Lecția 2 – Modelul lui Keynes: venit, consum, economii, investiții
– importanța cererii agregate în macroeconomie: venit, consum și investiții
– limitele modelului economic keynesist: efectul de evicțiune și paradoxul economisirii
TEMA 2
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 2 aprilie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, argumentați dacă înclinația medie spre consum este: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală; b) constantă și mai mare decît înclinația marginală spre consum; c) egală cu înclinația marginală spre consum; d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decît înclinația marginală; e) nici una din variantele de mai sus.
2. Cât este înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei?
3. Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y. Să se determine pragul de ruptură al venitului.
4. Care va fi creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75: a) 150 miliarde lei; b) 240 miliarde lei; c) 190 miliarde lei; d) 320 miliarde lei; e) 1050 miliarde lei.
5. Dacă funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, investițiile planificate sunt 70 mld. lei, cheltuielile guvernului 65 mld., iar taxele sunt exprimate prin funcția T = 0,1Y. Determinați nivelul de echilibru al venitului și arătați care este soldul bugetului statului.
6. Economisirea este dată de relația S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este PIB-ul. Investițiile sunt 40 mld. u.m. iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: a) 160 mld. u.m.; b) 200 mld. u.m.; c) 360 mld. u.m.; d) 400 mld. u.m.; e) 500 mld. u.m..
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: a) fie inferioară ratei șomajului; b) nu se modifice; c) crească; d) scadă; e) fie superioară ratei șomajului. Argumentați răspunsul!
8. Analizați creșterea datoriilor publice în UE, în contextul crizei pandemice, și indicați care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei.
Grupa 304, seria A
1) d), descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decît înclinația marginală. Orice creștere a venitului determină o scădere a înclinației consumului.
2) c`=?
c’ = ΔC/ΔYd.
ΔC = ΔYd – ΔS = 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei
c’ = 40.000 / 50.000 = 0,8.
3) pragul de ruptură: C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-o,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25
Y=1600
4) k=1/1-c’
k=1/1-o,75
k=1/0,25
k=4
ΔY= k*ΔI= 4*80=320 mld lei
raspuns corect d)
5) C=35+0,8Yd
I=70
G=65
Y=C+I+G
Yd=Y-T
Yd=Y-o,1Y=0,9Y
C=35+0,8*0,9Y=35+0,72Y
Y=35+0,72Y+70+65
Y=0,72Y+170
Y-o,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28= 607,14 mld lei
sold bugetar:T-G=0,1*607,14-65=60,71-65=-4,29 mld lei (deficit)
6)
7) c), rata dobânzii crește pentru ca banii să fie mai greu de accesat. Acest lucru se întâmplă deoarece crește cererea de bani pentru împrumuturi.
8) În 2019, înainte de pandemie, media datoriei în UE era de 77,4% din
PIB. Țările cu cele mai multe datorii erau Grecia (183,2%), Italia (133,8%) și Franța (98,1%).
1. a) Deoarece înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
2. S’=DS/DY=10000/50000=0,2
S’+C’=1 =>C’=0,8
3. C=400+0,75Y
C=Y=400+0,75Y=>0,25Y=400
deci Y=1600
4. d) deoarece:
C’=0,75=>S’=0,25
Ki/S’=1/0,25=>4
Cresterea economiei este 4 x 80mdl=320 miliarde lei
5.
6. c)deoarece:
S=-40+0,25Y +. ieşiri nete de capital=10mld=S-1
=>10=S-40 =>S=50
50-40=0,25Y => Y=90/0,25=90 x 4 360mld
7. Deoarece deficitul bugetar este acoperit prin datorie internă, statul emite obligațiuni, crescând cererea pentru fonduri. Aceasta poate duce la creșterea ratei dobânzii, deoarece guvernul concurează cu sectorul privat pentru resursele financiare disponibile.
8. Statele care au inregistrat cele mai rapide cresteri sunt:
Italia – 155% din PIB
Franța – 115% din PIB
Spania – 120% din PIB
seria A, grupa 305
1) a
inclinatia medie de consum = C/y
C = Ca + Cprim y
inclinatia medie de coonsum = (Ca + Cprim y)/y = Ca/y + Cprim y/y = Ca/y + Cprim
Daca y creste, atunci Ca/y scade, deci inclinatia medie de consum este descrescatoare in raport cu venitul.
2) y1= y0 + 50000
S1= S0 + 10000
y0= C0 + S0
Cprim = delta C/delta y
y0 = C0 + S0 ; y0 + 50000 = C1 + S1 ; C0 + S0 + 50000 = C1 + S0 + 10000
C1 = C0 + 40000
C prim = delta C/delta C + delta S = C1-C0/ C1-C0 + S1-S0 = 40000/50000
C prim = 4/5 = 0,8
3) C = 400 + 0,75y
Pragul de ruptura apare cand consumul este egal cu venitul
C = y
y = 400 + 0,75y ; 0,25y = 400 ; y = 400/0,25 ; y = 1600
4)d
I = 80 miliarde
Ki = delta y/delta I = 1/S prim
C prim= delta C/delta y = 0,75
Ki = 1/ 1-0,75 = 4
delta y = Ki x delta I = 4 x 80 = 320 miliarde
5) C = 35 + 0,8 yd
T = 0,1y
yd = y – T = 0,9y
C = 35 + 0,72y
y = C + I + G ; y = 35 + 0,72y + 70 + 65
y – 0,72y = 170
0,28y = 170
y = 607,14 miliarde llei
6) d
S= -40 + 0,25y
I = 40 mld
iesirile nete de capital (In) = 10 mld
7) c
Daca deficitul bugetar este finantat prin imprumuturi interne, atunci statul concureaza cu sectorul privat pentru fondurile disponibile, ceea ce determina ca rata de dobanda sa creasca.
8) Din cauza pandemie, guvernele UE au fost fortate sa adopte masuri de sprijin economic, ceea ce a dus la cresteri ale datoriei publice.
Statele principale afectate conform Eurostat: Italia, Spania, Franta si Grecia.
307B
1. a) c= C/Y se poate observa raportul descrescător dintre consum și venit, înclinația marginală va fi întotdeauna mai mare decât cea medie deoarece, vom folosi o parte din el pentru nevoile noastre dar cu cât cresc veniturile totale, din acest motiv scad veniturile cheltuite.
2. Înclinația marginală spre consum este de 0,8.
DeltaY= 50000 mld. lei deltaS= 10000 mld. lei s’= 10000/50000=0,2 c’+s’=1 => c’=1-0,2=0,8
3. Pragul de ruptură a venitului (Y=C) este 1600 mld. lei. Rezolvare: C=400+0,75Y Folosim formula de ruptură a venitului. Y=C => Y=400+0,75Y => 0,25Y=400 => Y= 1600 mld lei
4. d), c’=0,75 Sporul investițional: 80 mld. lei c’+s’=1 => s’=1-0,75=0,25 Ki= 1/s’=1/0,25=4 Creșterea venitului= 80*4= 320 mld. lei
5. C= 35+0,8Yd I=70 G=65 T=0,1Y Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9 Y C=35+0,8Yd=35+0,8*0,9Y=35+0,72Y Y=C+I+G=(35+0,72Y)+70+65=> Y=170+0,72Y => 0,28Y=170 => Y≈607,14 mld. lei T= 0,1Y= 0,1*607,14= 60,714 SB= T-G= 60,714-65≈ -4,29 mld lei
6.?
7. c), deoarece, odată cu acoperirea deficitului bugetar prin datorie publică internă, se creează efectul de evicțiune care rezultă în creșterea ratei dobânzii. Când în creditul guvernamental se adaugă creditul privat, are loc creșterea cererii de împrumut, iar o cerere de credit mai mare se va transfera într-un nivel mai mare al dobânzii.
8. Pandemia de COVID-19 a avut un impact puternic asupra economiilor din Uniunea Europeană, ducând la o creștere semnificativă a datoriei publice. Guvernele statelor membre au fost nevoite să adopte măsuri de sprijin economic, ceea ce a dus la cheltuieli publice mai mari și, implicit, la o creștere a îndatorării. România, de exemplu, a înregistrat o creștere a datoriei publice de la 35% din PIB în 2019 la 46,6% în 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 11,6 puncte procentuale într-un singur an.
Cu toate acestea, unele țări au fost afectate într-o măsură și mai mare. Grecia a avut cea mai mare creștere a datoriei publice, de 25,5 puncte procentuale, ajungând la un nivel record de 209,4% din PIB în 2020. Spania a înregistrat o creștere de 21,6 puncte procentuale (de la 97,7% la 119,3%), urmată de Italia, unde datoria publică a urcat cu 20 de puncte procentuale, ajungând la 154,3% din PIB. Cipru și Portugalia au fost, de asemenea, printre cele mai afectate state, cu creșteri de 19,3%, respectiv 18% din PIB.
Aceste date arată cât de puternic a fost impactul pandemiei asupra finanțelor publice ale țărilor europene. În doar un an, nivelul datoriei a crescut semnificativ, ceea ce pune presiune pe guverne în ceea ce privește strategia de redresare economică și sustenabilitatea fiscală pe termen lung.
307B
1. a) deoarece înclinația medie spre consum este definită ca raportul dintre consum și venit
c=C/Y=Ca+c’xY/Y=Ca/Y+c’
cand Y creste, Ca/Y scade => scădere a înclinației medii spre consum
Ca/Y e pozitiv => c=Ca/Y+c’ este mereu mai mare decat c’.
2. s’=delta S/delta Y
c’+s’=1
=> s’=10000mld lei/50000mld lei=0,2
c’=1-s’=1-0,2=0,8 (sau 80%)
3. C=400+0,75Y
C=Y
400+0,75Y=Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0.25=1600 mld lei (pragul de ruptura al venitului)
4. d) deoarece
k=1/1-c’
c’=0,75
k=1/1-0,75=1/0,25=4
delta Y=k x delta i
delta Y= 4x 80=320 mld lei
5. Yd=0.9Y
Y=(35+0,8x 0.9Y)+70+65
y=(35+0.72Y)+135
0,28Y=170
Y=170/0.28=607,14 mld lei (nivelul de echilibru al venitului)
Sb=0.1Y-65
Sb=0,1x 607,14-65
Sb=60,71-65=-4,29 mld lei (soldul bugetului)
6.S+IE=I
(-40+0,25Y)+10=40
-30+0,25Y=40
0.25Y=70
Y=70/0.25=280 mld (?)
7. c) deoarece dacă guvernul se împrumută, guvernul ia bani de pe piața. banii nu mai sunt disponibili pentru alte investiții din sectorul privat, deci pentru a atrage capital, băncile și investitorii cer o rată a dobânzii mai mare
8. creșterea datoriilor publice în UE este de la 77,4% din PIB în 2019 la 89,5% din PIB în 2020. reprezintă o creștere de 12,1 puncte procentuale.
cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice 2019-2020
1. Grecia: de la 183,2 la 209,4 (creștere de 26,2)
2. Spania: de la 97,7 la 119,3 (creștere de 21,6)
3. Cipru: de la 92,3 la 113,6 (creștere de 21,3)
4. Italia: de la 133,8 la 154,3 (creștere de 20,5)
5. Portugalia: de la 116,1 la 134,1 (creștere de 18,0)
Grupa 307, Seria B
1. d) Deoarece , în cadrul modelului keynesist al consumului, funcția consumului are forma
C=CO+cY, înclinația marginală reprezentând schimbarea în consumul total datorată unei creșteri de unitate a venitului disponibil. Aceasta este considerată pozitivă, dar scade în general pe măsură ce venitul crește, deoarece persoanele cu venituri mari tind să economisească mai mult.
2. Înclinația marginală spre consum se calculeaza astfel
IMC=delta C/delta Y
delta C-variația consumului
delta Y-variația venitului disponibil
Economiile au crescut cu 10.000 miliarde lei, iar creșterea venitului disponibil este de 50.000 miliarde lei.
delta Y=delta C+ delta S
delta C=40.000
IMC=40.000/50.000=0,8(0,8%)
3. C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1600
Pragul de ruptură al venitului este de 1.600 miliarde lei.
4. D,k=1/1-c
k-multiplicatorul investițional
c-înclinația marginală spre consum, c=0,75
k=1/1-0,75=1/0,25=4
delta Y=k x delta I
delta I= 80 miliarde lei
delta Y= 4×80=320 miliarde lei
5. Y=C+I+G
C=35+0,8 Yd funcția consumului
I= 70 miliarde lei sunt investițiile
G=65 miliarde lei sunt cheltuielile guvernamentale
T=0,1 Y taxele
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
Y-0,72Y=170
Y=170/0.28=607,14
Nivelul de echilibru al venitului este de 607,14 miliarde lei.
SB=T-G
SB-sold bugetar
T-taxe
G-cheltuieli guvernamentale
SB=0,1Y-65
Y=607,14
SB=0,1x 607,14-65
SB=60,71-65=-4,29
Soldul bugetului este -4,29 miliarde lei, ceea ce indică un deficit bugetar.
6. S+EN=1
S-economisirea
EN-ieșirile nete de capital
EN=10 miliarde u.m.
I-investițiile
I=40 miliarde u.m.
(-40+0,25Y)+10=40
-40+0,25Y+10=40
0,25Y-30=40
0,25Y=70
Y=70/0,25=280
Niciun răspuns corect.
7. c) Deoarece, în momentul în care statul se împrumută intern pentru a acoperi deficitul, cererea de bani crește pe piață.
Aceasta duce la creșterea ratei dobânzii, deoarece resursele financiare devin mai scumpe și mai mare.
8. Pandemia a forțat guvernele europene să își majoreze cheltuielile pentru a susține economiile afectate, ducând la o creștere rapida a datoriilor publice. În perioada 2019-2021, cele mai mari creșteri ale datoriei publice au fost observate în următoarele state : Italia,Spania, Franța, Grecia.
307 B
1.a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinaţia marginală. Funcția consumului în modelul keynesist este de forma: C = Ca + c’Y.
C-este consumul total; Ca-este consumul autonom (partea consumului independentă de venit); c’y-este consumul indus; Y-este venitul; c’ este o variabilă marginală, ce arată modificarea consumului antrenată de modificarea cu o unitate a venitului. Înclinația medie spre consum este definită ca raportul dintre consumul total și venit:
c = C/Y = (Ca+c’Y)\Y= Ca/Y+c’
Pe măsură ce venitul Y crește, termenul Ca/Y scade, ceea ce înseamnă că înclinația medie spre consum scade odată cu creșterea venitului. De asemenea, deoarece Ca/Y este pozitiv, rezultă că înclinația medie spre consum > c’. Prin urmare, înclinaţia medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinaţia marginală spre consum.
2. Înclinaţia marginală spre consum este definită ca raportul dintre variația consumului și variația venitului disponibil (ΔΥ): c’ = ΔC/ΔΥ
:ΔΥ = 50.000 mld. lei; ΔS= 10000
Deoarece venitul disponibil se împarte între
consum și economii, avem:
ΔΥ= ΔC+ ΔS
ΔC = ΔY– ΔS = 50.000 – 10.000 =40.000 mld. lei
Prin urmare: înclinația marginală spre consum este
40.000/50.000=0,8
3. Pragul de ruptură al venitului (Y) este nivelul venitului la care consumul este egal cu venitul, adică economisirea este zero (S = 0 ). În acest punct, tot venitul este utilizat pentru consum.
Avem funcția consumului: C = 400 +0,75Y
La pragul de ruptură: C = Y
Egalăm cele două expresii: 400 +0,75Y = Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400/0,25 = 1.600 mld. lei
Astfel, pragul de ruptură al venitului este de 1.600 mld. lei.
4. Creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, cu înclinația marginală spre consum = 0,75
k= 1/ 1- c’( înclinația marginală spre consum)= 1/1-0,75= 1/0,25= 4
Creșterea venitului este dată de formula:
ΔΥ = k · ΔΙ; ΔΙ = 80 miliarde lei, k = 4
ΔΥ = 4×80= 320 miliarde lei
5. C = 35 + 0,8Yd (consumul)
Y = C + I + G
unde:I = 70 (investițiile); G = 65 (cheltuielile guvernamentale); T = 0, 1Y (taxe)
Venitul disponibil este Yd=Y-T= Y – 0, 1Y = 0,9Y
Înlocuim în funcția consumului:
C = 35 +0,8(0,9Y) = 35 + 0, 72Y
Ecuaţia echilibrului devine: Y= C+I+G
Y = (35 + 0, 72Y) + 70 + 65
Y – 0,72Y = 35 + 70 + 65
0,28Y = 170
Y=170\0,28=607,14 mld. lei
Soldul bugetar este diferența dintre veniturile statului din taxe şi cheltuielile guvernamentale:
Sb =T-G; Sb = 0, 1Y – 65 = 0,1(607, 14) – 65
S = 60,71-65 = -4, 29 mld. lei
Prin urmare venitul de echilibru este 607,14 mld. lei, iar soldul bugetar este -4,29 mld. lei (deficit bugetar).
6. d) S + EN+ I= 0
unde: S = -40+0,25Y; EN = 10 (ieşiri nete de capital); I = 40 (investițiile)
Astfel: (-40 +0,25Y) + 10 + 40= 0=> 0,25Y+ 10 = 0
0,25Y= -10 => Y= 400, răspunsul corect este d) 400 mld u.m.
7.c) crească, Când guvernul acoperă deficitul bugetar prin emiterea de obligațiuni pe piața internă, cererea de fonduri pe piața creditului crește. Acest lucru duce la o creștere a ratei dobânzii, deoarece: statul concurează cu sectorul privat pentru resurse financiare, ceea ce determină o creștere a costului împrumuturilor; băncile și investitorii cer o dobândă mai mare pentru a compensa riscurile suplimentare; o rată mai mare a dobânzii poate reduce investițiile private, un fenomen cunoscut sub numele de „efect de evicțiune”. Prin urmare, în condițiile unei finanțări interne a deficitului, rata dobânzii crește.
Costin Miruna
Grupa 304 A -BT
1. a)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.-deoarece C=Co+Cy ,unde C0 este consumul autonom, iar c este înclinația marginală spre consum (MPC).APC=C/Y=Co+Cy/Y=Co/Y+C
2.MPC=delta C/delta Y
Delta Y= Delta C+Delta S
Delta C=Delta Y- Delta S= 50000-10000=40000
MPC=40000/50000=0,8
3.C=400+0,75Y
400+0,75 Y=Y
400=Y-0,75 Y
400=0,25Y
Y=400/0,25=1600 miliarde lei
4.k=1/1-MPC=1/1-0,75=1/0,25=4
Delta Y=k * delta I=4*80=320 miliarde lei
5.C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y
Venitul disponibil este:
Yd= Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y – 0,72Y = 35 + 70 + 65
0,28Y = 170
Y = 170/0,28 = 607,14(venitul de echilibru)
T-G=0,1Y-65=0,1(607,14)-65=60,71-65=-4,29 lei (deficitul bugetar)
6. c)
S = I + NX
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 900/0,25= 360 miliarde u.m
7.c)
Când deficitul bugetar este finanțat prin datorie publică internă, statul emite obligațiuni, ceea ce crește cererea de fonduri pe piața creditului și determină majorarea ratei dobânzii.
8. Cele mai semnificative creșteri ale datoriei publice în raport cu 2019 s-au înregistrat în:
-Grecia, unde datoria publică a crescut de la aproximativ 180% la peste 200% din PIB;
-Italia, de la aproximativ 135% la peste 155% din PIB;
-Spania, de la aproximativ 95% la peste 120% din PIB;
-Franța, de la aproximativ 98% la peste 115% din PIB.
Aceste creșteri au fost determinate de reducerea veniturilor fiscale și de majorarea cheltuielilor guvernamentale pentru susținerea economiei.
Gîju Theodor David
grupa 306B
Exercitiul 1 Raspuns a)
in curs ne este prezentat faptul ca intre venit si rata cosnumului se manifesta o relatie inversa; orice crestere a venitului antreneaza o crestere a consumului, insa intr-o mai mica masura decat cresterea venitului, ceea ce face ca rata consumului sa scada.
exercitiul 2
c’=deltac/deltaY
c’+s’=1 rezulta ca c’+deltaS/deltaY=1 rezulta ca c’+10000/50000=1 rezulta ca c’+0,2=1 rezulta ca c’=0,8.
exercitiul 3
c=400+0,75Y
economie inchisa fara segment guvernamental rezulta ca y=s+c de aici rezulta ca pr=s=y-c
dar mai trebuie ca si conditie ca economiile sa fie 0 ddeci rezulta ca y-c=0 rezulta ca y-400-0,75y=0 rezulta ca 0,25y=400 rezulta ca y=400/0,25 rezulta ca y=1600
raspuns pr=1600
exercitiul 4
multiplicatorul investitiilor ki=deltay/deltai=1/s’
c’+s’=1 rezulta ca s’=1-0,75=0,25 rezulta ca ki=1/0,25=4
rezulta ca y=ki*deltai=4*80=320 mld
raspuns d)320 miliarde
exercitiul 5
C=35+0,8Yd(venitul disponibil)
i=70
g=65
t=0,1Y
yd=y-t=y-0,1y=0,9y
rezulta c=35+0,8*0,9y=35+0,72y
ecuatia echilibrului y=c+i+g inlocuim y=35+0,72y+70+65 rezulta ca 0,28y=170 rezulta ca y=170/0,28 rezulta ca y=607,142miliarde lei
sold b=t-g=0,1*607,14-65=-4,29 mld rezulta deficit bugetar
exercitiul 6
s=-40+0,25y
inv=40=i
import-export=10
avem relatia echilibrului s+(import-export)=i rezulta ca -40+0,25y+10=40 rezulta ca 70=0,25y rezulta ca y=70/0,25 rezulta ca y=280
raspuns b)200 mld lei
exercitiul 7 raspuns c)
cum reiese din curs : atunci cand guvernul se imprumuta in vederea acoperirii deficitului bugetar, efectul direct care se va manifesta pe piata creditului va creste rata dobanzii.
exercitiul 8
economiile tarilor lumii se confrunta, periodic, cu evolutii ciclice, crize economice, socuri generate de factori exogeni sistemului economic, asa cum s a intamplat si in anii trecuri, pe fondul crizei sanitare generate de pandemia covid-19. toate aceste evolutii au ca numitor comun nevoia de polici capabile sa sustina economia si sa antreneze corectiile necesare, pe masura dezechilibrelor.
analiza de fata reflecta preocuparea de a contura un tavblou comparativ cat mai cuprinzator, pentru toate tarile din UE, si de a evidentia totodata directiile si perspectivele de consolidare ecopnomica a Romaniei in contextul crizei-corona,
in materie de crestere economica, perfromantele tarilor UE sunt reprezentate prin clasamenrte anuale si prin gruparea acestora pe categorii de performanta. in aceasta perioada , scaderea economica a fost practic generalizata, cu o singura exceptie europeana, polonia.
italia, croatia, spania, portugalia, grecia au fost cele mai afexctate tari din criza economica din 2008-2009, prin scaderi economice consemnate de a lungul msi multot ani, in timp ce revenirea a fost relativ lenta, dar progresiva incepana cu 2013 si 2014.
intre 2013-2019 romania a evlouat constant pe albastru cu rate inalte de crestere, in 2016 fiind pe locul secund in clasamentul europeanm, insa din anul 2017 ritmul crestereii a incetinit succesiv, pana la 4.1% in 2019.
grecia, irlanda,spania, portugalia,marea britanie sunt tarile cu cele mai severe deficite bugetare si pentru cei mai multi ani, in contextul crizei financiare din 2009.
tarile nordice, suedia,finlanda,danemarca au ereusit performanta sa respecte pragul dev 3% deficit bugetare chiar si in contextul crizei economice.
Grupa 308 SERIA B
1-A Deoarece atât înclinaţia marginală spre consum cât şi înclinaţia medie sunt mărimi pozitive şi subunitare. De asemenea, relaţia ce se manifestă între acestea respectă corelaţiile existente în matematică în general între o mărime marginală şi o mărime medie.
2 ΔC=ΔY−ΔS=50.000−10.000=40.000 miliarde lei
c’= ΔY/ΔC = 50.000/40.000 =0,8
3 C=400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
𝑌−0,75𝑌=400
0,25Y=400
=> Y=1.600 miliarde lei
4-D
K=1/1-c=1/1-0,75=4
Y=K*I=4*8=320
5- Y=C+I+G
Y=(35+0,72y)+70+65
Y-0,72Y=170
0,28y=170
Y=607,14 miliarde lei
6- C
S=−40+0,25Y
S=I+K
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y= 90/0,25=360 mld. u.m.
7-C Deoarece guvernul finanțează deficitul bugetar prin datorie publică internă, crește cererea de capital pe piața financiară. Întrucât oferta de bani este limitată, această competiție pentru fonduri determină creșterea ratei dobânzii.
8- În timpul pandemiei COVID-19, multe țări din UE și-au crescut datoria publică din cauza cheltuielilor mari pentru sprijinirea economiei și a sistemului medical. Printre statele care au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei publice față de PIB, comparativ cu 2019, se numără:
Italia – a ajuns de la ~135% din PIB în 2019 la aproape 156% în 2020.
Grecia – datoria a crescut de la 181% la peste 205% din PIB.
Spania – de la ~95% din PIB în 2019 la 120% în 2020.
Franța – a trecut de la 98% la aproape 116% din PIB.
Această creștere s-a datorat în principal măsurilor de sprijin economic și scăderii veniturilor din taxe, în condițiile în care multe activități economice au fost afectate de lockdown-uri.
Grupa 303 A
1. a) IMC medie este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât IMC marginală
Pe măsură ce venitul Y crește, termenul C0 supra Y scade, ceea ce înseamnă că IMC medie este descrescătoare în raport cu venitul
Funcția consumului keynesist are forma generală:
C = C_0 + cY
2.inclinatia marginala spre consum este egala cu 0,8
3. Pragul de ruptură al venitului este 1600.
4. d) 320 miliarde lei
Formula folosita este k=1 supra 1-IMC
5. Funcția consumului devine:
C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y
Soldul bugetului statului:
T – G = 0,1Y – 65 = 0,1(607,14) – 65 = 60,71 – 65 = -4,29
Bugetul are un deficit de 4,29 mld. lei
7.c) Rata dobânzii crește
Când guvernul se împrumută intern, crește cererea de capital, ceea ce duce la creșterea dobânzilor deoarece resursele financiare disponibile pentru sectorul privat scad
8. După 2019, multe state din UE au înregistrat creșteri rapide ale datoriei publice ca urmare a măsurilor de sprijin economic. Printre cele mai afectate țări s-au numărat:
Italia și Spania, care au depășit pragul de 120% din PIB.Franța, care a trecut de 110% din PIB.Belgia și Portugalia, care au înregistrat creșteri semnificative .Grecia, care avea deja un nivel ridicat al datoriei, depășind 200% din PIB.
Maier Lorena Cristina-grupa308B
1)a
deoarece y creste c0/y scade automat apc este descreacator,iar mpc ramane constant si este mai mic decat apc
2)mpc=^c/^yd
venit disponibil ceste cu 50.000mld
economiile cresc 10.000 mld lei
^yd=^c+^s
^c=50.000-10.000
^c=40.000
mpc=50.000/40.000
mpc=0,8
3)pragul de ruptura apare cand c=y
400+0,75y=y
y-0,75y=400
y=400/0,25
y=1600
4)d
k=1/1-mpc=1/1-0,75=1/0,25
k=4
^y=k•^I=4•80
^y=320
5)functia consumului C=35+0,8yd
investitii I=70
cheltuieli guvernamentale G=65
taxe T=0,1y
venit disponibil yd=y-t=0,9y
fs consumului: C=35+0,8(0,9y)
C=35+0,72y
Echilibru:
Y=C+I+G
Y=(35+0,72y)+70+65
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28
Y=607,14
Sold Bugedtar:T-G=0,1(607,14)-65=60,71-65=-4,29
6)b
s+en=1
en=iesiri nete de capital=10
s=-40+0,25y
I=40
(-40+0,25Y)+10=40
-30+0,25y=40
0,25y=40+30=70
y=70/0,25=280?
7)c
deoarece creste cererea de fonduri dar creste si rata dobanzii
8)spania:122% din pib
italia:160% din pib
franta 118% din pib
grecia 194% din pib
2.
IMC= 50.000/40.000= 0.8
3.
C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y−0,75Y=400
Y−0,75Y=400
Y=400/0.25=1600
4
d) 320 miliarde lei.
k=1/1-0.75=1/0.25=4
ΔY=k×ΔI
ΔY=4×80=320 miliarde lei
5
Y=C+I+G
Y d=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y.
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y−0,72Y=35+70+65
0,28Y=170
Y=170/0.28=607,14
6
S+EN=I
(−40+0,25Y)+10=40−40+0,25𝑌+10=40-40+0,25Y+10=400,
25𝑌−30=400,25Y−30=400,25
𝑌=70
0,25Y=70
7.
c
Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, guvernul se împrumută de pe piața internă prin emiterea de obligațiuni
Grupa 308 Seria B
1 A
Este descrescatoare deoarece înclinația medie spre consum scade odată cu venitul și este mai mare decât MPC. Acest rezultat este specific modelului Keynesist, unde consumul autonom determină un APC inițial ridicat, care se diminuează pe măsură ce venitul crește.
2
deltaY=50000;
deltaS=10000;
deltaC=DeltaY-deltaS;
deltaC=50000-10000=40000;
MPC=40000/50000=0,8 sau 80%.
3
S=0;
C=Y;
Y=400+0,75Y;
Y-0,75Y=400 => 0,25Y=400 => Y=400/0,25=1600 u.m.
4 D
k=1/1-MPC;
MPC=0,75;
deltaI=80:
deltaY=k*deltaI;
k=1/1-0,75 => k=1/0,25=4;
deltaY=4*80=320;
5
Y=C+I+G;
Yd=Y-T;
T=0,1
C=35+0,8Yd;
C=35+0,8*0,9Y=35+0,72Y;
Y=35+0,72Y+70+65
Y-0,72=170 => Y=170/0,28=607,14
SoldBugetar=T-G;
T=0,1Y=60,71;
SoldBugetar=60,71-65=-4,29 => deficit bugetar
6
7 C
Când statul acoperă deficitul prin împrumuturi interne, creșterea cererii de capital determină o creștere a ratei dobânzii
8
În contextul crizei pandemice COVID-19, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri semnificative ale datoriilor publice, ca urmare a măsurilor adoptate pentru susținerea economiilor afectate. Conform datelor disponibile, între sfârșitul anului 2019 și sfârșitul trimestrului al treilea din 2021, cele mai mari creșteri ale datoriei publice, exprimate ca procentaj din PIB, au fost observate în Spania cu o crestere de 26,4 procente având o datorie de aproape 120% din PIB.
Seria A, grupa 305
1. a). In modelul keynesist, functia consumului este C=C0+c*Y. Inclinatia medie spre consum este C/Y=C0/Y+c. Pe masura ce venitul creste, C0/Y scade.
2. Daca venitul creste cu 50.000 mld lei, iar economiile cresc cu 10.000 mld lei, atunci consumul creste cu 40.000 mld lei. Inclinatia marginala spre consum este raportul dintre cresterea consumului si cresterea venitului 40.000/50.000=0.8
3. Pragul de ruptura al venitului se determina din ecuatia C=Y. 400+0.75Y=Y -> 400=0.25Y -> Y = 1.600 mld lei.
4. c). Multiplicatorul investitiei este 1/1-MPC=1/1-0.75=4. Cresterea venitului rezultata dintr-un sport investitional de 80 mld lei este 4*80=320 mld lei.
5. C=35+0.8Yd, Yd=Y−T=Y−0.1Y=0.9Y. C=35+0.8*0.9Y=35+0.72Y. Cererea agregata: AD=C+I+G=35+0.72Y+70+65=170+0.72Y. La echilibru, Y=AD, deci Y=170+0.72Y => 0.28Y=170 -> Y=170/0.28=607.14 mld lei. Soldul bugetului statului T-G=0.1*607.14-65=60.71-65=-4.29 mld lei in deficit.
6. c). S=I+NCO => -40+0.25Y=40+10 -> 0.25Y=90 -> Y=90/0.25=360 mld. u.m.
7. c). Acoperirea deficitului bugetar prin datorie publica interna creste cererea de fonduri pe piata financiara, ceea ce poate duce la o crestere a ratei dobanzii.
8. In criza pandemica, multe state ale UE au avut cresteri ale datoriilor publice. De ex, Spania si Italia au avut cresteri in raport cu PIB-ul comparativ cu 2019.
Dobre Cosmin Gabriel
Grupa 305 A
1. a)
2. 0,80
3. 1600
4. d)
5. ?
6. c)
7. c)
8. In Grecia a fost cea mai mare.
1.A
2.Y+ 50md
S+10 md
C’=?
C’ – delta C/ delta y
Y= S + C
Delta Y= delta S plus delta C > delta C = 40 md
C’ = 40md/50md= 0,8
3
Y=c
Y= 400+ 0,75Y
y-0,75y = 400
Y= 1600
4
Ki=delta Y/ delta I=1/s’
Delta Y = ki x delta I
Ki = 1/S’ =1/0,25=4
Delta Y = 4 x 80= 320 Md
D
5.
Y = C + I + G și yd = Y – T
yd = 0,9 Y
Y = 35+ 0,72y+ 135
Y- 0,72 Y= 170
Y= 607,14
T= 60,714
T- G= -4,286 deficit bugetar
6.S+ Tn= I
(-40+0,25y) + (-10)=40
-50 + 0,25y= 40
0,25 Y =90
Y=360 Md
Pib=360 Md
7. Atunci când statul nu și dorește să împovăreze dpdv fiscal economia tarii, apelează la datorii publice pt a putea să își acopere cheltuielile. Acest aspect are un impact direct asupra pieței creditului , astfel rata dobânzii va crește (C)
8. În contextul crizei pandemice , o mare parte din țările UE au înregistrat i creștere semnificativă a datoriilor publice .Romania a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE , respectiv de 4,4% PIB . Ulterior în 2020 , România își crește deficitul bugetar cu 4,7 puncte procentuale , ajungând la 9,1 % PIB și poziționându-se alături de Bulgaria în extremitatea pozitivă a clasamentului
Boghiu Andrei Gabriel 302A
1. În modelul keynesist, funcția consumului spune că oamenii consumă o parte din venitul lor și economisesc restul. Înclinația medie spre consum este raportul dintre consumul total și venitul total. De obicei, înclinația medie spre consum este mai mică decât înclinația marginală (adică, pe măsură ce venitul crește, oamenii economisesc mai mult).
R: d): înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decât înclinația marginală.
2. Înclinația marginală spre consum este cât de mult crește consumul atunci când venitul crește. Dacă venitul crește cu 50.000 mld. lei și economiile cresc cu 10.000 mld. lei, înseamnă că oamenii consumă mai puțin din creșterea venitului. Dacă consumul crește cu 40.000 mld. lei, atunci înclinația marginală spre consum este:
𝑐=40.000/50.000
=0,8
c= 50.000/40.000
= 0,8
înclinația marginală spre consum este 0,8.
3. Pragul de ruptură este venitul la care consumul este egal cu venitul (adică nu rămâne nimic de economisit). Dacă funcția consumului este
𝐶=400+0,75𝑌
C=400+0,75Y, atunci la pragul de ruptură
C=Y:400+0,75𝑌
=𝑌400+0,75Y=Y400
=𝑌−0,75Y
400=Y−0,75Y
400=0,25𝑌
400=0,25Y
Y=1600
Deci, pragul de ruptură al venitului este 1600.
4. Creșterea venitului dintr-un spor investițional
Dacă investițiile cresc cu 80 miliarde lei și înclinația marginală spre consum este de 0,75, atunci creșterea venitului va fi de:
Δ𝑌=11−0,75×80
=4×80
=320miliarde le.
ΔY= 1−0,75
1 ×80=4×80=320 miliarde lei.
Răspunsul corect este d): 320 miliarde lei.
5. Nivelul de echilibru al venitului și soldul bugetului statului
Avem funcția consumului:
𝐶=35+0,8𝑌𝑑
C=35+0,8Y d
𝑌𝑑=𝑌−𝑇Y d
=Y−T, iar taxele sunt exprimate prin 𝑇=0,𝑌
T=0,1Y. Investițiile sunt 70 miliarde lei și cheltuielile guvernamentale sunt 65 miliarde lei.
Y se poate calcula astfel:
𝑌=𝐶+𝐼+𝐺 ; Y=C+I+G
R: 𝑌=(35+0,72𝑌)+70+65
𝑌=170+0,72𝑌
0,28𝑌=170
𝑌=607,14 miliarde lei
Sold buget: 𝑇=0,1×607,14=60,
=714 miliarde lei
Deficit buget: 60,714−65=−4,286miliarde lei
6. Calcularea PIB-ului
Economisirea este dată de:
S=−40+0,25Y, iar investițiile sunt 40 miliarde u.m. și ieșirile nete de capital sunt 10 miliarde u.m.
PIB-ul: 𝑆=𝐼+𝑁𝑋
S=I+NX−40+0,25𝑌=40+10-40 0,25Y=40+100,25
𝑌=90
0,25Y=90𝑌=360 miliarde u.m.
Y=360 miliarde u.m..
7. Acoperirea deficitului prin datorie publică internă:
Atunci când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, guvernul împrumută bani de la cetățeni sau instituții financiare interne. Acest lucru poate crește cererea de bani și, implicit, rata dobânzii.
c): rata dobânzii crește.
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul crizei pandemice
R: În timpul pandemiei, multe state din UE au avut datorii publice mult mai mari din cauza cheltuielilor suplimentare pentru sprijinirea economiei. Cele mai rapide creșteri ale datoriilor au fost înregistrate în țări precum Italia, Spania și Franța, care aveau deja datorii mari înainte de pandemie.
1. În modelul keynesist, funcția consumului arată că oamenii folosesc o parte din venitul lor pentru consum și economisesc restul. Înclinația medie spre consum reprezintă raportul dintre consumul total și venitul total. De obicei, aceasta este mai mică decât înclinația marginală (adică, pe măsură ce venitul crește, tendința de a economisi crește).Asadar d): înclinația medie spre consum scade odată cu creșterea venitului și este mai mică decât înclinația marginală.
2. Înclinația marginală spre consum măsoară cât de mult crește consumul atunci când venitul crește. Dacă venitul se majorează cu 50.000 mld. lei și economiile cresc cu 10.000 mld. lei, rezultă că oamenii consumă mai puțin din această creștere. Dacă consumul crește cu 40.000 mld. lei, atunci înclinația marginală spre consum este:
𝑐=40.000/50.000 =0,8
Înclinația marginală spre consum este 0,8.
3. Pragul de ruptură este nivelul de venit la care consumul este egal cu venitul (adică nu există economii). Dacă funcția consumului este 𝐶=400+0,75𝑌, atunci pragul de ruptură se calculează astfel:
C = Y:
400 + 0,75Y = Y
400 = Y – 0,75Y
400 = 0,25Y
Y = 1600
Prin urmare, pragul de ruptură al venitului este 1600.
4. Impactul creșterii investițiilor asupra venitului
Dacă investițiile cresc cu 80 miliarde lei, iar înclinația marginală spre consum este de 0,75, atunci creșterea venitului va fi:
Δ𝑌 = 1 / (1 − 0,75) × 80 = 4 × 80 = 320 miliarde lei
Răspunsul corect este d): 320 miliarde lei.
5. Determinarea nivelului de echilibru al venitului și soldului bugetar
Avem funcția consumului: 𝐶=35+0,8𝑌𝑑, iar 𝑌𝑑=𝑌−𝑇, cu 𝑇=0,1𝑌. Investițiile sunt 70 miliarde lei, iar cheltuielile guvernamentale sunt 65 miliarde lei.
𝑌 = 𝐶 + 𝐼 + 𝐺
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y = 607,14 miliarde lei
Calcularea soldului bugetar:
𝑇 = 0,1 × 607,14 = 60,714 miliarde lei
Deficitul bugetar: 60,714 – 65 = -4,286 miliarde lei
6. Calculul PIB-ului
Economisirea este dată de funcția: 𝑆=−40+0,25𝑌. Investițiile sunt 40 miliarde u.m. și ieșirile nete de capital sunt 10 miliarde u.m.
𝑆 = 𝐼 + 𝑁𝑋
-40 + 0,25Y = 40 + 10
0,25Y = 90
𝑌 = 360 miliarde u.m.
7. Finanțarea deficitului prin datorie publică internă
Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, guvernul se împrumută de la cetățeni sau instituții financiare din țară. Acest lucru poate crește cererea de bani, determinând astfel creșterea ratei dobânzii. Răspunsul corect este c): rata dobânzii crește.
8. Creșterea datoriei publice în UE în timpul crizei pandemice
În timpul pandemiei, statele din UE au acumulat datorii publice mai mari din cauza măsurilor economice de sprijin. Țările cu cele mai mari creșteri ale datoriei au fost Italia, Spania și Franța, care deja aveau datorii semnificative înainte de pandemie.
302A
Bucur Andrei
Seria A, Grupa 303
2. y creste cu 50.000
s creste cu 10.000
c’=?
Y1= Y0 + 50.000
S1= S0 + 10.000
deltaY= deltaC + deltaS
Y1 – Y0= deltaC + (S1-S0)
Y0 + 50.000 – Y0= deltaC +(S0 + 10.000 – S0)
50.000= deltaC + 10.000
deltaC= 40.000
=> c’= deltaC/deltaY= 40.000/50.000= 0,8
3. C= 400 + 0,75Y
R=J => S=I
Yr=?
Y=C => Y=400 + 0,75Y
0,25Y= 400
Y= 1600
4. d) 320 miliarde lei
c’=0,75
I= 80mld lei
c’ + s’ = 1 => s’=0,25
Ki=deltaY/deltaI= 1/s’ => Ki= 1/0,25= 4
deltaY= Ki x deltaI
= 4 x 80
=320mld lei
5. C=35 +0,8Yd
I= 70mld lei
G= 65mld lei
T=0,1Y
nivel echilibru al venitului=?
sold buget stat=?
Y= VN – Tv + TR
Yd= Y – 0,1Y
Yd= 0,9Y
C=35 +0,8Yd => 35 + 0,8 x 0,9Y = 35 + 0,72Y
Y= C + Ib + G
Y= (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y-0,72Y = 170
Y= 170/0,28
Y= 607,14 (nivelul de echilibru al venitului)
T= 0,1 x 607,14= 60,714
sold buget stat= T – G = 60,714 – 65= – 4,286 (este in pierdere)
Grupa 306,Seria B
1.IMeC = C / Y = (C0 + c * Y) / Y = C0 / Y + c
Pe măsură ce Y crește, termenul C0 / Y scade, iar IMeC devine mai mic.
De asemenea, IMeC este întotdeauna mai mare decât c, deoarece c este constant, în timp ce C0 / Y scade pe măsură ce Y crește.
Astfel, IMeC este descrescătoare în raport cu Y și mai mare decât c pentru orice Y.
2.
IMC = Delta C/Delta Y
Delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000
IMC = 40.000/50.000 = 0,8
3.
400 + 0,75Y = Y
400 = Y – 0,75Y
400 = 0,25Y
Y = 400/0,25 = 1600
4.
k = 1/1 – c
c = 0,75
k = 1/0,25 = 4
Delta Y = 4 * 80 = 320
5.
C = 35 + 0,72Y
AD = 170 + 0,72Y
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170/0,28 = 607,14
T = 0,1 * 607,14 = 60,71
Sold bugetar = 60,71 – 65 = -4,29
6.
S – I = NC
(-40 + 0,25Y) – 40 = 10
-80 + 0,25Y = 10
0,25Y = 90
Y = 90/0,25 = 360
8.creșterea datoriilor publice în UE în 2019-2020:
UE: 77,8% (2019) → 90,0% (2020)
Spania: 95,5% (2019) → 120,0% (2020)
Italia: 134,1% (2019) → 155,6% (2020)
Grecia: 180,5% (2019) → 206,3% (2020)
Franța: 97,4% (2019) → 115,0% (2020)
Belgia: 97,7% (2019) → 112,8% (2020)
Seria B Grupa 307
1.a) Înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre economisire, deoarece în teoria lui Keynes, consumul ocupă cel mai important rol.
2. C’=delta C/delta Y
C’=10.000/50.000=0.2
3. Prag de ruptură => S=0 Y=C
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400 => Y=400/0,25=1.600
Pragul de ruptură este de 1.600 u.m.
4.d) C’+S’=1
0,75 + S’=1
S’=0,25
K=1/S’=1/0.25=4
Y1=4×80 miliarde=320 miliarde
5. Y=C+Ip+G
Yd=Y-T => Yd=0,9Y
C=35+0,8×0,9Y=35+0,72Y
Y=35+0,72Y+70+65
Y-0,72Y=170
0,28Y=170 => Y=170/0,238
Y=607,14 nivel de echilibru
T=0,1X607,14=60,714
T-G=60,714-65=-4.286 deficit bugetar
6.c) S=I+Ex
−40+0,25Y=40+10
0,25Y=90 => Y=90/0.25
Y=360 mld. u.m.
7.c) Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să crească pentru a putea acoperii suma împrumutată de stat de la bănci.
8.La finalul anului 2020 cele mai mari rate ale datoriei publice au fost înregistrate în Grecia (205,6%), Italia (155,8%), Portugalia (133,6%), Spania (120,0%), Cipru (118,2%), Franța (115,7%) și Belgia (114,1%).
1. Înclinația medie spre consum este C=C/Y.
Pe măsură ce venitul (Y) crește, C/Y scade, ceea ce face ca înclinația medie să fie descrescătoare. Deoarece C> 0, înclinația medie este mai mare decât înclinația marginală.
2. ΔY=50000 miliarde lei
ΔS=10000 miliarde lei
C’=ΔC/ΔY (înclinația marginală)
ΔY=ΔC+ΔS => 50000=ΔC+10000 => ΔC=40000 miliarde lei
C’=40000/50000=0,8
3. Pragul de ruptură al venitului : Y=C
C=400+0,75Y
=> Y=400+0,75Y => 400=Y-0,75Y=0,25Y => Y=400/0,25=1600 u.m.
4.Raspunsul corect este d) 320 miliarde lei
C’=0,75 =>S’=0,25
Ki=1/s’=1/0,25=4
Creşterea economică =4*80=320 miliarde lei
5. C=35+0,8Yd
I=70 mld. lei
G=65 mld. lei
T=0,1Y
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8*0,9Y = 35+0,72Y
Condiția de echilibru : Cag=Y=C+I+G = 35+0,72Y +70 + 65 = 170 + 0,72Y => 170=Y-0,72Y = 0,28Y => Y= 170/0,28= 607,14 mld. lei
6. S=-40+0,25Y => Ca=40, S’=0,25
I=40 mld. u.m.
Exnet=10 mld. u.m. = S-I
=> 10=S-40 => S= 10+40=50
=> 50=-40+0,25Y => 0,25Y=90 => Y=90/0,25=360 mld. u.m.
Răspunsul corect este c).
7. Răspunsul corect este c) crească.
Atunci când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, guvernul împrumută bani, ceea ce crește cererea de fonduri pentru credit. Aceasta poate duce la o creștere a ratei dobânzii pe piața creditului, deoarece guvernul devine un concurent important pentru sectorul privat în ceea ce privește împrumuturile.
Acesta este un exemplu al efectului de evicțiune, unde împrumuturile guvernamentale suplimentare pot reduce investițiile private.