont
Răspuns corect: c) 18.000 mld. lei.
Argument: Rata rezervei obligatorii ($r$) poate fi dedusă din diferența dintre depozit și credit: $2000 – 1800 = 200$ (rezerve), deci $r = 200/2000 = 10\%$.
Sporul masei monetare ($ \Delta M $) se calculează pornind de la creditul inițial: $\Delta M = \text{Credit} \cdot (1/r) = 1.800 \cdot (1 / 0.1) = 18.000$ mld. lei.
7. Teoria cantitativă a banilor (variantă dinamică)
Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Argument: Pe termen scurt, o injecție de lichiditate stimulează cererea, ceea ce poate duce la creșterea producției (dacă există capacități neutilizate) și a prețurilor. Pe termen lung, se consideră că afectează doar prețurile (neutralitatea banilor).
8. Consecința constituirii depozitelor
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%.
Argument: Masa monetară ($M$) = $10.000$. Numerar ($N$) = $40\% \cdot 10.000 = 4.000$.
Dacă se depun $1.000$ u.m. la bancă, numerarul din posesia populației scade cu $1.000$.
Procentual: $1.000 / 4.000 = 25\%$.
9. Instrumente de politică monetară
Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Argument: Consumul guvernamental este un instrument al politicii fiscale, gestionat de Ministerul Finanțelor, nu de Banca Centrală.
10. Reducerea ratei dobânzii de către BNR (2024)
Motivație: Principalul motiv a fost scăderea ratei inflației sub așteptări și nevoia de a sprijini creșterea economică, care dădea semne de încetinire. Când inflația se temperează, BNR relaxează politica pentru a nu frâna excesiv consumul.
Implicație: Scăderea costurilor de creditare pentru firme și populație (credite mai ieftine), stimularea investițiilor și, potențial, o ușoară depreciere a monedei naționale (leul) în raport cu euro/dolarul.
Grupa:304
Seria:A
1. Banii au apărut din nevoia de a depăși limitele trocului, în special problema „dublei coincidențe a nevoilor” și indivizibilitatea unor bunuri. Oamenii au ales treptat bunurile cu cea mai mare vandabilitate pentru a le utiliza ca intermediar al schimbului.
Principala implicație economică este posibilitatea realizării calculului economic. Prin existența prețurilor monetare, bunurile și resursele pot fi comparate și evaluate într-o unitate comună. De exemplu, un antreprenor poate calcula profitul prin diferența dintre venituri și costuri, lucru imposibil într-o economie bazată exclusiv pe troc.
2.Varianta corectă: c – prețul banilor scade, iar prețurile bunurilor cresc.
Ca pe orice piață, o scădere a cererii determină, ceteris paribus, reducerea prețului. În cazul pieței monetare, „prețul banilor” este reprezentat de puterea de cumpărare a banilor (PCB).
Dacă cererea de bani scade, atunci scade și puterea de cumpărare a banilor. O reducere a PCB înseamnă, de fapt, creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor. Prin urmare, când cererea de bani se reduce, prețul banilor scade, iar prețurile bunurilor cresc.
3. Varianta corectă: d – masa monetară crește cu 25%.
Bunurile destinate autoconsumului nu intră în tranzacții, deci informația despre acestea nu influențează rezolvarea.
Se cunoaște că:
[
PCB_1 = 0,8 \ ori PCB_0
]
iar relația dintre PCB și IPC este:
PCB=\frac{1}{IPC}
Rezultă:
[
IPC = \frac{1}{0,8} = 1,25
]
deci nivelul prețurilor crește cu 25%:
[
P_1 = 1,25P_0
]
Mai știm că:
[
Y_1 = 2Y_0,\quad V_1 = 2V_0
]
Aplicăm ecuația cantitativă a schimbului:
MV=PY
De aici:
[
M=\frac{PY}{V}
]
Înlocuind valorile:
[
M_1=\frac{1,25P_0 \ori 2Y_0}{2V_0}=1,25M_0
]
Rezultă că masa monetară crește cu 25%.
4. Varianta corectă: b – multiplicatorul monetar este egal cu 1.
Aplicăm formula multiplicatorului monetar:
m=\frac{1}{r}
Dacă rata rezervelor este 100% ((r=1)):
[
m=\frac{1}{1}=1
]
Într-un sistem bancar cu „acoperire integrală”, băncile păstrează integral depozitele și nu mai pot crea monedă scripturală prin creditare.
5. Varianta corectă: b – băncile comerciale creează monedă scripturală prin creditare.
Moneda scripturală apare atunci când băncile acordă credite. În momentul acordării unui împrumut, banca înscrie suma în contul clientului, crescând astfel masa monetară din economie.
6. Varianta corectă: b – masa monetară suplimentară este de 2000 miliarde lei.
Rezervele păstrate de bancă sunt:
[
500-400=100
]
adică 20% din suma atrasă. Rezultă:
[
r=0,2
]
Multiplicatorul monetar este:
[
m=\frac{1}{0,2}=5
]
Cei 500 miliarde făceau deja parte din masa monetară, deci luăm în calcul doar creditele acordate:
[
400 \times 5 = 2000
]
Rezultă o creștere suplimentară a masei monetare de 2000 miliarde lei.
7. Varianta corectă: a – pe termen scurt cresc producția și prețurile, iar pe termen lung doar prețurile.
Teoria cantitativă a banilor pornește de la relația:
MV=PY
Dacă masa monetară ((M)) crește, atunci pentru menținerea echilibrului trebuie să crească și partea dreaptă a ecuației, adică producția ((Y)) și/sau nivelul prețurilor ((P)).
Pe termen scurt, creșterea cantității de bani stimulează atât producția, cât și prețurile. Pe termen lung însă, efectul principal rămâne creșterea prețurilor (inflația).
8.Varianta corectă: c – numerarul aflat în circulație scade cu 10%.
Masa monetară este:
[
M=5000
]
Din aceasta, numerarul reprezintă 20%:
[
1000
]
iar depozitele:
[
4000
]
Constituirea unui depozit de 100 înseamnă transformarea a 100 miliarde din numerar în bani de cont.
Raportat la numerarul existent:
[
\frac{100}{1000}=10%
]
Prin urmare, numerarul aflat în circulație se reduce cu 10%.
9. Varianta corectă: d – consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Instrumentele politicii monetare sunt mijloace prin care banca centrală influențează masa monetară și condițiile de creditare.
Consumului guvernamental de bunuri și servicii ține de politica fiscală, nu de politica monetară, și nu este controlat direct de banca centrală.
—
10.reducerea inflației prin politică monetară restrictivă.
Principala motivație a unei politici monetare restrictive este reducerea ratei inflației.
Banca centrală majore
ază rata dobânzii, ceea ce duce la:
* reducerea cererii de credite;
* scăderea consumului și investițiilor;
* diminuarea cererii agregate;
* reducerea presiunilor inflaționiste în timp.
Nica Andrei
RESTANTA ANUL 3
Recuperez la grupa 308, seria B
1. De ce au apărut banii și care este principala implicație economică
Banii au apărut spontan, pe piață, ca soluție evolutivă la problemele schimbului direct (trocul). Trocul presupune două obstacole majore: dubla coincidență a nevoilor (trebuie să găsești pe cineva care îți dorește exact ce ai tu de oferit ȘI care are exact ce vrei tu) și indivizibilitatea bunurilor (nu poți schimba o vacă pe o pâine fără să “rupi” vaca).
2. Răspuns: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Justificare: PCB = 1/P. Dacă oferta de bani scade, caeteris paribus, cantitatea de bani devine mai rară în raport cu bunurile, fiecare unitate monetară “cumpără” mai mult atunci prețul banilor crește, iar prețurile bunurilor scad.
3. Răspuns: d) crește cu 25%
Aplicăm ecuația cantitativă a schimbului: M x V = P x Q
Calculez factorii de variație:
PCB scade cu 20% rezulta PCB1 = 0,8 · PCB0 rezulta P1 = 1/0,8 x P0 = 1,25 x P0 (prețurile cresc cu 25%)
V crește de 2 ori rezulta V1 = 2 x V0
Volumul bunurilor crește cu 100% rezulta Q total crește de 2 ori. Cum ponderea autoconsumului 25% e constantă, volumul tranzacționat crește tot de 2 ori, Q1 = 2 x Q0
Din M x V = P x Q rezultă 1,25 x 2 totul supra 2 = 1,25
4. Răspuns: d) 4
Multiplicatorul banilor de cont (când n = 0) este inversul ratei rezervei: m = 1/r = 1/0,25 = 4.
5. Răspuns: b) acordând credite
Băncile comerciale creează monedă scripturală prin operațiuni de creditare “monetizarea unei creanțe bancare” desemnează o ofertă nouă de monedă. Tipărirea numerarului e privilegiul exclusiv al băncii centrale (banca de emisiune).
6. Răspuns: c) 18.000 mld. lei
Depozit inițial = 2.000, credit acordat = 1.800 rata rezervei: r = 200/2.000 = 10%, deci multiplicatorul = 1/0,10 = 10.
Total depozite generate = 2.000 · 10 = 20.000 mld.
Total credite acordate (= sporul efectiv al masei monetare prin multiplicare) = 20.000 − 2.000 = 18.000 mld. lei.
7. Răspuns: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
pe termen scurt, în relație directă, atât prețurile cât și producția totală
pe termen lung, în relație direct proporțională, doar prețurile (politica monetară este neutrală pe termen lung).
8. Răspuns: e) numerarul scade cu 25%
M = 10.000 Numerar = 40% · 10.000 = 4.000; Depozite = 6.000.
Dacă se constituie un depozit nou de 1.000 (din numerar):
Numerarul scade de la 4.000 la 3.000 atunci reducere de 1.000/4.000 = 25%
9. Răspuns: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Instrumentele politicii monetare sunt: rata rescontului, operațiunile cu titluri pe piața deschisă și rata rezervei obligatorii. Consumul guvernamental ține de politica fiscal-bugetară, nu de cea monetară.
10. Reducerea ratei dobânzii BNR (iunie–august 2024):
În iulie 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,75%, iar în august la 6,5%, după ce nivelul de 7% se menținuse din ianuarie 2023. A fost startul relaxării monetare, după aproape un an și jumătate de stagnare.
Motivația principală a fost ameliorarea perspectivei inflaționiste. BNR a justificat decizia prin “ameliorarea semnificativă a perspectivei apropiate a inflației în raport cu prognoza precedentă”. Concret, rata anuală a inflației a coborât în iunie 2024 la 4,94%, sub nivelul prognozat, iar inflația de bază (CORE2 ajustat) a scăzut de la 7,1% în martie la 5,7% în iunie. Un al doilea factor menționat de analiști a fost încetinirea creșterii economice în primul trimestru creșterea PIB-ului a evidențiat o frânare semnificativă, în special în componenta investițiilor, ceea ce reclama o politică monetară mai relaxată pentru stimularea economiei.
Surse:MediaFax, Ziarul Financiar, Ing Romania
Seria B Grupa 307
1)Banii au apărut din cauza ineficienței trocului, care necesita existența dublei coincidențe a nevoilor. Pentru a facilita schimburile economice a fost necesar un bun acceptat general, care să îndeplinească rolul de mijloc de schimb. Principala implicație economică a existenței banilor este creșterea eficienței economiei prin facilitarea schimburilor și a specializării. De exemplu, un producător de grâu nu mai face schimb direct pe haine, ci vinde grâul pe bani și cumpără ulterior bunurile necesare.
2)Răspuns corect:a
Argument:Scăderea ofertei de bani duce la scăderea prețurilor bunurilor și la creșterea valorii banilor, deoarece lichiditatea din economie se reduce și cererea agregată scade.
3)Răspuns corect:e
Argument:Masa monetară rămâne neschimbată deoarece efectele modificării vitezei de circulație și ale producției se compensează conform relației MV = PY, iar modificările date nu determină o variație netă a masei monetare.
MV=PY
P1=1,25P0
Y1=2Y0*0,75=1,5Y0
V1=2V0
M1*2V0=1,25P0*1,5Y0
M1*2=1,875M0
M1 aprox.0,94M0
4)Răspuns corect:d
Argument:Multiplicatorul monetar este 1 împărțit la rata rezervelor obligatorii, deci 1/0,25=4
m=1/r
r=25%=0,25
m=1/0,25=4
5)Răspuns corect:b
Argument:Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite,deoarece acestea generează depozite noi în economie.
6)Răspuns corect:c
Argument:Prin procesul de multiplicare a creditului,masa monetară crește aproximativ de la 9 până la 10 ori,rezultând o creștere în jur de 18.000 miliarde lei.
D=2000
R=2000-1800=200
r=200/2000=0,1
m=1/0,1=10
ΔM=1800*10=18000
7)Răspuns corect:a
Argument:Conform teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică,pe termen scurt modificarea masei monetare influențează atât nivelul prețurilor,cât și producția.
8)Răspuns corect:e
Argument:Transformarea numerarului în depozite reduce numerarul cu 25 la sută, fără a modifica semnificativ masa monetară totală.
M=10000
N=0,4*10000=4000
N1=4000-1000=3000
1000/4000*100=25%
9)Răspuns corect:d
Argument: Consumul guvernamental de bunuri și servicii nu este instrument de politică monetară, ci de politică fiscală.
10)Principala motivație a reducerii dobânzii de politică monetară de către BNR a fost temperarea inflației și susținerea activității economice prin stimularea creditării. Principala implicație este scăderea costului creditelor, ceea ce duce la creșterea consumului și a investițiilor și la stimularea creșterii economice.
Grupa 303 Seria A Chelaru Vlad-Matei
1.
Banii au aparut din nevoia de a face schimburi economice mai eficient. In economia de troc, schimburile erau dificile deoarece fiecare persoana trebuia sa detina exact bunul dorit de cealalta persoana. Pentru a simplifica tranzactiile, oamenii au creat un bun acceptat de toti ca mijloc de schimb, practic moneda. Principala implicatie economica a existentei monedei este dezvoltarea economiei de piata deoarece o moneda permite o comparare intre bunuri, care duce la alegeri mai bune, economisire mai usoara si realizarea tranzactiilor eficiente. Exemple ar fi: un turist care schimba moneda nationala si cumpara produse in alta tara usor; o firma isi calculeaza mult mai usor profitul deoarece totul se poate valora in bani.
2. a)
O scadere a ofertei de bani, in conditii caeteris paribus, va afea ca efect scaderea preturilor bunurilor si cresterea pretului banilor deoarece daca oferta de bani scade, banii devin rari iar valoarea monezilor creste, ceea ce duce la scaderea preturilor bunurilor.
3. d)
M * V = P * Y
V1 = 2 * V0
Y1 = 2 * Y0
puterea de cumparare scade cu 20%
deci P1 = 1 / 0,8 = 1,25 * P0
deci M1 = (1,25 * 2) / 2 = 1,25 * M0
Deci masa monetara creste cu 25%.
4. d)
m = 1 / r
r = 0,25
Deci m = 1 / 0,25 = 4.
5. b)
Bancile comerciale creeaza moneda cand acorda credite, deoarece daca banca acorda un imprumut, atunci suma este in contul clientului ca depozit bancar.
6. c)
Rezervele sunt 2000 – 1800 = 200 miliarde lei.
r = 200 / 2000 = 0,1
m = 1 / 0,1 = 10
M = 2000 * 10 = 20000 miliarde lei.
Deci cresterea este de la 2000 la 20000 deci 18000 miliarde lei.
7. a)
Potrivit teoriei cantitative a banilor in varianta dinamica, modificarea masei monetare atrage modificarea pe termen scurt, in relatie directa, atat a preturilor cat si a productiei totale .
8. e)
M = 10000 miliarde u.m.
Numerarul este 40% deci 0,4 * 10000 = 4000 miliarde u.m.
Daca se depun 1000 miliarde u.m. atunci numerarul scade de la 4000 la 3000 miliarde u.m., care este o scadere de 25% a numerarului.
9. d)
Nu este instrument al politicii monetare consumul guvernamental de bunuri si servicii.
Dragu Ștefania Denisa
Anul 2
Seria A
1. Banii au apărut din necesitatea facilitării schimburilor economice. În economia de troc exista problema „dublei coincidențe a nevoilor”, adică fiecare persoană trebuia să găsească pe cineva care să dorească exact bunul oferit la schimb. Moneda a eliminat această dificultate, devenind mijloc general acceptat de schimb.
Principala implicație economică a existenței monedei este dezvoltarea schimburilor și a specializării economice. Banii permit producătorilor să se specializeze în activități eficiente și să cumpere ulterior alte bunuri și servicii necesare.
Exemple:
-un agricultor vinde grâu pentru bani și cumpără haine;
-o firmă IT încasează bani pentru servicii și plătește salarii;
-comerțul internațional este posibil prin utilizarea monedei.
2.a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Explicație: dacă oferta de bani scade, banii devin mai rari și mai valoroși. Astfel, puterea lor de cumpărare crește („prețul banilor” crește), iar prețurile bunurilor tind să scadă.
3.e) rămâne neschimbată.
Explicație:
-puterea de cumpărare scade cu 20% ⇒ prețurile cresc;
-viteza banilor se dublează;
-volumul bunurilor se dublează, dar 25% sunt pentru autoconsum, deci doar 75% intră pe piață.
Creșterea vitezei de circulație compensează aproximativ modificările din economie, astfel încât masa monetară rămâne aproximativ constantă.
4.d) 4.
m = 1 / r
r = 25% = 0,25
m = 1 / 0,25 = 4
Asta înseamnă că fiecare unitate monetară poate genera de 4 ori mai multă monedă scripturală în sistemul bancar.
5.b) acordând credite.
Explicație:
Băncile comerciale creează monedă scripturală atunci când acordă credite. În momentul acordării unui împrumut, suma apare în contul clientului și mărește masa monetară.
Celelalte variante nu creează monedă nouă:
-tipărirea banilor aparține băncii centrale;
-schimbarea numerarului în rezerve doar mută bani existenți;
-cumpărarea de titluri sau acceptarea depozitelor nu creează direct monedă nouă.
6.c) 18.000 mld. lei.
Din depozitul de 2.000 mld. lei, băncile păstrează 200 mld. rezerve și acordă 1.800 mld. credite.
Rata rezervelor:
r = 200 / 2000 = 0,1
Multiplicatorul:
m = 1 / 0,1 = 10
Creșterea masei monetare:
1.800 × 10 = 18.000 mld. lei.
7.a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Explicație:
Teoria cantitativă în variantă dinamică susține că pe termen scurt modificarea masei monetare influențează atât nivelul prețurilor, cât și producția totală. Dacă masa monetară crește, pot crește și producția și prețurile.
8.e) numerarul scade cu 25%.
40% × 10.000 = 4.000 mld.
4.000 − 1.000 = 3.000 mld.
1.000 / 4.000 = 25%
9.d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Explicație:
Acesta este instrument de politică fiscală, deoarece ține de cheltuielile statului.
Politica monetară utilizează:
-rata dobânzii; -rezervele minime obligatorii;
-operațiunile cu titluri de stat realizate de banca centrală.
10.În perioada iunie–august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% deoarece inflația a început să scadă, iar economia avea nevoie de stimulare moderată.
Principala motivație:
-reducerea inflației;
-susținerea economiei și a creditării.
Principala implicație:
-creditele devin mai ieftine;
-scad dobânzile la împrumuturi;
-cresc consumul și investițiile;
-economia poate fi stimulată.