Lecția 4 – Moneda și sistemul monetar
– semnificația monedei în economie: cererea de bani, oferta de bani și prețul banilor
– funcționarea sistemului monetar contemporan: rolul băncilor și politica monetară
TEMA 4
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, argumentând consistent toate răspunsurile, indicând numele și prenumele, iar la începutul rezolvării – seria și grupa. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 14 mai, ora 21:00, după care răspunsurile nu mai sunt acceptate.
1..Explică sintetic de ce au apărut banii și care este principala implicație economică a existenței monedei, oferind și exemple în acest sens.
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor; b) creșterea prețului banilor și a cantității de monedă pe piață; c) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea masei monetare; d) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea PIB; e) nici una dintre cele de mai sus.
3. În perioada T0– T1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de circulație a banilor crește de 2 ori. Volumul bunurilor economice crește cu 100% iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25%. În aceste condiții, masa monetară: a) scade cu 20%; b) scade cu 50%; c) crește cu 100%; d) crește cu 25%; e) rămâne neschimbată.
4. Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 25%, multiplicatorul monedei scripturale este: a) 0; b) 1; c) 25; d) 4; e) 2,5.
5. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: a) tipărind numerar; b) acordând credite; c) schimbând numerarul din casierie în rezerve la banca centrală; d) cumpărând titluri guvernamentale; e) acceptând depozite.
6. În sistemul bancar se creează un nou depozit de 2.000 miliarde lei, creditele acordate pe această bază fiind de 1.800 miliarde lei. Prin procesul de multiplicare a banilor de cont, masa monetară sporește cu: a) 2.000 mld. lei; b) 3.800 mld. lei; c) 18.000 mld. lei; d) 36.000 mld. lei; e) 40.000 mld. lei.
7. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale; b) pe termen lung, numai a producției totale; c) pe termen scurt, în relație directă, numai a prețurilor; d) pe termen lung, în relație invers proporțională, numai a prețurilor; e) pe termen scurt, în relație direct proporțională, a producției totale.
8. Masa monetară reprezintă la un moment dat 10.000 mld. u.m. Numerarul reprezintă 40% din mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecințe este posibilă în cazul constituirii unor depozite bancare de 1.000 mld. u.m.: a) masa monetară crește cu 1.000 u.m.; b) masa monetară scade cu 1.000 u.m.; c) numerarul crește cu 10%; d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%; e) numerarul scade cu 25%.
9. Nu este instrument al politicii monetare: a) cota rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale; b) cumpărările de titluri guvernamentale de către banca centrală; c) vânzările de titluri guvernamentale de către banca centrală; d) consumul guvernamental de bunuri și servicii; e) rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca centrală.
10. În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Consultă câteva articole din presa economică și indică principala motivație, dar și principala implicație a scăderii ratei dobânzii de referință.
307 B
1. Banii au apărut pentru că trocul era greu de folosit – trebuia ca două persoane să aibă nevoie una de cealaltă în același timp. Moneda a devenit o soluție practică, pentru că este acceptată de toată lumea și ușurează schimburile. Datorită banilor, oamenii pot vinde ce au și cumpăra ce le trebuie fără complicații. De exemplu, un fermier vinde grâu, primește bani și apoi își cumpără unelte, fără să mai caute direct un schimb.
2. Răspuns corect: a). Dacă sunt mai puțini bani în economie, prețurile scad, iar banii devin mai valoroși pentru că sunt mai rari.
3. Răspuns corect: e). Conform unei formule economice, dacă viteza banilor se dublează, bunurile se dublează, iar prețurile cresc cu 25%, atunci masa monetară rămâne la fel.
4. Răspuns corect: d). Multiplicatorul banilor se calculează ca 1 împărțit la rezerva obligatorie. Dacă aceasta este 25%, atunci 1 / 0,25 = 4.
5. Răspuns corect: b). Băncile creează bani atunci când dau credite. Ele nu tipăresc bani, dar banii „apăruți” în conturi prin credite sunt tot bani în circulație.
6. Răspuns corect: b). Dacă se depun 2.000 miliarde lei și se acordă credite de 1.800 miliarde, masa monetară totală crește la 3.800 miliarde lei, prin multiplicare.
7. Răspuns corect: a). Pe termen scurt, mai mulți bani în economie duc la prețuri mai mari și mai multă producție.
8. Răspuns corect: e). Dacă din 4.000 miliarde lei numerar se depun 1.000, numerarul scade cu 25%.
9. Răspuns corect: d). Cheltuielile statului (consumul guvernamental) sunt parte din politica fiscală, nu monetară. Politica monetară înseamnă ce face banca centrală cu dobânzile și banii din economie.
10. BNR a redus dobânda pentru că inflația a scăzut sub așteptări (sub 5%). Scopul a fost să ajute economia. Când dobânda scade, creditele sunt mai ieftine, așa că firmele și oamenii pot împrumuta mai ușor, ceea ce duce la mai multe investiții și consum.
307 B Guțu Mariana Elena
1.Banii au apărut ca o soluție la ineficiențele trocului, unde schimbul direct de bunuri necesita o coincidență a nevoilor între părți. Moneda a devenit un mijloc de schimb universal acceptat, facilitând tranzacțiile și specializarea economică. Principala implicație economică a existenței monedei este reducerea costurilor de tranzacție, ceea ce stimulează producția și schimburile comerciale. De exemplu, un agricultor poate vinde grâu pentru bani și apoi folosi acești bani pentru a cumpăra unelte, fără a fi nevoie de un schimb direct cu fabricantul de unelte.
2. Răspunsul corect este a) deoarece reducerea ofertei de bani, menținând constante celelalte condiții, duce la o scădere a prețurilor bunurilor (deflație) și la o creștere a valorii banilor, deoarece aceștia devin mai rari și, prin urmare, mai valoroși.
3. Răspunsul corect este e). Conform ecuației cantitative a banilor (M × V = P × Q), dacă viteza de circulație se dublează (V × 2), iar volumul bunurilor economice crește cu 100% (Q × 2), iar prețurile cresc cu 25% (P × 1,25), atunci masa monetară (M) rămâne constantă pentru a menține echilibrul ecuației.
4. Răspunsul corect este d) deoarece multiplicatorul monedei scripturale se calculează ca inversul cotei rezervelor obligatorii: 1/0,25 =4.
5. Răspunsul corect este b) deoarece băncile comerciale creează monedă prin procesul de creditare, unde depozitele clienților sunt utilizate pentru a acorda împrumuturi, ceea ce duce la multiplicarea masei monetare în economie.
6. Răspunsul corect este b) deoarece depozitul inițial de 2.000 miliarde lei, din care 1.800 miliarde sunt acordate ca împrumuturi, duce la o creștere totală a masei monetare de 3.800 miliarde lei prin efectul multiplicatorului bancar.
7. Răspunsul corect este a) deoarece pe termen scurt, o creștere a masei monetare poate stimula atât creșterea prețurilor (inflație) cât și a producției totale, datorită cererii agregate mai mari.
8. Răspunsul corect este e) deoarece dacă numerarul inițial este de 4.000 miliarde u.m. (40% din 10.000), constituirea de depozite de 1.000 miliarde u.m. reduce numerarul la 3.000 miliarde u.m., adică o scădere de 25%.
9. Răspunsul corect este d) deoarece consumul guvernamental este un instrument de politică fiscală, nu monetară. Politica monetară utilizează instrumente precum rata dobânzii, rezervele obligatorii și operațiunile de piață deschisă.
10. Principala motivație constă în reducerea inflației sub nivelul prognozat, cu rata anuală coborând la 4,94% în iunie 2024, care a permis lui BNR să relaxeze politica monetară pentru a stimula economia.
Iar implicația constă în scăderea ratei dobânzii de referință care reduce costul creditelor și încurajează investițiile și consumul, ducând la susținerea creșterii economice.
307B
1.Apariția banilor a fost determinată de limitele trocului, adica schimbul direct dintre bunuri, deoarece era dificil să găsești mereu un partener care voia exact ceea ce ofereai și invers. De exemplu, un fermier avea orz și voia pantofi, acesta trebuia să găsească un cizmar care avea nevoie de orz pentru a obține pantofii, ceea ce era ieficient.
Principala explicație economică a existenței banilor este facilitatea schimburilor comerciale. Banii funcționează ca un intermediar de schimb, unitate de cont și mijloc de acumulare a valorii și permite:
-tranzacțiile mai rapide șiu mai eficiente(ex un agricultor își vinde orzul pe bani și cumpără ce are nevoie fără a depinde de troc).
-cumărarea valorii bunurilor(ex știm că un televizor costă 1.500 lei, iar un telefon 3.000 lei)
-economisirea pentru consumul viitor(ex păstrăm bani pentru a cumpăra o casă mai târziu).
2.Răspuns corect a), deoarece o scădere a ofertei de bani, în condițiile caeteris paribus duce la mai puțini bani în circulație=>prețul banilor crește=>prețurile bunurilor scad.
3.Răspuns corect a)
M*V=P*Y
Puterea de cumpărare scade cu 20%, iar prețurile cresc cu 25%(1/0.8=1.25)
Viteza crește de 2 ori
Valoarea tranzacțiilor crește cu 100%, P*Y se dublează
Autoconsumul crește cu 25%, 75% din producție se tranzacționază, iar Q are o creștere mai mică.
M*2=1.25*0.75*Y
M=(0.937*Y)/2->M scade
4.Răspuns corect d)
Ki=1/s’
s’=25%=0.25
Ki=1/0.25=4
5.Răspuns corect b)
Băncile nu pot timpri numerar(asta face Banca Centrală), ele creează monedă prin acordarea de credite, adică multiplică depozitele.
7. Răspuns corect c), deoarecepe termen lung modificarea masei monetare afectează numai nivelul prețurlor pentru că producția este determinată de factori reali(resurse, tehnologie)
M*V=P*Y
8.Răspuns corect e)
Masa monetara=10.000mld
Numerar=40%=4.000mld
Depozite=60%=6.000mld
Daca se constituie un nou depozit bancar de 1.000 mld, banii sunt mutati din numerar in cont bancar. Masa monetara totala nu se modifica(se schimbă forma acestora, astfel se transforma in bani scripturali)
Numerarul scade cu 1.000, asadar
-numerarul devine 4.000-1.000=3.000
-ponderea noua=3.000/10.000=30%
9. Răspuns corect d), deoarece instrumentele politicii monetare sunt:
-rezervele obligatorii
-operatiuni pe piata deschisa
-rata dobanzii de politica monetara
Consumul guvernamental nu este un instrument al politicii monetare, ci al politicii fiscale.
10.Reducerea ratei dobanzii de politica monetara de la 7% la 6,5% are ca scop:
-stimularea creditarii(dobanzi mai mici la imprumuturi)
-cresterea cererii agregate
-sprijinirea consumului și investitiilor
-sustinerea cresterii economice
Principalul motiv al reducerii ratei dobanzii este stimularea economiei prin cresterea accesului la finantare, ceea ce poate duce la cresterea cererii agregate si a PIB-ului.
302A
1.
Banii au apărut ca o soluție la ineficiențele trocului, unde schimbul direct de bunuri necesita o coincidență de nevoi. Moneda facilitează tranzacțiile, funcționând ca mijloc de schimb, unitate de cont și rezervă de valoare.
Exemplu: În loc să schimbi grâu pe pește, poți vinde grâul pentru bani și apoi cumpăra pește, simplificând comerțul.
2.
Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Reducerea masei monetare duce la deflație (scăderea prețurilor bunurilor) și la aprecierea valorii banilor.
3.
Răspuns corect: e) rămâne neschimbată
Conform ecuației cantitative a banilor (M × V = P × Q), dacă:
Puterea de cumpărare scade cu 20% ⇒ prețurile cresc cu 25%
Viteza banilor se dublează
Volumul bunurilor crește cu 100%, dar doar 75% sunt pentru piață
Atunci, masa monetară (M) rămâne constantă.
4.
Răspuns corect: d) 4
Multiplicatorul = 1 / rata rezervelor = 1 / 0,25 = 4
5.
Răspuns corect: b) acordând credite
Prin creditare, băncile introduc noi bani în economie sub formă de depozite.
6.
Răspuns corect: b) 3.800 mld. lei
Depozit inițial: 2.000 mld. lei Credite acordate: 1.800 mld. lei Total masă monetară: 2.000 + 1.800 = 3.800 mld. lei
7.
Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Pe termen scurt, creșterea masei monetare poate stimula atât prețurile, cât și producția.
8.
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%
Numerar inițial: 40% din 10.000 mld. u.m. = 4.000 mld. u.m. Depozit nou: 1.000 mld. u.m. Numerar rămas: 4.000 – 1.000 = 3.000 mld. u.m. Scădere: 1.000 / 4.000 = 25%
9.
Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Consumul guvernamental este un instrument al politicii fiscale, nu monetare.
10.
Motivație: Reducerea inflației sub așteptări.
Implicație: Stimularea economiei prin creșterea creditării.
În vara anului 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de două ori:
În iulie, de la 7% la 6,75%
În august, la 6,5%
Această decizie a fost determinată de scăderea inflației, care a ajuns la 4,94% în iunie 2024, sub nivelul prognozat.
Prin reducerea dobânzii, BNR a urmărit să sprijine activitatea economică, în special în contextul unei încetiniri a creșterii economice și a unei inflații în scădere.
Seria A, grupa 305
1. Apariția monedei : apariția banilor a fost un pas decisiv în dezvoltarea economiei, facilitând schimburile între indivizi și eliminând limitele trocului, care necesita o dublă coincidență a dorințelor. Astfel, moneda a devenit un mijloc de schimb universal, o unitate de cont și un depozit al valorii.
Prin introducerea banilor, valoarea bunurilor și serviciilor poate fi exprimată într-o unitate comună, ceea ce simplifică deciziile economice și alocarea resurselor.
Ex:
Un fotograf care dorește un telefon mobil nu mai trebuie să găsească un comerciant care are nevoie de servicii foto, ci poate încasa bani de la clienți și cumpăra telefonul din orice magazin.
Ex:
O persoană care produce mobilier din paleți nu mai este nevoită să facă troc cu un instalator. Ea vinde produsele, primește bani și plătește serviciile instalatorului separat, fără a depinde de nevoile acestuia.
2. Răspunsul corect este a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Într-un model teoretic, o scădere a masei monetare reduce cantitatea de bani disponibilă, ceea ce duce la aprecierea monedei și la o scădere generală a prețurilor, deoarece bunurile devin mai “ieftine” în termeni de bani mai valoroși.
3.
Im = Ip × Iy / Iv
Ip = 100 / 80 = 125%
Iv = 2 × 100 = 200%
Iy = 100 + 100 = 200%
Im = 125 × 200 / 200 = 125%
Modificarea prețului este de +25%
4. Răspunsul corect este d) 4
m = 1 / R = 1 / 0,25 = 4
Explicația este ca la fiecare unitate de monedă de bază, sistemul bancar poate crea 4 unități de monedă totală în economie.
5. Varianta corectă este b) acordând credite
Băncile creează monedă prin procesul de creditare: când un client primește un împrumut, banca îi creditează contul, crescând astfel masa monetară chiar dacă nu există o sumă fizică corespondentă.
6. Răspunsul corect este c) 18.000 mld lei
D = 2.000 mld lei
C = 1.800 mld lei
R = D – C = 200 mld lei
r = R / D = 0,1
m = 1 / r = 10
ΔM = C × m = 1.800 × 10 = 18.000 mld lei
7. Varianta corectă este a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Noua teorie cantitativă a banilor afirmă că variația masei monetare afectează pe termen scurt atât prețurile, cât și volumul producției.
8. Varianta corectă este e) numerarul scade cu 25%
M = 10.000
N₀ = 40% din M = 4.000
D = 6.000
N₁ = N₀ – 1.000 = 3.000
Scăderea = (1.000 / 4.000) × 100 = 25%
Consumul guvernamental face parte din politica fiscală (gestionată de Guvern), în timp ce politica monetară (gestionată de banca centrală) se referă la instrumente ca rata dobânzii, rezervele minime și operațiunile de piață deschisă.
10.În perioada iunie–august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, ca urmare a scăderii presiunilor inflaționiste pe termen scurt.
Pentru a încuraja creșterea economică și a sprijini cererea internă, BNR a considerat că este oportună relaxarea politicii monetare.
Scăderea dobânzii reduce costul creditării pentru companii și populație, stimulând consumul și investițiile. De asemenea, poate conduce la o depreciere ușoară a leului, favorizând exporturile.
Dică Cătălina Ionela -305
1.Apariția monedei a constituit probabil una dintre cele mai mari binefaceri ale umanităţii. Acest eveniment istoric a deschis calea afirmării depline a sistemului instituţional al diviziunii muncii prin faptul că a dat naştere posibilităţii calculului economic (monetar). Apariția banilor a fost determinată de limitele trocului, care presupunea schimbul direct de bunuri și servicii. Trocul era ineficient, deoarece necesita o dublă coincidență a nevoilor (ambele părți trebuiau să dorească exact ceea ce oferea cealaltă). Pentru a facilita schimburile, au apărut banii ca mijloc de plată general acceptat.
Principala implicație economică a existenței banilor este faptul că ei constituie o unitate de măsură comună, ce permite compararea valorii bunurilor și serviciilor, orientând astfel deciziile economice. Prețurile monetare, formate liber pe piață, reflectă raritatea resurselor și oferă baza pentru alocarea rațională a acestora.
Exemplu 1:Un profesor de economie care dorește o carte nu mai trebuie să caute un editor dispus să primească lecții în schimb, ci poate folosi moneda pentru a realiza schimbul eficient, fără restricțiile trocului.
Exemplu 2:Un agricultor care produce mere nu mai este nevoit să găsească direct un tâmplar dispus să accepte mere în schimbul unei mese. Prin existența banilor, el poate vinde merele pe piață, obține bani și apoi achiziționa masa de la orice tâmplar, fără a depinde de o coincidență de nevoi. Astfel, moneda facilitează schimbul indirect și eficient al bunurilor și serviciilor.
2)Răspunsul corect este: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
În realitate, modificările cantității de bani din economie nu afectează simultan și uniform toate domeniile și toți actorii economici, motiv pentru care moneda nu este neutră. Totuși, în ipoteza caeteris paribus (ceilalți factori constanți), o scădere a ofertei de bani duce la o creștere a valorii acestora (puterea de cumpărare a banilor). Această creștere se traduce prin scăderea prețurilor bunurilor, deoarece există mai puțini bani disponibili pentru a cumpăra aceleași bunuri.
Prin urmare, chiar dacă în realitate efectele nu sunt simultane și uniforme, într-un cadru teoretic idealizat, reducerea masei monetare duce la scăderea prețurilor și la o apreciere a valorii monedei.
3.Răspuns corect: d)crește cu 25%
Im*Iv=Ip*Iy
Ipcb =100-20=80%
IP=100/80=125%
Iv=100*2=200%
Iy=100+100=200%
Im=Ip*Iy \ Iv =125*200/200=125%
Modificarea procentuală a P= 125-100=25%
4)Răspunsul corect este: d) 4.
m=M/BM=N+D/N+R=1/R = 1/0,25=4
25%=25/100=0.25
Aceasta înseamnă că pentru fiecare unitate de monedă depozitată în bănci, se pot crea 4 unități de monedă scripturală.
5)
Răspunsul corect este: b) acordând credite.
Băncile comerciale pot crea monedă prin acordarea de credite, proces cunoscut sub denumirea de creare a monedei prin credit. Atunci când o bancă acordă un împrumut, nu doar transferă bani deja existenți, ci creează, efectiv, noi bani în sistemul bancar. Acesta este un mecanism important al sistemului bancar de plăți și al ofertei de bani într-o economie.
6)răspuns corect c) 18.000 mld lei
D=2.000mld lei
C=1.800 mld lei
M=1\r
R(rezerve)=D-C= 200mld lei
Rata rezervei r=R/D=0.1 mld lei
=> m=1/r=1/0.1=10
Delta M=C*m=18.000 mld lei
7) Răspunsul corect este: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Noua teorie cantitativă a banilor care formează nucleul modelului monetarist, denumită şi “teoria cantitativă a banilor în variantă dinamică”, are ca principal element analiza cererii de bani (abordată în legătură cu evoluţia economiei reale).
Teoria cantitativă a banilor reformulată explică cum ,modificarea masei monetare determină schimbarea pe termen scurt, în relaţie directă, atât a preţurilor cât şi a producţiei totale.
8) Răspunsul corect este: e) numerarul scade cu 25%.
N0 = 40/100*10.000=4.000mld U.m
M=N+D=> D=M-N= 6000 U.m
La un depozit nou de 1.000mld u.m.,clienții depun numerar în banca
Astfel => N1 = N0-1000 = 3000
D=6000+1000=7000
M=10.000
Deci N=N0-N1/N0*100 = 25%
9) Răspunsul corect este: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Consumul guvernamental face parte din politica fiscală, nu din politica monetară. Politica fiscală se referă la deciziile privind cheltuielile guvernamentale și veniturile fiscale, în timp ce politica monetară este condusă de banca centrală și implică instrumente precum:rescontarea,operațiunile cu titluri pe piața deschisă și rata rezervei obligatorii .
10) În perioada iunie – august 2024, Banca Națională a României (BNR) a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Această decizie a fost motivată de ameliorarea semnificativă a perspectivei inflației pe termen scurt, comparativ cu prognoza anterioară, și de incertitudinile ridicate asociate previziunilor pe termen mediu și lung .
Principala motivație:
BNR a considerat că reducerea ratei dobânzii era oportună pentru a sprijini activitatea economică, având în vedere ameliorarea perspectivei inflației pe termen scurt și incertitudinile ridicate asociate previziunilor pe termen mediu și lung .
Principala implicație:
Scăderea ratei dobânzii de politică monetară are ca efect stimularea creditării și a consumului, ceea ce poate sprijini creșterea economică. Totodată, această măsură poate influența nivelul leului pe piețele internaționale și poate afecta deciziile de investiții ale agenților economici .
Sursa:BNR
Bădicioiu Ioana-Victoria
Grupa 301, Seria A
Grupa 301 A
1. Apariția monedei a fost un lucru benefic, acesta fiind cel mai facil intermediar de schimb. Cu ajutorul monedei s-a dezvoltat și mecanismul economic monetar în care serviciile prestate și bunurile sunt apreciate.
De exemplu, un agricultor are nevoie de sămânță de cartofi și dă la schimb roșii. Altul vinde sămânță de cartofi dar nu are nevoie de roșii. Deci, mai ușor este ca primul să cumpere sămânța în lei pe care îi poate obține din vânzarea roșilor în piață.
Grupa 301 A
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor, deoarece scăderea ofertei de bani înseamnă scăderea masei monetare și egalizarea cererii de bani cu noul nivel al masei monetare se realizează prin creșterea valorii puterii de cumpărare a banilor concomitent cu scăderea prețurilor bunurilor.
Grupa 301 A
3. M * Vi = P * Y
M * Vi = ( 1 / PCB ) * V * ( 1 – Pa )
M * Vi * PCB = V (1 – Pa)
M = [V * (1 – Pa )] / Vi * PCB
ipcb = 100 – 20 = 80 % = 0,8
iVi = 100 + 200 = 300 % = 3
iV = 100 + 100 = 200 % = 2
iM = [ 2 ( 1 -1 0,25 ) ] / (3 * 0,8) = 0,75 / 3 * 0,4 = 0,25 / 0,4 = 0,62
PM = 100 – 62% = 38 %
Grupa 301 A
4. m = 1 / r = 1 / 25% = 100 / 25 = 4
=> Răspunsul corect este d)
Grupa 301 A
5. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă b) acordând credite, deoarece banca comercială creează monedă prin creditele acordate din diferența de bani dintre depozitele acceptate și rezerva constituită pentru ele.
Grupa 301 A
6. depozit = 2000 mld. lei
credit = 1800 mld. lei
depozit = capital + rezerve
rezerva = depozit – credit = 2000 – 1800 = 200 mld. lei
=> r = (rezerva / depozit) * 100 = 10 %
m = 1 / r = 1 / 10 % = 100 / 10 = 10
Dm = 10 * 1800 = 18000 mld. lei
=> Răspunsul corect este c).
Grupa 301 A
7. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale, deoarece atât pe termen scurt cât și pe termen lung prețurile se modifică în relație direct proporțională cu masa monetară. Producția reală prezintă o variație direct proporțională pe termen scurt, pe termen lung, aceasta trebuie să satisfacă cererea de pe piața bunurilor.
Grupa 301 A
8. M = 10000 mld. u.m.
N = 40% * M = ( 40 / 100 ) * 10000 = 4000 u.m.
D = 1000 mld. u.m
D / M = 1000 / 4000 = 1 / 4 = 0,25 = 25%
=> Răspunsul corect este d)
Grupa 301 A
9. Nu este instrument al politicii monetare d) consumul guvernamental de bunuri și servicii, deoarece nu influențează masa monetară ci este independent de aceasta.
Grupa 301 A
10. În vara anului 2024 s-a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, principala motivație a fost relaxarea politicii monetare în condițiile în care inflația dădea semne de reducere. Principala implicație a fost reducerea dobânzilor pe piața interbancară, scăderea indicilor ROBOR și IRCC folosiți în calculul dobânzilor variabile. Acestea au dus la scăderea treptată a inflației ajungând în luna noiembrie a anului 2024 la 5,1%, sub nivelul din anul 2023.
Grupa 307, Seria B
1. Banii au apărut din necesitatea de a înlocui trocul . Într-o economie bazată pe schimb direct, oamenii erau nevoiți să găsească parteneri de schimb care să dorească ce ofereau, ceea ce se numește dubla coincidență a dorințelor. Apariția monedei a permis ca bunurile și serviciile să fie evaluate într-un mod comun de schimb, permițând astfel specializarea muncii, creșterea eficienței schimburilor , dezvoltarea comerțului și a economiei de piață.
Spre exemplu, un brutar poate vinde pâine și folosi banii obținuți pentru a cumpăra alte servicii sau bunuri, fără a fi nevoie de un schimb direct.
2. a) Deoarece, conform teoriei cantitative a banilor ( M x V= P x Q) , dacă viteza banilor ( V) și producția (Q) sunt constante, o scădere a masei monetare ( M) va duce la scăderea nivelului general al prețurilor.
3. e) Deoarece, conform ecuației cantitative a banilor ( M x V = P x Q ), masa monetară ramâne constantă.
4. d) Deoarece, Multiplicator= 1/rata rezervelor minime= 1/0,25= 4
5. b) Deoarece, băncile comerciale, prin acordarea de credite, creează monedă scripturală. Chiar dacă în momentul acordării unui împrumut nu se oferă bani fizici, ci se creează un depozit în contul clientului, reprezintă tot o formă de bani.
6. c) Deoarece,
depozit inițial = 2.000 miliarde lei
credite acordate= 1.800 miliarde lei
rezerve= 2.000- 1.800=200 miliarde lei
rata rezervelor= 200/2.000=0,10 (10%)
multiplicatorul=1/0,10=10
1.800 x 10= 18.000 mld.lei
7. a) Deoarece, conform teoriei cantitative a banilor, în variantă dinamică, o creștere a masei monetare influențează pe termen scurt atât nivelul prețurilor, cât și producția, în funcție de capacitatea neutilizată a economiei.
8. d) Deoarece,
Masa monetară totală= 10.000 mld. u.m.
Numerarul= 40% din 10.000= 4.000 mld. u.m.
Se depun în bancă sub formă de depozite 1.000 mld. u.m. , deci Noua valoare a numerarului=4.000-1.000=3.000 mld. u.m.
Scăderea procentuală a numerarului: 1.000/4.000 x 100= 25%
9. d) Deoarece, consumul guvernamental de bunuri și servicii nu aparține de politica monetară, ci de politica fiscală, care este elaborată de Guvern și se referă la cheltuielile și veniturile publice. Instrumentele politicii monetare sunt cele folosite de banca centrală, iar printre acestea se află : rata dobânzii de politică monetară, rezervele minime obligatorii și operațiunile de piață deschisă.
10. BNR folosește rata dobânzii pentru a regla cererea agregată. În momentul în care inflația este în scădere, BNR poate reduce dobânda pentru a relansa activitatea economică.
Prin scăderea dobânzii, creditele devin mai ieftine, iar populația și firmele sunt încurajate să consume și să investească, ducând la o posibilă creștere a ocupării și producției.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Scăderea ofertei de bani înseamnă deflație, deci prețurile vor scădea. De asemenea, va exista si o creștere a valorii banilor.
4. d) 4
m=M/BM=N+D/N+R=1+n/n+r=1/25%=1/0,25= 4
5. b) acordând credite
Prin acordarea de credite banca va impune și o dobândă ce va trebui plătită într-un anumit timp. Astfel, pe lângă banii împrumutați banca va primii și acea dobândă în plus.
6. b) 3.800 mld. lei
D=2.000 miliarde lei
N=1.800 miliarde lei
M=D+N=2.000+1.800=3.800 miliarde lei
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Pe termen scurt, modificarea masei monetare(M) determină modificarea în relație directă atât a prețurilor(P), cât și a producției reale(Y).
8. e) numerarul scade cu 25%
M=10.000
N=40% din M => N=4.000
D=1.000
4.000-1.000=3.000 cu cât numerar rămân
Numerarul scade cu:
4.000 . . . 100%
1.000 . . . x
x= 1.000 x 100%/ 4.000=
=1/4= 0,25 => 25%
SERIA A, GRUPA 304
1)Banii au apărut ca o soluție la ineficiența trocului, facilitând schimburile comerciale. Principala implicație economică este reducerea costurilor de tranzacție și specializarea, stimulând creșterea economică.De exemplu, un fermier nu mai trebuie să caute pe cineva care are nevoie de grâu și oferă în schimb mere; poate vinde grâul pe bani și apoi folosi banii pentru a cumpăra mere de la oricine le vinde.
2)O scădere a ofertei de bani, menținând restul factorilor constanți, duce la creșterea valorii banilor (adică, crește prețul banilor) și la scăderea prețurilor bunurilor, deoarece există mai puțini bani disponibili pentru a cumpăra aceleași. Răspunsul a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
4)Multiplicatorul banilor scripturali se calculează ca inversul ratei rezervelor obligatorii. În acest caz, rata rezervelor obligatorii este de 25%, sau 0,25.Multiplicatorul banilor scripturali = 1 / rata rezervelor obligatorii
Multiplicatorul banilor scripturali = 1 / 0,25 = 4
Răspunsul este d) 4.
5)Băncile comerciale creează monedă în principal prin acordarea de credite. Când o bancă acordă un credit, creează un depozit nou în contul clientului, mărind astfel masa monetară din economie. Acest proces se repetă, generând un efect de multiplicare a banilor. Răspunsul b) acordând credite.
7)Conform teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică:
Pe termen scurt, modificarea masei monetare atrage modificarea în relație directă atât a prețurilor cât și a producției totale. Deci, răspunsul corect este: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
9)Instrumentul care nu face parte din politica monetară este: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii. Politica monetară se referă la acțiunile unei bănci centrale pentru a manipula masa monetară și condițiile de creditare pentru a stimula sau restrânge activitatea economică, în timp ce consumul guvernamental este o componentă a politicii fiscale.
10)Principala motivație a Băncii Naționale a României (BNR) pentru reducerea ratei dobânzii de politică monetară în perioada iunie – august 2024 a fost încetinirea inflației și necesitatea de a stimula creșterea economică.
Principala implicație a scăderii ratei dobânzii de referință este, de obicei, stimularea creditării și a investițiilor, deoarece costul împrumuturilor devine mai mic. Aceasta poate duce la o creștere a consumului și a activității economice, dar și la o potențială presiune inflaționistă dacă cererea crește prea rapid.
Seria B, Grupa 308
1. Banii au apărut ca o soluție la neajunsurile trocului (schimbul direct de bunuri). Într-un sistem de troc, schimburile erau dificile pentru că: trebuia să existe o dublă coincidență a dorințelor (adică fiecare parte trebuia să aibă ceva ce cealaltă parte își dorea), nu era posibilă o divizare eficientă a bunurilor (e greu să împarți o vacă pentru a cumpăra pâine), și era greu să se stabilească valoarea relativă a bunurilor (câte pâini valorează un topor?).
Implicația economică principală a existenței monedei:
Moneda facilitează schimburile economice, ceea ce duce la: creșterea eficienței economice, specializarea producției, dezvoltarea piețelor.
Exemplu: Un agricultor poate vinde grâu contra bani și folosi acei bani ca să cumpere îmbrăcăminte, fără să caute un croitor care are nevoie de grâu.
2. Varianta corectă este a deoarece, dacă oferta de bani scade, iar restul condițiilor rămân constante: banii devin mai rari => crește valoarea lor (prețul banilor), cererea de bunuri raportată la masa monetară scade => scad prețurile.
3. Varianta corectă este e deoarece:
M x V = P x T
Dacă puterea de cumpărare a banilor scade cu 20%, înseamnă că prețurile cresc cu 25% (pentru că 1 / 0.8 = 1.25):
P1 = 1.25 x P0
Viteza se dublează:
V1 = 2 x V0
Volumul bunurilor crește cu 100% ⇒ se dublează.
Dar: 25% sunt pentru autoconsum ⇒ doar 75% se tranzacționează.
Deci: T1 = 2 x T0 x 0,75 = 1,5 x T0
M0 x V0 = P0 x T0
M1 x 2V0 = 1,25P0 x 1,5T0
M1 x 2 = 1,875 x M0 => 1,875/2 x M0 = 0,9375 x M0
4. Varianta corectă este d deoarece:
m = 1/r , unde r este rata rezervelor obligatorii = 0,25
m = 1/0,25 = 4
5. Varianta corectă este b deoarece, băncile comerciale creează monedă scripturală (de cont) atunci când acordă credite. Practic, ele creditează contul clientului fără să livreze numerar – deci „creează” bani noi în sistem.
6. Varianta corectă este c deoarece:
Inițial:
Depozit: 2.000 mld.lei
Credite: 1.800 mld.lei
Prin multiplicare:
Fiecare credit devine, la rândul lui, depozit în altă bancă => procesul se repetă.
Reținere:
Rata rezervelor = (200 / 2000) = 10%
Deci multiplicatorul monetar = 1 / 0,1 = 10
Masa monetară generată = depozit inițial x multiplicator:
2.000 x 10 = 20.000 mld. lei
Dar acest lucru include și depozitul inițial, deci:
Credit nou total = 1.800 + 1.800 x (1/0.1 – 1) = 1.800 + 16.200 = 18.000 mld.lei
Adăugăm și depozitul inițial: 2.000 + 18.000 = 20.000 mld.lei
Cât a sporit masa monetară față de nivelul inițial de 2.000 mld.?
20.000 − 2.000 = 18.000 mld. lei
7. Varianta corectă este a deoarece, pe termen scurt, creșterea masei monetare poate duce atât la: creștere a cererii agregate => creștere a producției (PIB real), cât și la creștere a prețurilor (inflație). Pe termen lung, teoria afirmă că masa monetară influențează doar prețurile.
8. Varianta corectă este d deoarece, se constituie depozite de 1.000 mld. u.m. => scade numerarul în circulație, dar masa monetară nu se modifică (se transformă numerar în bani de cont).
Ponderea depozitului în numerarul inițial:
1.000/4.000 = 25%
9. Varianta corectă este d deoarece, consum guvernamental = instrument de politică fiscală, nu monetară. Restul (a, b, c, e) sunt instrumente clasice de politică monetară.
10. Reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% de către Banca Națională a României (BNR) a avut ca motivație principală semnele de descreștere a inflației și dorința de a susține activitatea economică, într-un context în care cererea internă încetinise, iar economia se confrunta cu presiuni de stagnare.
Principala implicație a acestei reduceri este stimularea creditării și, implicit, a consumului și investițiilor. O dobândă mai mică determină scăderea costului împrumuturilor pentru populație și firme, ceea ce poate conduce la o revigorare a cererii agregate și a creșterii economice. În același timp, există riscul ca, pe termen mediu, această măsură să pună presiune asupra prețurilor, reactivând inflația.
Grupa 306, Seria B
1. Banii au apărut dintr-o nevoie firească a oamenilor: aceea de a face schimburi mai ușor. La început, oamenii făceau troc (adică schimbau direct un bun pe altul),dar acest sistem avea multe limite. Era greu să găsești pe cineva care să aibă exact ce îți trebuie și, în același timp, să vrea ceea ce oferi tu. De exemplu, dacă un fermier avea grâu și voia o pereche de pantofi, trebuia să găsească un cizmar care să aibă pantofi și să aibă nevoie fix de grâu.Din dorința de a simplifica schimburile, oamenii au început să folosească bani (un mijloc general acceptat de plată). Așa s-a născut moneda.
Principalul rol economic al banilor este că fac schimburile mult mai simple și mai eficiente. Banii elimină nevoia trocului, ajută la stabilirea valorii bunurilor și permit oamenilor să economisească sau să investească mai ușor. Cu ajutorul lor, economia devine mai dinamică, iar oamenii se pot specializa în ceea ce știu să facă mai bine, știind că vor putea schimba munca lor pe alte bunuri și servicii.Pe scurt, banii nu sunt doar niște hârtii sau monede (ei stau la baza tuturor tranzacțiilor economice și permit funcționarea unei economii moderne).
2. a, deoarece când sunt mai puțini bani în economie (oferta de bani scade), oamenii și firmele cheltuie mai puțin. Asta duce la scăderea cererii pentru bunuri, deci prețurile bunurilor scad. În același timp, cum banii devin mai „rari”, valoarea lor crește (adică „prețul banilor” crește).
3. e, deoarece:
M*v=P*T
Puterea de cumpărare scade cu 20%,deci prețurile cresc cu 25%
Viteza de circulație a banilor(V) se dublează
Volumul bunurilor crește cu 100% (T se dublează)
Doar 75% din bunuri sunt destinate vânzării, deci T crește cu 0,75*100%=75%
%M+%V=%P+%T
%V=+100%
%P=+75%
%T=+75%
=>%M+100%=25%+75%
=>%M+100%=100%
=>%M=0%
4. d, deoarece:
Multiplicator=1/rata rezervelor obligatorii
Rata rezervelor=25%=0,25
Multiplicator=1/0,25=4
5. b, deoarece prin acordarea de credite, băncile comerciale creează bani noi în conturile clienților (adică monedă scripturală). Banii respectivi nu existau anterior, ci sunt generați în momentul în care creditul este aprobat și virat în cont.
6. c,deoarece:
Depozit inițial:2000 mld.lei
Credite acordate:1800 mld.lei(rezerva este 2000-1800=200 mld.lei)
Rata rezervelor minimale obligatorii:200/2000=0,10 sau 10%
Multiplicator monetar:1/0,10=10
Masa monetară total creata(plus depozitul inițial):2000*10=20000 mld.lei
=>cresterea este de:20000-2000=18000 mld.lei
7. a, deoarece teoria cantitativă a banilor susține că modificările masei monetare au un impact asupra economiei. Pe termen scurt, atât prețurile cât și producția totală pot fi afectate, deoarece o creștere a masei monetare poate stimula cererea agregată, iar producția poate crește înainte ca prețurile să se ajusteze. Pe termen lung, însă, efectul asupra producției dispare, iar doar prețurile sunt afectate.
8. e, deoarece:
Masa monetară totală:10000 mld.u.m
Numerarul:40% din 10000=4000 mld.u.m
Se constituie depozit de 1000 mld.u.m, asta înseamnă ca numerarul scade cu 1000=>noul numerar=4000-1000=3000 mld.u.m
Scădere procentuală:1000/4000=0,25=25%
9. d, deoarece este un instrument de politică fiscală, nu monetară.Este gestionat de guvern, nu de banca centrală.
10. În perioada menționată, Banca Națională a României a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, ca răspuns la încetinirea ritmului inflației și la o posibilă scădere a cererii agregate.
Motivația principală a fost sprijinirea relansării economice prin stimularea creditării și a consumului, în condițiile în care inflația dădea semne de temperare. O rată mai mică a dobânzii face împrumuturile mai accesibile pentru populație și companii, încurajând astfel investițiile și cheltuielile.
Implicația principală a acestei decizii este creșterea lichidității în economie, prin costuri mai reduse la credite. Totodată, această măsură poate contribui la redresarea activității economice, însă, pe termen mediu, trebuie monitorizată atent pentru a evita reapariția presiunilor inflaționiste.
1. Banii au aparut pentru a ușura schimbul de bunuri și de servicii între oameni, cu scopul de elimina diferitle probleme ale trocului, adică schimbul direct. Din punct de vedere economic, moneda are un rol cât se poate de important, funcționând ca un mijloc universal de plată și totodată, ca depozit de valoare. Datorită banilor, oamenii își pot îmbunătăți condițiile financiare și contribuie la evoluția economică. Un exemplu în acest sens s-ar baza pe ideea că indivizii economisesc și investesc pentru a-și crește averea, utilizând moneda la nivel global.
2.a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Când oferta de bani scade, există mai puțină monedă pentru tranzacții, ceea ce crește valoarea banilor. Oamenii au o putere de cumpărare mai redusă, iar prețurile bunurilor și serviciilor tind să scadă pentru a reflecta această situație. În plus, dobânzile pot crește, încurajând economisirea și reducând cheltuielile, ceea ce duce la o cerere mai mică și, implicit, la scăderea prețurilor.
3. PCB1=PCB0-20/100PCB0
PCB1=PCB0-0,2PCB0
PCB1=0,8PCB0
V1=2V0
PIB=Y1=Y0+100/100Y0
PIB=Y1=2Y0
Mv=PY, 2v0=1,25P0 x 2Y
M=1.25PY/v, Im=125%
deci, D procentual M este 25%
masa monetara creste cu 25%
4.Multiplicatorul monedei scripturale este egal cu 1/cota rezervelor obligatorii. În acest caz, cota rezervelor obligatorii este de 25%, deci multiplicatorul monedei scripturale este:
1/0.25 = 4 Răspunsul corect este d) 4
5.b) acordând credite
Când o bancă comercială oferă un credit, banii apar în contul clientului, care îi poate folosi pentru plăți sau retrageri. Aceste sume se transferă între bănci, iar dacă banca nu are suficiente rezerve, poate crea monedă scripturală sau împrumuta de la banca centrală.
6. D=2000 mld lei
Credit=1800 mld lei
r=(D-Credit)/D
r=(2000-1800)/2000
r=200/2000
r=1/10=0,1 (10%)
m=1/r, m=1/0.1
m=10
Sporirea masei monetare= D*m-D=18000 mld lei
7.a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor, cât și a producției totale
Teoria cantitativă a banilor spune că, pe termen scurt, o creștere a masei monetare duce la creșterea prețurilor și a producției. Asta pentru că mai mulți bani în circulație stimulează consumul și investițiile, crescând cererea. Cum cererea o depășește pe cea de ofertă, prețurile urcă. În timp, economia se ajustează, iar ritmul de creștere încetinește, revenind la echilibru.
8.d)ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%. Masa=10.000 u.m., iar numerarul reprezintă 40% din această sumă, adică 4000 u.m. Este creat un nou depozit în valoare de 1000 u.m. din numerar. Astfel, ponderea depozitului în numerarul disponibil poate fi calculată prin împărțirea valorii depozitului din numerar (adică 1000 u.m.) la numerarul disponibil (adică 4000 u.m.), obținându-se 0,25 (adică 25%).
9.d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Băncile centrale folosesc instrumentele politicii monetare pentru a controla masa monetară și nivelul creditării. Când inflația crește, ele pot majora rata dobânzii de politică monetară pentru a încuraja economisirea și a reduce împrumuturile, ceea ce scade cererea și, implicit, inflația. O dobândă mai mare face creditele mai scumpe pentru bănci, firme și populație, ceea ce poate încetini creșterea economică. Totuși, poate întări moneda națională, deoarece atrage investiții străine.
Grupa 306, Seria B
1. La început, oamenii efectuau doar schimburi directe marfă contra marfă sau troc. Această modalitate nu satisfăcea cerinţele tuturor oamenilor deoarece nu coincidea nevoilor lor. Era nevoie de un mijloc de schimb intermediar universal. Astfel a apărut moneda.
2. Răspuns a deoarece dacă se retrag banii de pe piaţa monetară, atunci preţurile scad şi creşte valoarea banilor.
3. M*v=P*Y => M=P*Y/v
P=1/PCB*100 => P=1/80%*100%=125%
M=125%*200%/200%=125%
T1-T0=125%-100%=25% => Răspuns d
4. M=1/R=1/0,25=4 => Răspuns d
5. Răspuns b deoarece prin acordarea de credite se face infuzie de monedă pe piaţă.
6. BM=2000+1800=3800 miliarde lei => Răspuns b
7. ^M*v=^P*^Y => Răspuns a
8. M=numerar + depozite
Numerar =10000*0,4=4000
M=6000(depozit)+4000(numerar)
1000/4000=0,25=25% => Răspuns e
9. Răspuns d
10. Principala motivaţie a constituit inflaţia redusă care impune o scădere a dobânzilor adică o ieftinire a banilor.
Principala implicaţie a scăderii dobânzii de referinţă înseamnă un cost mai mic al creditelor şi influenţarea puterii de cumpărare.
Seria A, grupa 302
1. Banii au apărut ca înlocuitor al trocului, fiind dificil să găsești un partener cu nevoi asemănătoare ție. Implicația economică principală este creșterea eficienței economice prin reducerea costurilor tranzacționale. De exemplu, un agricultor care produce grâu nu mai este nevoit să caute un croitor pentru a i oferi în schimbul hainelor grâu, ci poate vinde pe bani rodul său și poate să-și cumpere haine cu profitul obținut.
2. Varianta corectă este a) deoarece atunci când masa monetară scade și cererea de bani rămâne constantă are loc creșterea puterii de cumpărare a banilor și scad prețurile bunurilor.
3. Varianta corectă este c) deoarece:
PCB↓20%⇒ PCB1 = PCB0 – 0,2PCB0 = 0,8PCB0
V1 = 2V0
Y1 = 2Q0
M1 = ?
M∘V = P∘Y
P1 = 1/PCB1 = 1/0,8PCB0 = 1,25PCB0
M1 = P1∘Y1/V1 = 1,25PCB0∘2Q0/2V0 = 1,25M0
⇒∆%M1 =∆%M0 – 100% = 125% – 100% = 25%
4. Varianta corectă este d) deoarece:
M = 1/r
r = 25%
⇒ M = 1/25% = 1/0,25 = 4
5. Varianta corectă este b) deoarece când o bancă acordă un credit, aceasta creează un depozit în contul clientului, reprezentând banii care nu existau înainte în economie.
6. Varianta corectă este c) deoarece:
D0 = 2.000 mld
R = 2.000 – 1.800 mld = 200 mld
r = 10%
M = 1/r = 1/0,1 = 10
D1 = D0∘r = 2.000∘10 mld = 20.000 mld
Spor = 20.000 – 200 mld = 18.000 mld
7. Varianta corectă este a) deoarece pe termen scurt modificarea masei monetare poate influența atât prețurile cât și producția totală, iar pe termen lung, modificarea masei monetară afectează doar nivelul prețurilor.
8. Varianta corectă este e) deoarece:
M = 10.000 mld
n = 40%M = 4.000 mld
D = 1.000 mld
⇒n = 1.000/4.000∘100 mld = 25% mld
9. Varianta corectă este d) deoarece politica monetară se referă la masa monetară și rata dobânzii, nu la cheltuielile guvernamentale.
10. BNR a redus rata dobânzii pentru a stimula activitatea economică. Prin această măsură, banca a urmărit să încurajeze consumul și investițiile, făcând finanțarea mai accesibilă. Scăderea dobânzii duce la reducerea costului creditelor și, implicit, la creșterea ce stimulează consumul, investițiile și creșterea economică.
Grupa 304 A
1.Banii au apărut din necesitatea de a depăși limitele trocului, unde schimbul direct de bunuri era ineficient (ex: greu de stabilit echivalențe între bunuri). Existența monedei facilitează schimburile economice, reduce costurile de tranzacție și stimulează specializarea și creșterea economică.
Exemplu: În loc să schimbe o vacă pe saci de grâu, fermierii pot vinde cu bani și cumpăra alte bunuri dorite.
2.Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Dacă oferta de bani scade, dar cererea rămâne constantă, valoarea banilor crește (deci prețurile scad).
3.Puterea de cumpărare ↓ 20% => prețurile ↑ 25%
Viteza banilor ↑ de 2 ori
Volumul bunurilor ↑ 100%
Autoconsum = 25% => doar 75% intră în circuitul economic
Formulă Teoria cantitativă a banilor: M × V = P × Q
Pe baza modificărilor:
V crește ×2
P crește ×1,25 (deoarece scade puterea de cumpărare cu 20%)
Q crește ×2, dar doar 75% e pentru piață ⇒ Q efectiv = 1,5
Deci:
M x 2=1,25 x 1,5=> M= 1,875/2= 0,9375=> scade cu 6,25
Niciun răspuns exact nu corespunde perfect. Dar cel mai apropiat este: e) rămâne neschimbată.
4.Rata = 25% ⇒ 1 / 0,25 = 4
Răspuns corect: d) 4
5.Răspuns corect: b) acordând credite
Creditele acordate creează depozite noi, deci monedă scripturală.
6.Depozit inițial: 2.000 mld. lei
Credite: 1.800 mld. lei
Rata rezervelor: 10% (implicit)
Multiplicator: 1 / 0,10 = 10
Creștere masă monetară: 1.800 × 10 = 18.000 mld. lei
Răspuns corect: c) 18.000 mld. lei
7.Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Pe termen lung, doar prețurile sunt afectate, dar pe termen scurt și producția poate fi influențată.
8. Masa monetară = 10.000 mld. u.m., numerar = 40% ⇒ 4.000
Depozit nou = 1.000 ⇒ numerarul scade cu 1.000 ⇒ nou numerar = 3.000
Scădere: 1.000 / 4.000 = 25%
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%
9.Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Este instrument de politică fiscală, nu monetară.
10.Scăderea dobânzii BNR (iunie–august 2024: 7% → 6,5%)
Motivație: Răspuns la scăderea inflației – stimulare a economiei, ieftinirea creditului.
Implicație: Creștere a consumului și a investițiilor, stimularea cererii agregate.
Jantea Aymin grupa 301A
1. Banii au aparut deoarece oamenii care faceau troc inainte ca o moneda sa existe trebuiau sa gaseasca o persoana care vindea bunul de care ei aveau nevoie, iar la randul ei acea persoana sa aibe nevoie de un bun de la cealalta persoana, spre exemplu un oier care avea nevoie de peste trebuia sa gaseasca un pescar care la randul lui avea nevoie de branza sau lapte. Principala implicatie economica este cresterea eficientei schimburilor, deoarece banii reprezinta un mijloc de schimb universal, dorit si acceptat de intreaga lume.
2. a)scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor deoarece cu mai putini bani pe piata cererea pentru bunuri e mai mica iar vanzatorii vor reduce pretul produselor, iar pretul banilor va creste deoarece cu cat sunt mai putini bani in circulatie cu atat ei sunt mai valorosi.
3. PCB1 -20%= 0.8 PCB0
PCB=1/P= 0.8* 1/Pcb0 PCB1= PCB0/0.8=1.25PCB0 1.25PCB1-PCB1= 0.25
V1=2V0
Y1=2Y0 Volumul creste cu 100% dar 25% sunt pentru autoconsum Y1=0.75*2Y0=1.5Y0
m*v=p*y M1*V1=P1*Y1 => M1*2V0=1.25P0*1.5Y0 M1*2V0=1.875P0Y0
4) D)4 Mm=1/cota rezervelor => mm=1/0.25=> 4
5) B) Acordand credite deoarece atunci cand banca acorda un credit, se genereaza un depozit in contul clientului aferent, iar astfel sunt creati bani noi in economia statului fara sa fie tipariti fizic
6) B)3.8mld lei M= depozit+credite=> 2miliarde+1.8 miliarde= 3.8miliarde lei
7) a)pe termen scurt, în relaţie directă, atât a preţurilor cât şi a producţiei totale, deoarece productia totala se poate modoifica in urma variatiei masei monetare numai pe termen scurt, iar pe termen lung aceasta variaza in relatie direct proportionala nu invers proportionala ca la punctul D
8) M=10mld N=40%=> 40/100*10mld= 4mld D=M-N=> 10mld-4mld=6mld Dupa constituirea depozitelor bancare de 1mld D=6+1=7mld N=4-1=3mld 4-3/4 *100=1/4*100=>25%, astfel varianta corecta este e) numerarul scade cu 25%
9) d)consumul guvernamental de bunuri și servicii deoarece termenul de politica monetara reprezinta actiuni exercitate de autoritatile monetare, care atrag modificarea ofertei de bani, varianta a afecteaza puternic procesul creatiei monetare b si c conduc la cresterea si scaderea masei monetare iar e infleunteaza volumul creditului
10) Aceasta scadere a ratei dobanzii de la 6.75% la 6.5% pe an a fost motivata de stimularea pietei printr-un cost mai mic al imprumuturilor care incurajeaza investitiile iar implicatia principala influenteaza puterea de cumparare, creditele fiind mai accesibile si pentru restul populatiei cu venituri mai scazute.
Enescu George Edy
Grupa 306 Seria B
1.Apariția banilor a fost determinată de ineficiențele trocului – sistemul de schimb direct de bunuri și servicii. Trocul necesita o dublă coincidență a dorințelor: fiecare parte trebuia să aibă ceea ce celălalt dorea. Acest lucru făcea schimburile lente și dificile.
Pentru a simplifica tranzacțiile, oamenii au început să folosească inițial bunuri cu valoare recunoscută (ex: sare, vite, aur), iar ulterior au apărut banii propriu-ziși, acceptați de toți ca mijloc de schimb.
Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor comerciale, ceea ce permite dezvoltarea pieței, specializarea producției și creșterea eficienței economice.
Exemple:
• Un fermier poate vinde grâu pe piață și folosi banii obținuți pentru a cumpăra unelte, fără a trebui să găsească un fierar care să dorească grâu.
• Un angajat primește salariu în bani, pe care îi poate folosi pentru a-și cumpăra alimente, haine, servicii etc., fără a face schimb direct cu munca sa.
2.Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Explicație:
O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus (toate celelalte constante), duce la:
• Reducerea masei monetare disponibile, ceea ce face banii mai „rari”.
• Asta determină creșterea valorii banilor (adică a „prețului” lor) și scăderea prețurilor bunurilor, deoarece există mai puțini bani în circulație pentru a cumpăra aceleași bunuri.
3.Pentru a determina evoluția masei monetare, folosim ecuația cantitativă a banilor:
M \V = P \ Q
unde:
• M = masa monetară
• V = viteza de circulație a banilor
• P = nivelul prețurilor
• Q = volumul tranzacțiilor cu bunuri economice (doar cele vândute, nu și cele destinate autoconsumului)
Datele problemei:
• Puterea de cumpărare scade cu 20% ⇒ prețurile cresc cu 25% (pentru că 1 / 0,8 = 1,25)
• Viteza de circulație a banilor se dublează ⇒ V1 = 2 × V0
• Volumul bunurilor economice crește cu 100% ⇒ Q1 = 2 × Q0
• Doar 75% din bunuri sunt tranzacționate (restul – 25% – sunt autoconsumați)
Aplicăm ecuația:
M_0 \ V_0 = P_0 \ Q_0
M_1 \ V_1 = P_1 \ Q_1
Înlocuim:
M_1 \(2V_0) = (1,25P_0) \ (2Q_0 \ 0,75)
M_1 \ 2V_0 = 1,25P_0 \t 1,5Q_0
M_1 = \frac{1,25 \ 1,5 \ P_0 \ Q_0}{2V_0} = \frac{1,875 \ P_0 \ Q_0}{2V_0}
Comparăm cu formula inițială:
M_0 \ V_0 = P_0 \ Q_0 \ M_0 = \frac{P_0 \ Q_0}{V_0}
Deci:
M_1 = \{1,875}{2} \ M_0 = 0,9375 \ M_0
Concluzie:
Masa monetară scade cu 6,25%, dar această variantă nu este printre opțiuni. Cel mai apropiat răspuns este:
e) nici una dintre cele de mai sus. — corect.
4.Răspuns corect: d) 4
Explicație:
Multiplicatorul monedei scripturale (sau bancare) se calculează prin formula:
{Multiplicator} = \{1}{r}
unde r este cota rezervelor obligatorii (exprimată sub formă zecimală).
În cazul dat:
r = 25\% = 0{,}25 \{1}{0{,}25} = 4
Deci, multiplicatorul este 4.
5.Răspuns corect: b) acordând credite
Explicație:
Băncile comerciale creează monedă scripturală (nu numerar) atunci când acordă credite. Ele nu oferă fizic banii existenți în seif, ci creditează conturile clienților, ceea ce mărește masa monetară în circulație sub formă de depozite.
Celelalte opțiuni nu duc la crearea de monedă:
• a) Tipărirea numerarului este atribuția băncii centrale.
• c) Schimbul de numerar în rezerve nu creează monedă nouă.
• d) Cumpărarea de titluri poate influența masa monetară doar în cadrul politicii monetare a băncii centrale, nu prin acțiunea băncilor comerciale.
• e) Acceptarea depozitelor nu creează monedă nouă, ci doar transferă bani existenți.
Concluzie: Moneda scripturală este creată prin creditare bancară.
6.Pentru a afla cu cât sporește masa monetară prin procesul de multiplicare bancară, trebuie mai întâi să determinăm cota rezervelor obligatorii și apoi să calculăm multiplicatorul monetar și efectul său.
Datele problemei:
• Depozit inițial: 2.000 mld. lei
• Credite acordate: 1.800 mld. lei
• Rezerve păstrate: 2.000 – 1.800 = 200 mld. lei
1. Calculăm rata rezervelor obligatorii (r):
r = \{rezerve}{depozit} = \{200}{2000} = 0{,}1 = 10\%
2. Calculăm multiplicatorul monetar:
{Multiplicator} = \frac{1}{r} = \frac{1}{0{,}1} = 10
3. Calculăm creșterea masei monetare:
\Delta M = \{depozitul inițial} \{multiplicator} = 2.000 \10 = 20.000 \{ mld. lei}
Răspunsul corect: nu se regăsește printre variantele date.
Însă dacă 1.800 mld. lei reprezintă creditul acordat pe baza rezervelor de 200 mld. lei, iar acesta e doar un prim pas din multiplicare, înseamnă că rezervele de 200 mld. lei pot genera:
\Delta M = 200 \{1}{0{,}01} = 200 \100 = 20.000 \{ mld. lei}
Însă în cazul nostru:
{Multiplicator} = \{1}{\{200}{2000}} = 10
2000 \10 = 20.000 \{ mld. lei}
Concluzie:
Răspunsul corect ar fi 20.000 mld. lei, dar nu se regăsește printre opțiunile oferite.
Cel mai apropiat răspuns este niciunul dintre cele de mai sus — însă dacă a fost o greșeală de transcriere în întrebare sau variante, îmi poți arăta textul original și verificăm împreună.
7.Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Explicație:
Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică:
• Pe termen scurt, o creștere a masei monetare poate duce la:
• creșterea cererii agregate, ceea ce antrenează
• atât creșterea producției (PIB real), cât și
• creșterea nivelului general al prețurilor (inflație).
Aceasta se întâmplă deoarece economia nu funcționează întotdeauna la capacitate maximă, iar o infuzie monetară stimulează producția.
Pe termen lung, conform versiunii clasice, se consideră că producția este determinată de factori reali, iar modificarea masei monetare afectează doar nivelul prețurilor.
Concluzie: Varianta corectă pentru termen scurt, variantă dinamică este:
a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
8.Date inițiale:
• Masa monetară (M): 10.000 mld. u.m.
• Numerar: 40% din M →
0{,}40 \ 10.000 = 4.000 \{ mld. u.m.}
Se constituie depozite bancare de 1.000 mld. u.m. – înseamnă că numerarul scade cu 1.000 mld. u.m., iar această sumă devine monedă scripturală (depozite).
Masa monetară nu se modifică, pentru că doar structura ei se schimbă (numerar → depozit).
Analizăm opțiunile:
• a) masa monetară crește cu 1.000 u.m.
Fals – masa monetară rămâne constantă.
• b) masa monetară scade cu 1.000 u.m.
Fals – nu scade, doar se transformă numerar în depozit.
• c) numerarul crește cu 10%
Fals – numerarul scade, nu crește.
• d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%
Verificăm:
Depozitul nou = 1.000 mld.
Numerar disponibil (după depunere) = 4.000 – 1.000 = 3.000 mld.
\{1.000}{3.000} = \{1}{3} ≈ 33{,}33\%
\{Fals}
• e) numerarul scade cu 25%
\frac{1.000}{4.000} = 25\%
Adevărat
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%.
9.Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Explicație:
Politica monetară este condusă de banca centrală și are ca instrumente:
• a) Cota rezervelor obligatorii – instrument clasic de politică monetară.
• b) Cumpărările de titluri guvernamentale – operațiune de piață deschisă (expansivă).
• c) Vânzările de titluri guvernamentale – operațiune de piață deschisă (restrictivă).
• e) Rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale – influențează lichiditatea și comportamentul de creditare.
În schimb, d) consumul guvernamental de bunuri și servicii este un instrument de politică fiscală, nu monetară. Acesta este gestionat de guvern, nu de banca centrală.
Concluzie:
Nu este instrument al politicii monetare: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
10.În perioada iunie–august 2024, Banca Națională a României (BNR) a redus treptat rata dobânzii de politică monetară, de la 7% la 6,5% pe an, în două etape: 
• iulie 2024: de la 7% la 6,75%
• august 2024: de la 6,75% la 6,5%
Aceasta a fost prima relaxare monetară după o perioadă îndelungată de menținere a dobânzii la un nivel ridicat. 
Principala motivație: scăderea mai rapidă a inflației
BNR a luat această decizie pe fondul unei scăderi mai accelerate a inflației decât se anticipase. În iunie 2024, rata anuală a inflației a coborât la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial de creșterea prețului gazelor naturale. 
De asemenea, inflația CORE2 ajustat, care exclude prețurile administrate și cele volatile, a scăzut la 5,7% în iunie, de la 7,1% în martie 2024. 
Această evoluție a fost determinată de ieftinirea energiei, în special a gazelor naturale, influențată de modificări legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și de scăderea dinamicii prețurilor alimentelor. 
Principala implicație: stimularea economiei prin ieftinirea creditării
Reducerea dobânzii de politică monetară are ca efect scăderea costurilor de finanțare în economie. Acest lucru se traduce prin:
• Credite mai accesibile: Dobânzile mai mici la credite încurajează împrumuturile pentru consum și investiții.
• Stimularea cererii interne: Consumatorii și companiile sunt mai înclinați să cheltuiască și să investească, ceea ce poate duce la creșterea economică.
• Sprijinirea activității economice: În contextul unei creșteri economice modeste (PIB-ul a crescut cu doar 0,5% în trimestrul I 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent), măsura BNR vizează susținerea redresării economice. 
Astfel, decizia BNR de a reduce rata dobânzii de politică monetară reflectă o abordare echilibrată, menită să susțină creșterea economică în condițiile unei inflații în scădere. 
Grupa 302 A
1. Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era greu de folosit deoarece presupunea ca ambele persoane să aibă și să dorească bunurile celuilalt. Astfel, moneda a devenit un mijloc universal de schimb. Principalul avantaj economic este că banii ușurează comerțul, permițând schimburi rapide și eficiente. De exemplu, în loc să schimbi grâu pe pantofi, vinzi grâul pe bani și cumperi ce ai nevoie.
2. Răspuns corect: A:deoarece scăderea ofertei de bani duce la scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.Când sunt mai puțini bani pe piață (scade oferta de bani), oamenii și firmele au mai puțin de cheltuit. Asta înseamnă că cererea pentru produse scade. Iar când cererea scade, prețurile produselor încep și ele să scadă.Pe de altă parte, dacă banii sunt mai rari, devin mai valoroși, adică „prețul banilor” (dobânda) crește. Cu alte cuvinte, e mai scump să împrumuți bani.
3..MT0*VT0=PT0*QTO
MT1*VT1=PT1*QT1
MT1*VT0=1,25PT0•1,5QT0
MT1*2=1875*MT0
MT1=1875/2 •MT0=0,9375•MT0
Răspuns:
4.1/r =>1/0,25=4 răspuns :D)4
5. Răspuns : B)acordând credite -Băncile comerciale creează monedă scripturală (adică bani în conturi) atunci când acordă credite. Practic, ele nu dau bani dintr-un seif, ci scriu sumele în contul clientului, crescând astfel masa monetară.
6.Raspuns:C)18000 mld lei
1/r
r=rezerve/depozit inițial =200/2000 =0,1
1/r= 1/0,1=10
2000*10=20.000 miliarde lei
20000-2000=18.000 miliarde lei
7.
Răspuns:a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, o modificare a masei monetare influențează, pe termen scurt, atât nivelul prețurilor, cât și volumul producției. Aceasta se explică prin faptul că, în condiții de rigiditate a prețurilor și salariilor, o creștere a masei monetare determină o creștere a cererii agregate, ceea ce conduce la sporirea producției și a ocupării forței de muncă, dar și la o presiune inflaționistă. Pe termen lung, efectele monetare tind să se manifeste preponderent asupra nivelului general al prețurilor.
8. Răspuns:e) numerarul scade cu 25%.
Explicație:
Dacă din cei 4.000 miliarde u.m. de numerar se constituie un depozit de 1.000 miliarde u.m., numerarul scade la 3.000 miliarde u.m., iar procentual, scăderea este de:
1000/4000 *100=25%
Astfel, numerarul scade cu 25%.
9. Răspuns: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Politica monetară este gestionată de banca centrală și include instrumente precum cotele rezervelor obligatorii, operațiunile de piață deschisă (cumpărarea și vânzarea de titluri guvernamentale) și rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale. În schimb, consumul guvernamental de bunuri și servicii face parte din politica fiscală, care este responsabilitatea guvernului și nu a băncii centrale.
10.
Culea Andreea Diana
Seria A Grupa 304
1. Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient din cauza dublei coincidențe a nevoilor. Moneda facilitează schimburile economice, reducând costurile de tranzacție și permițând specializarea și diviziunea muncii. Într-o economie fără bani, un brutar care dorește carne trebuie să găsească un măcelar care are nevoie de pâine. Cu moneda, brutarul poate vinde pâinea pentru bani și apoi cumpăra carne, simplificând tranzacțiile.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
O reducere a ofertei de bani, menținând ceilalți factori constanți, duce la o scădere a prețurilor bunurilor (deflație) și la o creștere a valorii banilor.
3. e) rămâne neschimbată
Puterea de cumpărare a banilor scade cu 20% nivelul prețurilor crește cu 25%
Viteza de circulație a banilor se dublează
Volumul bunurilor economice crește cu 100%
25% din bunuri sunt destinate autoconsumului doar 75% sunt tranzacționate
Conform ecuației cantitative a banilor: M•V = P•Q
V crește de 2 ori
P crește cu 25%
Q crește cu 100%, dar doar 75% sunt tranzacționate Q tranzacționat crește cu 75%
P•Q crește cu 1.25•1.75 = 2.1875
Pentru ca M•V să se mențină egal cu P•Q, iar V a crescut de 2 ori, M trebuie să crească cu 2.1875/2 = 1.09375, adică o creștere de aproximativ 9.375%
4. d) 4
Multiplicatorul = 1/rata rezervelor obligatorii =1/0.25 = 4
5. b) acordând credite
Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite, extinzând masa monetară prin procesul de multiplicare a depozitelor.
6. b) 3.800 mld. lei
Depozit inițial: 2.000 mld. lei
Credite acordate: 1.800 mld. lei
Masa monetară totală = depozit inițial+credite = 2.000+1.800 = 3.800 mld. lei
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Pe termen scurt, o creștere a masei monetare poate stimula atât prețurile, cât și producția totală.
8. e) numerarul scade cu 25%
Masa monetară: 10.000 mld. u.m.
Numerar: 40% ⇒ 4.000 mld. u.m.
Depozit nou: 1.000 mld. u.m.
Constituirea unui depozit de 1.000 mld. u.m. reduce numerarul cu această sumă, deci numerarul devine 3.000 mld. u.m.
Scăderea numerarului: (1.000/4.000)•100% = 25%
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Consumului guvernamental de bunuri și servicii este un instrument al politicii fiscale, nu monetare.
10. Motivație: Reducerea ratei dobânzii de politică monetară de către BNR a fost probabil determinată de o scădere a inflației sau de dorința de a stimula creșterea economică într-un context de încetinire economică.
Implicație: Scăderea ratei dobânzii reduce costul creditului, încurajând investițiile și consumul, ceea ce poate duce la o accelerare a activității economice.
Grupa 309B
1.Banii au apărut din necesitatea de a înlocui trocul, un sistem ineficient în care bunurile erau schimbate direct între ele. Trocul presupunea o coincidență de nevoi ,ambii parteneri trebuiau să dorească ceea ce celălalt oferea, ceea ce îngreuna schimburile comerciale. Spre exemplu,în loc să schimbe 10 saci de grâu pentru o capră, un fermier poate vinde grâul pentru bani și apoi cumpăra capra de la altcineva. Astfel, tranzacțiile devin mai simple și mai rapide.
2.Raspunsul corect este a) deoarece o scădere a ofertei de bani duce, în condiții ceteris paribus, la scăderea prețurilor bunurilor și la creșterea prețului banilor –adică a dobânzilor–, deoarece banii devin mai rari.
3.Răspunsul corect este d)
4.Raspunsul corect este d)4 deoarece formula de calcul a multiplicatorului este 1 supra R unde R este 0,25%.
5.Raspunsul corect este b) acordând credite ,deoarece băncile comerciale creează monedă scripturală atunci când acordă credite. Când oferă un împrumut, banca nu transferă bani existenți, ci creează noi depozite în contul clientului, mărind astfel masa monetară.
6.Răspuns corect este d) 8.000 mld lei deoarece rezerve = 25%, multiplicator = 1 / 0,25 = 4 și moneda creată = 2.000 × 4 = 8.000 mld lei.
7.Raspuns corecteste a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
8.Răspuns corect este e) numerarul scade cu 25% deoarece prin depunerea a 1.000 mld. u.m. în conturi bancare, numerarul scade cu 25%, iar masa monetară rămâne neschimbată, deoarece banii trec din formă lichidă -cash- în depozite -monedă scripturală-
9.Răspuns corect este d) consumul guvernamental de bunuri și servicii deoarece instrumentele politicii monetare sunt utilizate de banca centrală pentru a controla masa monetară, rata dobânzii și condițiile de creditare în economie.
10.Principala implicație a acestei reduceri a fost stimularea activității economice prin facilitarea accesului la credite mai ieftine. Astfel, consumatorii și companiile au beneficiat de costuri mai reduse pentru împrumuturi, ceea ce a sprijinit investițiile și consumul. Această măsură a contribuit la susținerea creșterii economice în contextul unei inflații aflate pe o traiectorie descendentă.
Butunoi Ioana-Daria, Grupa 303, Seria A
1.
Banii au apărut ca soluție la dificultățile schimbului direct, unde era dificil să găsești parteneri de schimb cu nevoi reciproce (dublă coincidență a dorințelor). Moneda facilitează schimburile economice, eficiența și extinderea comerțului. Spre exemplu, un cofetar poate vinde prăjituri pe bani și cumpăra făina fără a căuta un furnizor de făină care dorește prăjituri.
2.
Răspunsul corect este a). O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor. Când există mai puțină monedă disponibilă în economie, oamenii și companiile au mai puțini bani de cheltuit. Scăderea ofertei de bani duce la o scădere a cheltuielilor în economie, iar firmele trebuie să scadă prețurile pentru a vinde ceea ce produc. Când oferta de bani scade, iar cererea de bani rămâne relativ constantă, costul împrumutului de bani (rata dobânzii) tinde să crească, deoarece banii devin “mai scumpi”.
3.
PCB scade cu 20% =>PCB1=0,8PCB0
v1=2v0
Y1=2Yo
Mv=PY
PCB0=1/P0 => P0=1/PCB0
PCB1=0,8PCB0=1/P1 =>P1=1/0,8PCB0= 1,25P0
M0=P0Y0/v0
M1=P1Y1/v1= 1,25P0 x 2Y0/2vo= 1,25M0
Delta M= (1,25M0-M0)/M0 x 100= 25%
Raspunsul corect este d). Masa monetară crește cu 25%.
4.
Multiplicatorul=1/r=1/0,25=4
Răspunsul corect este d). Multiplicatorul monedei scripturale este 4.
5.
Răspunsul corect este b). Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă, acordând credite.
Creditele acordate de către băncile comerciale generează bani scripturali prin înscrierea în conturi.
6.
Rezerva=10% Depozit= 0,1 x 2 000 mld lei= 200 mld lei
R=r x D => r= R/D= 200/2000=1/10=0,1
Multiplicator= 1/r=1/0,1=10
Ofertă totală de bani= D x Multiplicator= 10 x 2000 mld lei= 20 000 mld lei
Delta M= 20 000-2 000= 18 000 mld lei
Răspunsul corect este c). Prin procesul de multiplicare a banilor de cont, masa monetară sporește cu 18.000 mld. Lei.
7.
Răspunsul corect este a). Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
8.
M= 10 000 mld um
N=0,4M= 4 000 mld um
D=1 000 mld um
M= N+D, D=0,6 M=6 000 mld um
Prin adăugarea unui depozit de 1 000 mld um => D= 6 000+ 1 000= 7 000 mld um, iar N= 3 000 mld um
Delta N= 3 000-4 000/ 4 000 x 100= -25%
Răspunsul corect este e). Numerarul scade cu 25%.
9.
Răspunsul corect este d). Politica monetară se referă la acțiunile întreprinse de banca centrală pentru a manipula masa monetară și condițiile de creditare în scopul stabilizării prețurilor și susținerii creșterii economice. Consumul guvernamental de bunuri și servicii (cheltuielile guvernamentale pentru educație, sănătate, infrastructură etc.) este un instrument al politicii fiscale.
10.
În perioada iunie – august 2024, Banca Națională a României (BNR) a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Conform unui articol din Ziarul Financiar, majoritatea analiștilor anticipează că BNR va menține dobânda-cheie la 6,5% având în vedere problemele fiscale interne și riscurile în creștere pentru inflație. Scăderea dobânzilor este necesară pentru relansarea creditării și stimularea economiei, care a încetinit puternic. Reducerea ratei dobânzii de politică monetară are ca efect scăderea dobânzilor pe piața interbancară, ceea ce determină băncile comerciale să reducă dobânzile la credite. Aceasta stimulează cererea de credite din partea populației și a firmelor, ceea ce poate duce la relansarea consumului și a investițiilor, contribuind astfel la creșterea economică.
Fujina Alexandru Grupa 306 Seria B
1) Banii au apărut cu scopul de a inlocui schimburile cu alte bunuri,adica trocul,din cauza limitarilor sale.Tranzactiile erau dificile,sau uneori imposibil de realizat cand se practica trocul pentru ca:
sansele e de a gasii pe cineva care sa fie dispus sa accepte la schimb ceea ce ofereai erau foarte mici,valoarea bunurilor nu putea fi estimata fix, iar valoarea relativa fiind foarte greu de estimat.De aceea,s-au inventat banii, ca un mijloc de schimb acceptat de toți, simplificând tranzacțiile economice.
Moneda favorizeaza dezvoltarea economiei de piata si reduce costurile tranzactionale pentru ca faciliteaza schimbul de bunuri si servicii,ofera o comparabilitate usoara a valorii cat si economisire.
De exemplu:Un fermier care produce grâu poate vinde grâul pe piață în schimbul banilor, apoi folosește banii pentru a cumpăra unelte agricole sau alimente, fără să fie nevoit să găsească direct un schimb echivalent între grâu și unelte. Astfel, moneda fluidizează circuitul economic și permite specializarea producției.
2)Raspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Deoarce, o scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus ,înseamnă că există mai puțini bani în circulație raportat la bunurile și serviciile disponibile.Astfel,preturile bunurilor vor scadea,pentru ca in cazul descresterii cererii,pretul va fi constrans sa scada.In cazul in care pretul banilor creste, totodata va creste si rata dobanzii din cauza ca banii sunt rari si limitati
3) e) nici una dintre cele de mai sus
Rezolvare:
ecuația cantitativă a banilor:M*V=P*Q
Conform enunt:
P1=P0*1,25
V1=V0*2
Q1=Q0*2
25% din bunuri destinate pentru autoconsum-restul de 75% 75% intra în tranzactii
QT1=QT0⋅2⋅0,75=QT0⋅1,5
M1⋅2V0=1,25P0⋅1,5Q0
M1⋅2V0/ M0⋅V0=1,25P0⋅1,5Q0/P0⋅Q0
simplificam:M1/M0*2=1,25⋅1,5=1,875⇒M0/M1=1,875/2=0,9375
rezulta M1=M0⋅0,9375⇒masa monetara a scazut cu 6,25%
4)d)4
rezolvare:
Multiplicator=1/r
r=rata rezervelor obligatorii
rata rezervelor obligatorii=25%;r=0.25
1/0,25=4
5)b) acordând credite
Băncile comerciale creează monedă scripturală,aceasta circuland in mediul electronic,prin acordarea de credit.Acordarea unui credit creeaza un activ (imprumutul acordat) si totodata un pasiv, depozitul în contul clientului.Astfel,masa monetara creste.
6)c)18000 lei
rezolvare:
calculam rata rezervelor
r=rezerve/depozit=200/2000=0.10=10%
Calculăm multiplicatorul monetar:
Multiplicator=1/r=1/0.10=10
Masa monetara totala=Depozitul inițial×Multiplicator=2.000×10=20.000 miliarde lei
Calculam masa monetara creata prin procesul de multiplificare
Masa monetara noua=Masa monetara totala-Depozit=20000-2000=18000 mld lei
7)Raspunsul corect este a) pe termen scurt, in relatie directa, atat a preturilor cat si a productiei totale,deoarece teoria cantitativa afirma ca daca masa monetara creste,va avea loc o crestere a cererii agregate,rezultand in cresterea productiei (PIB real), pentru că economia poate răspunde prin mai multă ofertă,cat si creștere a prețurilor,pentru ca cererea depășește oferta existentă.
8) d)ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%
rezolvare:
Numerar=0,40×10.000=4.000 miliarde u.m.
1000/4000=0.25=25%
9)Raspuns corect:d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Politica monetară este condusă de banca centrală și urmărește controlul masei monetare, al lichidității și al ratelor dobânzilor.
Consum guvernamental de bunuri și servicii este un instrument de politică fiscală,apartinand guvernului,nu bancii centrale.
10) În perioada iunie–august 2024, Banca Națională a României (BNR) a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, marcând începutul unei politici monetare mai relaxate.
BNR a luat această decizie în contextul unei scăderi mai rapide a inflației decât se anticipase:
În iunie 2024, rata anuală a inflației a coborât la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai.
Această scădere a fost influențată de ieftinirea energiei, în special a gazelor naturale, și de reducerea dinamicii prețurilor alimentelor
În plus, BNR a observat o descreștere a inflației de bază (CORE2 ajustat), care a coborât la 5,7% în iunie 2024, de la 7,1% în martie 2024
Aceste evoluții au determinat banca centrală să considere oportună o relaxare a politicii monetare, pentru a susține activitatea economică fără a compromite obiectivul de stabilitate a prețurilor.
Reducerea ratei dobânzii de politică monetară are ca efect principal stimularea economiei:
Costuri mai mici de finanțare: Dobânzile mai scăzute reduc costurile împrumuturilor pentru consumatori și companii, încurajând investițiile și consumul.
Creșterea cererii agregate: Prin facilitarea accesului la credit, se stimulează cererea în economie, ceea ce poate duce la o creștere a produsului intern brut (PIB).
Sprijin pentru relansarea economică: În contextul unei creșteri economice mai lente în prima parte a anului 2024, această măsură a fost menită să susțină redresarea economică.
Este important de menționat că BNR a acționat cu prudență, menținând un echilibru între necesitatea de a stimula economia și obiectivul de a menține inflația sub control.
În concluzie, reducerea ratei dobânzii de politică monetară de către BNR în vara anului 2024 a fost motivată de scăderea inflației și a avut ca scop stimularea activității economice, într-un context de încetinire a creșterii economice și de reducere a presiunilor inflaționiste.
Grupa 301, Seria A
1. Banii au apărut din necesitatea de a depăși limitele trocului, care presupunea faptul că fiecare parte trebuia să aibă ceea ce cealaltă dorea. Consider că acest sistem era greu de organizat. Principașa implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor economice, ceea ce a dus la creșterea productivității și a dezvoltării economice.
Un exemplu relevant pentru schimbul indirect este situația unui fermier care produce grâu, iar pentru a-și cumpăra haine, poate să își vândă grâul pe bani, fără a mai fi nevoie să își găsească direct un croitor care să aibă nevoie de grâu. Astfel, banii funcționează ca intermediar de schimb.
2. O reducere a masei monetare disponibile în economie determină o creștere a valorii banilor, adică o creștere a prețului banilor, exprimată prin rata dobânzii, și o creștere a prețurilor bunurilor. Această relație este susținută de teoria cantitativă a banilor, care afirmă că, în condițiile în care producția de bunuri rămâne constantă, o diminuare a masei monetare conduce la o scădere proporțională a nivelului general al prețurilor.
Astfel, varianta a) este cea corectă.
3. Puterea de cumpărare scade cu 20% = 1/P = 1/1-0,2 = 1/0,8 = 1,25
P1 = 1,25 x P0, prețurile cresc cu 25%.
V1 = 2 x V0
Q1 = 2 x Q0
Q1 = 2 x Q0 x 0,75 = 1,5 x Q0
M0 x V0 = P0 x Q0
M1 x 2 = 1,875
M1 = 1,875/2 = 0,9375
M1 = 93,75% x M0
Masa monetară scade cu 6,25%, niciuna dintre variante nu consider că sunt potrivite.
4. Multiplicator = 1/rata rezervelor obligatorii = 1/0,25 = 4
d) este răspunsul corect.
5. B) Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă prin acordarea de credite. Atunci când o bancă oferă un împrumut unui client, banca creează monedă scripturală, adică bani care există doar în formă electronică, prin adăugarea sumei împrumutate în contul clientului, ceea ce crește cantitatea de bani în circulație.
6. Masa monetară totală = depozitul inițial x multiplicatorul monedei
Masa monetară totală = 2000 x 10 = 20.000 mld lei
Astfel, masa monetară sporește cu 20.000 miliarde lei
7. Conform teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, pe termen scurt, o creștere a masei monetare determină o creștere a prețurilor, inflație, având în vedere că cantitatea de bani crește într-o economie, iar producția totală rămâne relativ constantă pe termen scurt. Așadar, răspunsul corect este c).
8. Numerar = 4000 – 1000 = 3000 mld u.m.
Depozite = 6000 + 1000 = 7000 mld u.m.
4000 – 3000 = 1000
1000/4000 = 25%
Numerarul scade cu 25%, așadar, răspunsul corect este e).
9. D), Consumul guvernamental de bunuri și servicii nu este instrument al politicii monetare, ci ține de politica fiscală, adică de deciziile privind cheltuielile și veniturile statului.
10. Principala motivație – scăderea inflației
Conform Mediafax, decizia BNR a fost determinată de o scădere semnificativă a ratei anuale a infalției. Datele publicate de Institutul Național de Statistică prezintă faptul că inflația a scăzut la 5,1% în august 2024, de la 5,4% în iulie, atingând astfel nivelul din luna mai.
Principala implicație – reducerea costurilor de creditare
Conform Ziare.com, scăderea dobânzii de politică monetară are ca efect direct reducerea costurilor de creditare pentru populație și întreprinderi. Aceasta înseamnă rate mai mici la credite și o stimulare a consumului și investițiilor, contribuind astfel la susținerea creșterii economice.
Seria A, Grupa 303
1. Apariția banilor rezolvă problemele întâmpinate în cadrul schimburilor economice directe. Procesul de schimb prin intermediul banilor atrage dispariția obstacolelor reprezentate de dubla coincidență a nevoilor și de indivizibilitate. Banii au permis simplificarea schimburilor, fiind acceptați universal ca mijloc de plată. Principala implicație economică a existenței monedei este că aceasta facilitează tranzacțiile economice. Astfel că în loc să schimbăm 3 portocale pe 5 pere, putem utiliza banii ca mijloc de schimb.
2. În opinia mea, răspunsul corect este a. O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor deoarece oferta redusă de bani pe piață înseamnă o raritate a acestora, ceea ce duce la creșterea valorii banilor și o posibilă scădere a cererii pentru bunuri, ceea ce ar determina scăderea prețurilor.
3. PCB1 scade cu 20%
PCB1=PCB0-20%PCB0=0,8PCB0
v1=2v0
Y1=2Y0
Autoconsum=25%
M*v=P*Y
PCB0=1/P0
P0=1/PCB0
0,8PCB0=1/P1
P1=1/0,8PCB0=1,25P0
M0=P0*Y0/v0
M1=P1*Y1/v1
M1=1,25P0*2Y0/2v0=1,25M0
Răspunsul corect este d, crește cu 25%.
4. Multiplicatorul monedei scripturale este egal cu inversul cotei rezervelor obligatorii. Deci multiplicatorul este egal cu 1/0,25=4.
5 În opinia mea răspunsul corect este b. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă acordând credite. Prin acordarea de credite, băncile comerciale scot pe piață noi monede care să circule, astfel extinzând masa monetară.
6. R=r*D
r=R/D=200/2.000=0,1
Rezerva=10%D=0,1*2.000= 200 mld. lei
Multiplicatorul=1/r=1/0,1=10
Oferta totală de bani= D*Multiplicator= 2.000*10=20.000 mld. lei
Diferența= 20.000-2.000=18.000 mld lei
Răspunsul corect este c. Masa monetară sporește cu 18.000 mld lei prin procesul de multiplicare a banilor.
7. În opinia mea, răspunsul corect este a. Modificarea masei monetare atrage modificarea pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale, potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică.
8. În opinia mea răspunsul corect este e. Masa monetară este egală cu 10.000 mld u.m, numerarul este egal cu 40% din aceasta, adică 4.000 mld. u.m, iar depozitele sunt egale cu 1.000 mld. u.m. Când se constituie depozite, numerarul scade. Astfel că numerarul scade cu 1.000 mld. u.m. Masa monetară nu se modifică, doar structura acesteia. 1.000 mld. u.m reprezintă 25% din numerar, astfel că numerarul scade cu 25%.
9. În opinia mea, răspunsul corect este d. Consumul guvernamental de bunuri și servicii nu este un instrument al politicii monetare deoarece aceasta se realizează prin instrumente precum rescontarea, operațiunile cu titluri pe piața monetară și rata rezervei obligatorii.
10. Banca centrală a decis scăderea ratei dobânzii, în luna iulie de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Acest lucru s-a datorat unei inflații în scădere și o încetinire a creșterii economice. Astfel Banca centrală a decis să scadă rata dobânzii pentru a încuraja stimularea economiei prin facilitarea accesului la creditare.
Seria B
Grupa 306
1. Banii au apărut ca o soluție la inconvenientele trocului, care presupunea schimbul direct de bunuri și necesita o dublă coincidență a dorințelor între parteneri. Astfel, moneda a devenit un mijloc general acceptat de schimb.
Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor comerciale, ceea ce duce la dezvoltarea economiei. Banii permit exprimarea valorii bunurilor, economisirea și acumularea capitalului.
Exemplu: În loc să fac troc (mere contra brânză), pot vinde mere pentru bani și apoi cumpăr brânză cu aceeași monedă.
2. A În condițiile în care oferta de bani scade, iar celelalte condiții rămân neschimbate (caeteris paribus), banii devin mai puțini în economie. Astfel, fiecare unitate monetară capătă o valoare mai mare, ceea ce duce la creșterea prețului banilor. Totodată, scăzând cantitatea de bani aflată în circulație, scade cererea globală, ceea ce determină scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor
3. E. M1 × 2 = 1,25 × 1,5 × M0 × V0
M1 / M0 = (1,25 × 1,5) / 2 = 1,875 / 2 = 0,9375
Deci masa monetară scade cu 6,25%.
4. D. m = 1 / r,
unde r este cota rezervelor obligatorii (exprimată procentual ca fracție).
Dacă r = 25% = 0,25, atunci:
m = 1 / 0,25 = 4
Deci, masa monetară se poate multiplica de 4 ori față de rezervele inițiale.
5. B
6. D. Dintr-un depozit nou de 2.000 mld. lei, băncile acordă credite de 1.800 mld. lei.
Rezultă că rezerva obligatorie este:
2.000 – 1.800 = 200 mld. lei, adică r = 200 / 2.000 = 0,1 (10%).
Multiplicatorul monetar este:
m = 1 / r = 1 / 0,1 = 10
Masa monetară total creată prin procesul de multiplicare este:
1.800 × 10 = 18.000 mld. lei (credite nou create)
• depozitul inițial de 2.000 mld. lei =
Total = 20.000 mld. lei
Dar întrebarea vizează masa monetară care sporește prin multiplicare a banilor de cont – adică întreaga creare de monedă scripturală pe baza creditelor.
Prin urmare, dacă 1.800 mld. lei sunt creditele inițiale, iar multiplicatorul este 20 (deoarece 1.800 reprezintă 90% din depozit, deci 1/0,05 = 20):
Masa monetară creată = 1.800 × 20 = 36.000 mld. lei
7. A
8. E
9. D
10. Principala motivație pentru reducerea ratei dobânzii a fost scăderea inflației. În perioada iunie 2024, inflația a ajuns la 4,94%, sub prognozele anterioare ale BNR, datorită ieftinirii prețurilor la energie (în special gazele naturale) și alimentelor. De asemenea, inflația de bază (CORE2 ajustat) a scăzut de la 7,1% în martie la 5,7% în iunie 2024, ceea ce a demonstrat că presiunile inflaționiste s-au diminuat. BNR a considerat că reducerea dobânzii va sprijini stabilitatea prețurilor și va stimula activitatea economică.
Implicarea reducerii ratei dobânzii:
1. Stimularea economiei reale: Scăderea ratei dobânzii de politică monetară reduce costul împrumuturilor pentru băncile comerciale, ceea ce poate conduce la scăderea ratelor dobânzilor pentru consumatori și companii. Aceasta stimulează consumul și investițiile, contribuind la creșterea economică.
2. Susținerea creditării: Prin reducerea dobânzii, BNR încurajează băncile să acorde mai multe împrumuturi. Astfel, atât gospodăriile, cât și firmele beneficiază de acces mai ușor la finanțare, ceea ce sprijină activitatea economică.
3. Îmbunătățirea încrederii investitorilor: Reducerea dobânzii poate întări încrederea investitorilor în stabilitatea economică a țării, ceea ce poate atrage investiții străine directe și poate îmbunătăți stabilitatea piețelor financiare.
307 B
1. Banii au apărut ca o soluție la limitările trocului, unde schimbul direct de bunuri necesita o coincidență a dorințelor între părți. Moneda a fost introdusă pentru a facilita schimburile economice, oferind un mijloc de schimb recunoscut și acceptat de toți participanții la piață.
Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor comerciale, permițând specializarea producției și extinderea piețelor. Aceasta conduce la o alocare mai eficientă a resurselor și la creșterea productivității.
Exemple:
Într-o economie de piață, un agricultor poate vinde produsele sale în schimbul banilor și apoi poate folosi acești bani pentru a achiziționa alte bunuri sau servicii de care are nevoie, fără a fi necesar un schimb direct cu fiecare partener comercial.
Într-un sistem monetar modern, salariile sunt plătite în bani, permițând angajaților să-și satisfacă diverse nevoi prin achiziționarea de bunuri și servicii de pe piață.
Astfel, moneda nu doar că simplifică tranzacțiile economice, dar și contribuie la dezvoltarea economică prin stimularea producției și a schimburilor comerciale.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus conduce la:
Scăderea prețurilor bunurilor: O cantitate mai mică de bani în circulație reduce cererea agregată, ceea ce determină o scădere a prețurilor bunurilor și serviciilor.
Creșterea prețului banilor: În acest context, „prețul banilor” se referă la puterea de cumpărare a monedei. O ofertă monetară redusă înseamnă că fiecare unitate monetară are o valoare mai mare, deci poate achiziționa mai multe bunuri și servicii.
3. Puterea de cumpărare a banilor scade cu 20%, deci asta inseamna ca preturile cresc cu 20:80=0,25 adica 25%.
V1=2V0
Volumul bunurilor economice crește cu 100%, dar doar 75% sunt tranzacționate=> Q1=2*0,75Q0=1,5Q0
M0*V0=P0*Q0 => M1*2V0=1,25P0*1,5Q0
=> raspunsul corect este raspunsul a)scade cu 20%
4. m=1:r
r=0,25 (25%)
m=1:0,25
m=4
Aceasta înseamnă că, în condițiile unei rezerve obligatorii de 25%, fiecare unitate monetară inițială poate genera până la 4 unități de monedă scripturală în economie, prin procesul de creditare bancară.
Deci raspunsul corect este d)4
5. Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite, nu prin tipărirea numerarului (care este atributul băncii centrale). Atunci când o bancă acordă un credit, aceasta generează simultan un depozit în contul clientului, creând astfel monedă scripturală. Această capacitate de creare a monedei este reglementată de politica rezervelor obligatorii impusă de banca centrală, care stabilește cât din depozitele atrase trebuie păstrat ca rezerve.
Raspunsul corect este b)acordand credite
6. Masa monetara=Depozitul initial+Creditele acordate
Masa monetara=2000 mld lei+1800 mld lei=3800 mld lei
Raspuns corect b)3800 mld lei
7. Conform teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, pe termen scurt, modificarea masei monetare are un impact asupra prețurilor, dar nu și asupra producției totale. Acest fenomen se explică prin faptul că o creștere a masei monetare va duce la o creștere a cererii agregate, iar în condițiile unei economii cu resurse limitate pe termen scurt, aceasta va provoca doar o creștere a prețurilor, nu și a producției.
Pe termen lung, efectul modificării masei monetare se va traduce în ajustări ale producției, dar pe termen scurt, impactul se resimte mai ales asupra prețurilor.
Raspuns corect c)pe termen scurt in relatie directa, numai a preturilor.
8. In cazul în care masa monetară reprezintă 10.000 miliarde u.m., iar numerarul constituie 40% din aceasta, rezultând 4.000 miliarde u.m. numerar și 6.000 miliarde u.m. depozite bancare, constituirea unor depozite bancare suplimentare de 1.000 miliarde u.m. va duce la o creștere a masei monetare totale.
Este important de menționat că, deși numerarul nu se modifică direct prin constituirea depozitelor, masa monetară totală crește, iar ponderea numerarului în raport cu masa monetară totală scade.
Astfel, răspunsul corect este: a) masa monetară crește cu 1.000 u.m.
9. Politica monetară este gestionată de banca centrală și include instrumente care influențează oferta de monedă și condițiile de creditare în economie. Printre acestea se numără:
Cota rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale (r) – un instrument prin care banca centrală reglează cantitatea de bani pe care băncile comerciale sunt obligate să o rezerve pentru depozite, afectând astfel multiplicatorul monetar.
Cumpărarea și vânzarea de titluri guvernamentale de către banca centrală – folosite pentru a influența lichiditatea sistemului bancar și pentru a controla rata dobânzii.
Rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca centrală – instrument de control al costului creditului, influențând astfel cererea și oferta de monedă.
În schimb, consumul guvernamental de bunuri și servicii nu este un instrument al politicii monetare, ci face parte din politica fiscală.
d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
10. În perioada iunie–august 2024, Banca Națională a României (BNR) a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Această decizie a fost motivată de scăderea semnificativă a ratei anuale a inflației, care a coborât sub nivelul prognozat, ajungând la 4,94% în iunie 2024. Această evoluție favorabilă a fost determinată de ieftinirea energiei, în special a gazelor naturale, și de scăderea dinamicii prețurilor alimentelor.
Principala implicație a acestei reduceri a fost stimularea activității economice. Prin scăderea costului creditului, BNR a încurajat investițiile și consumul, contribuind astfel la susținerea creșterii economice. Această politică monetară mai relaxată a fost implementată în contextul în care inflația era pe o traiectorie descendentă, iar riscurile inflaționiste pe termen scurt erau considerate reduse .
307B
1.Banii au apărut ca o necesitate de a înlocui trocul, un sistem ineficient în care bunurile erau schimbate direct între ele. Trocul presupunea o coincidență dublă a dorințelor (ambii participanți trebuiau să dorească exact ce oferea celălalt), ceea ce făcea schimburile dificile și lente.
Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor comerciale. Moneda funcționează ca intermediar general acceptat, unitate de cont și mijloc de păstrare a valorii. Acest lucru permite dezvoltarea piețelor, specializarea producției și creșterea economică.
Exemplu: Un fermier care produce grâu nu mai trebuie să caute direct un pantofar care dorește grâu – el poate vinde grâul pentru bani și apoi cumpăra pantofi de unde dorește. Astfel, moneda reduce costurile de tranzacție și sporește eficiența economică.
2.a deoarece o scădere a ofertei de bani (ceteris paribus – adică toate celelalte condiții rămân constante) duce la o reducere a masei monetare disponibile în economie. Astfel:
Prețurile bunurilor scad, deoarece există mai puțini bani în circulație și cererea agregată scade.
Prețul banilor crește, adică valoarea banilor (puterea de cumpărare) crește și, în termeni financiari, dobânzile tind să urce (fiind mai dificil de obținut bani).
Aceasta este o reacție economică tipică în condiții de politică monetară restrictivă sau deflaționistă.
3. folosim M*V=P*T
Puterea de cumparare scade cu 20%= preturile cresc cu 25%
Pentru ca: noua putere=0.8= preturi noi= 1/0.8=1,25
Viteza de circulatie se dubleaza, V1=2V0
Volumul bunurilor economice se dubleaza T total creste cu 100%
Doar75% din bunuri sunt date spre vanzari
T tranzacti- 75% din total
Volumul bunurilor destinate vanzarii se dubleaza si el ,deci:
T1=2*T0
M0*V0=P0*T0
M1*(2V0)= (1,25P0)*(2T0)
M1=1,25P0*2T0/2V0=2,5P0T0/2VO=1,25*P0T0/V0
M1=1,25*M0
In concluzie raspunsul corect este D
4.Multiplicator=1/Rata rezervelor obligatorii
Ratat rezervelor=25%=0,25
Multiplicator= 1/0,25=4
5.b deoarece băncile comerciale creează monedă scripturală (adică bani în conturi) prin acordarea de credite. Când o bancă acordă un împrumut, nu oferă numerar existent, ci creează un depozit nou în contul clientului, mărind astfel masa monetară.
Când banca acordă un credit, generează bani noi în sistem — nu transferă doar bani existenți. Acest mecanism este esențial în multiplicarea monedei și în funcționarea economiei moderne.
6.c deoarece masa monetara totala= depozitul initial*multiplicator monetar=2000*10=20000 miliarde lei
Dar întrebarea este cu cât sporește masa monetară față de inițial.
Presupunând că depozitul inițial nu era deja în circulație, masa monetară se multiplică cu 18.000 miliarde lei în plus față de cei 2.000 existenți sub formă de numerar.
7.a deoarece conform teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, pe termen scurt, o creștere a masei monetare poate influența atât nivelul prețurilor, cât și producția totală (PIB real), într-o relație directă.
Aceasta deoarece economia nu se află mereu la capacitate maximă, iar o creștere a cererii agregate (prin injectare de bani) poate stimula producția și ocuparea.
Pe termen lung, teoria afirmă că masa monetară afectează doar nivelul prețurilor, nu și producția, care depinde de factori reali (tehnologie, forță de muncă etc.).
8.Se constituie depozite bancare de 1.000 miliarde u.m.
Aceasta înseamnă că 1.000 miliarde u.m. de numerar ies din circulație și intră în bănci sub formă de depozite.
Numerarul scade cu 1.000=devine 4000-1000= 3.000 miliarde u.m.
Depozitele bancare cresc cu 1.000
Masa monetară totală NU se modifică (rămâne 10.000), deoarece masa monetară=numerar+depozite
d ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%
1000/4000=25%
e numerarul scade cu 25%
1000/4000=25%
deci d si e sunt corecte
9. d deoarece pentru a răspunde corect, trebuie să identificăm care dintre opțiuni nu aparține politicii monetare, adică nu este un instrument folosit de banca centrală pentru a controla masa monetară și condițiile de credit.
Acesta este un instrument al politicii fiscale, folosit de guvern, nu de banca centrală.
10.În perioada iunie–august 2024, Banca Națională a României (BNR) a redus treptat rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% pe an, cu două ajustări succesive:
Iulie 2024: de la 7% la 6,75%
August 2024: de la 6,75% la 6,5%
Ameliorarea semnificativă a perspectivei inflației pe termen scurt a fost factorul determinant al deciziei BNR. Rata anuală a inflației a scăzut în iunie 2024 la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în mai, în principal datorită ieftinirii energiei (în special a gazelor naturale) și a scăderii dinamicii prețurilor alimentelor .
Această evoluție a oferit BNR spațiu pentru relaxarea treptată a politicii monetare, fără a compromite obiectivul de stabilitate a prețurilor.
Stimularea activității economice prin reducerea costului creditării. O dobândă de politică monetară mai mică se transmite în scăderea dobânzilor la credite și depozite, ceea ce:
încurajează investițiile și consumul,
susține cererea agregată,
poate accelera creșterea economică.
În trimestrul IV 2024, activitatea economică a înregistrat o creștere peste așteptări, cu un avans de 0,8% față de trimestrul anterior, iar consumul gospodăriilor a rămas robust
Deși inflația a scăzut, BNR a menținut o atitudine prudentă, menționând incertitudinile ridicate pe termen mediu și lung. Astfel, în ședințele ulterioare, banca centrală a decis să păstreze dobânda-cheie la 6,5%, pentru a evita riscurile unei inflații persistente .
Reducerea dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% în vara anului 2024 a fost motivată de scăderea inflației și a avut ca principal efect stimularea activității economice, în special prin reducerea costurilor de finanțare pentru populație și companii.
Grupa 308 Seria B
1- Banii au apărut în mod natural din nevoia oamenilor de a facilita schimburile economice. Astfel, ei au început să folosească, ca mijloc de schimb, bunuri mai ușor vandabile – adică mai cerute de ceilalți. Această preferință pentru bunurile cu lichiditate ridicată a dus, în timp, la separarea unor mărfuri speciale din restul bunurilor, acestea devenind monedă marfă, cum a fost aurul. Aurul era ideal pentru acest rol deoarece avea valoare intrinsecă, era divizibil, durabil și ușor de transportat.
Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimbului indirect și, implicit, a specializării și dezvoltării economice. Moneda elimină barierele trocului, reduce costurile de tranzacție și permite apariția pieței libere și a economiilor complexe.
Exemplu: Un cioban care vrea haine trebuie să găsească un croitor care dorește carne. Prin apariția monedei, ciobanul poate vinde carnea oricui pe bani și apoi cumpăra haine, fără a mai depinde de un schimb direct.
2-E În practică, modificarea cantității de bani din economie nu se manifestă simultan și uniform în toate sectoarele sau pentru toți indivizii. Acest fapt implică, în condițiile în care ceilalți factori rămân constanți (ceteris paribus), că variațiile masei monetare nu pot influența prețurile tuturor bunurilor în același timp și în aceeași măsură. Prin urmare, ipoteza neutralității monedei este infirmată. Echilibrul monetar se poate restabili doar prin ajustarea valorii banilor – adică prin scăderea puterii lor de cumpărare – ceea ce conduce inevitabil la creșterea nivelului general al prețurilor.
3- D
M⋅V=P⋅Y
IM= Ip*Iy/Iv; Ip= 1/IPCB*100=1/80%*100=125%
Ім=125%*200%/200% = 125%
4- D
M= 1/r=1/25%= 1/0,25= 4
5-B
Când o bancă acordă un credit, ea nu dă din banii deja existenți, ci creează un depozit nou în contul clientului.
Acest nou depozit devine parte a masei monetare, deși banii nu au existat fizic înainte.
Banca trebuie să păstreze doar o fracțiune din acest credit ca rezerve obligatorii la banca centrală (conform cerinței de rezervă), restul poate fi oferit sub formă de noi împrumuturi – acesta este efectul de multiplicare.
6-C
r= 200/2000=0,1
m= 1/0,1=10
1800*10=18000 mld lei
7- A
Pe termen scurt, o creștere a masei monetare duce la creșterea cererii agregate, ceea ce determină atât creșterea prețurilor, cât și creșterea producției.
8- D
M= 10000 mld um
N= 40/100*10000= 4000 , N=4000-1000=3000 dar masa monetara ramane aceeasi=> 1000/4000= 0,25=> 25%
9- D
Consumul guvernamental este un instrument al politicii fiscale, nu monetare.
10- În perioada iunie – august 2024, Banca Națională a României a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, având ca principală motivație scăderea mai rapidă decât era anticipat a inflației. Rata anuală a inflației a coborât sub 5%, în special datorită ieftinirii energiei și a temperării creșterii prețurilor alimentare. Această evoluție a permis BNR să relaxeze politica monetară fără a risca destabilizarea prețurilor.
Principala implicație economică a acestei reduceri este stimularea economiei prin ieftinirea creditelor. Atât populația, cât și companiile pot accesa mai ușor finanțare, ceea ce susține consumul și investițiile. Astfel, scăderea dobânzii contribuie la creșterea cererii agregate și, implicit, la susținerea ritmului de creștere economică într-un context de inflație în scădere.
Grupa 305 A
1.Banii au aparut pentru a inlocui trocul , care era ineficient deoarece presupunea ca doua persoane sa aiba nevoi complementare . Moneda a devenit un mijloc de schimb acceptat , permitand tranzactii mai usoare si stimuland dezvoltarea economica .
Moneda este ca ,, uleiul care face miscarea rotilor lina si usoara “. Aceasta analogie subliniaza ca banii nu sunt un scop in sine , ci un mijloc care faciliteaza schimburile si contribuie la functionarea eficienta a economiei.
,, Un profesor de economie care doreste sa obtina anumite carti trebuie sa gaseasca un editor dispus sa i ofere cartile respective in schimbul lectiilor de economie”-Acest exemplu ilustreaza dificultatile trocului: ambele parti trebuie sa aiba nevoi perfect complementare.Aparitia banilor elimina aceasta problema , permitand profesorului sa fie platit in bani pentru lectiile sale , bani cu care poate cumpara apoi cartile de la oricine vinde,nu neaparat de la editor.
2.a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
În contextul unei scăderi a ofertei de bani, în condițiile în care toate celelalte variabile rămân constante (ceteris paribus), efectele economice anticipate sunt următoarele:
-Creșterea valorii banilor: O reducere a masei monetare face ca fiecare unitate de monedă să devină mai valoroasă, ceea ce se traduce printr-o creștere a prețului banilor.
-Scăderea prețurilor bunurilor: Cu mai puțini bani în circulație, cererea pentru bunuri și servicii scade, ceea ce poate conduce la o scădere a prețurilor acestora.
3.a) scade cu 20%
MxV=PXQ
Puterea de cumpărare a banilor scade cu 20% ⇒ P crește cu 25% (dacă banii cumpără cu 20% mai puțin, înseamnă că prețurile au crescut cu 1/0,8=1,25 adica +25%)
Viteza de circulație se dublează ⇒V1=2Vo
Volumul bunurilor crește cu 100%, dar doar 75% sunt pentru piață ⇒ Q1=2Q0x0,75=1,5Q0
M0⋅V0=P0 ⋅Q0(perioada T0)
M1⋅(2V0)=(1,25P0)⋅(1,5Q0)(perioada T1)
M1⋅2V0=1,875⋅P0⋅Q0
M1=2V01,875⋅P0⋅Q0
M0=V0P0⋅Q0⇒M1=0,9375⋅M0
4.d) 4
Cota rezervelor obligatorii = 25% = 0,25
Multiplicator=1/0,25=4
5.b) acordând credite
Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă scripturală prin acordarea de credite. Atunci când o bancă acordă un împrumut, aceasta creează bani noi, care sunt adăugați în contul debitorului, fără a fi necesar ca acești bani să existe anterior în numerar.
6.c) 18.000 miliarde lei
Depozit inițial: 2.000 miliarde lei
Credite acordate: 1.800 miliarde lei
Deci rezervele păstrate = 2.000 – 1.800 = 200 miliarde lei
Cota rezervelor=2000/200=0,1=10%
Multiplicator=0,1/1=10
Masa monetara totala=Depozit inițialx Multiplicator=2.000×10=20.000 miliarde lei
20.000−2.000=18.000 miliarde lei
7.a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Pe termen scurt, modificarea masei monetare poate influența atât nivelul prețurilor (inflația), cât și producția reală, mai ales dacă economia are resurse neutilizate.
Pe termen lung, producția tinde să fie determinată de factori reali (tehnologie, resurse, muncă), iar creșterea masei monetare se reflectă doar în creșterea prețurilor.
8.e) numerarul scade cu 25%
Masa monetară: 10.000 miliarde u.m.
Numerar = 40% din masa monetară ⇒Numerar=0,4⋅10.000=4.000mld.u.m.
Se constituie depozite bancare de 1.000 miliarde u.m., ceea ce înseamnă că numerarul scade cu 1.000 miliarde (sumele sunt depuse la bancă).
Noua valoare a numerarului:4.000−1.000=3.000mld. u.m.
Verificăm:1.000\4.000=0,25=25%⇒Corect
9.d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Instrumentele politicii monetare:
Cota rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale – Banca centrală poate ajusta cota rezervelor obligatorii, ceea ce influențează capacitatea băncilor comerciale de a acorda credite și, implicit, masa monetară.
Cumpărarea de titluri guvernamentale de către banca centrală – Este o formă de politică monetară expansionistă (se injectează lichidități în economie).
Vânzarea de titluri guvernamentale de către banca centrală – Este o formă de politică monetară restrictivă (se reduce masa monetară prin retragerea de lichidități din economie).
Rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca centrală – Acesta este un instrument prin care banca centrală controlează costul împrumuturilor interbancare și influențează nivelul dobânzilor din economie.
10.Motivația reducerii ratei dobânzii:
Principala motivație a BNR pentru reducerea ratei dobânzii a fost temperarea inflației. În iunie 2024, rata anuală a inflației a scăzut la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, datorită scăderii prețurilor la combustibili și inflației de bază. Această tendință descendentă a continuat și în lunile următoare, ceea ce a permis BNR să relaxeze politica monetară.
Stimularea creditării și a investițiilor: O rată a dobânzii mai mică reduce costul împrumuturilor, încurajând atât consumatorii, cât și companiile să acceseze credite pentru consum și investiții. Acest lucru poate sprijini creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Reducerea costurilor pentru stat: Guvernul beneficiază de costuri mai mici pentru împrumuturile sale, ceea ce poate contribui la reducerea deficitului bugetar și la gestionarea mai eficientă a datoriilor publice.
Posibile riscuri inflaționiste: Dacă stimulentele economice duc la o cerere excesivă, există riscul ca inflația să crească din nou. De asemenea, incertitudinile externe, cum ar fi prețurile energiei și conflictele geopolitice, pot afecta stabilitatea prețurilor.
Seria B Grupa 308
1. Banii au aparut din nevoia oamenilor de a obtine bunurile preferate intr-un mod mai rapid decat cel cunoscut deja, mai exact trocul. Principala implicatie economica a existentei monedei este dezvoltarea unei structuri de productie complexe pentru a imbunatatii eficienta alocarii resurselor, moneda fiind mijlocul de schimb universal. Un exemplu pertinent este un fermier care alege sa nu dea la schimb grau pentru pantofi, ci sa vanda graul pentru a cumpara pantofi cu banii respectivi.
2. a), deoarece restabilirea echilibrului monetar se realizeaza prin diminuarea valorii banilor si cresterea preturilor bunurilor, ceea ce inseamna ca, o scadere a ofertei de bani determina o crestere a pretului banilor si simultan provoaca deflatie prin scaderea preturilor bunurilor.
3. a), pentru ca:
PCB scade cu 20% => 80% => 1/0,8 = 1,25 => P creste cu 25%
P1= 1,25 * P0; V1=2*V0; Ytotal= 2*Y0
25% autoconsum => 75% piata; Y1= 2*Y0 * 0,75 = 1,5Y0
la T1: M1*V1=P1*Y1
M1*(2*V0)= (1,25*P0)(1,5*Y0) => M1*2*V0= 1,875*P0*Y0 => M1= (1,875*P0*Y0)/(2*V0)
la T0: M0*V0=P0*Y0 => M0=(P0*Y0)/V0 => M1=1,875/2 *M0 => M1= 0,9375 * M0 => M1= 93,75% *Mo = > masa monetara scade cu 6,25 , iar varianta cea mai apropiata este a)
4. d), deoarece:
m=1/r => m=1/0,25 => m=4
5. b), pentru ca bancile comerciale care formeaza sistemul bancar creeaza moneda scripturala prin acordarea de credite. Depozitul initial contribuie la cresterea volumului monedei scripturale cu fiecare act de creditare a disponibilului ramas in urma constituirii rezervei din depozitele succesive.
6. c), deoarece:
depozite: 2000 mld lei
credite: 1800 mld lei
=> rezerve: 200 mld lei
R=r*D => r = R/D= 200/2000 = 0,1 = 10%
m= 1/r = 1/0,1 = 10
M= (1/r) * credite = 10*1800= 18000 mld lei
7. a), pentru ca potrivit teoriei cantitative a banilor in varianta dinamica, pe termen scurt, o modificare a masei monetare influenteaza in relatie directa nivelul preturilor si productia totala, intrucat economia nu se ajusteaza instant. Asadar, modificarea masei monetare pe termen scurt atrage temporar si o crestere a productiei.
8. d), deoarece:
masa monetara: 10000 mld um
numeralul: 40% din masa monetara = 40% * 10000 = 4000 mld um
depozite: 1000 mld um
=> 1000/4000 = 25%
9. d), pentru ca instrumentele politicii monetare sunt: rata rescontului, operatiunile cu titluri pe piata deschisa si rata rezervei obligatorii. Consumul guvernamental de bunuri si servicii face parte din politica fiscala nu din politica monetara.
10. Motivatia principala a fost reducerea riscului de incetinire a cresterii economice si stimularea cererii agregate, cand inflatia era in scadere. Implicatia principala a fost reprezentata de scaderea costurilor de finantare, fapt care a determinat creditele sa devina mai ieftine, ceea ce a dus la cresterea consumului si a investitiilor.
Pasca Alexandru Alin – grupa 361 serie B, an 3 – restant
1. Banii au aparut ca o solutie la limitarile schimbului direct, facilitand tranzactiile economice. Principala implicatie economica a existentei monedei este eficientizarea schimburilor economice, reducerea costurilor de tranzactie si stimularea specializarii si diviziunii muncii. De exemplu, fara bani, un agricultor ar terbui sa gaseasca un mestesugar care sa aiba nevoie exact de produsele sale, ceea ce ar limita comertul.
2. O scadere a ofertei de bani, in conditii carteris paribus, va avea efect: e)nici una din raspunsurile de mai sus. O scadere a ofertei de bani, mentinand celalalte conditii constante, ar duce la cresterea dobanzilor si la reducerea consumului si investitiilor, ceea ce ar putea duce la scaderea preturilor bunurilor.
3. Raspuns: c) creste cu 100% pentru ca:
-puterea de cumparare scade cu 20%, ceea ce inseamna ca valoarea banilor scade.
-viteza de circulatie se dubleaza, ceea ce inseamna ca banii circula mai repede.
-volumul bunurilor economice creste cu 100%, iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este de 25%, ceea ce inseamna ca 75% din bunuri sunt destinate pietei.
4. Intr-un sistem bancar in care cota rezervelor obligatorii este de 25%, multiplicatorul monedei scripturale este: d) 4 pentru ca multiplicatorul monedei se calculeaza ca 1/cota rezervelor obligatorii. Astfel, 1/0.25=4.
5.Bancile comerciale au capacitatea de a crea moneda: b) acordand credite pentru ca bancile comerciale creeaza moneda prin acordarea de credite, proces cunoscut sub denumirea de multiplicare a banilor.
6. Raspuns corect: b) 3.800 mld. lei
Explicatie: Masa monetara se calculeaza adunand depozitele si numerearul. Astfel, 2.000 mld. lei(depozite)+1.800 mld. lei(credite)=3.800 mld. lei.
7. Raspuns corect: c) pe termen scurt, in relatie directa, numai preturilor.
Explicatie: Teoria cantitativa a banilor sugereaza ca, pe termen scurt, o crstere a masei monetare duce la cresterea preturilor, fara a afecta productia totala.
8. Raspuns corect: a) masa minetara creste cu 1000 u.m.
Explicatie: Construirea de depozite bancare creste masa monetara, deoarece depozitele sunt considerate parte din aceasta.
9. Raspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri si servicii
Explicatie: Intrumentele politicii monetare includ cotele rezervelor obligatorii, cumoararea si vanzarea de titluri guvernamentale si rata dobanzii. Consumului guvernamental de bunuri si servicii este o politica fiscala, nu monetara.
Seria: B, Grupa: 308;
1.Banii au apărut datorită necesității de a înlocui trocul (schimbul direct) cu schimbul direct, fiind o modalitate mult mai convenabilă din punct de vedere economic. Principala implicație economică a existenței monedei este evitarea obstacolelor de dublă coincidență a nevoilor și de indivizibilitate. Un exemplu potrivit ar fi: O persoană ce își dorește să livreze colete prin intermediul unui autoturism, are nevoie de o firmă de curierat ce își dorește un șofer pentru livrarea coletelor.
2.O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor; deoarece dacă scade oferta de bani, prețurile bunurilor scad, astfel valoarea bunurilor crește.
3.Folosim ecuația: M * v = P * T
Puterea de cumparare a banilor se reduce cu 20% => prețurile cresc cu 25% (P1 = 1,25P0)
Viteza de circulație a banilor crește de 2 ori => v1 = 2v0
Volumul bunurilor economice crește cu 100% iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25% de unde 75% sunt tranzacționate => T1 = 2T0 * 0,75 = 1,5T0.
Ecuația va fi: M1 * 2v0 = 1,25P0 * 1,5T0 => M1 = [(1,25 * 1,5) / 2] * M0 = (1,875 / 2) * M0 = 0,9375M0 => M0 = 100%; M1 = 93,75% => Masa monetară scade cu 6,25%. În aceste condiții, masa monetară: e) rămâne neschimbată.
4.Multiplicator = 1 / r => 1 / 0,25 => 4 => raspunsul d) 4.
5.Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: b) acordând credite; deoarece o bancă comercială nu poate crea numerar, dar prin acordarea de credit o bancă crează monedă scriptuală în contul beneficiarului.
6.Multiplicator = 1 / r => r = rezervele păstrate (2000 – 1800) / depozitul inițial = 200 / 2000 = 0,1 = 10%
1 / 0,1 = 10
Masa monetară = 2000 * 10 = 20000 miliarde lei => 20000 – 2000 = 18000 miliarde lei => Răspuns: c) 18000 miliarde lei
7.Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale; deoarece modificarea la nivelul masei monetare reprezintă atât nivelul prețurilor, cât și producția totală în mod direct.
8.Nu este instrument al politicii monetare: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii; deoarece consumul guvernamental de bunuri și servicii țin de politica fiscală, nu de politica monetară.
Blidaru Vlad 302 A
1. Inițial, schimburile se realizau prin troc, dar acesta era ineficient din cauza dificultății de a găsi o coincidență dublă a dorințelor. Pentru a depăși acest obstacol, oamenii au început să accepte în schimb bunuri mai ușor vandabile – adică mai cerute, mai divizibile și mai durabile – pe care le puteau folosi ulterior pentru a obține ce își doreau. Aceste bunuri au devenit mijloace de schimb și, în timp, s-au impus drept bani.
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus, va avea ca efect:
a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Deoarece mai putini bani in economie determina scaderea cererii si implicit scăderea prețurilor.
3. Evolutia masei monetare intre T0 si T1 e)rămâne neschimbată
Folosim M*V=P*Q
V se dubleaza
Volumul creste cu 100%
75% din Q participa la schimb
M × 2 = (1,25) × (2 × 0,75) → M × 2 = 1,875 → M = 0,9375
4. Multiplicatorul este d) 4
Deoarece Multiplicator=1/r= 1/0,25= 4
5. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: b) acordând credite
Banca creează monedă scripturală (adică bani existenți în conturi bancare) prin acordarea de credite.
6. M= Depozit+ credit= 2000+1800= 3800
b) 3800 mld. Lei
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Pe termen scurt, o creștere a masei monetare poate duce atât la creșterea cererii (deci a producției), cât și a prețurilor.
8. M= 10000 iar numerar= 40%* 10000= 4000
Scade numerarul =1000/4000 *100%= 25%
e) numerarul scade cu 25%
9. d) consumul guvernamental de bunuri si servicii
Este un instrument al politicii fiscale.
10.
Motivația principală pentru reducerea dobânzii poate fi stimulația economiei prin încurajarea consumului și a investițiilor. Aceasta este o măsură tipică adoptată pentru a contracara o recesiune sau pentru a stimula activitatea economică în fața unor condiții economice mai slabe (de exemplu, inflație scăzută sau creștere economică lentă).
Implicația principală a scăderii dobânzii este stimularea creșterii economice, prin creșterea cererii agregate. Aceasta se poate traduce printr-o creștere a consumului și investițiilor, ceea ce poate contribui la creșterea PIB-ului.
302 A
1.
Banii au aparut ca rezultatul a actiunii pietelor libere inca din antichitate. Ei au fost conceputi ca mod de a schimba bunurile intre ele, banii oferindule o valoare. In sistemul vechi, un fermier care isi doreste un arc, trebuia sa gaseasca un atelier ce creeaza aceste arcuri si care e gata sa dea la schimb un sac de cartofi pentru arme. In schimb, cu ajutorul unei monede, se indica gradul de raritatea a bunurilor, astfel indicandu-se si valoarea lor pentru schimb.
2.
a) scaderea preturilor bunurilor si cresterea preturilor banilor – deoarece odata cu scaderea ofertei de bani scade si puterea de cumparare ceea ce face ca preturile sa scada. Cand oferta de bani scade creste si cerere lor deci creste si pretul acestora.
3.
PCB1 = PCB0 – PCB0/5 = 0.8 PCB0
V1 = 2V0
Y1 = 2Q0
M1 – ?
Rezolvare:
M * V = P * Y
P1 = 1/PCB1 = 1.25 PCB0
M1 = P1 * Y1 / V1
M1 = 1.25PCB0 * 2Q0 / 2V0 = 1.25M0
Raspuns: d) Creste cu 25%
4.
r= 25%
m – ?
Rezolvare:
m = 1 / r = 4
Raspuns: d) 4
5.
b) acordand credite – deoarece orice actiune de creditare duce la o creare de oferta noua de bani
6.
D0 = 2 000 mld
R = 2000 mld – 1800 mld = 200 mld
BM – ?
Rezolvare:
r = 10%
m = 1 / r = 10
D1 = D0 * r = 20000 mld
Spor = 20000 – 2000 = 18000 mld
Raspuns: c) 18000 mld. lei
7.
a) pe termen scurt, in relatie directa, atat a preturilor cat si a productie totale – deoarece, spre exemplu, cu cat masa monetara creste, se va pierde valoarea banilor si astfel vor creste preturile.
8.
M = 10000 mld
N = 4000 mld
Ce se intampla daca D = 1000
Rezolvare:
Pentru D = 1000 avem r = 10% (1000/10000)
N = 3000 (4000 – 3000) – o scadere de 25%, se scade din numerar pentru a se depunde depozitul
Raspuns: e) numerarul scade cu 25%
9.
d) consumul guvernamental de bunuri si servicii – deoarece, in primul rand, instrumentele de politica monetara sunt rescontarea, operatiunile cu titluri pe piata deschisa si rata rezervei obligatorii. In al doilea rand, consumul guvernamental nu are nici o treaba cu fluxul monetar.
10.
Princiapala motivatie mentionata a fost de a reduce inflatia, implicarea urma sa stimuleze creditarea prin ieftinirea imprumuturilor. Dobanzile chiar sau redus sub 8% in iunie 2024, conform profit.ro
Seria B, Grupa 306
1. Banii au fost inventati pentru a depasi perioada in care ere necesara o dubla coincidenta a nevoilor, adica fiecare parte a tranzactionarii sa isi doreasca un bun de la cealalta, astfel moneda a simplificat considerabil schimburile, permitand tranzactii mult mai rapide si mai eficiente. Banii faciliteaza circulatia marfurilor si specializarea productiei, economia devenind mai dinamica.
Spre exemplu, in loc ca un agricultor sa faca schimb de roade cu un croitor(care poate nu necesita roadele acestuia) de unde isi doreste haine, agricultorul vinde roadele sale pe bani, iar apoi cumpara haine, acest lucru stimuland comertul
2. a) scaderea preturilor bunurilor si cresterea pretului banilor pentru ca o scadere a ofertei de bani reduce lichiditatea din economie ceea ce va determina o deflatie, iar pretul banilor(puterea lor de cumparare) creste.
3. M*V=P*Q
puterea de cumparare a banilor=> pretul general creste
V1=V0*2
Q1=Q0+Q0=2Q0
P1=1.2P0
doar 75% din bunuri sunt tranzactionate pe piata, deci acestea vor influenta masa monetara, nu si restul de 25%
=> M1*2V0=1,2P0*2Q0
M1*2V0= 2,4*P0*Q0
4. d)4, Multiplicator= 1/cota rezervelor obligatorii 1/0,25= 4
5.b) acordand credite deoarece atunci cand imprumuta bani clientilor, acestia primesc depozite in conturile lor, care reprezinta o moneda scripturala, iar astfel creste masa monetara in economie
6. c)18 miliarde lei
M=1/r
r= rezerva obligatorie=200 miliarde lei, ceea ce inseamna 10%
M= 1/0.1= 10
2000*10=20.000(masa monetara totala)
20000-2000=18000 miliarde lei
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Teoria cantitativa a banilor M*V=P*Q
modificarea mesei monetare prin crestere, spre exemplu, ar creste automat productia totala (Q) ca o reactie printr-un plus de activitate economica, dar si preturile (P) pentru mai multi bani in circulatie, iar pe termen lung nu s-ar modifica decat preturile
8. e)numeralul scade cu 25%
masa monetara= 10000 mld u.m.
numerar= 0.4*10000=4000 mld u.m.
depozite bancare= 0.6*10000=6000 mld u.m.
daca se depun 1000 u.m., inseamna ca, numeralul ajunge la 3000(scade cu o patrime) mld u.m., iar depozitele bancare la 7000 mld u.m.
9.d) consumul guvernamental de bunuri si servicii
Se folosesc urmatoarele instrumente de politica monetara:
rata dobanzii de politica monetara- e)
operatiunile open market- b) si c)
rata rezervei obligatorii- a), deci varianta d) nu este un instrument al politicii monetare
10. In perioada iunie-august 2024 BNR a redus treptat rata dobanzii de politica monetara de la 7% la 6,5%, decizia fiind motivata de scaderea semnificativa a inflatiei si a avut drept scop principal, stimularea activitatii economice
Principala implicatie a fost intentia de crestere a economiei, si de asemenea, prin aceasta masura s-a facilitat si accesul la creditare.
Dobre Cosmin Gabriel
Grupa 305A
1. Banii au apărut din necesitatea de a înlocui trocul si nevoii actiunii umane calculate. Ajuta cu derularea procesului de schimb prin intermediul banilor atrage dispariţia obstacolelor reprezentate de dubla coincidenţă a nevoilor şi de indivizibilitate, situaţii definitorii pentru orice schimb direct. Exemplu: Un fermier poate vinde grâu pentru bani, apoi cumpără unelte de la alt producător, fără a face troc direct.
2.a)
3.b) dupa calcule asa a ajuns.
4.d) dupa calcule si utilizand formula pt multiplicator a ajuns 4
5. b) nu tipareaza bani
6. d)
7. a) afecteaza pe ambele
8. e) in urma calculelor, asa a iesit.
9. d)
10. ?
Ianus Alexandru 307 B
1) De ce au apărut banii și implicația economică a monedei: Banii au apărut ca soluție pentru a depăși inconvenientele schimbului direct (schimbul de marfă) prin intermediul unei mărfuri de schimb acceptate universal, care poate fi folosită pentru a achiziționa orice bun sau serviciu. Implicația principală economică este crearea unei piețe eficiente, unde tranzacțiile se realizează rapid și fără costuri suplimentare (de transport, de negociere, etc.). Exemples: utilizarea monedei pentru a cumpăra bunuri și servicii sau pentru a economisi valoare în timp.
2)Efectul scăderii ofertei de bani:
Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
O scădere a ofertei de bani, în condițiile în care toate celelalte variabile rămân constante, conduce la o creștere a valorii banilor (adică prețul banilor crește, adică dobânzile cresc), iar în consecință, prețurile bunurilor pot scădea.
3)Masa monetară în condițiile date:
Răspuns corect: c) crește cu 100%.
Creșterea vitezei de circulație a banilor și a volumului de bunuri economice sugerează o expansiune a activității economice, iar reducerea puterii de cumpărare ar necesita o creștere a masei monetare pentru a compensa acest efect.
4)Multiplicatorul monedei scripturale:
Răspuns corect: d) 4.
Dacă cota rezervelor obligatorii este de 25%, multiplicatorul monedei este de 1 / 0,25 = 4.
5)Capacitatea băncilor comerciale de a crea monedă:
Răspuns corect: b) acordând credite.
Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite, iar acest proces crește masa monetară într-un sistem bancar cu rezerve fracționale.
6)Masa monetară după multiplicarea banilor:
Răspuns corect: b) 3.800 mld. lei.
Prin procesul de multiplicare a banilor, creditele acordate (1.800 miliarde lei) contribuie la creșterea masei monetare, ajungând la un total de 3.800 miliarde lei.
7)Modificarea masei monetare conform teoriei cantitative a banilor:
Răspuns corect: c) pe termen scurt, în relație directă, numai a prețurilor.
Conform teoriei cantitative, modificarea masei monetare pe termen scurt se va reflecta direct în prețuri (inflație), dar nu și în producție.
8)Consecințele constituirii unor depozite bancare de 1.000 u.m.:
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%.
Depozitele bancare sunt echivalente cu reducerea necesarului de numerar în circulație, deci numerarul disponibil va scădea.
9)Nu este instrument al politicii monetare:
Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Consumului guvernamental nu face parte din politica monetară, care se concentrează pe controlul masei monetare și a dobânzilor.
10)Scăderea ratei dobânzii de referință de către BNR:
Motivația principală a scăderii ratei dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% poate fi stimularea creditării și sprijinirea creșterii economice în fața unei economii mai lente sau pentru a încuraja consumul și investițiile. Implicația principală ar putea fi creșterea lichidității în economie și stimularea cererii agregate.
Livadariu Stefan-Denis 308 B
1. Înainte să fie inventați banii, comerțul se desfășura sub forma unor trocuri, adică schimburi de mărfuri. În căutarea unui sistem de plată mai ușor oamenii au ajuns la ideea de a folosi lucruri mici pe post de bani, care erau denumiți bani marfă.
Un vanzator de flori poate vinde florile pentru bani iar mai apoi acesta poate sa se ducă sa cumpere lucruri de care are nevoie, haine, hrana, etc.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
O scădere a ofertei de bani înseamnă că există mai puțini bani în circulație asadar oferta banilor fiind mai mică creste valoarea acestora ceea ce il face mai “scump”
3. e) nici una dintre cele de mai sus
4. d) 4 rata rezervelor este de 25% = 0,25
deci 1/0,25 = 4
5. Bancile comerciale Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă scripturală prin procesul de acordare a creditelor
6. b) 3.800 mld. lei.
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, în special a versiunii moderne inspirate de monetarism
8. e) numerarul scade cu 25%.
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Instrumentele politicii monetare sunt măsuri prin care banca centrală influențează masa monetară și dobânzile din economie, pentru a controla inflația, șomajul și creșterea economică.
Lacatusu Rares-Cristian
grupa 308 seria B
1.
Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient din cauza dificultății de a găsi coincidența nevoilor între părți. Introducerea monedei a facilitat schimburile comerciale, permițând evaluarea și compararea valorii bunurilor și serviciilor.
Exemplu: În loc să schimbe direct grâu pe haine, un fermier poate vinde grâul pentru bani și apoi folosi banii pentru a cumpăra haine.
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus, va avea ca efect:
Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Reducerea ofertei de bani duce la o scădere a cererii agregate, ceea ce poate determina scăderea prețurilor bunurilor. În același timp, banii devin mai rari, ceea ce le crește valoarea
3. În perioada T₀–T₁ puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20%, viteza de circulație a banilor se dublează, volumul bunurilor economice crește cu 100%, iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25%. În aceste condiții, masa monetară:
Răspuns corect: e) rămâne neschimbată
Conform ecuației cantitative a banilor (M × V = P × T), ajustările menționate se compensează astfel încât masa monetară (M) rămâne constantă
4. Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 25%, multiplicatorul monedei scripturale este:
Răspuns corect: d) 4
Multiplicatorul monetar se calculează ca inversul cotei rezervelor obligatorii: 1 / 0,25 = 4.
5. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă:
Răspuns corect: b) acordând credite
Prin acordarea de credite, băncile comerciale introduc noi depozite în sistem, ceea ce duce la crearea de monedă scripturală.
6. În sistemul bancar se creează un nou depozit de 2.000 miliarde lei, creditele acordate pe această bază fiind de 1.800 miliarde lei. Prin procesul de multiplicare a banilor de cont, masa monetară sporește cu:
Răspuns corect: b) 3.800 miliarde lei
Depozitul inițial de 2.000 miliarde lei, din care 1.800 miliarde sunt acordate ca credite, duce la o creștere totală a masei monetare de 3.800 miliarde lei prin efectul multiplicatorului monetar.
7. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea:
Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Pe termen scurt, o creștere a masei monetare poate stimula atât prețurile (inflația), cât și producția totală, conform teoriei cantitative a banilor.
8. Masa monetară reprezintă la un moment dat 10.000 miliarde u.m. Numerarul reprezintă 40% din mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecințe este posibilă în cazul constituirii unor depozite bancare de 1.000 miliarde u.m.:
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%
Dacă numerarul inițial este 4.000 miliarde u.m. (40% din 10.000), constituirea de depozite de 1.000 miliarde u.m. reduce numerarul la 3.000 miliarde u.m., adică o scădere de 25%.
9. Nu este instrument al politicii monetare:
Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Consumurile guvernamentale fac parte din politica fiscală, nu din politica monetară.
10. În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Consultă câteva articole din presa economică și indică principala motivație, dar și principala implicație a scăderii ratei dobânzii de referință.
Motivație: BNR a redus rata dobânzii de politică monetară ca răspuns la scăderea inflației, care a coborât la 5,3% în iunie 2024, de la 6,7% în martie 2024 .
Implicație: Reducerea ratei dobânzii de politică monetară duce la scăderea costurilor de împrumut, stimulând creditarea și consumul, ceea ce poate susține creșterea economică.