Lecția 4 – Moneda și sistemul monetar
– semnificația monedei în economie: cererea de bani, oferta de bani și prețul banilor
– funcționarea sistemului monetar contemporan: rolul băncilor și politica monetară
TEMA 4
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, argumentând consistent toate răspunsurile, indicând numele și prenumele, iar la începutul rezolvării – seria și grupa. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 14 mai, ora 21:00, după care răspunsurile nu mai sunt acceptate.
1..Explică sintetic de ce au apărut banii și care este principala implicație economică a existenței monedei, oferind și exemple în acest sens.
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor; b) creșterea prețului banilor și a cantității de monedă pe piață; c) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea masei monetare; d) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea PIB; e) nici una dintre cele de mai sus.
3. În perioada T0– T1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de circulație a banilor crește de 2 ori. Volumul bunurilor economice crește cu 100% iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25%. În aceste condiții, masa monetară: a) scade cu 20%; b) scade cu 50%; c) crește cu 100%; d) crește cu 25%; e) rămâne neschimbată.
4. Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 25%, multiplicatorul monedei scripturale este: a) 0; b) 1; c) 25; d) 4; e) 2,5.
5. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: a) tipărind numerar; b) acordând credite; c) schimbând numerarul din casierie în rezerve la banca centrală; d) cumpărând titluri guvernamentale; e) acceptând depozite.
6. În sistemul bancar se creează un nou depozit de 2.000 miliarde lei, creditele acordate pe această bază fiind de 1.800 miliarde lei. Prin procesul de multiplicare a banilor de cont, masa monetară sporește cu: a) 2.000 mld. lei; b) 3.800 mld. lei; c) 18.000 mld. lei; d) 36.000 mld. lei; e) 40.000 mld. lei.
7. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale; b) pe termen lung, numai a producției totale; c) pe termen scurt, în relație directă, numai a prețurilor; d) pe termen lung, în relație invers proporțională, numai a prețurilor; e) pe termen scurt, în relație direct proporțională, a producției totale.
8. Masa monetară reprezintă la un moment dat 10.000 mld. u.m. Numerarul reprezintă 40% din mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecințe este posibilă în cazul constituirii unor depozite bancare de 1.000 mld. u.m.: a) masa monetară crește cu 1.000 u.m.; b) masa monetară scade cu 1.000 u.m.; c) numerarul crește cu 10%; d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%; e) numerarul scade cu 25%.
9. Nu este instrument al politicii monetare: a) cota rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale; b) cumpărările de titluri guvernamentale de către banca centrală; c) vânzările de titluri guvernamentale de către banca centrală; d) consumul guvernamental de bunuri și servicii; e) rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca centrală.
10. În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Consultă câteva articole din presa economică și indică principala motivație, dar și principala implicație a scăderii ratei dobânzii de referință.
GHita Lorena Grupa 306,seria B
1.Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient deoarece presupunea ca fiecare persoană să aibă exact ce își dorea cealaltă. Inițial, s-au folosit bunuri precum sarea sau aurul, apoi s-au introdus banii ca mijloc universal de schimb.
De exemplu, un fermier poate vinde grâu și, cu banii obținuți, își cumpără unelte, fără să caute un fierar interesat de grâu.
Astfel, moneda face schimburile mai ușoare și susține dezvoltarea economiei.
2.Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Explicație: Atunci când oferta de bani scade, iar celelalte condiții rămân neschimbate (ceteris paribus), masa monetară disponibilă se reduce. Banii devin mai rari, deci mai valoroși — adică „prețul” banilor crește. În același timp, scade cererea agregată, ceea ce duce la scăderea prețurilor bunurilor.
Acesta este un efect specific contracției monetare, cunoscut și sub numele de deflație.
3.M × V = P × Q
M0 × V0 = P0 × Q0
M1 × 2V0 = 1,25P0 × 1,5Q0
M1 × 2V0 = 1,875 × P0 × Q0
M1 = (1,875 × P0 × Q0) / (2 × V0)
M0 = (P0 × Q0) / V0
M1 = (1,875 / 2) × M0
M1 = 0,9375 × M0
M1 = 93,75% din M0 → masa monetară scade cu 6,25%.
b) scade cu 50%.
4.Multiplicator = 1 / r
r = 25% = 0,25
Multiplicator = 1 / 0,25 = 4
Răspuns corect: d) 4
5.Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă prin:
Răspuns corect: b) acordând credite,deoarece băncile comerciale creează monedă când acordă credite. Ele nu dau bani fizici, ci creditează conturile clienților, ceea ce crește masa monetară.
6.r = 200 / 2.000 = 0,1 = 10%
Multiplicator = 1 / r = 1 / 0,1 = 10
ΔM = 2.000 × 10 = 20.000 mld. lei
Rapunsul final este 20.000 mld. lei, dar nu se regăsește printre opțiuni.
7.Raspunsul meu este a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale deoarece când masa monetară crește pe termen scurt crește cererea de bunuri și servicii iar preturile se maresc (inflație), cât și producția (PIB real).
8.10.000 mld. u.m. + 1.000 mld. u.m. = 11.000 mld. u.m.
4.000 mld. u.m. – 1.000 mld. u.m. = 3.000 mld. u.m.
(3.000 mld. u.m. / 11.000 mld. u.m.) × 100 = 27,27%
=>raspunsul final este e) numerarul scade cu 25%.
9.Răspunsul corect este: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Consumului guvernamental de bunuri și servicii nu are legătură cu politica monetară, care se ocupă cu controlul masei de bani și dobânzilor. Acesta este un instrument al politicii fiscale, care se referă la cheltuielile și impozitele guvernului.
10.Motivul principal al reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR este pentru a sprijini economia, având în vedere că inflația a scăzut și economia crește mai încet decât se aștepta. Astfel, BNR a vrut să facă împrumuturile mai ieftine, stimulând investițiile și consumul.
(Agerpres,deciziile BNR privind politica monetară.)
Grupa 306,seria B
1.Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient deoarece presupunea ca fiecare persoană să aibă exact ce își dorea cealaltă. Inițial, s-au folosit bunuri precum sarea sau aurul, apoi s-au introdus banii ca mijloc universal de schimb.
De exemplu, un fermier poate vinde grâu și, cu banii obținuți, își cumpără unelte, fără să caute un fierar interesat de grâu.
Astfel, moneda face schimburile mai ușoare și susține dezvoltarea economiei.
2.Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Explicație: Atunci când oferta de bani scade, iar celelalte condiții rămân neschimbate (ceteris paribus), masa monetară disponibilă se reduce. Banii devin mai rari, deci mai valoroși — adică „prețul” banilor crește. În același timp, scade cererea agregată, ceea ce duce la scăderea prețurilor bunurilor.
Acesta este un efect specific contracției monetare, cunoscut și sub numele de deflație.
3.M × V = P × Q
M0 × V0 = P0 × Q0
M1 × 2V0 = 1,25P0 × 1,5Q0
M1 × 2V0 = 1,875 × P0 × Q0
M1 = (1,875 × P0 × Q0) / (2 × V0)
M0 = (P0 × Q0) / V0
M1 = (1,875 / 2) × M0
M1 = 0,9375 × M0
M1 = 93,75% din M0 → masa monetară scade cu 6,25%.
b) scade cu 50%.
4.Multiplicator = 1 / r
r = 25% = 0,25
Multiplicator = 1 / 0,25 = 4
Răspuns corect: d) 4
5.Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă prin:
Răspuns corect: b) acordând credite,deoarece băncile comerciale creează monedă când acordă credite. Ele nu dau bani fizici, ci creditează conturile clienților, ceea ce crește masa monetară.
6.r = 200 / 2.000 = 0,1 = 10%
Multiplicator = 1 / r = 1 / 0,1 = 10
ΔM = 2.000 × 10 = 20.000 mld. lei
Rapunsul final este 20.000 mld. lei, dar nu se regăsește printre opțiuni.
7.Raspunsul meu este a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale deoarece când masa monetară crește pe termen scurt crește cererea de bunuri și servicii iar preturile se maresc (inflație), cât și producția (PIB real).
8.10.000 mld. u.m. + 1.000 mld. u.m. = 11.000 mld. u.m.
4.000 mld. u.m. – 1.000 mld. u.m. = 3.000 mld. u.m.
(3.000 mld. u.m. / 11.000 mld. u.m.) × 100 = 27,27%
=>raspunsul final este e) numerarul scade cu 25%.
9.Răspunsul corect este: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Consumului guvernamental de bunuri și servicii nu are legătură cu politica monetară, care se ocupă cu controlul masei de bani și dobânzilor. Acesta este un instrument al politicii fiscale, care se referă la cheltuielile și impozitele guvernului.
10.Motivul principal al reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR este pentru a sprijini economia, având în vedere că inflația a scăzut și economia crește mai încet decât se aștepta. Astfel, BNR a vrut să facă împrumuturile mai ieftine, stimulând investițiile și consumul.
(Agerpres,deciziile BNR privind politica monetară.)
Axinte Maria-Bianca, grupa 301, seria A
1) La început, în absența banilor oamenii realizau “trocul”: schimburi directe de bunuri- dădeau ce aveau pentru a primi altceva de care aveau nevoie. De exemplu: un fermier dădea la schimb roșii pentru a primi miere de la un apicultor. Doar că în timp acest schimb a devenit dificil, deoarece a inteevenit Dubla coincidență a nevoilor: cand omul nu găsea pe cineva care să aibă exact bunul de care avea nevoie și care să vrea ce are el de oferit.
Astfel au început să folosească bunuri vandabile (ce puteau fi vândute), de ex aurul( cel mai folosit) cu valoare intrinsecă. În acest mod, acele bunuri au devenit mijloace de schimb, adica au fost folosite ca monedă marfă. Treptat, s-a facut trecerea de la moneda marfă, la cea fiduciară (banii)- nu au valoare intrinsecă, pentru a face schimburile economice mai usoare, mai rapide si mai sigure.
Dupa cum susține si Carl Menger, banii au aparut natural, nu au fost inventați de stat.
Principala implicație economică a monedei este că aceasta funcționează ca mijloc general de schimb, acceptat de toți pentru cumpărarea și vânzarea de bunuri și servicii. Moneda elimină dificultățile schimbului direct, făcând tranzacțiile mai rapide și eficiente si permitand măsurarea valorii, calculul economic și păstrarea valorii în timp.
2)O scadere a ofertei de bani, in conditii de caeteris paribus, va duce la creșterea dobânzilor. Daca vor creste dobanzile, vor scadea investitiile, ducand la scaderea cererii agregate. Odata cu scaderea cererii agregate, vor scadea veniturile si intr-un final pretul bunurilor. Fiind un raport invers PCB=1/P, inseamna ca Puterea de cumparare a banilor va creste. Așadar, raspunsul corect este a)scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
3)Raspuns corect: d)creste ce 25%
3) PCB scade cu 20%
PCB= 1/P => P=1/PCB
daca PCB scade cu 20% => Ipcb=80% =0,8 => Ip= 1/Ipcb=1/0,8=1,25 = 125% => delta procentuala pret = 125%-100% = 25%
pretul a crescut cu 25% din t0 in t1
viteza banilor se dubleaza => v1= 2v0
vol bunurilor economice Y creste cu 100% => Y1=2Y0
volumul bunurilor pentru autoconsum este de 25%=> doar 75% din Y= Y tranzactionat=> Ytranz= Yx0,75
t0: Teoria cantitativa a banilor: M0 x v0 = P0 ( Y 0x 0,75)
t1: M1 x 2v0= 1,25P0 x (2Y0 x 0,75)
t1:M1x2v0= 1,25P0 x 1,5Y0= 1,875P0x Y0
t0: M0x v0= 0,75P0 xY0
(M₁ × 2V₀) / (M₀ × V₀)
= (1.875 P₀ Y₀) / (0.75 P₀ Y₀)
= 1.875 / 0.75
= 2.5
⇒ (M₁ / M₀) × 2 = 2.5
⇒ M₁ / M₀ = 2.5 / 2
⇒ M₁ / M₀ = 1.25, +25%
1. Apariția banilor a fost determinată de limitele trocului, care necesită o dublă coincidență a dorințelor, adică ambii participanți trebuie să aibă și să dorească exact ceea celălalt oferă. Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor economice și implicit dezvoltarea comerțului. Moneda permite stabilirea unui etalon de valoare și a unei unități de cont.
Exemplu:
Un agricultor poate vinde grâu și porumb pe bani și cumpăra unelte, fără a fi nevoit să facă troc cu fierarul.
Banii au apărut din nevoia de a înlocui trocul ineficient, iar moneda face posibilă creșterea economică.
2. A, O scădere a ofertei de bani înseamnă că există mai puțini bani în circulație. Aceasta are două efecte principale:
a) Prețurile bunurilor scad – deoarece oamenii au mai puțini bani, cererea pentru bunuri scade, iar în economie mai puțină cerere reprezintă prețuri mai mici, adică deflație.
b) Prețul bunurilor crește – în termineni economici ,,prețul bunurilor” reprezintă dobânda. Când banii sunt mai puțini, devin mai valoroși și sunt mai greu de obținut, așadar dobânzile cresc.
Exemplu:
Dacă Banca Centrală reduce masa monetară, dobânzile cresc, iar inflația scade, ducând la o reducere generală a prețurilor.
3. , M=masa monetară V=viteza de circulație a banilor P=nivelul prețurilor T=volumul tranzacțiilor
M x V = P x T
V crește de 2 ori -> V1 = 2 x V0
P crește cu 25% -> P1 = 1,25 x P0
T crește de 1,5 ori -> T1 = 1,5 x T0
M1 x 2V0 = 1,25P0 x 1,5T0
M1 = (1,25 x 1,5)/2 x M0
1,875/2 x M0
0,9375 x M0
Masa monetară scade cu 6,25%.
4. D, Multiplicator = 1/r
r= rata rezervelor obligatorii
r = 25% = 0,25
Multiplicator = 1/0,25 = 4
5. B, Băncile comerciale nu tipăresc numerar. Aceasta este o atribușie exclusivă a băncii centrale. Dar în schimb, ele creează monedă scripturală prin acordarea de credite.
Când o bancă oferă un credit, ea nu dă bani existenți din seif, ci creează un depozit în contul clientului, crescând astfel masa monetară.
Exemplu:
Dacă banca acordă un credit de 10.000 lei, acești bani apar în contul clientului ca o sumă disponibilă, deși nu au existat fizic înainte.
6. E, Depozit inițial = 2.000 miliarde lei
Credite acordate = 1.800 miliarde lei
Rezervele obligatorii = 2.000 – 1.800 = 200 miliarde lei
r = 200/2.000 = 0,10 = 10%
1/r = 1/0,10 = 10
Depozitul inițial multiplicator = 20.000 miliarde lei
Masa monetară totală = 2.000 + 18.000 = 20.000 miliarde lei
1.800 x 1/0.045 = 40.000 miliarde lei
200/1.800+200 = 200/2.000 = 10%
Multiplicator = 1/0,05 = 20 = 40.000
7. A, M x V = P x Y
M=masa monetară V=viteza de circulație a banilor P=nivelul prețurilor Y=producția totală
Pe termen scurt, când economia nu este la capitate maximă, o creștere a masei monetare stimulează cererea.
Aceasta duce atât la:
a)creșterea producției – firmele produc mai mult pentru a răspunde cererii
b)creșterea prețurilor – datorită presiunii inflaționiste
Pe termen lung, conform teoriei, economia ajunge la potențialul său și creșterea masei monetare influențează doar prețurile.
8. E, Masa monetară totală = 10.000 miliarde u.m.
Numerarul reprezintă 40% din masa monetară.
10.000,40 = 4.000 miliarde u.m.
Numerarul scade cu 1.000 miliarde u.m.
4.000-1.000 = 3.000 miliarde u.m.
1.000/4.000 x 100 = 25%
9. D, Politica monetară este condusă de banca centrală și urmărește controlul masei monetare și al condițiilor de creditare în economie.
Cota rezervelor obligatorii – influențează cât de mult pot băncile credita.
Operațiunile pe piața deschisă – cumpărarea și vânzarea de titluri guvernamentale pentru a influența lichiditatea.
Rata dobânzii de politică monetară – influențează costul creditului.
Dobânzile la facilități oferite băncilor comerciale – inclusiv depozitele acestora la banca centrală.
Consumul guvernamental de bunuri și servicii este un instrument al politicii fiscale, nu monetare. Politica fiscală este gestionată de guvern și vizează cheltuielile publice și impozitele.
10. În perioada iunie-august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% pe an, în două etape: în iulie 6,75%, iar în august la 6,5%.
Decizia BNR a fost determinată de scăderea mai rapidă decât se anticipa a inflației. În iunie 2024, rata anuală a inflației a coborât la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai. Această reducere a fost influențată de ieftinirea semnificativă a energiei, în special a gazelor naturale, precum și de scăderea dinamicii prețurilor alimentelor.
Reducerea ratei dobânzii de politică monetară are ca efect principal stimularea creditării și a consumului. Dobânzile mai mici la credite încurajează atât populația, cât și companiile să acceseze împrumuturi, ceea ce poate duce la o creștere a cererii agregate și, implicit, la impulsionarea activității economice. Totodată, costurile mai reduse ale finanțării pot susține investițiile și consumul intern, contribuind la relansarea economică într-un context de încetinire a creșterii PIB-ului.
În concluzie, BNR a redus dobânda de politică monetară pentru a susține relansarea economică, în contextul unei inflații în scădere și al unei activități economice mai slabe decât se anticipa.
Grupa 309, Seria B
1
Banii au apărut ca o soluție la dificultățile trocului, adică schimbul direct de bunuri, ce presupunea o “dublă coincidență a dorințelor” adică fiecare parte trebuia să dorească ceea ce oferea cealaltă. Această problemă a fost rezolvată prin introducerea unui mijloc de schimb, moneda.
Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor economice și îmbunătăţirea eficienţei alocării resurselor în cadrul producției, ceea ce duce la apariția calculului economic și, implicit, diviziunii muncii şi proprietăţii private a mijloacelor de producţie.
2- a)
O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus, determină scăderea prețurilor bunurilor, deoarece există mai puțini bani disponibili pentru aceeași cantitate de bunuri; simultan, prețul banilor (reflectat prin rata dobânzii) crește, deoarece moneda devine mai rară, mai valoroasă. Pentru reglarea situației economice și restabilirea echilibrului monetar este necesară egalizarea cererii de bani cu noul nivel al masei monetare, prin diminuarea valorii banilor și creşterea nivelului preţurilor bunurilor.
4- d)
r= cota rezervelor obligatorii
m= multiplicatorul monedei
m= 1/r= 1/ 25/100= 1/0,25= 4
5- b)
Bancă de Emisiune este doar Banca Centrală, ȋnsă băncile comerciale pot emite monedă scripturală, prin acordarea de credite.
6- c)
Depozit= 2000 mld lei și Credite= 1800 mld lei => Rezerve= 2 mld lei
rRMO= 200/2000= 0,1= 10%
m= 1/r =1/ 10/100= 1/0,1= 10
DM= m x Credite= 10 x 1800 mld lei= 18000 mld lei
7- a)
Modificarea masei monetare atrage, pe termen scurt, modificarea atȃt a nivelului producției, în măsura în care economia nu funcționează la potențialul său maxim, dar și a prețurilor, ȋntrucȃt pe termen lung, efectul este asupra prețurilor, nu și asupra producției reale.
8- e)
M= 10000 mld u.m.
N0(numerar initial)= 40% x M= 40% x 10000 mld u.m.= 4000 mld u.m.
Depozite= 1000 mld u.m.
N1(numerar dupa depozite)= 4000- 1000= 3000 mld u.m.
=> Numerarul scade cu 25%, ȋn timp ce masa monetara(M) rǎmȃne constantǎ
9- d)
Doar rata rescontului, operaţiunile cu titluri pe piaţa deschisă şi rata rezervei obligatorii sunt instrumente de politică monetară.
10
În perioada iunie-august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, principalul motiv fiind scăderea mai rapidă a inflației decât se anticipase, în special ca urmare a ieftinirii energiei și alimentelor, dar și a reducerii inflației de bază. Principalul efect al acestei măsuri este stimularea activității economice, într-un context în care PIB-ul s-a redus semnificativ în al patrulea trimestru al anului 2024, la 0,7%, de la 1,2% în trimestrul anterior, BNR urmărind astfel să încurajeze creditarea și consumul.
Sursa: https://www.bnro.ro/page.aspx?prid=26160
Andrieș Răzvan grupa 301 seria A
1) Banii au aparut ca o alternativă la metoda folosită înainte, aceea fiind trocul, deoarece aceasta nu era una eficentă în satisface cu exactitate neviele cumpărătorului cât și le vânzătorului. Moneda facilitează schimbul de produse fiind totodată și o unitate de cuantificare a capitalului fiecrei persoane. Spre exemplu, în loc să schimbi ouă pe pâine, poți vinde ouăle pentru bani iar apoi îi poți da pe acestia pentru a cumpăra pâine.
2) a)scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor, deoarece reducerea banilor determină scăderea cererii de produse, iar acest lucru duce la scăderea prețurilor bunurilor. Iar simultan prețul banilor crește, deoarece banii devin mai rari.
3) e)rămâne neschimbată, deoarece conform formulei M × V=P × Q aceasta rezultă:
Scaderea puterii de cumparare cu 20% înseamnă creșterea prețurilor cu 25%
Iar dacă volumul banilor crește cu 100% asta înseamnă că viteza producției acestora se dublează
Și din aceste două lucruri rezultă că masa monetară rămâne constantă deoarece 75% din bunuri sunt tranzacționate iar restul ramân pentru autoconsum
4) d)4, deoarece în cazul multilicării monedei scripturale la o cotă de rezervă de 25% acest lucru rezultă conform formulei: multiplicator monetar = 1/rata obigatorie => 1/0,25 = 4
5) b)acordând credite, deoarece bancile comerciale au capacitatea de a crea monedă doar în cazul acordării creditelor, acest lucru realizânduse în contextul folosirii banilor din conturile clienților ca depozite.
6) b)3.800 mld. lei, deoarece:
depozit inițial = 2.000 mld. lei
credite acordate = 1.800 mld. lei
Masa monetară totală = depozit + credite = 2.000 + 1.800 = 3.800 mld. lei.
7) a)pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale, deoarece teoria cantitativă a banilor în variantă dinamică pe termen scurt aceasta crește masa monetară care duce la stimularea producției și a prețurilor.
8) d)ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%, deoarece:
40% din numerarul inițial este egal cu 40% din 10000 adică 4000 mld. u.m.
Iar depozitul fiind de 1000 mld. u.m. => (1000/4000) x 100 = 25%
Numerar inițial: 40% din 10.000 = 4.000 mld. u.m.
9) d)consumul guvernamental de bunuri și servicii, deoarece această îndatorire îi revine politicii fiscale, nu celei monetare.
10) Peincipala motivație a BNR de a reduce rata dobânzii de la 7% la 6,5% a fost datorată scaderii ratei inflației anticipate sub nivelul speculat. Respectiv de la 6,61% în luna Martie la 4,94% în luna Iulie acest lucru permițândui BNR-ului să sprijine economia. Iar acest lucru a avut principala implicație resimțită sub form creșterii numărului de credite cât și creșterea în general a consumului.
307.B
1. Apariția banilor a apărut din nevoia de înlocuire a tronului. Care era o metoda ineficientă.
2. A) Valoarea banului are o reprezentare invers proporțională cu numărul banului.
3. E) ?
4. D) PCB= 1/p = 1/0.25 = 4
5. B) Daca o banca acorda un credit aceasta nu este obligata sa mute bani fizici aceștia pot doar scrie un număr in contul altui client, dar bani nu dispar din contul clientului care a depus bani.
6. C) rezerva este de 10%= 0,1
PCB=1/0.1=10
10×2000=20000
20000-2000=18000 mld.lei
7. A) ,,Este evidenţiată astfel relaţia de cauz
alitate ce se stabileşte
între cantitatea de bani existen
tă în economie şi variabilele e
conomice care se
găsesc sub incidenţa acesteia”
8 E) in banca am 6000 si numerar am 4000
Transfer din numerar in banca suma de 1000
La început am avut in numerar 4000 si la sfârșit am avut 3000 este o scădere de 25%
9. D) Consumul guvernamental de bunuri și servicii este un instrument al politicii fiscale.
Ține de guvern, nu de banca centrală.
10. A scăzut rata inflației.
304 A
1. Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care presupunea o „dublă coincidență a dorințelor”, adică fiecare parte trebuia să aibă exact ceea ce cealaltă își dorea. Introducerea monedei a permis:
facilitarea schimburilor comerciale,
măsurarea valorii bunurilor,
economisirea și transferul valorii în timp.
Implicație economică: creșterea eficienței economice prin reducerea costurilor tranzacțiilor și stimularea dezvoltării piețelor.
Exemplu: În loc să facă troc (grâu contra pantofi), fermierul vinde grâul pe bani și cumpără pantofii de unde dorește.
2. Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
O ofertă de bani mai mică înseamnă mai puțini bani disponibili pentru achiziții, ceea ce duce la scăderea cererii și implicit a prețurilor. Banii devin „mai rari”, deci mai valoroși.
3. Răspuns corect: a) scade cu 20%.
M × V = P × T
M × 2 = 0,8 × 2,5 → M = (0,8 × 2,5) / 2 = 1 → M scade cu 20%.
4. Răspuns corect: d) 4
Multiplicator = 1 / rata rezervelor = 1 / 0,25 = 4
5. Răspuns corect: b) acordând credite
Prin acordarea de credite, băncile generează depozite noi (monedă scripturală), crescând astfel masa monetară.
6.Răspuns corect: b) 3.800 mld. lei
Masa monetară = numerar + depozite. Aici avem 2.000 (depozitul inițial) + 1.800 (credite acordate) = 3.800
7. Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Pe termen scurt, creșterea masei monetare stimulează cererea, deci și producția, dar și prețurile. Pe termen lung, efectul se resimte doar asupra prețurilor.
8. Răspuns corect: d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%
Numerarul = 40% din 10.000 = 4.000 mld.
Depozit nou = 1.000 → 1.000 / 4.000 = 25%
9. Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Acesta aparține politicii fiscale, nu celei monetare. Politica monetară include: rezervele obligatorii, operațiuni de piață deschisă, rata dobânzii etc.
10. Probabil reducerea presiunii inflaționiste și dorința de a stimula economia într-un context de încetinire a creșterii economice.
Scăderea dobânzii face creditele mai accesibile, ceea ce încurajează investițiile și consumul, ducând la creșterea cererii agregate și a PIB.
Seria A, Grupa 303
1. Banii au apărut ca soluție la limitele sistemului de troc, care avea 3 probleme majore:
lipsa dublei coincidențe a nevoilor, dificultatea divizării bunurilor, problema stocării
valorii. Principala implicație economică a existenței banilor: facilitarea schimburilor și
accelerarea dezvoltării economice prin: reducerea costurilor tranzacției, măsurarea
universală a valorii, stocarea valorii, dezvoltarea creditelor și investițiilor. Banii au
transformat economia dintr-un sistem ineficient de troc într-unul dinamic, bazat pe
specializare și schimburi la scară largă, devenind fundamentul comerțului și progresului
tehnologic.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banului, astfel, când toți ceilalți factori rămân constanți, apare deflația, iar valoarea banului crește.
3. PCB0=1/P, PCB1=PCB0-20%PCB0=0,8P1=> P1=P0/0,8=1,25P0, v1=2v0, Q1=Q0+100%Q0=2Q0,
Qtranzacționat=75%, M0*v0=P0*Q=> M0*v0=P0*0,75*Q0, M1*v1=P1*Q=> M1*2v0=1,25P0*1,5Q0=>
M1*2v0=1,875P0Q0, P0Q0=M0v0/0,75=> M1*2v0=1,875*M0v0/0,75=> M1=1,25M0=> M crește cu 25%,
răspuns: d) crește cu 25%.
4. multiplicator=1/r, r=25%=0,25=> multiplicator=1/0,25=4, răspuns:d)4.
5. b) acordând credite, deoarece băncile comerciale nu pot crea numerar.
6. depozit=2000 mld lei, credite acordate=1800 mld lei=> rezerve=2000-1800=200 mld lei,
r=rezerve/depozit=200/2000=0,1=10%, multiplicator=1/r=1/0,1=10, M=depozit*multiplicator=>
M=2000*10=20.000 mld lei, creștere M= 20.000-2000= 18.000 mld lei=>
răspuns: c) 18.000 mld lei.
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale,
aceasta stimulând atât output-ul real, cât și inflația.
8. M-10.000 mld u.m., N=40%M=4.000 mld u.m., D=M-N=6.000 u.m., N-1.000=4.000-1.000=>
N1=3.000 mld u.m., D+1.000=6.000+1.000=7.000 mld u.m., M nu se schimbă=>
răspuns:e) numerarul scade cu 25%
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii, deoarece aparține politicii fiscale.
1o. Principala motivație a scăderii ratei dobânzii de referință este încetinirea inflației, iar principala implicație a scăderii ratei dobânzii de referință este reducerea
costului creditelor.
309 B
1.pariţia monedei a constituit probabil una dintre cele mai mari binefaceri ale umanităţii. Acest eveniment istoric a deschis calea afirmării depline a sistemului instituţional al diviziunii muncii prin faptul că a dat naştere posibilităţii calculului economic (monetar). Avantajele utilizării banilor (ale schimbului indirect) în comparaţie cu trocul (schimbul direct) sunt enorme. Derularea procesului de schimb prin intermediul banilor atrage dispariţia obstacolelor reprezentate de dubla coincidenţă a nevoilor şi de indivizibilitate, situaţii definitorii pentru orice schimb direct. Spre exemplu, în sistemul schimbului direct, un profesor de economie care îşi doreşte anumite cărţi trebuie să găsească un editor de carte care, la rândul său, să îşi dorească lecţii de economie în schimbul cărţilor respective.
2. a) având în vedere În realitate, modificarea cantităţii de bani din economie nu se produce simultan şi cu aceeaşi intensitate în toate domeniile şi pentru toate persoanele. Aceasta însemnă că, caeteris paribus, modificările apărute în cantitatea de bani nu pot afecta niciodată preţurile tuturor mărfurilor în acelaşi timp şi cu aceeaşi intensitate, fapt ce infirmă ipoteza de „neutralitate” a monedei. Restabilirea echilibrului monetar prin egalizarea cererii de bani cu noul nivel al masei monetare trebuie să se realizeze prin diminuarea valorii banilor (PCB), respectiv creşterea preţurilor bunurilor (a nivelului preţurilor).
3.3. Folosim ecuația: M * v = P * T
Puterea de cumparare a banilor se reduce cu 20% => prețurile cresc cu 25% (P1 = 1,25P0)
Viteza de circulație a banilor crește de 2 ori => v1 = 2v0
Volumul bunurilor economice crește cu 100% iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25% de unde 75% sunt tranzacționate => T1 = 2T0 * 0,75 = 1,5T0.
Ecuația va fi: M1 * 2v0 = 1,25P0 * 1,5T0 => M1 = [(1,25 * 1,5) / 2] * M0 = (1,875 / 2) * M0 = 0,9375M0 => M0 = 100%; M1 = 93,75% => Masa monetară scade cu 6,25%. În aceste condiții, masa monetară: e) rămâne neschimbată.
4. Multiplicator = 1 / r => 1 / 0,25 => 4 => raspunsul d) 4.multiplicatorul banilor de cont într‐o economie în care n = 0 este inversul ratei rezervei fracţionare: 1/r.
5.a
6.Multiplicator = 1 / r => r = rezervele păstrate (2000 – 1800) / depozitul inițial = 200 / 2000 = 0,1 = 10%
1 / 0,1 = 10
Masa monetară = 2000 * 10 = 20000 miliarde lei => 20000 – 2000 = 18000 miliarde le=> Răspuns: c) 18000 miliarde lei
7.Teoria cantitativă a banilor reformulată se bazează pe următoarele: viteza de circulaţie a banilor este variabilă, dar ea nu variază în relaţie inversă cu M, ci mai degrabă în relaţie directă: creşte M, creşte şi ; scade M, scade şi ;producţia totală se poate modifica în urma variaţiei masei monetare numai pe termen scurt; modificarea masei monetare determină schimbarea: ‐ pe termen scurt, în relaţie directă, atât a preţurilor cât şi a producţiei totale; ‐ pe termen lung, în relaţie direct proporţională, numai a preţurilor
8. Nu este instrument al politicii monetare: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii; deoarece consumul guvernamental de bunuri și servicii țin de politica fiscală, nu de politica monetară.
9.d
10.Față de luna martie, rata anuală a inflației s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61 la sută), în principal ca efect al ieftinirii substanțiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării scăderii dinamicii prețurilor alimentelor. Potrivit BNR, rata anuală a inflației a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94 la sută, sub nivelul prognozat, de la 5,12 la sută în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial ca impact de creșterea prețului gazelor naturale.Față de luna martie, rata anuală a inflației s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61 la sută), în principal ca efect al ieftinirii substanțiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării scăderii dinamicii prețurilor alimentelor.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat descreșterea în trimestrul II, inclusiv în raport cu previziunile, coborând la 5,7 la sută în iunie, de la 7,1 la sută în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor. Influențe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și din reintrarea pe un trend ușor descrescător a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În sens opus au acționat moderat majorările de costuri unitare cu forța de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul unei cereri robuste de bunuri. (https://financialintelligence.ro/bnr-a-decis-reducerea-ratei-dobanzii-de-politica-monetara-la-650-pe-an-de-la-675-pe-an/)
Alexandru Andreea
Grupa 301, Seria A
1. Consider că răspunsul corect este varianta A, deoarece banii au apărut din nevoia de a depăși inconvenientele trocului. În cadrul trocului era greu să găsești parteneri care să vrea exact ce ai tu și să ofere ce ai tu nevoie (coincidența dorințelor). Moneda simplifică tranzacțiile și permite schimburi apide și eficiente.
Implicația economică principală este că banii favorizează schimburile, specializarea și creșterea economică. De exemplu, un pescar poate vinde pește pentru bani și folosi banii ca să cumpere haine, fără să caute un croitor care să aibă nevoie de pește.
2. Consider că răspunsul corect este varianta A.
Când oferta de bani scade, oamenii și firmele au mai puțini bani de cheltuit. Asta duce la:
Scăderea cererii agregate, deci și a prețurilor.
Creșterea prețului banilor, adică a dobânzilor, pentru că devin mai rari și mai căutați.
3. Consider că răspunsul corect este varianta C – masa monetară crește cu 100%.
Puterea de cumpărare scade cu 20% ⇒ prețurile cresc cu 25% (P = 1,25)
Viteza de circulație a banilor se dublează ⇒ V = 2V
Volumul bunurilor crește cu 100% ⇒ Q = 2Q
25% sunt pentru autoconsum ⇒ doar 75% intră în economie
M × V = P × Q
M × 2 = 1,25 × 2 × 0,75
M × 2 = 1,875
M = 0,9375 ⇒ dar pentru echilibru trebuie M să fie 1,875 / 2 = 0,9375
4. Consider că răspunsul corect este varianta D.
Multiplicator = 1 / r
unde r = rata rezervelor obligatorii = 0,25
→ 1 / 0,25 = 4
5.Consider că răspunsul corect este varianta B.
Băncile comerciale nu pot tipări bani, dar când acordă credite, creează depozite noi în conturile clienților. Aceste sume pot fi folosite în economie, crescând masa monetară.
6. Consider că răspunsul corect este varianta B.
Depozit inițial = 2.000 mld. lei
Credite acordate = 1.800 mld. lei
→ RMO = 10%, deci multiplicator = 1 / 0,1 = 10
Total monedă creată = 1.800 mld. lei × 10 = 18.000
Dar cu depozitul inițial: 18.000 + 2.000 = 20.000, dar masa monetară a crescut doar cu 3.800 din datele exercițiului.
7. Consider că răspunsul corect este varianta A.
Pe termen scurt, o creștere a masei monetare duce atât la creșterea producției (Y), cât și a prețurilor (P).
→ M × V = P × Y
Creșterea lui M, cu V constantă, duce la creșteri proporționale ale P și Y.
8. Consider că răspunsul corect este varianta E – numerarul scade cu 25%.
Masa monetară = 10.000
Numerarul = 40% ⇒ 4.000
Depunere = 1.000 ⇒ numerarul scade la 3.000
(1.000 / 4.000) × 100 = 25%
9. Consider că răspunsul corect este varianta D – consumul guvernamental.
Consumul guvernamental ține de politica fiscală (buget, cheltuieli). Politica monetară include:
Rezervele obligatorii
Rata dobânzii
Operațiuni de piață deschisă (cumpărare/vânzare titluri)
10. BNR a redus rata dobânzii de la 7% la 6,5% între iunie și august 2024 pentru a susține economia. Inflația a scăzut sub așteptări (4,94%), iar contextul era favorabil relaxării politicii monetare.
Implicație:
Prin scăderea dobânzii, creditele devin mai ieftine. Asta stimulează consumul și investițiile, sprijinind relansarea economică. Însă BNR trebuie să rămână atentă la eventuale presiuni inflaționiste.
305 A
1.Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient din cauza necesității unei duble coincidențe a dorințelor.
Principala implicație economică este că banii facilitează schimburile, permițând specializarea și creșterea eficienței. De exemplu, un fermier poate vinde grâu și cumpăra unelte fără a face troc direct.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor:
O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus (adică toate celelalte condiții rămân neschimbate), duce la:
Scăderea masei monetare
Creșterea valorii (prețului) banului – fiecare unitate monetară devine mai valoroasă (putere de cumpărare mai mare).
Scăderea prețurilor bunurilor – deoarece cererea scade din lipsa lichidității, apare presiune deflaționistă.
3.In perioada T0-T1 PCB scade cu 20%
PCB =1/0,8= 1,25=> P cresc cu 25%
V creste de 2 ori=>V=200%
Y creste cu 100%=>Y=200%
Pondere autoconsum =25%
I PCB =80%
I P=125%
MxV=PxY
200%M = 125% x 200%
M x 2=250%
M=125%
D- crește cu 25%
4.R=25%
rezervele bancare dețin 25%, ceea ce înseamnă ca restul de 75% se creditează pt îndeplinirea unei obligații față de un partener comercial
M=1/r=1/0.25 = 0,04 (D)
5. b) acordând credite.
Băncile comerciale creează monedă scripturală (adică bani în conturi) atunci când acordă credite. Ele nu tipăresc numerar, ci creditează conturile clienților, crescând astfel masa monetară în circulație.
6. D = 2.000 miliarde lei Credite = 1.800 miliarde lei
M = M/BM = numerar + depozite / numerar + rezerve = 1/r = (n+1)/(n+r)
r = (depozite – credite) / depozite = 200 / 2000 = 0,1 => 10
m = 1 / r = 1 / 0,1 = 10
Masa monetară = depozit × m = 2000 × 10 = 20.000 mld lei => DeltaM = 20.000 – 2.000 = 18.000 mld lei
Răspuns corect: c)
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică o creștere a masei monetare determină:
Pe termen scurt: o creștere a cererii agregate, ceea ce duce la creșterea producției și a prețurilor (inflație).
Pe termen lung: efectul se manifestă doar asupra prețurilor, producția revenind la nivelul său natural.
8. M la un moment dat = 10.000 mld u.m Numerarul reprezintă 40% din M = 0,4 × 10.000 = 4.000 mld u.m D = 100% – 40% = 60% → rezultă că D = 10.000 – 4.000 = 6.000
Constituirea unor depozite suplimentare de 1.000 mld u.m ⇒ numerarul scade cu 1.000 → 4.000 – 1.000 = 3.000 depozitele cresc cu 1.000 → 6.000 + 1.000 = 7.000
Deci dacă numerarul scade atunci: (4.000 – 3.000) / 4.000 × 100 = 25% Răspuns corect: e)
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Consumul guvernamental este un instrument de politică fiscală, nu monetară. Politica monetară este gestionată de banca centrală și include instrumente precum:cota rezervelor obligatorii (a),operațiuni pe piața deschisă (b și c), ratele dobânzilor (e).
10. În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Motivatia principala consta in faptul ca scaderea inflatiei a permis BNR sa sprijine economia prin costuri reduse ale creditarii. De asemenea, implicarea principala se axeaza pe scaderea ratei dobanzii, ce a avut ca efect ieftinirea creditelor, incurajand consumul si investitiile. Prin urmare, in contextul scaderii inflatiei, BNR intentioneaza sa stabilizeze preturile pentru sustinerea activitatilor economice.
308 B
1. Banii au aparut ca sa inlocuiasca trocul, care era greu de folosit pentru ca oamenii trebuiau sa isi doreasca exact lucrurile celuilalt. Moneda face schimburile mai usoare, ajuta economia sa functioneze mai bine si le permite oamenilor sa se specializeze in ceea ce stiu sa faca cel mai bine
2. O scadere a ofertei de bani, in conditii caeteris paribus, duce la scaderea preturilor bunurilor si la cresterea valorii banilor. Asta se intampla deoarece, atunci cand sunt mai putini bani in circulatie, bunurile devin mai ieftine, iar banii isi cresc puterea de cumparare
3. e) deoarece T1 = 2T0 * 0,75 = 1,5T0
M1 * 2v0 = 1,25P0 * 1,5T0 => M1 = [(1,25 * 1,5) / 2] * M0 = (1,875 / 2) * M0 = 0,9375M0 => M0 = 100%
M1 = 93,75% => masa monetara scade cu 6,25%
4. d) deoarece multiplicator = 1 / r => 1 / 0,25 => 4
5. b) deoarece o bancă comercială nu poate crea numerar, dar prin acordarea de credit o bancă crează monedă scriptuală în contul beneficiarului
6. b) deoarece M = depozit inițial + credite = 2.000 + 1.800 = 3.800 mld lei
7. a) deoarece modificarea la nivelul masei monetare reprezintă atât nivelul prețurilor, cât și producția totală în mod direct
8. d) deoarece consumul guvernamental de bunuri și servicii țin de politica fiscală, nu de politica monetară.
9. d) deoarece este instrument de politică fiscală, nu monetară
Emma bauer 301A
Sigur! Iată totul reformulat mai simplu și clar:
—
1. De ce au apărut banii și ce rol au:
Banii au apărut ca o soluție la problemele trocului (unde trebuia să găsești pe cineva care avea exact ce voiai și dorea exact ce aveai tu).
Principalul avantaj al banilor este că fac schimburile mai ușoare și mai rapide.
Exemplu: în loc să schimbi direct o găină pe o pereche de pantofi, vinzi găina pe bani și cumperi pantofii.
—
2. Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Dacă sunt mai puțini bani în economie, bunurile devin mai ieftine, iar banii devin mai valoroși.
—
3. Răspuns corect: e) masa monetară rămâne neschimbată.
Chiar dacă prețurile, viteza banilor și producția se schimbă, toate se compensează, deci nu e nevoie de mai mulți sau mai puțini bani în circulație.
—
4. Răspuns corect: d) 4
Când băncile trebuie să păstreze 25% rezerve, multiplicatorul este 1 / 0,25 = 4. Asta înseamnă că un leu poate genera patru lei în economie.
—
5. Răspuns corect: b) acordând credite
Băncile „creează” bani când dau credite, pentru că acei bani ajung în conturile clienților și pot fi cheltuiți.
—
6. Răspuns corect: b) 3.800 mld. lei
Depozitul inițial este de 2.000, iar creditele noi sunt de 1.800. Deci masa monetară totală devine 2.000 + 1.800 = 3.800.
—
7. Răspuns corect: a) pe termen scurt, prețurile și producția cresc amândouă
Mai mulți bani în economie duc la mai mult consum, deci cresc și prețurile și producția.
—
8. Răspuns corect: d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este 25%
Numerarul total e 4.000. Dacă depui 1.000, asta e 25% din 4.000.
—
9. Răspuns corect: d) consumul guvernamental
Guvernul care cheltuie pe bunuri și servicii ține de politica fiscală, nu de cea monetară.
—
10. Scăderea dobânzii de către BNR în 2024 – pe scurt:
Motivul: inflația a scăzut mai mult decât se așteptau, deci nu mai era nevoie de o dobândă atât de mare.
Efectul: dobânzile din economie au scăzut, ceea ce a făcut mai ieftine creditele și a încurajat consumul și investițiile.
Seria A Grupa 305
1. Aparitia banilor atrage dispariţia obstacolelor reprezentate de dubla coincidenţă a nevoilor şi de indivizibilitate. Banii sunt de nelipsit deoarece faciliteaza schimburile. Un exemplu in acest sens il reprezinta un fermier ce poate vinde grau si cumpara unelte fara a face troc direct.
2. O scadere a ofertei de bani in conditii caeteris paribus va avea ca efect scaderea preturilor bunurilor si cresterea preturilor banilor (a), deoarece acest aspect presupune ca masa monetara disponibila in economie se reduce. In aceste conditii, scade cererea agregata pentru ca exista mai putini bani, scade pretul bunurilor deoarece scade cererea, iar pretul banilor creste intrucat acestia devin mai rari si mai semnificativi, valorosi.
5. Bancile comerciale creeaza moneda acordand credite (b), crescand masa monetara in circulatie.
7. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea (a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale. Pe termen lung, influența masei monetare se reflectă exclusiv asupra nivelului prețurilor, într-o relație direct proporțională. În schimb, pe termen scurt, monetariștii evidențiază importanța efectelor masei monetare asupra variabilelor economice, iar producția totală poate fi afectată ca urmare a acestor variații.
9. Nu este instrument al politicii monetare consumul guvernamental de bunuri si servicii (d) deoarece acesta ii corespund deciziile autoritatilor publice legatd de cheltuieli si impozite, dar acestea nu sunt coordonate de bancile centrale.
10. În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Motivatia principala consta in faptul ca scaderea inflatiei a permis BNR sa sprijine economia prin costuri reduse ale creditarii. De asemenea, implicarea principala se axeaza pe scaderea ratei dobanzii, ce a avut ca efect ieftinirea creditelor, incurajand consumul si investitiile. Prin urmare, in contextul scaderii inflatiei, BNR intentioneaza sa stabilizeze preturile pentru sustinerea activitatilor economice.
307B
1. Banii au aparut ca o soluție pentru a înlocui trocul, care necesită o coincidență dubla între părți. moneda a permis schimburile indirecte și au făcut posibil calculul economic. Ca de exemplu, un fermier, îl loc să schimbe grâul pe fructe, poate vinde grâul pe bani, apoi poate folosi banii să cumpere fructe sau alceva.
2-a, deoarece dacă oferta de bani scade în condiții ceteris paribus, factorii rămânând constanți, prețul banilor va crește. Asta înseamnă ca nivelul general al prețurilor scade.
4. 1/25*100=4
5-b, deoarce băncile comercială creează moneda prin acordarea de credite ceea ce duce la multiplicarea masei monetare, adică sub formă de solduri în conturile bancare.
6-b. depozit inițial+credite acordate=masa monetară nouă
2000+1800=3800 mld. lei
7-a, deoarece pe termen scurt, o creștere a masei monetare duce la creșterea producției și a prețurilor. Pe termen lung, afectează doar prețurile, indicând inflația, producția rămânând constantă.
8-e
40% din 10000= 4000 mld lei
se depun 1.000 mld lei, deci numerarul scade la 3.000 mld lei
1000/4000*100=25%. => nu se modifica masa monetara, dar reduce numerarul
9-d, deoarece aparține politicii fiscale. Este o cheltuială a statului, decisă prin bugetul public și afectează cererea agregată direct, nu prin intermediul masei monetare.
10. Datorită reducerii de către BNR a ratei dobânzii, motivația principală stimularea economiei în contextul încetinirii creșterii economice și a scăderii inflației, iar principala implicație Scăderea dobânzii stimulează creditarea și consumul, sprijinind astfel creșterea economică într-un context de încetinire a PIB.
Seria A, gr. 302
1. Banii sunt considerati drept un mijloc de schimb ce este eficient si un instrument al valorii ce a aparut drept metoda alternativa a trocului in vremea aceea ca o rezolvare la problemele acestuia. Mai exact, atunci cand nu erau banii, daca doream sa cumpar 1kg de mere cu 200g de branza de la vecinul meu, daca acesta nu dorea sau nu avea nevoie de branza, eu nu puteam face rost de mere de la el, dar cand au aparut banii, puteam sa vand branza cu 10 lei si sa cumpar 1kg de mere de la vecinul meu, iar vecinul meu putea sa cumpere ce doreste el cu banii castigati in urma vanzarii.
2. O scadere a ofertei de bani va avea drept efect o crestere a pretului banilor deoarece acestia nu vor mai fi la fel de accesibili si sunt automat si mai valorosi, fapt ce va schimba comportamentul consumatorului in negativ, mai exact vor evita sa mai isi cheltuie toti banii pe produse, automat fiind o cerere scazuta a bunurilor, vanzatorii vor fi nevoiti sa scada preturile bunurilor.
3. V1 = 2*V0
Q1 = 2*Q0
P1 = 1/(1-0,2) => 1,08 = 1.25P0
75% din vol. de bunuri este tranzactionabil
Q tranzactionat = Q0*2*0,75 = 1.5Q0
Aplicam ecuatia schimbului: M*V=P*Q
M1/M0=P1*Q1/V1 * V0/P0*Q0 = P1/P0*Q1/Q0*V0/V1
M1/M0=1.25*1.5*0.5 = 1,875/2 = 0.9375
M1 = 0.9375 * M0 -> e) ramane neschimbata
4. Multiplicatorul = 1/r => 1/0.25 = 4 -> d) 4
5. Bancile comerciale au posibilitatea de a crea moneda prin acordarea creditelor, deoarece atunci cand banca ofera un credit – suma de credit este “obtinuta” dintr-o rezerva din depozitele altor clienti, la oferirea creditului, banca nu ofera banii existenti in casierie, aceasta crediteaza contul clientului -> fapt ce duce la crearea de moneda.
6. Rezerva = 2000-1800 = 200
Cota rezervelor = 200/2000 = 0.10 = 10%
Multiplicatorul = 1/r => 1/0.10 = 10
ΔM = 2000*10 = 20000
ΔM = 20000-2000 = 18000 -> c)
7. a) pe termen scurt, in relatie directa, atat a preturilor cat si a productiei totale
Pe termen scurt o crestere a masei monetare ofera un stimul cererii -> lucru ce duce la cresterea economica si la cresterea preturilor. Drept urmare, atat preturile cat si productia totala cresc in relatie directa cu masa monetara
8. M = 10000
Numerar = 0.4% * 10000 = 4000
Numerarul scade cu 1000 => 4000-1000 = 3000, depozitele cresc cu 1000
Scaderea numerarului = 1000/4000 = 0.25 = 25% => e) numerarul scade cu 25%
9. d) Nu este instrument al politicii monetare consumul guvernamental de bunuri si servicii deoarece consumul guvernamental face parte din politica fiscala ce este administrata de guvern. Politica monerara este gestionata de banca centrala si include modificarea ratei dobanzii, rata rezervelor obligatorii si operatiuni pe piata deschisa.
10. In urma consultarii articolelor din Ziarul Financiar si profit.ro, reducerea dobanzii de politica monetara a fost motivata de scaderea inflatiei. Scopul principal a fost stimularea creditarii si sustinerea unui consum intern pentru a evita o incetinire economica excesiva, mai exact implicatia principala este scaderea costului creditului, fapt ce incurajeaza investitiile.
Cosma-Fugaru Alicia Grupa 304A
1. De ce au apărut banii și implicația economică principală
Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient din cauza necesității dublei coincidențe a nevoilor. Moneda facilitează schimburile, permițând specializarea producției și dezvoltarea economiei. De exemplu, un fermier poate vinde grâu și cumpăra unelte fără a găsi direct un fierar interesat de grâu.
2. Efectul scăderii ofertei de bani (ceteris paribus)
Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
O scădere a masei monetare reduce cererea agregată, ceea ce duce la scăderea prețurilor bunurilor. Simultan, valoarea banilor crește, reflectând o apreciere a acestora.
⸻
3. Evoluția masei monetare în condițiile date
Răspuns corect: e) rămâne neschimbată.
Conform ecuației cantitative a banilor (M × V = P × Q), dacă puterea de cumpărare scade cu 20% (P crește cu 25%), viteza banilor se dublează (V × 2), iar volumul bunurilor economice crește cu 100% (Q × 2), atunci masa monetară (M) rămâne constantă pentru a menține echilibrul ecuației.
⸻
4. Multiplicatorul monedei scripturale cu o cotă de rezervă de 25%
Răspuns corect: d) 4.
Multiplicatorul monetar se calculează ca inversul cotei rezervelor obligatorii: 1 / 0,25 = 4.
⸻
5. Modalitatea prin care băncile comerciale creează monedă
Răspuns corect: b) acordând credite. 
Băncile comerciale creează monedă scripturală prin acordarea de credite, care generează depozite noi în sistemul bancar.
⸻
6. Creșterea masei monetare prin multiplicare
Răspuns corect: b) 3.800 miliarde lei.
Dacă un nou depozit de 2.000 mld. lei generează credite de 1.800 mld. lei, masa monetară totală crește cu suma depozitului inițial și a creditelor acordate: 2.000 + 1.800 = 3.800 mld. lei.
⸻
7. Efectul modificării masei monetare conform teoriei cantitative dinamice
Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Pe termen scurt, o creștere a masei monetare poate stimula atât prețurile (inflația) cât și producția, datorită ajustărilor lente ale prețurilor și salariilor.
⸻
8. Efectul constituirii unor depozite bancare de 1.000 mld. u.m.
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%.
Dacă numerarul reprezintă 40% din masa monetară de 10.000 mld. u.m. (adică 4.000 mld. u.m.), constituirea unui depozit de 1.000 mld. u.m. reduce numerarul la 3.000 mld. u.m., ceea ce înseamnă o scădere de 25%.
⸻
9. Instrumente ale politicii monetare
Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Consumul guvernamental este un instrument al politicii fiscale, nu al politicii monetare.
⸻
10. Motivația și implicația scăderii ratei dobânzii de referință de către BNR în iunie – august 2024
În perioada iunie – august 2024, Banca Națională a României (BNR) a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% pe an. 
Motivația principală: Scăderea mai rapidă decât anticipat a inflației. În iunie 2024, rata anuală a inflației a coborât la 4,94%, sub nivelul prognozat, datorită ieftinirii energiei și alimentelor.  
Implicația principală: Relaxarea politicii monetare pentru a susține activitatea economică. Reducerea dobânzii stimulează creditarea și consumul, sprijinind creșterea economică într-un context de inflație în scădere. 
1.Banii au apărut pentru a elimina limitele trocului (necesitatea coincidenței dorințelor). Moneda facilitează schimburile, crește eficiența economică și permite specializarea.
Exemplu: În loc să schimbi grâu pe pantofi, vinzi grâul pentru bani și apoi cumperi pantofii.
Principala implicație: Permite calculul economic și alocarea rațională a resurselor.
2.Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Explicație: Mai puțini bani în circulație duc la scăderea cererii agregate, ceea ce reduce prețurile bunurilor iar valoarea banilor crește.
3.Se aplică ecuația cantitativă M·ν = P·Q adaptată pentru autoconsum:
M = (P × Q × 75%) / V.
Comparând inițial și final, rezulta că M rămâne neschimbată.
Răspuns corect: e) rămâne neschimbată
4.m = 1 / rr = 1 / 0.25 = 4
Răspuns corect: d) 4
5.Răspuns corect: b) acordând credite.
Explicație: Creditarea introduce monedă scripturală direct în conturile clienților.
6.M = depozit inițial + credite = 2.000 + 1.800 = 3.800 mld. lei
Răspuns corect: b) 3.800 mld. lei
7.Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Explicație: Pe termen scurt, varierea M influențează prețurile și producția; pe termen lung, doar prețurile.
8.Numerarul = 4.000 mld. u.m.
Depozitul de 1.000 mld. reprezintă 25% din numerarul disponibil.
Răspuns corect: d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%.
9.Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Explicație: Este instrument de politică fiscală, nu monetară.
10.Motivație: Scăderea inflației și necesitatea stimulării economice într-un context de creștere modestă a PIB.
Implicație: Reducerea costului creditului comerciale, stimularea consumului și investițiilor.
seria A
Grupa 304
1.Banii au apărut ca soluție la limitele trocului, unde schimbul de bunuri presupunea coincidență dublă a dorințelor (ex: dacă eu am grâu și vreau ouă, trebuie ca tu să ai ouă și să vrei grâu). Trocul era ineficient, greoi și limita dezvoltarea comerțului.
Implicație economică majoră: folosirea banilor a permis:
Specializarea producătorilor pe ceea ce fac mai bine;
Creșterea eficienței economice, prin facilitarea tranzacțiilor;
Creșterea volumului schimburilor comerciale, pentru că banii servesc ca:
Etalon al valorii;
Mijloc de schimb;
Mijloc de plată;
2.Conform teoriei cantitative a banilor, dacă oferta de bani scade, iar ceilalți factori rămân constanți, rezulta ca raspunsul corect este a)
3.Puterea de cumpărare scade cu 20% → prețurile cresc cu 25% (P₂ = 1,25P)
V₂ = 2V
Q₂ = 2Q, dar 25% autoconsum → doar 75% participă la schimb → Q₂ tranzacționat = 1,5Q
Deci P × Q = 1,25 × 1,5Q = 1,875PQ
Ecuația nouă:
M₂ × 2V = 1,875PQ
⇒ M₂ = (1,875PQ) / (2V) = 0,9375M
Masa monetară scade cu 6,25% deci raspunsul corect este c)
4. Formulă:
Multiplicator = 1 / rata rezervelor
⇒ 1 / 0,25 = 4 rezulta raspunsul este d)
5. Atunci când o bancă acordă un credit, suma respectivă apare în contul clientului fără să existe efectiv sub formă de numerar. Este o monedă scripturală, creată prin înscriere în cont. Astfel, băncile extind masa monetară prin creditare. Razulta raspunsul corect este d)
6. Depozit inițial: 2.000 mld. lei
Credit acordat: 1.800 mld. lei (depozit – rezervă obligatorie)
Rată rezervă: 10% → multiplicator = 1 / 0,1 = 10
Total masă monetară creată = 1.800 × 10 = 18.000 mld. lei
Dar depozitul inițial (2.000 mld.) face deja parte din masă ⇒ totalul după multiplicare este:
2.000 + 18.000 = 20.000 mld. lei rezulta raspunsul corect este d)
7.Dacă masa monetară crește → cererea agregată crește;
Pe termen scurt, economia poate răspunde prin:
creștere a producției (dacă există resurse neutilizate),
și creștere a prețurilor.
Pe termen lung însă, producția nu mai poate crește semnificativ, deci doar prețurile cresc rezulta raspunsul corect este a)
8.Numerar inițial: 40% din 10.000 mld. = 4.000 mld.
Depunere: 1.000 mld.
Nou numerar: 4.000 – 1.000 = 3.000 mld.
Scădere relativă = (1.000 / 4.000) × 100 = 25% rezulta raspunsul corect este e
9.Consum guvernamental = politică fiscală (decizia statului privind cheltuielile).
Politica monetară folosește: dobânzi, rezerve minime, operațiuni de piață etc. rezulta raspunsul corect este d)
10.În iunie 2024, BNR a redus dobânda de la 7% la 6,75%, apoi la 6,5% în august.
Motiv: inflația a scăzut sub așteptări – în iunie 2024 era 4,94%, sub ținta BNR.
Sursa: Europa Liberă, [ING România].
Scopul BNR:
Relaxare monetară: reducerea dobânzilor → credite mai ieftine → stimulare a consumului și investițiilor;
Sprijinirea creșterii economice după perioada cu dobânzi ridicate.
Implicație:
Dobânzile mai mici fac ca:
creditul să fie mai accesibil;
economia să se dinamizeze;
inflația să rămână sub control prin ajustări graduale.
306 B
1.Banii au aparut pentru a inlocui trocul,care era ineficient deoarece presupunea un schimb direct de bunuri. Moneda a simplificat tranzactiile, permitand oamenilor sa vanda si sa cumpere mai usor, fara a depinde de dorintele exacte ale altora.
Principala implicatie economica este facilitarea schimburilor si dezvoltarea economiei. De exemplu, un agricultor poate vinde produsele pentru bani si apoi cumpara orice are nevoie, fara sa mai schimbe direct marfa.
2. Raspunsul corect este a)
Cand sunt mai putini bani in economie,cererea scade,deci preturile bunurilor scad. In acelasi timp,banii devin mai valorosi,ceea ce inseamna ca “pretul banilor” creste.
3.Raspunsul corect este e)
MxV=PxQ
Puterea de cumparare a banilor scade cu 20%, adica preturile cresc cu 25%
V creste de 2 ori
Q creste cu 100%
25% din bunuri sunt pentru autoconsum,adica se ia in calcul doar 75% din productie
Mx2=1,25x2x0,75
Mx2=1,875
M=1,875/2=0,9375
4.Raspunsul corect este d)
1/Rata rezervelor=1/0,25=4
5.Raspunsul corect este b)
Bancile nu tiparesc bani, dar pot “crea” bani prin credite, Cand acorda un imprumut,banca pune banii in contul clientului,astfel crescand masa monetara.
6.Raspunsul corect este b)
Masa monetara=depozitul initial+creditele generate = 2000+1800=3800 mld lei.
7. Raspunsul corect este a)
Pe termen scurt,o crestere a amasei monetare duce la cresterea cererii,deci si a preturilor si a productiei. Pe termen lung,doar preturile cresc,produtia nefiind influentata.
8. Raspunsul corect este d)
Numerar=40% din 10000=4000 mld.
Depozitul=1000=1000/4000=25%
9. Raspunsul corect este d)
Acesta tine de politica fiscala,nu monetara. Politica monetara foloseste instrumente precum rezervele obligatorii, operatiuni pe piata deschisa,rata dobanzii etc.
10.Motivatie: Scaderea ratei dobanzii de politica monetara a fost o masura a BNR pentru a stimula economia, in conteztul in care inflatia incepea sa scada, Prin aceasta reducere,BNR a transmis un semnal ca este pregatita sa relaxeaze politica monetara pentru a incuraja creditarea si consumul.
Implicatie: O dobanda mai mica inseamna costuri mai mici pentru imprumuturi, deci persoanele fizice si firmele vor fi mai incurajate sa ia credite. Astfel, creste cererea agregatasi, teoretic, si activitatea economica. In acelasi timp,BNR trebuie sa fie atenta la inflatie, pentru ca o politica prea relaxata poate duce din nou la cresteri de preturi.
Grupa 354 seria A an 3
1. Banii reprezintă o metodă universală de a platii pentru un bun ceea ce a dus la limitarea sau eliminarea trocului. Folosirea baniilor a deschis noi oportunitați pentru oameni, acestia pot economisi sau sa investească la nivel global.
2. A
O scadere a ofertei de bani înseamnă ca există mai puțina monedă disponibilă pentru a se face tranzacții, astfel valoarea menedei crește, deoarece cererea va fi mai mare decât oferta. O reducere a masei monetare poate duce la reducerea puterii de cumpărare, ceea ce determină o scadere a prețurilor bunurilor și a serviciilor. Prețurile se vor ajusta pentru a reflecta nivelul scăzut a masei monetare.
3. D
PCB1=80% PCB0 PCB=1/P 0.8PCB0=1/P0 P0=1/0.8 1.25P0.
v1=2v0
Y1=2Y0
Mv=PY 2v0=1.25P0 2Y
M = 1.25P0 * 2Y / 2v0
M = 1.25PY/v
Im = 125%.
Rezulta, masa monetara creste cu 25%
4. D
Cota rezervelor obligatorii este 25%, deci 1/0,25=4
5. B
Bancile pot creea moneda prin acordarea de credite, cand o banca acorda un credit ea crediteaza cntul clientului, iar acesta poate folosi acei bani pentru a face plăți către alți clienți ai băncii sau pentru a retrage numerar din contul său. Prin intermediul acestor plăți, banii se vor transfera între conturile băncilor, iar dacă banca respectivă nu are suficiente rezerve pentru a acoperi aceste transferuri, ea va crea monedă scripturală prin emiterea de depozite sau prin împrumutarea de la banca centrală.
6. C
r = (2000 – 1800) / 2000 = 0.1
m = 1 / r = 1 / 0.1 = 10
2000 * 10 – 2000 = 18000 mld
7. A
Teoria cantitativă a banilor sugerează că, într-o perioadă scurtă de timp, o creștere a masei monetare va conduce la creșteri atât ale prețurilor, cât și ale producției totale. Acest lucru se datorează faptului că o creștere a masei monetare va încuraja investițiile și consumul, stimulând astfel cererea agregată și creșterea economică. În același timp, prețurile vor crește deoarece cererea agregată va depăși oferta agregată. Pe măsură ce piața se adaptează la noua realitate, creșterea prețurilor și a producției totale va încetini, iar economia va reveni la o stare de echilibru.
8. D
Masa monetară la un moment dat este de 10.000 u.m., iar numerarul reprezintă 40% din această sumă, adică 4000 u.m. Este creat un nou depozit în valoare de 1000 u.m. din numerar. Astfel, ponderea depozitului în numerarul disponibil poate fi calculată prin împărțirea valorii depozitului din numerar (adică 1000 u.m.) la numerarul disponibil (adică 4000 u.m.), obținându-se 0,25 (adică 25%).
9. D
Instrumentele politicii monetare sunt utilizate de băncile centrale pentru a influența masa monetară și creditarea în economie. Principala motivație pentru majorarea ratei dobânzii de politică monetară este, de obicei, combaterea inflației. Atunci când inflația crește, banca centrală poate majora rata dobânzii pentru a încuraja economisirea și a descuraja împrumuturile. Aceasta, la rândul său, reduce cererea agregată și, prin urmare, presiunile inflaționiste. Principala explicație a creșterii ratei dobânzii de referință este creșterea costurilor de împrumut pentru bănci, companii și consumatori. Aceasta poate duce la încetinirea creșterii economice, deoarece investițiile și consumul sunt descurajate. Pe de altă parte, aceasta poate avea un impact pozitiv asupra valorii monedei naționale, deoarece dobânzile mai mari atrag investiții străine, sporind cererea pentru moneda locală.
307B
1. banii au apărut ca o soluție la limitările trocului, facilitând schimbul de bunuri și servicii. principala implicație economică este că banii funcționează ca un mijloc general de schimb, ceea ce reduce costurile de tranzacție și stimulează comerțul. banii servesc și ca unitate de cont și depozit de valoare
2. a) o scădere a ofertei monetare reduce preturile bunurilor (datorită cererii mai mici) si creste valoarea banilor (puterea de cumpărare)
3. d)
PCB1=PCB0-0.20*PCB0=0.80*PCB0
1/P1=0.80*1/P0=> P1=P0/0.80=1.25*P0
V1=2*V0
Y1=Y0+1*Y0=2*Y0
perioada T0: M0*V0=P0*Y0
perioada T1: M1*V1=P1*Y1
M1*(2*V0)=(1.25*P0)(2*Y0)
2*M1*V0=2.5*P0*y0
2*M1*V0/M0*V0=2.5*p0*Y0/P0*Y0
2*M1/M0=2.5
M1=2.5/2 *M0=1.25*M0
creșterea procentuală=M1-M0/M0 * 100%=1.25*M0-M0/M0 *100%=0.25*M0/M0 *100%=25%
4. d) multiplicatorul monetar se calculează ca inversul cotei rezervelor obligatorii (1/0.25=4)
5. b) băncile creează monedă scripturală prin procesul de creditare, deoarece împrumută o parte din depozitele primite, generând astfel noi depozite
6. b) in practica, masa monetară crește cu depozitul + creditele: 2000+1800=3800 mld lei
7. a) pe termen scurt, modificarea masei monetare afecteaza atât preturile, cât si productia. pe termen lung, modificarea masei monetare afectează în principal nivelul prețurilor
8. e) dacă 1000 mld um sunt depuse, numerarul scade de la 4000 mld um la 3000 mld um, adică cu 25%
9. d) consumul guvernamental este un instrument al politicii fiscale, nu al politicii monetare
10. motivația principală a fost reducerea inflației și stimularea activității economice. implicația principală este că împrumuturile devin mai ieftine, ceea ce poate încuraja investițiile și consumul, dar poate genera și presiuni inflaționiste
grupa 308 B
1) In trecut se practica trocul, adica lumea facea schimb de bunuri astfel incat sa obtine fiecare ce isi doreste. Insa aceasta practica ca doua piete nu ajungeau mereu la un coun acord. Spre exemplu daca x avea carne si vroia lapte de la y dar y nu vroia carne ci paine, atunci x ar fi fost fortat sa caute o alta persoana de la care sa faca rost de paine. In acest fel a aparut prima forma de bani si anume un obiect accesibil si considerat valoros de catre oricine dintr-o anumita comunitate. Acestia erau intial reprezentai de diverse obiecte cum ar fi boabe de cafea, scoici, sare si multe altele, dar ulterior au fost inlocuite de metale pretioase, apoi de bancnote, si apoi de bani digitali.
2) a) scaderea preturilor bunurilor si cresterea preturilor banilor
Deoare cererea si oferta de bani tind sa se echilibreze
3) PCB=1/p=>p=1/PCB
PCB1=PCB0880%
pcb1=0,8pcb0
p1=1/pcb1=1/0,8*0.8*pcb0
p1=1,25*1/p0
y1=2y0
m*v=p*y
m1=p1*y1/v1=1,25p0*2y0/2v0=
m1=1,25*m0
deci masa monetara creste cu 25%
4) d) 4
multiplicatorul monedei scripturale este
bm=1/r=1/25%=1/25*100=4
5) b) acordand credite
Deoarece doar banca centrala poate tiparii numerar, dar o banca comerciala poate crea moneda scripturala prin acordarea de credite
6) b) 3800
2000+1800=3800
7) c) pe termen scurt in relatie directa numai a preturilor
Deoarece cererea si oferta de bani trebuie sa se echilibreze. Daca preturile nu ar creste, atunci marfurile s-ar vinde imediat, iar clientii ar ramane cu bani pe care nu i-ar putea folosi la nimic.
8) numerar=40%*masa monetara
numerar=40%*10.000 mil
numerar=4000 mil
1000mld/4000mld=1/4=0,25=25%
deci prin readucerea cu 1000 mld a nemerarului aceasta se reduce cu 25%
9) d) consumul guvernamental de bunuri si servicii
Deoarece este un instrument al politicii fiscale
10) Decizia BNR a fost determinată de o ameliorare semnificativă a perspectivei inflației pe termen scurt. Rata anuală a inflației a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial ca impact de creșterea prețului gazelor naturale.
Europa Liberă România.Această tendință a fost susținută de ieftinirea energiei, în special a gazelor naturale, influențată de modificări legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și de scăderea dinamicii prețurilor alimentelor.
Scăderea dobânzii cheie are ca scop stimularea economiei prin facilitarea accesului la credite pentru populație și companii. Ratele mai mici ale dobânzilor Băncii Naționale înseamnă un cost mai mic al împrumuturilor și influențează puterea de cumpărare. Ele stimulează astfel creditarea, pentru că dobânzile vor deveni accesibile și celor cu venituri mai mici.
Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat că BNR încearcă să repornească economia și creditarea, oferind un impuls economiei românești într-o perioadă dificilă, caracterizată de provocări locale și internaționale.
RFI
În concluzie, reducerea dobânzii de politică monetară de către BNR a fost motivată de scăderea inflației și are ca principală implicație stimularea creditării și a activității economice, într-un context economic intern și internațional complex.
Grupa 302, Seria A. Am postat din greseala raspunsurile inainte sa imi notez numele si sa imi scriu email-ul.Am ales sa anunt pentru a nu se considera ca tema este copiata. Aceasta este tema.
1.Banii au apărut ca o soluție la ineficiențele sistemului de ttroc, unde schimburile directe necesitau o coincidență de nevoi între părți. Introducerea monedei a facilitat tranzacțiile, permițând evaluarea și compararea valorii bunurilor și serviciilor. Principala implicație economică a existenței monedei este creșterea eficiențtei economice prin reducerea costurilor de tranzacție și stimularea specializării și diviziunii muncii. De exemplu, un agricultor poate vinde recolta pentru bani și apoi folosi acești bani pentru a achiziționa alte bunuri sau servicii necesare, fără a fi nevoie de un schimb direct.
___
2.a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Reducerea ofertei de bani, menținând ceilalți factori constanțti, duce la o scădere a prețurilor bunurilor (deflație) și la o creștere a valorii banilor, reflectată prin dobânzi mai mari.
___
3.e) rămâne neschimbată.
Conform ecuației canttitative a banilor M × V = P × Q, dacă viteza de circulație se dublează și volumul bunurilor crește cu 100%, iar prețurile cresc cu 25%, masa monetară rămâne constantă.
___
4.d) 4.
Multiplicatorul monedei scripturale se calculează ca inversul cotei rezervelor obligatorii: 1 / 0,25 = 4.
___
5.b) acordând credite.
Prin acordarea de credite, băncile comerciale introduc noi fonduri în economie, extinzând masa monetară prin procesul de multiplicare a depozitelor.
___
6.b) 3.800 miliarde lei.
Masa monetară crește cu suma depozitului inițial și a creditelor acordate: 2.000 + 1.800 = 3.800 miliarde lei.
___
7.a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
O creștere a masei monetare poate stimula atât producția, cât și nivelul prețurilor, înainte ca efectele inflaționiste să se manifeste pe termen lung.
___
8.e) numerarul scade cu 25%.
Dacă numerarul inițial este 4.000 miliarde u.m. (40% din 10.000), constituirea de depozite de 1.000 miliarde u.m. reduce numerarul la 3.000 miliarde u.m., adică o scădere de 25%.
___
9.d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Consumurile guvernamentale sunt insttrumente ale politicii fiscale, nu ale politicii monetare.
____
10.BNR a redus rata dobânzii de politică monetară în contexttul unei scăderi continue a inflației, care a ajuns la 4,94% în iunie 2024, sub nivelul prognozat. Această decizie a fost influențată de ieftinirea energiei și a alimentelor, precum și de scăderea dinamicii prețurilor importturilor și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Reducerea ratei dobânzii de politică monetară are ca efect sttimularea creditării și a consumului, contribuind la susținerea creșterii economice. De asemenea, poate duce la scăderea costurilor de finanțare pentru companii și populație, favorizând investtițiile și consumul.
Seria B grupa 309
1.
Banii au apărut din nevoia de a înlocui trocul, care era ineficient deoarece presupunea o coincidență dublă a dorințelor. In sensul in care fiecare persoană trebuia să aibă exact ceea ce își dorește cealaltă. De exemplu, dacă un pescar voia pâine și întâlnea un brutar care nu voia pește, nu se putea realiza schimbul. Moneda a rezolvat această problemă, acționând ca mijloc de schimb general acceptat.
Principala implicație economică a existenței banilor este creșterea eficienței în economie. Astfel, schimburile devin mai rapide și mai ușor de realizat, ceea ce duce la dezvoltare economică. De exemplu, un tâmplar își poate vinde produsele pe bani, apoi folosește banii respectivi ca să-și cumpere ce are nevoie, fără să depindă de preferințele altora.
2.
Răspunsul corect este a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor deoarece mai puțini bani în circulație reduc cererea agregată, determinând o scădere a nivelului general al prețurilor.
3.
M×V=P×Q
T0 : Mo x V0 = P0 x Q0
T1 : M1 x 2V0 = 1.25 P0 x 2Q0 => M1 x 2 = 1.25 x 2 x M0 => M1 x 2 = 2.5 M0 => M1 = 1.25M0
Astfel, raspunsul corect este d) masa monetara creste cu 25% .
4.
M = 1/r = 1/0.25 = 4 => raspunsul corect este d) 4
5.
Răspunsul corect este b) acordând credite , deoarece atunci când acordă un credit, ele generează un depozit nou în contul clientului.
6.
Notez:
Depozitul nou creat: x = 2.000 miliarde lei
Creditele acordate: y = 1.800 miliarde lei
Suma totală creată: z = x +y => 2.000 + 1.800 = 3.800 miliarde lei
Răspunsul corect este b) 3.800 miliarde lei
7.
Răspunsul corect este a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale deoarece pe termen scurt există rigidități și ajustări incomplete. Pe termen lung, masa monetară influențează în principal nivelul prețurilor.
8.
Masa monetară = 10.000 mld.
numerarul 40% = 4.000 mld.
1.000/4.000 = 25%
Răspunsul corect este e) numerarul scade cu 25%
9.
Răspunsul corect este d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
10.
În perioada iunie–august 2024, BNR a redus treptat rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, ca răspuns la scăderea mai rapidă a inflației decât se estimase, aceasta ajungând la 4,94% în iunie. Principala motivație a fost consolidarea tendinței de dezinflație, susținută de ieftinirea energiei și temperarea creșterii prețurilor alimentare. Principala implicație a acestei măsuri este stimularea economiei prin ieftinirea creditelor, ceea ce poate duce la creșterea consumului, investițiilor și a cererii interne.
Grupa 302, Seria A
1.Banii au apărut ca o soluție la ineficiențele sistemului de ttroc, unde schimburile directe necesitau o coincidență de nevoi între părți. Introducerea monedei a facilitat tranzacțiile, permițând evaluarea și compararea valorii bunurilor și serviciilor. Principala implicație economică a existenței monedei este creșterea eficiențtei economice prin reducerea costurilor de tranzacție și stimularea specializării și diviziunii muncii. De exemplu, un agricultor poate vinde recolta pentru bani și apoi folosi acești bani pentru a achiziționa alte bunuri sau servicii necesare, fără a fi nevoie de un schimb direct.
________________________________________
2.a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Reducerea ofertei de bani, menținând ceilalți factori constanțti, duce la o scădere a prețurilor bunurilor (deflație) și la o creștere a valorii banilor, reflectată prin dobânzi mai mari.
________________________________________
3.e) rămâne neschimbată.
Conform ecuației canttitative a banilor M × V = P × Q, dacă viteza de circulație se dublează și volumul bunurilor crește cu 100%, iar prețurile cresc cu 25%, masa monetară rămâne constantă.
________________________________________
4.d) 4.
Multiplicatorul monedei scripturale se calculează ca inversul cotei rezervelor obligatorii: 1 / 0,25 = 4.
________________________________________
5.b) acordând credite.
Prin acordarea de credite, băncile comerciale introduc noi fonduri în economie, extinzând masa monetară prin procesul de multiplicare a depozitelor.
________________________________________
6.b) 3.800 miliarde lei.
Masa monetară crește cu suma depozitului inițial și a creditelor acordate: 2.000 + 1.800 = 3.800 miliarde lei.
________________________________________
7.a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
O creștere a masei monetare poate stimula atât producția, cât și nivelul prețurilor, înainte ca efectele inflaționiste să se manifeste pe termen lung.
________________________________________
8.e) numerarul scade cu 25%.
Dacă numerarul inițial este 4.000 miliarde u.m. (40% din 10.000), constituirea de depozite de 1.000 miliarde u.m. reduce numerarul la 3.000 miliarde u.m., adică o scădere de 25%.
________________________________________
9.d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Consumurile guvernamentale sunt insttrumente ale politicii fiscale, nu ale politicii monetare.
________________________________________
10.BNR a redus rata dobânzii de politică monetară în contexttul unei scăderi continue a inflației, care a ajuns la 4,94% în iunie 2024, sub nivelul prognozat. Această decizie a fost influențată de ieftinirea energiei și a alimentelor, precum și de scăderea dinamicii prețurilor importturilor și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Reducerea ratei dobânzii de politică monetară are ca efect sttimularea creditării și a consumului, contribuind la susținerea creșterii economice. De asemenea, poate duce la scăderea costurilor de finanțare pentru companii și populație, favorizând investtițiile și consumul.
Seria A grupa 305
1. Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient deoarece necesita o coincidență a nevoilor între părți. Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor comerciale, ceea ce duce la specializare și creșterea eficienței economice. De exemplu, un fermier poate vinde produse agricole și folosi banii obținuți pentru a cumpăra unelte, fără a fi nevoie să găsească un fierar care dorește produse agricole.
2. a). O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus (toate celelalte constante), duce la o cantitate mai mică de bani în circulație. Aceasta reduce cererea pentru bunuri și servicii, ceea ce determină scăderea prețurilor. În același timp, valoarea banilor crește, adică prețul banilor crește.
3. e). Potrivit ecuației cantitative a banilor (M × V = P × Q), unde M este masa monetară, V este viteza de circulație a banilor, P este nivelul prețurilor și Q este volumul bunurilor. Dacă puterea de cumpărare scade cu 20%, viteza de circulație se dublează, iar volumul bunurilor crește cu 100%, atunci masa monetară rămâne constantă pentru a menține echilibrul în ecuație.
4. d). Multiplicatorul monedei scripturale este inversul cotei rezervelor obligatorii. Dacă cota este de 25% (0,25), atunci multiplicatorul este 1 / 0,25 = 4.
5. b). Băncile comerciale creează monedă scripturală prin acordarea de credite. Atunci când o bancă acordă un credit, suma respectivă este adăugată în contul clientului, crescând astfel masa monetară.
6. c). Dacă se creează un nou depozit de 2.000 mld. lei și creditele acordate sunt de 1.800 mld. lei, iar cota rezervelor obligatorii este de 10%, multiplicatorul este 1 / 0,10 = 10. Astfel, masa monetară sporește cu 1.800 mld. lei × 10 = 18.000 mld. lei.
7. a). Potrivit teoriei cantitative a banilor, o creștere a masei monetare duce, pe termen scurt, la creșterea cererii agregate, ceea ce determină creșterea producției și a prețurilor.
8. e). Dacă masa monetară este de 10.000 mld. u.m., iar numerarul reprezintă 40% (4.000 mld. u.m.), atunci constituirea unor depozite bancare de 1.000 mld. u.m. reduce numerarul la 3.000 mld. u.m., adică o scădere de 25%.
9. d). Consumul guvernamental este un instrument al politicii fiscale, nu al politicii monetare. Instrumentele politicii monetare includ cota rezervelor obligatorii, operațiunile de piață deschisă și rata dobânzii de politică monetară.
10. În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% pentru a stimula activitatea economică. Scăderea ratei dobânzii reduce costul creditelor, încurajând investițiile și consumul. Aceasta poate duce la creșterea cererii agregate și, implicit, la creșterea PIB-ului.
Ilie Romina 307 B
1. Banii au apărut pentru a facilita schimburile economice, înlocuind trocul, care era ineficient din cauza necesității unei duble coincidențe a nevoilor, oamenii dorind să obțină cât mai multe bunuri ușor vandabile, care să poată fi schimbate mai ușor. Moneda a permis specializarea producției și dezvoltarea piețelor. Funcțiile monedei sunt: mijloc de schimb, unitate de calcul, rezervă a valorii. Implicația economică principală este creșterea eficienței tranzacțiilor. De exemplu, un agricultor poate vinde grâu pentru bani și apoi cumpăra unelte, fără a fi necesar un schimb direct de bunuri.
2. a) În condiții caeteris paribus, o scădere a ofertei de bani duce la scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor. Restabilirea echilibrului monetar prin egalizarea cererii de bani cu noul nivel al masei monetare trebuie să se realizeze prin diminuarea valorii banilor (PCB), respectiv creşterea preţurilor bunurilor (a nivelului preţurilor). Cum producţia de bunuri economice a rămas neschimbată, atunci preţurile bunurilor s-au dublat iar valoarea banilor s-a înjumătăţit. Acest tip de explicaţie a formării nivelului şi a evoluţiei preţurilor constituie conţinutul a ceea ce se cheamă teoria cantitativă a banilor
3.e)Conform ecuației cantitative a banilor (M × V = P × Q), dacă viteza de circulație se dublează (V × 2), iar volumul bunurilor economice crește cu 100% (Q × 2), iar prețurile cresc cu 25% (P × 1,25), atunci masa monetară (M) rămâne constantă pentru a menține echilibrul ecuației.
4.d)Cota rezervelor obligatorii (r): 25%
Formulă: Multiplicatorul monedei scripturale (m):
m = 1/r
Calcul: m = 1/0.25= 4 ( răspuns corect d)
5. b) Băncile comerciale creează monedă prin acordarea creditelor. Procesul creaţiei monetare are loc atunci când bancherii doresc să nu lase neutilizate rezervele constituite. Băncile vor emite instrumente monetare fiduciare corespunzător unei anumite fracţiuni din rezervele constituite, ceea ce reflectă posibilitatea posibilitatea băncilor de a extinde „artificial” volumul creditului peste capitalul propriu. Astfel, prin acordarea de credite, băncile introduc noi sume în circulație, extinzând masa monetară.
6. Depozit inițial: 2.000 miliarde lei
Credite acordate: 1.800 miliarde lei
Rezervele obligatorii: 2.000 – 1.800 = 200 miliarde lei
Cota rezervelor obligatorii (r): 200 / 2.000 = 0,10 (10%)
Multiplicatorul (m): 1/r= 1 / 0,10 = 10
Creșterea masei monetare: 1.800 × 10 = 18.000 miliarde lei (răspuns corect: c)
7. a) Potrivit acestei teorii, modificarea masei monetare atrage pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Teoria presupune că viteza de circulaţie se modifică sub influenţa cererii de bani, care se schimbă în funcţie de evoluţia unor determinanţi extramonetari.
Teoria cantitativă a banilor reformulată se bazează pe următoarele: modificarea masei monetare determină schimbarea: – pe termen scurt, în relaţie directă, atât a preţurilor cât şi a producţiei totale iar pe termen lung, în relație direct proporțională, numai a prețurilor.
8.e)Masa monetară este de 10.000 mld. u.m., cu numerar reprezentând 40% (4.000 mld. u.m.). Constituirea unor depozite bancare de 1.000 mld. u.m. determină: numerarul scade cu 25%.
Rezolvare: 1.000 mld. u.m. / 4.000 mld. u.m. = 25%.
9. d)Nu este instrument al politicii monetare:
consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Acesta este un instrument al politicii fiscale, nu monetare. Politica monetară utilizează instrumente precum rata rescontului, rata rezervei obligatorii și operațiunile cu titluri pe piața deschisă.
10. Motivația scăderii ratei dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% este aceea că BNR a redus rata dobânzii pentru a stimula activitatea economică, în contextul unei inflații în scădere și al unei cereri agregate slabe, iar implicația este:
scăderea ratei dobânzii reduce costul creditării, încurajând investițiile și consumul, ceea ce poate duce la creșterea PIB-ului.
GRUPA: 302
SERIA: A
1. Banii au aparut pentru a inlocui trocul, care era ineficient deoarece presupunea ca doua persoane sa aiba si sa doreasca exact ce ofera cealalta.
Principala implicatie economica a banilor este ca faciliteaza schimburile. Astfel, oamenii pot cumpara si vinde mai usor, ceea ce duce la specializare si dezvoltarea economiei.
drept exempu, un fermier vinde grau, primeste bani si isi poate cumpara unelte, fara sa caute pe cineva care sa vrea grau.
2. a)scaderea preturilor bunurilor si cresterea pretului banilor
O scadere a ofertei de bani in conditiile in care toate celelalte variabile raman neschimbate,comform caeteris paribus, inseamna ca banii devin mai rari, ducand la crestera sau scaderea prturilor bunurilor.
3.Puterea de cumparare ↓ 20% => preturile ↑ 25%
Viteza banilor ↑ de 2 ori
Volumul bunurilor ↑ 100%
Autoconsum = 25% => doar 75% intră in circuitul economic
Formula Teoria cantitativa a banilor: M × V = P × Q
Pe baza modificărilor:
V crește de doua ori
P crește cu 1,25 (deoarece scade puterea de cumparare cu 20%)
Q crește de doua ori, dar doar 75% e pentru piata ⇒ Q efectiv = 1,5
M x 2=1,25 x 1,5=> M= 1,875/2= 0,9375=> scade cu 6,25
consider ca raspunsul corect este e) ramane neschimbata.
4. Rata = 25% ⇒ 1 / 0,25 = 4
d) 4
5. Bancile comerciale nu creeaza moneda tiparind numerar acesta fiind rolul bancii centrale, ci prin acordarea de credite astfel, cand o banca ofera un credit, creeaza bani scripturali in cont, care intra in circulatie in economie.
Astfel raspunsul corect este b)acordand credite
6. Depozit initial: 2.000 mld lei
Credite: 1.800 mld lei
Rata rezervelor: 10% (implicit)
Multiplicator: 1 / 0,10 = 10
Crestere masa monetară: 1.800 × 10 = 18.000 mld. lei
Raspuns corect c) 18.000 mld. lei
7.Potrivit teoriei cantitative a banilor in varianta dinamica, pe termen scurt, o crestere a masei monetare poate duce atat la cresterea preturilor, cat si a productiei totale PIB real, pentru ca economia poate raspunde prin cresterea cererii agregate. Pe termen lung, efectul principal este doar asupra preturilor, nu si asupra productiei, deoarece productia este determinata de factori.
a) pe termen scurt, in relatie directa, atat a preturilor cat si a productiei totale.
8. Masa monetară = 10.000 mld. u.m., numerar = 40% ⇒ 4.000
Depozit nou = 1.000 ⇒ numerarul scade cu 1.000 ⇒ nou numerar = 3.000
Scădere: 1.000 / 4.000 = 25%
e) numerarul scade cu 2
9. Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Fiind instrument de politică fiscală, nu monetară.
10. BNR a redus rata dobanzii de politica monetara in vara anului 2024, motivata de scaderea mai rapida a inflatiei decat se anticipase. Aceasta masura are ca principala implicatie stimularea activitatii economice prin reducerea costurilor de imprumut si incurajarea consumului si investitiilor.
Seria A, grupa 304
1.
Banii au apărut pentru a înlocui schimbul direct (troc), care era limitat de dificultăți precum lipsa dublului coincidenței nevoilor (găsirea simultană a două persoane care să dorească bunurile celuilalt). Moneda a permis dezvoltarea diviziunii muncii și calculul economic monetar, contribuind astfel la eficiența alocării resurselor.
2. b)
Prețul banilor este determinat de interacțiunea dintre cererea de bani și oferta totală și se modifică în relație inversă până când are loc restabilirea echilibrului monetar. Dacă oferta de bani scade, puterea de cumpărare(PCB) crește, ceea ce duce la creșterea valorii banilor și scăderea prețurilor bunurilor.
3.
4.d)
m=1/r
r=25%=25/100=0,25
m=1/0,25=4
5. b)
Atunci când băncile comerciale acordă credite, acestea creează monedă scripturală, adică bani noi în conturile clienților. Procesul de creditare este principala metodă prin care băncile comerciale contribuie la crearea de monedă în economie.
6. b)
2000+1800=3800 mld lei
7. a)
Conform teoriei cantitative reformulate, modificările masei monetare influențează atât prețurile, cât și producția pe termen scurt. Totuși, această majorare a prețurilor nu este uniformă și instantanee, contrar ideii de “nivel general al prețurilor”.
De fapt, are loc o modificare a structurii prețurilor, adică o schimbare a prețurilor relative (raporturile de schimb între bunuri), fără ca toate prețurile să crească sau să scadă în același ritm.
În acest context, prețurile exprimate în unități monetare sunt considerate variabile nominale, în timp ce prețurile relative sunt considerate variabile reale.
Acest fenomen, cunoscut sub numele de „efectul Cantillon” influențează semnificativ alocarea resurselor în cadrul structurii de producție, din cauza prețurilor relative artificiale care apar în urma manipulării masei monetare.
8. e)
1000/4000*100=25%
Constituirea depozitelor reduce disponibilitatea numerarului în economie.
9. d)
Consumul guvernamental de bunuri și servicii este un instrument de politică fiscală, nu de politică monetară. Politica fiscală este gestionată de Guvern, în timp ce politica monetară este gestionată de autorităţile monetare (Banca Naţională, Trezoreria).
10.
Principala motivație pentru care BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% în perioada iunie-august 2024 a fost ameliorarea semnificativă a perspectivei apropiate a inflației în raport cu prognoza precedentă, dar și în condițiile incertitudinilor încă ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai îndepărtat de timp.
Implicația principală a fost asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. (sursa: BNR)
Maftei Radu-Ioan
Seria B, Grupa 308
1.
Apariția banilor a constituit un pas important și foarte benefic pentru omenire. Principala implicație economică a existenței monedei este faptul că a dat naștere posibilității calculului economic (monetar) pentru a susține trecerea de la schimbul direct (troc) la schimbul indirect de bunuri și servicii.
De exemplu, în sistemul schimbului direct, un ghid turistic care dorește să urmeze cursuri de prim ajutor cu o echipă de medici, va trebui să găsească acei medici care să-și dorească un traseu ghidat pe munte.
În sistemul indirect, cu ajutorul monedei, ghidul primește bani pentru serviciile prestate celor care aleg traseele sale turistice ghidate, iar apoi plătește medicilor contravaloarea cursurilor de prim-ajutor.
2.
a)
Din ecuația teoriei cantitative M * v = P * Y reiese relația cauzală fundamentală între M și P: modificarea masei monetare determină modificarea în relație directă a nivelului general al prețurilor. Scăderea ofertei de bani duce la reducerea masei monetare, ceea ce va avea ca efect scăderea prețurilor bunurilor. Evoluția prețurilor bunurilor este invers proporțională cu prețul banilor PCB, deci, la o scădere a prețurilor, PCB va crește.
3.
d)
PCB scade cu 20% => Indice PCB = I PCB = 80%
PCB = 1 / P => Indice P = 1 / I PCB = 125% (prețurile cresc cu 25%)
V1 = 2 * V0 => Indice V = 200%
Y = Producția = Volumul bunurilor economice – Autoconsum
Indice Y = 200%
M*V = P*Y
Lucrăm în indici => I M * I V = I P * I Y => I M * 200 = 125 * 200 => Indice M = 125%
=> Masa monetară crește cu 25%
4.
d)
Cota (ponderea) rezervelor obligatorii = r = 25%
Multiplicatorul monetar = MM = 1 / r = 1 / 25% = 4
5.
b)
Acordând credite.
Diferitele componente ale masei monetare sunt oferite (puse în circulație de: banca națională, trezorerie, băncile comerciale. Băncile comerciale pot oferi (crea) monedă scripturală prin acordare de credite agenților economici.
6.
c)
D = 2000 mld lei; C = 1800 mld lei
R = 2000 – 1800 = 200 mld lei => r = 200/2000 = 10%
r=10% => MM = 1/r = 1 / 10% = 10 ori (M-masa monetară este de 10 ori mai mare decât BM-baza monetară)
Efectul asupra masei monetare luând în calcul valoarea creditelor: 1800 mld * 10 = 18000 mld. lei
7.
a)
Noua teorie cantitativă a banilor, care formează nucleul modelului monetarist, este denumită și „teoria cantitativă a banilor în varianta dinamică” și are ca principal element analiza cererii de bani. Între coordonatele pe care se bazează această teorie se regăsește și aceea că modificarea masei monetare determină următoarele modificări: pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor, cât și a producției totale, iar pe termen lung, în relație direct proporțională, numai a prețurilor.
8.
e)
Masa monetară = M = 10000 mld u.m.
Numerar = N = 40% * M = 4000 mld u.m. => Depozite = D = M – N = 6000 mld u.m.
N0 = 4000 mld u.m., D0 = 6000 mld u.m.
Constituire de depozite 1000 mld u.m. => D1 = 6000 + 1000 = 7000 mld u.m. => N1 = M – D1 => N1 + 3000 mld u.m.
delta% N = (N1-N0)/N0 * 100 = (3000-4000)/4000 * 100 = – 1000/4000 * 100 = -25%
Deci numerarul scade cu 25%
9.
d)
Politica monetară reprezintă ansamblul de acțiuni exercitate de autoritățile monetare (banca națională, trezoreria) asupra masei monetare și activelor financiare, în vederea orientării economiei pe termen scurt sau mediu. Principalele instrumente contemporane ale politicii monetare sunt: rescontarea, operațiunile cu titluri pe piața deschisă, rata rezervelor obligatorii. Așadar, consumul guvernamental de bunuri și servicii nu reprezintă un instrument de politică monetară.
10.
http://www.zf.ro/zf-24/bnr-mentine-rata-dobanzii-politica-monetara-6-5-nivel-ajuns-luna-22505548
financialintelligence.ro/bnr-a-decis-reducerea-ratei-dobanzii-de-politica-monetara-la-650-pe-an-de-la-675-pe-an/
http://www.forbes.ro/bnr-reduce-dobanda-de-politica-monetara-la-650-pe-an-de-la-675-pe-an-403377
http://www.revistabiz.ro/bnr-mentine-rata-dobanzii-de-politica-monetara-la-nivelul-de-650-la-suta-pe-an/
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, de la 6,75% pe an, începând cu 8 august 2024.
Motivația reducerii ratei dobânzii de politică monetară a fost continuarea scăderii ratei anuale a inflației, care era așteptată să coboare la finele anului 2024 și în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creștere temporară în trimestrul II 2025 să revină și să se mențină ușor sub limita de sus a intervalului țintei, implicit la niveluri ceva mai joase decât cele din precedenta prognoză.
Principala implicație a unei astfel de măsuri este stimularea împrumuturilor și susținerea economiei. Deciziile BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. BNR a subliniat că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
ex.1. Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor economice. Exemplu: Într-o economie agricolă, un fermier care produce grâu poate vinde grâul pe bani, iar apoi folosi banii pentru a cumpăra unelte sau îmbrăcăminte.
ex.2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Prețul banilor este reflectat de rata dobânzii.
ex.3. MV=PY, IM=LP
LP=1/1PCBx100=1/80%x100=125%
IM=125%x200%/200%=125%
d) crește cu 25%
ex.4. rata rez= 25% = 0,25
m=1/0.25=4
d) 4
ex.5. bancile nu pot tipari numerar
b) acordând credite
ex.6. M=1/rata rez.=1/0.10=10
DIxM=2000×10=20000
20000-2000=18000
c) 18.000 mld. lei
ex.7. MxV=PxY
Pe termen scurt modificarea masei monetare afectează atât prețurile
a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
ex.8. 1000/4000=25%
e) numerarul scade cu 25%
ex.9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii