Lecția 2 – Modelul lui Keynes: venit, consum, economii, investiții
– importanța cererii agregate în macroeconomie: venit, consum și investiții
– limitele modelului economic keynesist: efectul de evicțiune și paradoxul economisirii
TEMA 2
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: joi, 2 aprilie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, argumentați dacă înclinația medie spre consum este: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală; b) constantă și mai mare decît înclinația marginală spre consum; c) egală cu înclinația marginală spre consum; d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decît înclinația marginală; e) nici una din variantele de mai sus.
2. Cât este înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei?
3. Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y. Să se determine pragul de ruptură al venitului.
4. Care va fi creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75: a) 150 miliarde lei; b) 240 miliarde lei; c) 190 miliarde lei; d) 320 miliarde lei; e) 1050 miliarde lei.
5. Dacă funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, investițiile planificate sunt 70 mld. lei, cheltuielile guvernului 65 mld., iar taxele sunt exprimate prin funcția T = 0,1Y. Determinați nivelul de echilibru al venitului și arătați care este soldul bugetului statului.
6. Economisirea este dată de relația S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este PIB-ul. Investițiile sunt 40 mld. u.m. iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: a) 160 mld. u.m.; b) 200 mld. u.m.; c) 360 mld. u.m.; d) 400 mld. u.m.; e) 500 mld. u.m..
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: a) fie inferioară ratei șomajului; b) nu se modifice; c) crească; d) scadă; e) fie superioară ratei șomajului. Argumentați răspunsul!
8. Analizați creșterea datoriilor publice în UE, în contextul crizei pandemice, și indicați care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei.
Coca Marin Alin
Anul I 302 A
1.a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.Pe măsură ce venitul crește, ponderea consumului în venit scade (oamenii economisesc o proporție mai mare din venitul lor total), deși consumul în termeni absoluți crește. Acest fenomen confirmă varianta a.
2.
Înclinația marginală spre consum (MPC) se calculează cu formula: MPC=dC/dY
Calculul variației consumului Delta C:
dC=dY-dS
dC=50000-10000=40000
Calculul înclinației marginale spre consum:
c=dC/dY
c=40000/50000=0,8
Înclinația marginală spre consum este 0,8 (sau 80%). Acest lucru înseamnă că pentru fiecare leu suplimentar câștigat, 80 de bani sunt destinați consumului și 20 de bani sunt economisiți.
3.
Condiția pragului de ruptură:Y=C
Avem functia: C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25
Y=1600
Pragul de ruptura al venitului este 1600.
4.
Pentru a afla creșterea venitului folosim multiplicatorul investițional:k=1/1-MPC
MPC=0,75
k=1/1-0,75=1/0,25=4
Creșterea venitului este:dY=k*dI=4*80=320
Raspuns corect:d) 320 miliarde lei
5.Funcția consumului:C=35+0,8Yd
Venitul disponibil:Yd=Y−T
Taxe:T=0,1Y
Exprimăm consumul în funcție de Y:
Yd=Y−0,1Y=0,9Y
C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
Condiția de echilibru:
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Determinăm venitul de echilibru:
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14
Calculăm soldul bugetului:
Taxe:T=0,1Y=0,1*607,14≈60,71
G=65
Sold bugetar:SB=T−G=60,71−65=−4,29
Venitul de echilibru: Y=607,14 mld. lei
Soldul bugetului:−4,29 mld. lei → deficit bugetar
6.Funcția economisirii:S=I+NCO
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y=90/0,25=360
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
7.Răspunsul corect este: c)crească.
Când deficitul bugetar este finanțat prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă (de la bănci, populație etc.).
Asta duce la:
=>creșterea cererii de bani (fonduri împrumutabile) din partea statului
=>concurență mai mare cu sectorul privat pentru aceleași resurse financiare
=>majorarea ratei dobânzii, deoarece cererea de capital crește
8.Criza pandemică a generat o creștere fără precedent a datoriilor publice în Uniunea Europeană, cauzată de combinația dintre scăderea bruscă a PIB-ului în 2020 și cheltuielile masive ale statelor pentru susținerea sistemelor de sănătate, a angajaților (șomaj tehnic) și a firmelor afectate.
Dacă la sfârșitul anului 2019, datoria publică medie în UE era de aproximativ 77,5% din PIB, aceasta a sărit la peste 90% în 2020, înainte de a începe o ușoară traiectorie de scădere în anii următori datorită relansării economice și inflației (care reduce ponderea datoriei în termeni reali).
Statele cu cele mai rapide creșteri (2019 vs. Post-Pandemie):
Spania: A înregistrat una dintre cele mai severe creșteri, urcând de la aproximativ 98,2% în 2019 la peste 120% la vârful crizei (o creștere de peste 20 puncte procentuale). Turismul, pilonul economiei spaniole, a fost grav lovit, necesitând intervenții bugetare masive.
Grecia: Deși era deja lider la capitolul datorie, a văzut o creștere fulminantă de la 180% la peste 206% în 2020. Totuși, Grecia este și statul care a reușit ulterior cea mai rapidă reducere a acestui raport.
Italia: A sărit de la 134% la aproximativ 155% din PIB, sub presiunea cheltuielilor sanitare enorme din primăvara anului 2020.
Franța: A depășit pragul psihologic de 100% din PIB în timpul pandemiei, urcând de la 97,4% (2019) la aproximativ 115% (2020).
Malta și Cipru: Aceste economii mici, dependente de servicii și turism, au înregistrat de asemenea salturi procentuale foarte mari într-un timp scurt.
Nita Jenel-Daniel
309B
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Deoarece în modelul keynesist consumul are o componentă autonomă pozitivă (consum independenț de venit), iar înclinația medie spre consum se calculează ca raportul dintre consumul total și venit. Pe măsură ce venitul crește, această medie scade deoarece componenta autonomă reprezintă o proporție tot mai mică din venit, deci înclinația medie este descrescătoare în raport cu venitul. În plus, datorită prezenței consumului autonomie pozitiv, înclinația medie spre consum este întotdeauna mai mare decât înclinația marginală spre consum
2. Dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei și economiile cresc cu 10.000 mld. lei, atunci consumul crește cu diferența dintre cele două: 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei. Înclinația marginală spre consum este raportul dintre creșterea consumului și creșterea venitului: 40.000 împărțit la 50.000 = 0,8. Conform relației lui Cosmin Marinescu, înclinația marginală spre economisire este 10.000/50.000 = 0,2, iar deoarece suma celor două înclinații este 1, rezultă că înclinația marginală spre consum este 1 – 0,2 = 0,8
3. Pragul de ruptură este nivelul venitului la care consumul este egal cu venitul (C = Y), adică punctul în care economiile sunt zero. În funcția dată C = 400 + 0,75Y, la pragul de ruptură venitul este chiar egal cu consumul, deci 400 + 0,75Y = Y. Scăzând 0,75Y din ambele părți, rezultă că 400 = 0,25Y, deci Y = 400 împărțit la 0,25 = 1.600. La acest nivel de venit, toată renta este consumată și nu există economii.
4. Creșterea venitului secalculează folosind multiplicatorul keynesist. Cu o înclinație marginală spre consum de 0,75, multiplicatorul este egal cu 1 împărțit la diferența dintre 1 și 0,75, adică 1/0,25 = 4. Acest multiplicator înseamnă că orice spor al investițiilor se va multiplica de 4 ori în venit. Astfel, un spor investițional de 80 miliarde lei va genera o creștere a venitului de 80 x 4 = 320 miliarde lei
5. În echilibru, venitul total este egal cu cererea agregată, care include consumul, investițiile și cheltuielile guvernamentale. Cu funcția de consum C = 35 + 0,8Yd (unde venitul disponibl Yd = Y – T, iar T = 0,1Y), investiții de 70 mld. și cheltuieli guvernamentale de 65 mld., se obține un venit de echilibru de 500 mld. lei. La acest nivel, taxele colectate sunt 0,1 x 500 = 50 mld. lei, iar cheltuielile guvernului sunt 65 mld. lei. Deoarece taxele (50) sunt mai mici decât cheltuielile (65), ar părea deficit, dar verificând corect: venitul disponibil Yd = 500 – 50 = 450, consumul C = 35 + 0,8 x 450 = 395
6. PIB-ul este c) 360 mld. u.m., deoarece la acest nivel economisirea S = -40 + 0,25 x 360 = -40 + 90 = 50, care este exact egală cu suma dintre investiții (40) și ieșirile nete de capital (10), respectând condiția de echilibru când rezervele valutare sunt constante.
7. c) crească. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, statul împrumută de pe piața internă de capital, ceea ce crește cererea de fonduri împrumutabile. Această creștere a cererii de bani, la o ofertă relativ constantă, determină creșterea prețului baniilor, adică a ratei dobânzii. Acest fenomen este cunoscut ca efectul de evicțiune: statul concurează cu sectorul privat pentru fondurile disponibile, ridicând dobânda și reducând astfel investițiile private, conform teoriilor macroeconomice despre deficitul bugetar și datoria publică.
8. Statele cu cele mai rapide creșteri relative ale datoriilor publice față de 2019 sunt Spania (+26,3 pp), urmată de Malta, Grecia, Cipru și Italia, care au trebuit să împrumute masiv pentru a susține economiile în timpul lockdown-urilor pandemice.
Nita Jenel-Daniel
309B
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Deoarece în modelul keynesist consumul are o componentă autonomă pozitivă (consum independenț de venit), iar înclinația medie spre consum se calculează ca raportul dintre consumul total și venit. Pe măsură ce venitul crește, această medie scade deoarece componenta autonomă reprezintă o proporție tot mai mică din venit, deci înclinația medie este descrescătoare în raport cu venitul. În plus, datorită prezenței consumului autonomie pozitiv, înclinația medie spre consum este întotdeauna mai mare decât înclinația marginală spre consum
2. Dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei și economiile cresc cu 10.000 mld. lei, atunci consumul crește cu diferența dintre cele două: 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei. Înclinația marginală spre consum este raportul dintre creșterea consumului și creșterea venitului: 40.000 împărțit la 50.000 = 0,8. Conform relației lui Cosmin Marinescu, înclinația marginală spre economisire este 10.000/50.000 = 0,2, iar deoarece suma celor două înclinații este 1, rezultă că înclinația marginală spre consum este 1 – 0,2 = 0,8
3. Pragul de ruptură este nivelul venitului la care consumul este egal cu venitul (C = Y), adică punctul în care economiile sunt zero. În funcția dată C = 400 + 0,75Y, la pragul de ruptură venitul este chiar egal cu consumul, deci 400 + 0,75Y = Y. Scăzând 0,75Y din ambele părți, rezultă că 400 = 0,25Y, deci Y = 400 împărțit la 0,25 = 1.600. La acest nivel de venit, toată renta este consumată și nu există economii.
4. Creșterea venitului secalculează folosind multiplicatorul keynesist. Cu o înclinație marginală spre consum de 0,75, multiplicatorul este egal cu 1 împărțit la diferența dintre 1 și 0,75, adică 1/0,25 = 4. Acest multiplicator înseamnă că orice spor al investițiilor se va multiplica de 4 ori în venit. Astfel, un spor investițional de 80 miliarde lei va genera o creștere a venitului de 80 x 4 = 320 miliarde lei
5. În echilibru, venitul total este egal cu cererea agregată, care include consumul, investițiile și cheltuielile guvernamentale. Cu funcția de consum C = 35 + 0,8Yd (unde venitul disponibl Yd = Y – T, iar T = 0,1Y), investiții de 70 mld. și cheltuieli guvernamentale de 65 mld., se obține un venit de echilibru de 500 mld. lei. La acest nivel, taxele colectate sunt 0,1 x 500 = 50 mld. lei, iar cheltuielile guvernului sunt 65 mld. lei. Deoarece taxele (50) sunt mai mici decât cheltuielile (65), ar părea deficit, dar verificând corect: venitul disponibil Yd = 500 – 50 = 450, consumul C = 35 + 0,8 x 450 = 395
6. PIB-ul este c) 360 mld. u.m., deoarece la acest nivel economisirea S = -40 + 0,25 x 360 = -40 + 90 = 50, care este exact egală cu suma dintre investiții (40) și ieșirile nete de capital (10), respectând condiția de echilibru când rezervele valutare sunt constante.
7. c) crească. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, statul împrumută de pe piața internă de capital, ceea ce crește cererea de fonduri împrumutabile. Această creștere a cererii de bani, la o ofertă relativ constantă, determină creșterea prețului baniilor, adică a ratei dobânzii. Acest fenomen este cunoscut ca efectul de evicțiune: statul concurează cu sectorul privat pentru fondurile disponibile, ridicând dobânda și reducând astfel investițiile private, conform teoriilor macroeconomice despre deficitul bugetar și datoria publică.
8. Statele cu cele mai rapide creșteri relative ale datoriilor publice față de 2019 sunt Spania (+26,3 pp), urmată de Malta, Grecia, Cipru și Italia, care au trebuit să împrumute masiv pentru a susține economiile în timpul lockdown-urilor pandemice.
DINU EDUARD ANDREI SERIA A GRUPA 305
1. Aleg varianta a) descrescătoare și mai mare decât cea marginală. Explicația e că există un consum de bază, autonom, care nu depinde de venit. Când câștigăm mai mult, ponderea acestui consum de bază scade, deci media consumului scade și ea. Totuși, ea va rămâne mereu peste înclinația marginală.
2. Banii în plus primiți se împart între consum și economii. Venitul a crescut cu 50.000, iar la economii s-au dus 10.000. Înseamnă că restul de 40.000 s-a dus pe consum. Înclinația marginală spre consum este fix partea din venit care merge pe consum: 40.000 / 50.000 = 0,8.
3. Pragul de ruptură este nivelul la care cheltuim absolut tot ce câștigăm, adică Y = C. Înlocuiesc C cu Y în ecuație: Y = 400 + 0,75Y. Trec Y-ul în partea stângă și obțin Y – 0,75Y = 400, adică 0,25Y = 400. Împart 400 la 0,25 și rezultă Y = 1600.
4. Răspunsul este d) 320. Mai întâi calculez multiplicatorul: 1 / (1 – 0,75) = 1 / 0,25 = 4. Pe urmă, pur și simplu înmulțesc investiția cu acest multiplicator: 80 x 4 = 320 miliarde.
5. Venitul disponibil este venitul total minus taxele (care sunt 10% din el): Y – 0,1Y = 0,9Y. La echilibru, formula este Y = C + I + G. Înlocuiesc cu datele: Y = 35 + 0,8(0,9Y) + 70 + 65. Asta înseamnă Y = 170 + 0,72Y. Scad 0,72Y și îmi rămâne 0,28Y = 170. De aici aflu venitul: Y = 170 / 0,28, deci cam 607,14. Pentru buget, taxele adunate sunt 10% din 607,14, adică 60,71. Statul a cheltuit 65, deci e pe minus: 60,71 – 65 = -4,29 (un deficit bugetar de aproximativ 4,29 miliarde).
6. Aleg c) 360. Regula este că banii economisiți (S) se duc pe investiții și ieșiri de capital. Le adun: 40 + 10 = 50. Pun 50 în formula din enunț: 50 = -40 + 0,25Y. Trec pe -40 dincolo cu plus și am 90 = 0,25Y. Deci Y = 90 / 0,25 = 360.
7. Varianta c) crească. Când statul se împrumută ca să-și acopere deficitul, el cere bani pe piață, devenind un debitor în plus. Cererea totală de bani crește, iar cum resursele sunt limitate, “prețul” banilor (rata dobânzii) va crește și el. Acesta este efectul de evicțiune.
8. În 2020, din cauza pandemiei, statele au fost nevoite să facă cheltuieli uriașe pentru sănătate și ajutoare economice. În același timp, carantina a blocat economia și PIB-ul a scăzut puternic. Pentru că datoriile au crescut masiv exact când PIB-ul a scăzut, raportul datorie/PIB a explodat. Țările care s-au îndatorat cel mai rapid față de 2019 au fost Grecia, Spania, Italia, urmate de Franța și Cipru.
1)
Înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum. Acest lucru se explică prin relația inversă dintre venit și rata consumului: pe măsură ce venitul crește, consumul crește și el, dar într-un ritm mai lent. Ca urmare, rata consumului se reduce.
Deoarece consumul autonom (Ca) este pozitiv, raportul Ca/Y este, de asemenea, pozitiv. Din relația c = Ca/Y + c’ rezultă că înclinația medie (c) este mai mare decât înclinația marginală (c’). Totodată, pe măsură ce venitul (Y) crește, termenul Ca/Y se diminuează, ceea ce determină scăderea înclinației medii spre consum.
2) ⩟Y= 50.000mld
⩟S= 10.000 mld
Rezolvare:
⩟Y= ⩟C+⩟S
⩟C=⩟Y-⩟S= 50.000-10.000=40.000 mld. lei
c’= ⩟C/⩟V=40.000/50.000=0,8
3) Pragul de ruptură al venitului reprezintă acel nivel al venitului la care economiile sunt zero (S=0), adică tot venitul este consumat.
C= 400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1.600
4) ⩟I=80 mld. lei
c’= 0,75
Rezolvare:
Ki= 1/1-c’= 1/0,25=4
⩟Y= K*⩟I=4*80=320 mld. lei
5) C= 35+0,8 Yd
I= 70 mld. lei
G= 65mld. lei
T=0,1Y
Rezolvare:
Yd= Y-0,1Y = 0,9Y
C= 35+0,8(0,9Y)= 35+0,72Y
Y= (35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 mld. lei
SB=T-G
T=0,1*Y=0,1* 607,14= 60,71 mld. lei
SB= 60,71-65= -4,29 mld. lei
6) S= -40+0,25Y
I= 40
Ieșiri nete de capital= 10
Rezolvare:
S= I+ Ieșiri nete de capital
-40+0,25Y=40+10
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y= 90/0,25=360 mld. u.m.
c) 360 mld. u.m.
7)
Atunci când statul înregistrează un deficit bugetar și alege să îl finanțeze prin împrumuturi interne, acesta apelează la piața financiară, de regulă prin emiterea de titluri de stat. Această acțiune duce la creșterea cererii de fonduri împrumutabile.
În condițiile unei cereri mai mari pentru resursele financiare disponibile, prețul acestora – reprezentat de rata dobânzii – tinde să crească. Astfel, statul intră în competiție cu sectorul privat pentru aceleași resurse, ceea ce poate reduce accesul firmelor la finanțare și poate descuraja investițiile private.
8) Criza pandemică din 2020 a generat o creștere explozivă a datoriilor publice în Uniunea Europeană, provocată de un dublu șoc macroeconomic: creșterea masivă a cheltuielilor guvernamentale pentru susținerea sistemului sanitar și a economiei, suprapusă peste contracția severă a PIB-ului. Astfel, media datoriei publice la nivelul UE-27 a urcat abrupt de la 77,5% în 2019 la 90,7% în 2020 (conform Eurostat). Statele care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale nivelului de îndatorare au fost cele din sudul Europei, deja vulnerabile fiscal și puternic dependente de turism și servicii. Față de 2019, cele mai mari salturi (în puncte procentuale din PIB) le-au raportat Grecia (+25,1 p.p.), Spania (+24,5 p.p.), Cipru (+24,2 p.p.), Italia (+21,2 p.p.) și Franța (+18,1 p.p.). Pentru a gestiona această deteriorare violentă a finanțelor, Uniunea Europeană a suspendat temporar regulile stricte privind limitele de deficit și a lansat fondul istoric de redresare financiară NextGenerationEU
1. Răspunsul corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Funcția consumului: C = Ca + c’Y
Înclinația medie spre consum: c = C/Y = Ca/Y + c’
Ca e pozitiv și constant, deci Ca/Y scade când Y crește => c (media) e descrescătoare în raport cu venitul. Și pentru că Ca/Y > 0, avem c > c’, adică media e mai mare decât marginala. E regula generală din matematică — dacă media > marginala, media scade.
2. ΔYd = 50.000, ΔS = 10.000
ΔC = ΔYd – ΔS = 50.000 – 10.000 = 40.000
c’ = ΔC / ΔYd = 40.000 / 50.000 = 0,8
3. Pragul de ruptură = punctul unde tot venitul se consumă, C = Y.
400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y
Y = 1.600
Sub acest nivel se dezeconomisește (C > Y), deasupra se economisește.
4. Răspuns: d) 320 miliarde lei
Ki = 1/(1 – c’) = 1/(1 – 0,75) = 1/0,25 = 4
ΔY = Ki × ΔI = 4 × 80 = 320 mld. lei
5. C = 35 + 0,8Yd; Ip = 70; G = 65; T = 0,1Y
Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
Echilibru: Y = C + I + G
Y = 35 + 0,8(0,9Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y ≈ 607,14 mld. lei
Sold bugetar = T – G = 0,1 × 607,14 – 65 = 60,71 – 65 = -4,29 mld. lei → deficit bugetar de ~4,3 mld. lei.
6. Răspuns: c) 360 mld. u.m.
Dacă rezervele valutare sunt constante, ieșirile nete de capital corespund exporturilor nete: NX = 10.
Echilibru: S = I + NX
-40 + 0,25Y = 40 + 10
0,25Y = 90
Y = 360 mld. u.m.
7. Răspuns: c) crească
Când guvernul acoperă deficitul prin datorie publică internă, se împrumută de pe piața creditului. Cererea de fonduri de împrumut crește (la cererea privată se adaugă și cea a statului). La o ofertă dată, prețul creditului (rata dobânzii) crește. E efectul de evicțiune (crowding-out) — statul concurează cu sectorul privat pe piața creditului și “scoate” resurse din economia privată.
8. În pandemie, datoria publică a UE a crescut de la 77,5% din PIB (2019) la 89,5% din PIB (2020), cea mai mare creștere anuală din istoria seriei de date. 
Statele cu cele mai rapide creșteri ale datoriei față de 2019: Franța (+14,9 pp), Belgia (+12,9 pp), Italia (+11,9 pp), Spania (+11,7 pp), Slovacia (+11,1 pp), Slovenia (+10,8 pp).  Cipru a avut și el un salt masiv.
Grecia a rămas pe primul loc ca nivel absolut (~207% din PIB în 2020), dar creșterea relativă față de 2019 a fost mai mică decât la Franța sau Belgia, pentru că deja avea datoria uriașă.
Cauza: guvernele au crescut masiv cheltuielile (șomaj tehnic, ajutoare, sănătate) în timp ce PIB-ul scădea simultan — dublu efect asupra raportului datorie/PIB. UE a lansat și pachetul NextGenerationEU pentru a evita o repetare a crizei datoriilor din 2010-2012.
Înclinația medie spre consum (ÎMC)
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Argumentare:
Funcția consumului în modelul keynesist simplu este C = C_0 + c \cdot Y, unde C_0 este consumul autonom (C_0 > 0), iar c este înclinația marginală spre consum (0 < c 0, rezultă întotdeauna că ÎMC > ÎmC.
2. Calculul înclinației marginale spre consum
Date: \Delta Y_d = 50.000 mld. lei; \Delta S = 10.000 mld. lei.
Știm că variația venitului disponibil se împarte între consum și economisire: \Delta Y_d = \Delta C + \Delta S.
7. Impactul datoriei publice asupra ratei dobânzii
Răspuns corect: c) crească.
Argumentare:
Acoperirea deficitului prin datorie publică internă presupune că statul împrumută fonduri de pe piața financiară internă (emite titluri de stat). Aceasta crește cererea de fonduri împrumutabile. Conform mecanismului de piață, o creștere a cererii de capital duce la creșterea prețului acestuia, adică a ratei dobânzii. Acest fenomen este cunoscut sub numele de “efect de evicțiune” (crowding-out), deoarece dobânzile mai mari pot descuraja investițiile private.
8. Evoluția datoriilor publice în UE după pandemie
Criza pandemică a forțat statele UE să adopte pachete masive de stimulare fiscală în timp ce PIB-ul a contractat sever, ducând la creșteri bruște ale ponderii datoriei în PIB.
Conform datelor Eurostat (2020-2022), cele mai mari creșteri ale raportului datorie/PIB comparativ cu 2019 au fost înregistrate în:
• Grecia și Italia: Deși aveau deja datorii mari, au atins noi recorduri (Grecia depășind 200% în 2020).
• Spania și Franța: Au înregistrat salturi rapide de aproximativ 15-20 puncte procentuale în primii ani ai pandemiei.
• România: A înregistrat o creștere rapidă, de la aproximativ 35% din PIB în 2019 la aproape 49% în 2021-2022, pe fondul deficitelor structurale adâncite de criza sanitară.
Costache George Alexandru
Anul 2
restanta
Cristea Mihai-David
Seria A
Grupa 304
1. a)descrescatoare in raport cu venitul si mai mare decat inclinatia marginala
Consider ca acesta este raspunsul corect deoarece se bazeaza pe functia liniara a consumului. Iar pe masura ce venitul creste Inclinatia medie spre consum, tinde spre valoare lui c dar ramane superior.Conform ipozetei lui KEYNESoamenii tind sa economiseasca o proportie mai mare din venit pe masura ce aceasta creste.
2. DeltaC=DeltaY-DeltaS
DeltaC=50000-10000=40000 mld.lei
c=DeltaC/DeltaY
c=40000/50000=0.8
Inclinatia marginala spre consum este 0,8
4. Consider ca raspunsul corect este d)320 miliarde lei
k=1/1-c
k=1/1-0,75=1/0,25=4
DeltaY=k x DeltaI
DeltaY=4 x 80=320 mld.lei
3. Y=C
C=(400+0,75Y)
Y=(400+0,75Y)
Y-0,75=400
0,25Y=400
Y=400/0,25
Y=1600
C=400+0,75X(1600)=400+1200=1600
Daca Y=C=1600 DECI ECONOMIILE SUNT 0
5. Y=C+I+G
Yd=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8 X (0,9)Y
C=35+0,72Y
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=0,72Y+170
Y-0,72=170
0,28Y=170
Y=170/0,28
Y=607,14 mld,lei rezulta ca venitul de echilibru este 607,14
BS=T-G
T=0,1 X 607,14
T=60,714 mld. LEI
BS=60,714-65
BS=-4,286 mld lei rezulta ca Soldul bugetar este negativ
7.Consider ca varianta cea corecta este c)creasca, deoarece daca dorim sa acoperim deficitul bugetar prin datorie publica vom declansa un anumit mecanism economic numit efect de evictiune. Daca dorim sa atragem mai multe fonduri sectorul privat va trebui sa acepte rate ale dobanzii mai mari ceea ce va face ca dobanziile sa creasca pentru toata lumea. Totodata vor scadea si investitiile private , firmele vor gasi imprumuturile prea scumpe si vor renunta la proiectele de dezvoltare si fiindca creditele de consum vor deveni mai costisitoare pentru populatie.
6. S=I+(X-M)
PIB(Y)=(S=I+NCO)
-40+0,25Y=40+10
-40+0,25Y=50
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y=90/0,25
Y=360 REZULTA ca nivelul PIB-ului care satisface conditiile de echilibru date este de 360 mld.u.m
raspuns corect c)360 mld.u.m
Nume: Ghesoiu Elena-Ioana
Grupa: 306
Seria: B
1. Răspuns: a
Argumentare: Pentru început, în teoria lui Keynes, consumul ocupă cel mai important rol, acesta fiind corelat la scară macro printr-o funcție a cărei variabile definitorie este venitu. În modelul keynesist, funcția consumului este: C=Ca+c’*Y (unde C= consum; Ca=consumul autonomy;c’Y=consumul indus; Y=venitul.). În cee ace privește înclinația medie aceasta, alături de înclinația marginală spre consum, sunt mărimi positive și subunitare. Formula general a înclinației medii spre consum este c(cu bară sus)
=C/Y=> Ca+c’Y/ Y. Pe măsură ce veniturile cresc ponderea consumului autonom în totalul venitului scade, prin urmare, înclinația medie spre consum scade și ea, deci este sescrescătoare. Întrucât există un consum minim chiar și la venit zero (Ca >0),înclinația medie va fi mereu mai mare decât cea marginală.
2. Răspuns+ Argumentare:
Mai întâi voi scoate datele pe care ni le dă cerința: Y=50.000 mld.lei; S=10.000 mld.lei; c’=?. Înclinația medie marginală are formula : c’=∆C/∆Y. Pe Y îl avem din cerință, dar nu îl știm pe C, prin urmare, voi folosi formula creșterii venitului : =∆Y==∆C+∆s= > ∆C=∆Y-∆s=> ∆C=50.000-10.000=40.000 mld. Lei. Acum ne reântoarcem la formula inițiala: c’=∆C/∆Y=> 40.000/50.000=>c’=0,8.
3. Răspuns+Argumentare: Ne vom nota datele cunoscute: C=400+0,75*Y. În ceea ce privește pragul de ruptiră, acesta este nivelul venitului unde tot venitul este consumat, adică nu economisim nimic (0). Din problemă ni se spune că Y=C, deci: Y=400+0,75Y=> Y-0,75Y=400=> 0,25Y=400=> 400/0,25=> Y=1600.
4. Răspuns: d
Argumentare: Datele oferite de problemă sunt următoarele: I=80 miliarde lei;c’=0,75; Ki=?. Din aceste infromații, pentru a afla cu cât cresc veniturile, vom folosi formula: Ki=1/1-c’=> i/1-0,75=1/0,25=> Ki=4. Pe urmă pentru a afla sporul, ne vom folosi de Ki și de ∆I(modificarea investițiile) : Ki=∆Y/∆I=> ∆Y=Ki*∆I=> ∆Y=320 mild.lei.
5. Răspuns+Argumentare: Extragem datele: C=35+0,8 Yd; I=70;G=65;T=0,1Y;Y=?;SB=?. Pentru început, aflâm cît este Y=> Y=C+I+G.Știm că veniturile disponibile au formula Yd=Y-T=> Yd=Y-0,1Y=>Yd=0,9Y. Acum putem afla Y=35+0,8*0,9Y+70+65=> Y=170+0,72Y=> 170=0,28Y=> Y=607,14.De asemenea,: T=0,1*Y=> T=60,714. Mai departe vom folosi această formulă pt a afla cat este SB=Tnete-G=> SB= 60,714-65=> SB=-4,286. Prin uramare, această valoare indică faptul că statul cheltuie mai mult decât încasează.
6. Rîspuns: c
Argumentare:Din datele oferite: S=-40+0,25Y; I=40 mld.U.M. Exnete= 10 mld. U.M. Y=??. Aici vom folosi formula S=I+Exnete=> -40+0,25Y=40+10=> 0,25Y=90=> Y=90/0,25=> Y=360mld.U.M.
7. Răspuns: c
Argumentare: Confrom celor spuse în documentul de mai sus, la capitolul efectul de evicțiune, atunci când guvernul se împrumută pentru a acoperi deficitul, el adaugă o cerere suplimentară de bani pe piața creditului, așa cum este precizat și mai sus: ,,o cerere de credit mai mare se transformă într-un nivel mai mare al ratei dobânzii (rata dobânzii=prețul creditului).
8. Răspuns+Argumentare: În ceea ce privește statele membre UE care au înregistrat cele mai rapide și cele mai mari creșteri ale datoriilor publice sunt: Grecia, Italia, Spania și Protugalia ( din grupa PIIGS). Conform celor scrise în curs, aceste țări au ajuns la o datorie publică ce depășesște cu mult 100% din PIB. Odată cu apariția crizei pandemice de COVID-19, aceste state au decis că este mai bine să realizeze niște împrumuturi pentru a finanța deficitul bugetar cu care se confruntau.
Bădîrcea Iulia-Andreea 301A
1.raspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
Argumentare: functia consumului este C=C0+c x Y unde C0 e consumul autonom
iar c= înclinația marginală spre consum (0<cinclinatia medie spre consum C/Y
daca impartim functia la Y obtinem C/Y=C0/Y +c
Pe masura ce venitul Y creste, fractia C0/Y scade deci inclinatia medie e DESCRESCATOARE.
->Relatia cu inclinatia marginala: pt ca C0/Y e mereu pozitiv => C0/Y + c > c deci inclinatia medie e intotdeauna mai mare decat cea marginala
2. Calculul înclinației marginale spre consum (c)
variatia venitului (deltaY) se imparte intre variatia consumului (deltaC) si variatia economiilor (deltaS)
deltaY=deltaC+deltaS
50000=deltaC+10000=>deltaC=40000 mld lei
Inclinatia marginala spre consum este
c=deltaC/deltaY=40000/50000 = 0,8
3.pragul de ruptura al venitului e nivelul venitului unde tot ven. este consumat deci C=Y (sau efonomisirea S=0)
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400 rezulta ca Y= 400/0,25 egal 1600
4.raspuns corect: d)
k=1/1-c=1/1-0,75=1/0,25 = 4
deltaY=k x delta I=4×80 = 320md lei
5. a. venitul de ech Y
Y=C+I+G
Y=35+0,8 x9Y)+70+65= aprox607 mld lei
b.soldul bugetar SB
60,71-65 = -4,29md lei(deficit)
6.S=40+10=50
50=-40+0,25Y
90=0,25Y=>Y=90/0,25=360 md lei
rasp corect=c
7. rasp corect-c)creasca
argumentare: atunci cnd statul se imprumuta de pe piata interna pt a finanta deficitul, el creste cererea de fonduri imprumutabile. o cerere mai mare la o oferta constanta de bani duce la cresterea ,,pretului” banilor adica a ratei dobanzii.
8.criza pandemica a fortat statele sa creasca masiv cheltuielile publice(sanatate, somaj tehnic)
Cele mai mari cresteri: Statele dependente de turism și cele care aveau deja datorii mari au fost cele mai afectate. Grecia, Italia, Spania și Franta au inreg. cresteri semnif. ale ponderii datoriei în PIB.
ritmul de crestere: in termeni de puncte procentuale adaugate rapid la datoria existenta, Grecia și Italia au ramas în top, insa cresteri bruste și mari raportate la 2019 au avut și tari precum Cipru sau Spania. in prezent, datoria publică a UE s a stabilizat, dar ramane mult peste nivelurile din 2019.
Niculae Mihai Eduard
grupa 309B
Seria B
1.
C = Ca + c’Y
c=C/Y
C=Ca+c’Y/Y
c=Ca/Y+c’
c>c′
a)
2.
Yd creste cu 50000
S creste cu 10000
c′+s′=1
s’=S/Y= 10000/50000=0.2
c′=1−s′
c′=1−0.2
c′=0.8
3.
C=400+0.75Y
Yr=?
S=0
Y=S+C
Y=C
Y=400+0.75
0.25y=400
y=1600
Yr=1600
4 .
ΔI=80
c′=0.75
s′=1−c′ s′=1−0.75
s’ = 1 – 0.75
s′=1−0.75
s′=0.25
Ki= 1/s’
Ki=1/0.25
Ki=4
ΔY =Ki x ΔI
ΔY= 4×80
ΔY=320
d) 320 miliarde
6
S=−40+0.25Y
S = economisire
Y = PIB
I= 40mld
Exnet=10
S= I+Exnet=40+10
=50
50=-40+0.25Y
90=0.25Y
Y=90/0.25
Y=360 miliarde
c) 360 miliarde
7.
Cand statul ruleaza deficite si se imprumuta masiv de pe piata interna, acesta devine principalul “aspirator” de capital. Cererea crescuta pentru fonduri ridica automat ratele dobanzilor, declansand efectul de crowding out. Practic, statul scoate firmele private din joc: creditele devin prea scumpe, iar investitiile private se contracta. In final, foamea de bani a sectorului public canibalizeaza potentialul de dezvoltare al economiei reale.
c) rata dobanzii creste
8.
Pandemia a fortat datoria UE spre noi recorduri, insa Romania, Franta si Finlanda conduc la viteza de indatorare fata de 2019. Romania a sarit alarmant de la 35% la peste 53% din PIB, sub presiunea deficitelor cronice. In 2026, cu dobanzi ridicate si noi reguli fiscale europene, aceste state sunt fortate sa faca ajustari dureroase. Sustenabilitatea depinde acum de capacitatea lor de a controla cheltuielile fara a sugruma cresterea economica.
Niculae Razvan Florin
Seria B
Grupa 309
1 a)
Funcția consumului este C = Ca + c’Y.
Inclinatia medie spre consum se calculeaza ca raport intre consum si venit: c = C/Y.
Inlocuind formula consumului, obtinem: c = Ca + c’Y/Y = Ca/Y + c’.
Deoarece Ca este constant, atunci cand venitul Y crește, fracția Ca/Y scade. Prin urmare, inclinatia medie este descrescatoare in raport cu venitul.
Din formula c = Ca/Y + c’, observam ca inclinatia medie este formata din inclinatia marginala la care se adauga o valoare pozitivă Ca/Y.
Atata timp cat exista un consum de subzistenta (Ca > 0), rezulta matematic ca c > c’
2.
Yd creste cu 50000
S creste cu 10000
c′+s′=1
s’=S/Y= 10000/50000=0.2
c′=1−s′
c′=1−0.2
c′=0.8
3.
C=400+0.75Y
Yr=?
S=0
Y=S+C
Y=C
Y=400+0.75
0.25y=400
y=1600
Yr=1600
4
ΔI=80
c′=0.75
s′=1−c′ s′=1−0.75
s’ = 1 – 0.75
s′=1−0.75
s′=0.25
Ki= 1/s’
Ki=1/0.25
Ki=4
ΔY =Ki x ΔI
ΔY= 4×80
ΔY=320
d) 320 miliarde
6
S=−40+0.25Y
S = economisire
Y = PIB
I= 40mld
Exnet=10
S= I+Exnet=40+10
=50
50=-40+0.25Y
90=0.25Y
Y=90/0.25
Y=360 miliarde
c) 360 miliarde
7.
Cand statul are un deficit bugetar, adica cheltuie mai mult decat incaseaza din taxe, trebuie sa faca rost de bani prin imprumuturi interne, de obicei prin emisiunea de obligatiuni de stat. Aceasta miscare creste automat cererea de fonduri pe piata creditului. Deoarece resursele de bani sunt limitate, cresterea cererii duce la scumpirea imprumuturilor, adica la cresterea ratei dobanzii.
Acest mecanism produce asa-numitul efect de evictiune sau crowding out. Practic, prin cresterea dobanzilor, statul ajunge sa concureze cu firmele private pentru aceiasi bani. Deoarece firmele gasesc credite mai scumpe, ele tind sa isi reduca investitiile. In concluzie, finantarea deficitului prin datorie interna duce la dobanzi mai mari si, indirect, la o scadere a investitiilor in sectorul privat.
c) rata dobanzii creste
8.
Pandemia a dat peste cap bugetele tuturor tarilor din UE pentru ca statele au fost obligate sa bage bani multi in sanatate si in ajutoare pentru firme si populatie, fix cand economia se contracta si nu se mai incasau taxe.
Ca sa acopere cheltuielile astea uriase, guvernele s-au imprumutat masiv, asa ca datoria publica medie in Uniune a sarit de la 79% la 90% din PIB imediat dupa 2019.
Cele mai mari cresteri au fost in Italia si Spania, dar si tari ca Romania sau Polonia au inceput sa adune datorii mult mai rapid decat inainte.
Chiar daca dupa 2021 economia si-a mai revenit si cifrele s-au mai stabilizat putin, datoriile au ramas la un nivel mult mai ridicat fata de perioada de dinainte de criza, ceea ce pune presiune pe finantele publice pe termen lung. Pe scurt, am supravietuit blocajului economic prin imprumuturi pe care acum toate statele trebuie sa le gestioneze cu mare atentie.
Grupa 304
Seria A
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
C = C₀ + cY
Înclinația medie spre consum: APC = C / Y = C₀/Y + c
C₀/Y scade când venitul crește ⇒ APC este descrescătoare.
Deoarece C₀/Y > 0 ⇒ APC > MPC
2. ΔY = 50.000
ΔS = 10.000
ΔC = ΔY − ΔS = 50.000 − 10.000 = 40.000
MPC = ΔC / ΔY = 40.000 / 50.000 = 0,8
3. C = 400 + 0,75Y
La pragul de ruptură:
Y = C
400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y
Y = 400 / 0,25 = 1600
4. d) 320 miliarde lei
MPC = 0,75
Multiplicator:
k = 1 / (1 − MPC) = 1 / 0,25 = 4
ΔI = 80
ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
5. C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y
Yd = Y − T = 0,9Y
C = 35 + 0,8(0,9Y)
C = 35 + 0,72Y
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y = 607,14
SB = T − G
T = 0,1 × 607,14 = 60,71
SB = 60,71 − 65 = −4,29
Venit echilibru: 607,14
Deficit bugetar: −4,29
6. c) 360 mld. u.m.
S = −40 + 0,25Y
I = 40
Ieșiri capital = 10
Echilibru: S = I + ieșiri
−40 + 0,25Y = 40 + 10
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
7. c) crească
Crește cererea de fonduri împrumutabile = crește rata dobânzii
8. În timpul crizei pandemice, majoritatea statelor UE au crescut puternic cheltuielile publice pentru sprijin economic. Aceasta a dus la creșterea rapidă a datoriei publice. Cele mai mari creșteri procentuale față de 2019 s-au înregistrat în state precum Grecia, Italia, Spania și Franța, unde deficitele bugetare au fost ridicate și PIB-ul a scăzut. Creșterea datoriei a fost determinată de măsuri fiscale expansioniste și scăderea veniturilor bugetare.
Restant – 364C
1.a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală
Consumul total al unui individ include o parte “de supravietuire”, care nu depinde de venit, la inceput individul va cheltuii mult din venitul lui pentru nevoi, dar cu atat mai mult creste venitul partea “de supravietuire” devinde tot mai mica fata de totalul final chiar daca ea ramane la fel
2. 0.8 inclinatia consum
s`= delta s/ delta y (schimbarile)=10000/50000=0.2
c`= 1-s`= 1-0.2=0.8 inclinatia spre consum
3. pragul de ruptura este 1600
y=400+0.75y
y-0.75y=400
0.25y=4– |x4
y=1600
4. d) 320 miliarde lei
Ki= 1/s`=1/1-c`
Ki= 1/1-0,75= 1/0,25= 4
delta Y= Ki x delta I(sporul investitional)
delta Y= 4x 80mld= 320mld
5.
Y=C+I+G
Yd= Y-T
T=0,1Y
Yd= Y-0,1Y= 0,9Y
C= 35+0,8(0,9Y)= 35+0,72Y
Y=((35+0,72Y)+70+65
Y=0.72Y+170
Y-0.72Y= 170
-,28Y= 170
Y= 170/0,28=07,14mld lei
6.
S=I+En
S= 40+0,25Y
-40+0,25Y= 40+10
0,25Y = 40+10+40
0,25Y= 90 |x4
Y= 360mld
7.c) crească
Deoarece atunci cand statul se imprumuta pentru a acoperii deficitul, acestamareste cererea total pe piata creditelor ceea ce va duce la scumpirea banilor prin cresterea ratei de dobanda
8.
Grecia deja stiuta cu datorii mari si cu economia la pamant, in 2020 avea datorii care depaseau pibul cu 200%, in 2019 avea o depasire a pibului de 180% in forma de datorii, deci o situatie rea dar nu a fost o schimbare asa de rea precum tot tabloul economiei sale.
Italia, aproape la fel de rau au dus-o si ei avand in 2019 datorii de 134% din PIB iar in timpul pandemiei 155%
Ca comparatie, Romania a avut datorii in 2019 in valoare de 35% din pib iar in 2021 a ajuns la 49%. Putem observa ca cele mai mari cresteri le-a avut Italia si Grecia inregistrand aproximativ 20% in plus, iar Romania 14%.
Bulagea Darius 302 A
1. A). APC este mai mare decat MPC doarece include si consumul autonom, iar pe masura ce venitul creste influenta acestuia scade APC devine descrescator.
2.ΔY = 50.000
ΔS = 10.000
ΔC = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = 40.000 / 50.000 = 0,8
3.C = 400 + 0,75Y
La echilibru: C = Y
Y = 400 + 0,75Y
0,25Y = 400
Y = 1600
4.D) 320 miliarde lei . Multiplicatorul arate de cate ori creste venitul in urma unei investitii. Cu MPC mare 0,75 efectul este amplificat de 4 ori. k = 1 / (1 – 0,75) = 4 ΔY = 4 × 80 = 320
5.Venitul de echilibru + buget. Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y. Echilibru:
Y = C + I + G Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65 . Y = 170 + 0,72Y. 0,28Y = 170 Y ≈ 607,14. T = 0,1Y ≈ 60,71
G = 65. Sold = -4,29. Deficit bugetar
6. S = -40 + 0,25Y Echilibru: S = I + ieșiri capital -40 + 0,25Y = 40 + 10. 0,25Y = 90 . Y = 360
c) 360 mld. u.m.
7. Când statul se împrumută intern: crește cererea de bani, băncile au mai puține resurse pentru sectorul privat. rezultatul: dobânzile cresc: c) creasc.
8. Cele mai rapide creșteri ale datoriei publice în UE, raportat la nivelul din 2019, s-au înregistrat în special în Italia, Spania și Franța, urmate de state precum Polonia, România, Slovacia, Bulgaria și Finlanda, unde datoria a crescut accelerat în anii pandemiei
1 a)
Funcția consumului este C = Ca + c’Y.
Inclinatia medie spre consum se calculeaza ca raport intre consum si venit: c = C/Y.
Inlocuind formula consumului, obtinem: c = Ca + c’Y/Y = Ca/Y + c’.
Deoarece Ca este constant, atunci cand venitul Y crește, fracția Ca/Y scade. Prin urmare, inclinatia medie este descrescatoare in raport cu venitul.
Din formula c = Ca/Y + c’, observam ca inclinatia medie este formata din inclinatia marginala la care se adauga o valoare pozitivă Ca/Y.
Atata timp cat exista un consum de subzistenta (Ca > 0), rezulta matematic ca c > c’
2.
Yd creste cu 50000
S creste cu 10000
c′+s′=1
s’=S/Y= 10000/50000=0.2
c′=1−s′
c′=1−0.2
c′=0.8
3.
C=400+0.75Y
Yr=?
S=0
Y=S+C
Y=C
Y=400+0.75
0.25y=400
y=1600
Yr=1600
4
ΔI=80
c′=0.75
s′=1−c′ s′=1−0.75
s’ = 1 – 0.75
s′=1−0.75
s′=0.25
Ki= 1/s’
Ki=1/0.25
Ki=4
ΔY =Ki x ΔI
ΔY= 4×80
ΔY=320
d) 320 miliarde
6
S=−40+0.25Y
S = economisire
Y = PIB
I= 40mld
Exnet=10
S= I+Exnet=40+10
=50
50=-40+0.25Y
90=0.25Y
Y=90/0.25
Y=360 miliarde
c) 360 miliarde
7.
Cand statul are un deficit bugetar, adica cheltuie mai mult decat incaseaza din taxe, trebuie sa faca rost de bani prin imprumuturi interne, de obicei prin emisiunea de obligatiuni de stat. Aceasta miscare creste automat cererea de fonduri pe piata creditului. Deoarece resursele de bani sunt limitate, cresterea cererii duce la scumpirea imprumuturilor, adica la cresterea ratei dobanzii.
Acest mecanism produce asa-numitul efect de evictiune sau crowding out. Practic, prin cresterea dobanzilor, statul ajunge sa concureze cu firmele private pentru aceiasi bani. Deoarece firmele gasesc credite mai scumpe, ele tind sa isi reduca investitiile. In concluzie, finantarea deficitului prin datorie interna duce la dobanzi mai mari si, indirect, la o scadere a investitiilor in sectorul privat.
c) rata dobanzii creste
8.
Pandemia a dat peste cap bugetele tuturor tarilor din UE pentru ca statele au fost obligate sa bage bani multi in sanatate si in ajutoare pentru firme si populatie, fix cand economia se contracta si nu se mai incasau taxe.
Ca sa acopere cheltuielile astea uriase, guvernele s-au imprumutat masiv, asa ca datoria publica medie in Uniune a sarit de la 79% la 90% din PIB imediat dupa 2019.
Cele mai mari cresteri au fost in Italia si Spania, dar si tari ca Romania sau Polonia au inceput sa adune datorii mult mai rapid decat inainte.
Chiar daca dupa 2021 economia si-a mai revenit si cifrele s-au mai stabilizat putin, datoriile au ramas la un nivel mult mai ridicat fata de perioada de dinainte de criza, ceea ce pune presiune pe finantele publice pe termen lung. Pe scurt, am supravietuit blocajului economic prin imprumuturi pe care acum toate statele trebuie sa le gestioneze cu mare atentie.
Bădîrcea Iulia-Andreea 301A
1.raspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
Argumentare: functia consumului este C=C0+c x Y unde C0 e consumul autonom
iar c= înclinația marginală spre consum (0<cinclinatia medie spre consum C/Y
daca impartim functia la Y obtinem C/Y=C0/Y +c
Pe masura ce venitul Y creste, fractia C0/Y scade deci inclinatia medie e DESCRESCATOARE.
->Relatia cu inclinatia marginala: pt ca C0/Y e mereu pozitiv => C0/Y + c > c deci inclinatia medie e intotdeauna mai mare decat cea marginala
2. Calculul înclinației marginale spre consum (c)
variatia venitului (deltaY) se imparte intre variatia consumului (deltaC) si variatia economiilor (deltaS)
deltaY=deltaC+deltaS
50000=deltaC+10000=>deltaC=40000 mld lei
Inclinatia marginala spre consum este
c=deltaC/deltaY=40000/50000 = 0,8
3.pragul de ruptura al venitului e nivelul venitului unde tot ven. este consumat deci C=Y (sau efonomisirea S=0)
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400 rezulta ca Y= 400/0,25 egal 1600
4.raspuns corect: d)
k=1/1-c=1/1-0,75=1/0,25 = 4
deltaY=k x delta I=4×80 = 320md lei
5. a. venitul de ech Y
Y=C+I+G
Y=35+0,8 x9Y)+70+65= aprox607 mld lei
b.soldul bugetar SB
60,71-65 = -4,29md lei(deficit)
6.S=40+10=50
50=-40+0,25Y
90=0,25Y=>Y=90/0,25=360 md lei
rasp corect=c
7. rasp corect-c)creasca
argumentare: atunci cnd statul se imprumuta de pe piata interna pt a finanta deficitul, el creste cererea de fonduri imprumutabile. o cerere mai mare la o oferta constanta de bani duce la cresterea ,,pretului” banilor adica a ratei dobanzii.
8.criza pandemica a fortat statele sa creasca masiv cheltuielile publice(sanatate, somaj tehnic)
Cele mai mari cresteri: Statele dependente de turism și cele care aveau deja datorii mari au fost cele mai afectate. Grecia, Italia, Spania și Franta au inreg. cresteri semnif. ale ponderii datoriei în PIB.
ritmul de crestere: in termeni de puncte procentuale adaugate rapid la datoria existenta, Grecia și Italia au ramas în top, insa cresteri bruste și mari raportate la 2019 au avut și tari precum Cipru sau Spania. in prezent, datoria publică a UE s a stabilizat, dar ramane mult peste nivelurile din 2019.
Lăzărescu Andreea- Nicoleta
Grupa 308 B
1. a descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginala
APC=C/Y=a+cY/Y=a/Y+c
APC=c+a/Y>c
APC este descrescătoare în raport cu venitul .APC este mai mare decât MPC
2. c=1-s
s =Delta S/Delta Y
S=10.000/50.000=0,2
c=1-s=1-0,2=0,8
Înclinația margială spre consum este 0,8
3. C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
Pragul de ruptura al venitului este 1600
4. s=1-c=1-0,75=0,25
k=1/s
k=4
Delta Y=k×Delta I=4×80=320
5. C=35+0,8×0,9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=35+0,72Y+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28 aproximam 607,14 mld .lei
T=0,1Y=0,1×607,14 aproximam 60,71 mld .lei
G=65 mld.lei
SB=T-G=60,71-65=-4,29 mld.lei
6. S=I+NCO
-40+0,25Y=40+10
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=90/0,25=360
c) 360 mld u.m
7. c) crească
Când deficitul bugetar este finanțat prin datorie publica interna ,statul se împrumută de pe piața internă
Acest lucru duce la creșterea cererii de fonduri împrumuturile, concurenta mai mare între stat și sectorul privat pentru aceleași resurse financiare
8. Criza pandemica a determinat o crestere puternica a datoriei publice în toate statele UE,din doua motive principale: creșterea cheltuielilor publice, scăderea PIB- ului în 2020 ceea ce a amplificat raportul datoriei.
Analizele comparative 2019 – 2020/2022 arata ca nu neapărat tarile cele mai îndatorate inițial au avut cele mai mari creșteri, ci cele cu politici fiscale expansioniste puternice
Creșteri foarte mari :Italia,Spania
Creșteri semnificative :Franța, Belgia,Grecia
Creșteri moderate :Polonia
CHELARU VLAD-MATEI GRUPA 303 SERIA A
1.In cazul unei functii a consumului specifice modelului keyneist inclinatia medie spre consum este:
a)descrescatoare in raport cu venitul si mai mare decat inclinatia marginala spre consum deoarece consumul creste mult mai incet decat venitul, iar exista tot timpul un consum minim necesar si cand nu exista venit.
2.
Venitul creste cu 50.000 mld
Economiile cresc cu 10.000 mld
C’ = Delta C / Delta Y
Delta Y = Delta C + Delta S
Delta C = 50000-10000 = 40000 mld
C’ = 40000 / 50000 = 0,8
Deci inclinatia marginala spre consum este 80%.
3. economie inchisa fara sector guvernamental
Deci pragul de ruptura inseamna C = Y
C = 400 + 0,75*Y
La pragul de ruptura am Y = 400 + 0,75*Y
Deci Y = 400 / 0,25 = 1600 care este pragul de ruptura.
4. spor de 80 miliarde lei
C’ = 0,75
k = 1 / (1 – C’)
k = 1 / (1 – 0,75) = 4
Delta Y = k * Delta I = 4 * 80 = 320 miliarde lei
5. Yd = Y – T = Y – 0,1*Y = 0,9*Y
C = 35 + 0,8*0,9*Y = 35 + 0,72*Y
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72*Y) + 70 + 65 = 170 + 0,72*Y
Y = 170 / 28 = 607,143
T = 0,1*Y = 60,7
G = 65
Sold Bugetar = T – G = -4,3
6. S = -40 + 0,25*Y
rezervele valutare constante
Investitii 40 mld u.m.
Iesirile nete de capital 10 mld u.m.
S = 40 + 10 = 50
Deci 50 = -40 + 0,25*Y
Y = 360 mld u.m.
Deci c) 360 mld u.m.
7. Cand deficitul bugetar se acopera prin datorie publica interna, se creeaza premise ca rata dobanzii sa:
c) creasca deoarece daca se folosesc banii de stat, statul concureaza cu sectorul privat pentru fonduri si creste cererea de bani, deci creste rata dobanzii.
8. Criza pandemiei a accelerat cresterea datoriei publice in UE, ca urmare a cheltuielilor bugetare marite si in acelasi timp scaderea PIB-ului. Cele mai rapide cresteri din perioada respectiva(fata de 2019) au fost in Italia, Spania, Franta, Belgia si Grecia.
304 A
1. Înclinația medie spre consum (APC)
Funcția consumului keynesist:
C = a + bY, unde:
a = consum autonom
b = înclinația marginală spre consum (MPC)
APC = C / Y = (a + bY) / Y = a/Y + b
Pe măsură ce venitul Y crește:
a/Y scade
deci APC scade
iar APC > MPC (deoarece a/Y > 0)
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Calcul MPC
ΔYd = 50.000
ΔS = 10.000
MPC + MPS = 1
MPS = ΔS / ΔY = 10.000 / 50.000 = 0,2
MPC = 1 − 0,2 = 0,8
Răspuns: MPC = 0,8
3. Pragul de ruptură
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură: C = Y
Y = 400 + 0,75Y
Y − 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400 / 0,25 = 1600
Răspuns: Y = 1600
4. Multiplicatorul investițional
k = 1 / (1 − MPC)
k = 1 / (1 − 0,75) = 1 / 0,25 = 4
Creșterea venitului:
ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei
5. Venitul de echilibru + buget
C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y
Yd = Y − T = 0,9Y
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y − 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28 ≈ 607,14
Sold bugetar:
T = 0,1Y = 60,714
G = 65
Sold = T − G = 60,714 − 65 = −4,286
Bugetul este în deficit (~4,29 mld.)
6. Determinarea PIB
S = −40 + 0,25Y
I = 40
ieșiri capital = 10
În echilibru:
S = I + ieșiri
−40 + 0,25Y = 40 + 10
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
7. Deficit bugetar și dobânzi
Dacă deficitul se finanțează prin împrumut intern:
statul concurează cu sectorul privat pentru fonduri
crește cererea de bani
⇒ crește rata dobânzii
fenomenul se numește crowding out
Răspuns corect: c) crește
8. Datoria publică în UE după pandemie
În timpul crizei COVID-19:
statele au crescut cheltuielile (sănătate, sprijin economic)
veniturile fiscale au scăzut
rezultatul: explozie a datoriei publice
Țări cu creșteri rapide (față de 2019):
Grecia – deja foarte îndatorată, creștere accentuată
Italia – datorie mare + creștere rapidă
Spania– impact economic sever
Franța – creștere semnificativă
toate statele UE au înregistrat creșteri ale datoriei
cele mai rapide creșteri au fost în economiile deja vulnerabile sau puternic afectate de pandemie.
Onu Alexandru Marian
Seria B
Grupa 310
1.
In cazul unei functii a consumului specific modelului keynesist, inclinatia medie spre consum este …a) descrescatoare in raport cu venitul sim ai mare decat inclinatia marginala, deoarece pe masura ce venitul creste, ponderea consumului minim in totalul venitului scade. Inclinatia medie este mereu mai mare decat inclinatia marginala, pentru ca prima include si partea de consum care nu depinde de venit.
2.
DY= 50.000 mld
DS= 10.000 mld
DY=DC+DS
DC=DY-DS= 50.000 mld – 10.000 mld = 40.000 mld
c=DC/DY= 40.000/50.000= 0,8
Inclinatia marginala spre consum este 0,8
3.
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25 = 1600
Pragul de rupture este 1600
4.
DI=80 mld ; c=0,75
K=1/1-c = 1/1-0,75 = 1/0,25 = 4
DY=K x DI = 4 x 80 = 320 mld lei
Raspuns corect: d) 320 mld lei
5.
C=35+0,8Yd ; I=70 ; G=65 ; T=0,1Y
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y=35+0,72Y+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170 ->0,28Y=170
Y=aprox. 607,14- Venitul de echilibru
SB=T-G
T=0,1 x 607,14=60,71-Venituri din taxe
G=65-Cheltuieli publice
SB=60,71-65=-4,29
Nivelul de echilibru al venitului este de 607,14 iar bugetul statului are un deficit de 4,29
6.
S=-40+0,25Y
S=I+NCO
-40+0,25Y=40+10
-40+0,25Y=50
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y=90/0,25=360
Raspunsul corect este c)360 mdl u.m.
7.
c)creasca
Cand deficitul bugetar se acopera prin datorie publica interna, se creeaza premise ca rata dobanzii sa creasca, deoarece cererea de moneda creste, iar daca oferta de moneda ramane constanta, pretul banilor va creste. O rata a dobanzii mai mare face ca investitiile private sa devina mai scumpe, acestea tind sa scada.
8.
In timpul pandemiei, datoriile publice in UE au crescut constant din cauza pachetelor de stimulare fiscala si a scaderii veniturilor fiscale. Tari precum Grecia si Italia au ramas lideri la nivelul total al datoriei ca procent din PIB, cele mai rapide cresteri au fost inregistrate de: Spania din cauza nivelului slab de turisti, Italia, Grecia atingand peste 200% din PIB si Franta care a deposit pragul de 100% din PIB in acea perioada.
Grupa 302 seria A
1. a)
În modelul keynesist, pe măsură ce venitul crește, oamenii tind să consume un procent tot mai mic din venitul lor total deoarece nevoile de bază sunt deja acoperite, ceea ce face ca înclinația medie să fie descrescătoare.
2.
ΔY=50.000 mld. lei
ΔS=10.000 mld. lei
ΔC=ΔY−ΔS=50.000−10.000=40.000 mld. lei
c ‘= ΔY/ΔC
=
50.000
40.000
=0,8
Înclinația marginală spre consum este 0,8
3. C=Y
Y=400+0,75Y
Y−0,75Y=400
0,25Y=400
Y=
400/0,25
=1600
Pragul de ruptură al venitului este 1600
4. d
k= 1/ 1-0,75
= 1/0,25
= 4
ΔY=k x ΔI=4 x 80=320 miliarde lei
5. Yd=
=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y
C = 35 + 0,8 x 0,9 x Y = 35 + 0,72 x Y
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72 x Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72 x Y
Y – 0,72 x Y = 170
0,28 x Y = 170
Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei
T = 0,1 x 607,14 = 60,714 mld. lei
BS = T – G = 60,714 – 65 = -4,286 mld. lei (deficit)
6. c
S = I + (X – M)
-40 + 0,25 x Y = 40 + 10
-40 + 0,25 x Y = 50
0,25 x Y = 50 + 40
0,25 x Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360 mld. u.m.
7. c
Când statul împrumută bani de pe piața internă pentru a-și acoperi deficitul, el crește masiv cererea de credite din economie. Această concurență crescută pentru banii disponibili îi determină pe creditori să ceară prețuri mai mari, fapt ce duce automat la creșterea ratei dobânzii.
8. În contextul crizei pandemice, datoriile publice în UE au crescut accelerat din cauza cheltuielilor masive pentru susținerea sistemelor sanitare și a veniturilor populației. Statele membre care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriei raportate la PIB față de anul 2019 au fost Spania, Italia, Grecia și Franța, acestea fiind printre cele mai sever afectate de restricții și necesitatea unor pachete enorme de stimulare economică.
Giolu Laurențiu-Nicolae grupa 306B
1. Funcția consumului în modelul keynesist
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Calculul înclinației marginale spre consum
DY =DC + DS
50.000 = DC + 10.000 =DC = 40.000 mld lei.
c=DC/DY=40.000/50.000 = 0,8
3. Determinarea pragului de ruptură
C=400 + 0,75Y
Y=400 + 0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1.600
4. Creșterea venitului prin spor investițional
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
K=1/1-c = 1/1-0,75 =1/0,25 = 4
DY= KxDI=4×80=320 mld lei
5. Echilibrul venitului și soldul bugetar
A. Y=35+0,8(Y-0,17Y)+70+65
Y=180+0,8(0,9Y)
Y=170-0,72
0,28Y=170
Y=170/0,28 = aprox 607,14 mld lei
B. BS=T-G=0,1×607,14-65 = -4,286mld lei
6. Determinarea PIB-ului
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
S=I+NX
S=40+10=50 mld u.m.
50=-40+0,25Y
90=0,25Y
Y=90/0,25=360 mld u.m.
7. Impactul datoriei publice asupra ratei dobânzii
Răspuns corect: c) să crească.
Argumentație:
Acoperirea deficitului prin datorie internă presupune ca statul să se împrumute de pe piața financiară locală. Acest lucru crește cererea de fonduri împrumutabile. Conform mecanismului de piață, o creștere a cererii de capital, restul condițiilor fiind egale, duce la creșterea prețului banilor (rata dobânzii).
8. Analiza datoriilor publice în UE (post-pandemie)
Pandemia de COVID-19 a forțat statele membre să adopte pachete masive de stimulare fiscală, ducând la creșteri record ale datoriei publice.
Cele mai rapide creșteri fiind statele care depindeau mult de turism și care aveau deja datorii structurale au fost cele mai afectate. Grecia, Italia, Spania și Franța au înregistrat creșteri semnificative.
Datoria publică a zonei euro a depășit pentru prima dată pragul de 100% din PIB în timpul vârfului crizei pandemice.