Articole
Statul bunăstării, adică redistribuirea care sărăceşte
A trebuit să vină criza economică pentru ca oamenii să aibă şansa de a înţelege limitele naturale ale statului şi capcanele crude ale generozităţii politice – cu others’ people money. În numai câteva luni, economia ne-a servit lecţia neîndurătoare a dezvoltării nesănătoase. Recorduri de creştere economică şi performanţe demne de un eden imobiliar – pe care guvernele le treceau fălos în
De ce utilitatea marginală nu poate fi niciodată negativă
În prezent, nu există manual mainstream de microeconomie care să nu dedice pagini întregi, cu teorie şi aplicaţii, diverselor analize formalizate asupra utilităţii. „Funcţii obiectiv” frumos derivabile, algoritmi matematici care se deşiră impecabil, grafice sofisticate cu şi fără puncte de inflexiune etc. formează un întreg arsenal didactic pe care economiştii autori de manuale le aşează, cu
Jurnal de criză: capitalism cu prezumţie de vinovăţie
În “jurnalul” de faţă nu ţintesc, neapărat, criza economică actuală. Nu îmi propun să zugrăvesc condiţiile etatiste care întreţin ciclurile economice, cu toate detalierile teoretice ce desluşesc cauzele crizei. S-au scris deja şi se vor mai scrie astfel de incursiuni, mai mult sau mai puţin tehnice, în anatomia crizei. Aici, acum, mă preocupă să atrag atenţia asupra unei implicaţii,
Anatomia avantajului competitiv: cu mască, fără mască!
În literatura economică, logica avantajului competitiv constituie, în continuare, subiectul a numeroase controverse. Cele mai frecvente raţionamente din domeniul comerţului internaţional invocă „avantajele competitive” deţinute de o industrie sau alta învederea justificării poziţiilor economice ale acestor industrii dar, mai ales, în vederea justificării politicilor naţionale de susţinere
De ce „costul de oportunitate” nu poate fi niciodată „zero”…
Scrierea acestor rânduri răsare din nevoia de a îndrepta câteva erori pe care manualele ortodoxe de economie le alimentează, uneori, cu bravă nonşalanţă. O astfel de eroare se iveşte încă din prima „lecţie de economie”, anume lecţia „modului economic de gândire”, ce caută să explice acţiunea umană în termenii contrafactuali ai „costului de oportunitate”. Puse cap la cap,
