Lecția 4 – Moneda și sistemul monetar
– semnificația monedei în economie: cererea de bani, oferta de bani și prețul banilor
– funcționarea sistemului monetar contemporan: rolul băncilor și politica monetară
TEMA 4
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, argumentând consistent toate răspunsurile, indicând numele și prenumele, iar la începutul rezolvării – seria și grupa. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 14 mai, ora 21:00, după care răspunsurile nu mai sunt acceptate.
1..Explică sintetic de ce au apărut banii și care este principala implicație economică a existenței monedei, oferind și exemple în acest sens.
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor; b) creșterea prețului banilor și a cantității de monedă pe piață; c) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea masei monetare; d) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea PIB; e) nici una dintre cele de mai sus.
3. În perioada T0– T1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de circulație a banilor crește de 2 ori. Volumul bunurilor economice crește cu 100% iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25%. În aceste condiții, masa monetară: a) scade cu 20%; b) scade cu 50%; c) crește cu 100%; d) crește cu 25%; e) rămâne neschimbată.
4. Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 25%, multiplicatorul monedei scripturale este: a) 0; b) 1; c) 25; d) 4; e) 2,5.
5. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: a) tipărind numerar; b) acordând credite; c) schimbând numerarul din casierie în rezerve la banca centrală; d) cumpărând titluri guvernamentale; e) acceptând depozite.
6. În sistemul bancar se creează un nou depozit de 2.000 miliarde lei, creditele acordate pe această bază fiind de 1.800 miliarde lei. Prin procesul de multiplicare a banilor de cont, masa monetară sporește cu: a) 2.000 mld. lei; b) 3.800 mld. lei; c) 18.000 mld. lei; d) 36.000 mld. lei; e) 40.000 mld. lei.
7. Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale; b) pe termen lung, numai a producției totale; c) pe termen scurt, în relație directă, numai a prețurilor; d) pe termen lung, în relație invers proporțională, numai a prețurilor; e) pe termen scurt, în relație direct proporțională, a producției totale.
8. Masa monetară reprezintă la un moment dat 10.000 mld. u.m. Numerarul reprezintă 40% din mărimea masei monetare. Care dintre următoarele consecințe este posibilă în cazul constituirii unor depozite bancare de 1.000 mld. u.m.: a) masa monetară crește cu 1.000 u.m.; b) masa monetară scade cu 1.000 u.m.; c) numerarul crește cu 10%; d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%; e) numerarul scade cu 25%.
9. Nu este instrument al politicii monetare: a) cota rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale; b) cumpărările de titluri guvernamentale de către banca centrală; c) vânzările de titluri guvernamentale de către banca centrală; d) consumul guvernamental de bunuri și servicii; e) rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca centrală.
10. În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Consultă câteva articole din presa economică și indică principala motivație, dar și principala implicație a scăderii ratei dobânzii de referință.
Grupa 302A
1) Banii reprezinta un mijloc eficient de schimb , un instrument al valorii care a aparut ca o metoda alternativa a trocului in vremea aceea si ca o rezolvare la problemele acestuia , trocul prezentand diferite dificultati.
2) a) O scadere a ofertei de bani va avea ca efect o crestere a pretului banilor , deoarece acestia nu mai sunt asa de accesibili , tot odata fiind mai valorosi si preturile bunurilor vor scadea deoarece consumatorii nu vor dori sa isi cheltuie toti banii pentru anumite produse.
3) e)
V1=2*V0
Q1=2*Q0
P1=1/1-0.2=1/0.8=1.25P0
75% din volumul bunurilor este tranzactionabil
Q tranzactionat= Q0*2*0.75=1.5Q0
M*V=P*Q
M1/M0=P1*Q1/V1 * V0/P0*Q0 =P1/P0*Q1/Q0*V0/V1
M1/M0=1.25*1.5*0.5=1,875/2=0.9375
M1=0.9375*M0
4) d)
Multiplicatorul=1/r=1/0.25=4
r=0.25
5) b) Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă acordând credite , atunci cand banca oferă un împrumut, nu ofera banii existenți din casierie, ci creditează contul clientului, creând astfel noi bani digitali.
6) Rezerva=2000-1800=200
Cota rezervelor=200/2000=0.10=10%
Multiplicatorul =1/r=1/0.10=10
Delta M=2000*10=20000
Delta M=20000-2000=18000 c)
7) a)
Pe termen scurt o crestere a masei monetare ofera un impuls cererii , conducand la crestere economica si la cresterea preturilor.
In concluzie, atât producția totală, cât și prețurile cresc în relație directă cu masa monetară
8) e)
Masa monetara=10000
Numerar=0.4*10000=4000
Numerarul scade:4000-1000=3000 iar depozitele cresc cu 1000
Scaderea numerarului= 1000/4000=0.25=25%
9) Nu este instrument al politicii monetare consumul guvernamental de bunuri și servicii.
10) În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% decizia fiind motivată de scăderea accelerată a ratei inflației , principala implicație fiind prin scăderea costului creditelor, încurajând investițiile și consumul, ceea ce a condus la o creștere economică susținută.
Grupa:305, Seria:A
1. Explicatia de ce au aparut banii si care este principala implicatie economica a existentei monedei este urmatoarea: Banii au aparut pentru a inlocui trocul, care presupunea dificultati majore in realizarea schimburilor, cum ar fi necesitatea unei duble coincidente a dorintelor si imposibilitatea divizarii anumitor bunuri. Existenta monedei a permis calculul economic si dezvoltarea diviziunii muncii, elemente fundamentale pentru progresul economic. Spre exemplu, într-un sistem de troc, un măcelar care doreste o pereche de pantaloni ar trebui sa gaseasca un croitor care are nevoie exact de cantitatea de carne oferita, fiind o situatie ineficienta, eliminata prin introducerea banilor.
2.O scadere a ofertei de bani, in conditii “caeteris paribus”,va avea ca efect: a)scaderea preturile bunurilor si cresterea pretului banilor, deoarece modificările apărute în cantitatea de bani nu pot afecta niciodată preţurile tuturor mărfurilor în acelaşi timp şi cu aceeaşi intensitate, fapt ce infirmă ipoteza de „neutralitate” a monedei. Restabilirea echilibrului monetar prin egalizarea cererii de bani cu noul nivel al masei monetare trebuie să se realizeze prin diminuarea valorii banilor (PCB), respectiv creşterea preţurilor bunurilor (a nivelului preţurilor).
3. În aceste condiții, masa monetară: d)crește cu 25%
Im*Iv=Ip*Iy
Ipcb =100-20=80%
IP=100/80=125%
Iv=100*2=200%
Iy=100+100=200%
Im=Ip*Iy \ Iv =125*200/200=125%
Modificarea procentuală a P= 125-100=25%.
4.Într-un sistem bancar în care cota rezervelor obligatorii este 25%, multiplicatorul monedei scripturale este:d)4.
Multiplicatorul monetar m=M/BM=N+D/N+r=1/r
1/25%=1/0,25=4.
5.Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă: b) acordând credite , deoarece bancile comerciale care formeaza sistemul bancar creeaza moneda scriptuala prin acordarea de credite. Atunci când o bancă acordă un împrumut, nu doar transferă bani deja existenți, ci creează, efectiv, noi bani în sistemul bancar.
6. Prin procesul de multiplicare a banilor de cont, masa monetară sporește cu:c) 18.000 mld
R(rezerve)=D-C= 200mld lei
Rata rezervei r=R/D=0.1 mld lei
=> m=1/r=1/0.1=10
delta M=C*m=18.000 mld lei.
7.Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale, deoarece pe termen scurt modificarea masei monetare si crescterea preturilor si a productiei totale sunt in relatie directa, iar pe termen lung doar preturile sunt afectate. Teoria presupune că viteza de circulaţie se modifică sub influenţa cererii de bani, care se schimbă în funcţie de evoluţia unor determinanţi extramonetari.
8.e) numerarul scade cu 25%.
N0 = 40/100*10.000=4.000mld U.m
M=N+D=> D=M-N=6000 U.m
N1 = N0-1000 =3000
D=6000+1000=7000
M=10.000
N=N0-N1/N0*100 =25%.
9.Nu este instrument al politicii monetare: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii, deoarece aceasta varianta nu apare in instrumentele enumerate in curs, pentru ca face parte din politica fiscală, deci nu este un instrument monetar. În funcţie de condiţiile şi obiectivele macroeconomice urmărite prin politica economică, sensul şi intensitatea utilizării instrumentelor prezentate mai sus dau politicii monetare fie o înclinaţie inflaţionistă, fie una deflaţionistă. Instrumentele de politică monetară pot fi utilizate pentru creşterea, respectiv scăderea masei monetare din economie.
10.Între lunile iunie și august 2024, Banca Națională a României(BNR) a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7,00% la 6,50%, în două etape succesive: mai întâi la 6,75% în luna iulie, apoi la 6,5% în august. Această decizie a fost determinată în principal de scăderea mai rapidă a inflației față de prognozele anterioare. Principalul efect al acestei reduceri a fost relaxarea condițiilor de creditare. O dobândă de politică monetară mai scăzută duce la scăderea costurilor de finanțare, atât pentru populație, cât și pentru companii, stimulând astfel consumul și investițiile.Această măsură a fost menită să sprijine creșterea economică, într-un context în care inflația se modera, dar existau în continuare riscuri legate de politica fiscală internă și incertitudinile geopolitice externe. În ciuda reducerii dobânzii,BNR a semnalat că va păstra o abordare prudentă în deciziile viitoare, pentru a menține stabilitatea macroeconomică.
Gologan Anca-Maria
Seria A Grupa 305
1. Apariția banilor și implicația economică:
Banii au apărut pentru a facilita schimburile comerciale, înlocuind trocul, care era ineficient din cauza dublei coincidențe a nevoilor. Principala implicație economică a existenței monedei este creșterea eficienței economice, deoarece banii funcționează ca mijloc de schimb, unitate de cont și depozit de valoare.
Exemplu: În loc să schimbe mere pe pantofi (cum ar fi în troc), un producător de fructe poate vinde merele pe bani și apoi folosi acei bani pentru a cumpăra orice are nevoie.
2. Scăderea ofertei de bani (ceteris paribus):
Când oferta de bani scade, dar toate celelalte condiții rămân constante (ceteris paribus), valoarea banilor crește (banii devin mai rari), ceea ce duce la:
b) creșterea prețului banilor și a cantității de monedă pe piață.
3. Modificarea masei monetare:
Puterea de cumpărare a banilor scade cu 20%.
Viteza de circulație se dublează (crește de 2 ori).
Volumul bunurilor economice crește cu 100%.
M×V=P×Q
Dacă V se dublează și Q se dublează (creștere cu 100%), iar P scade cu 20%, masa monetară M rămâne constantă pentru a echilibra ecuația.
Răspuns corect: e) rămâne neschimbată.
4. Multiplicatorul monetar cu rezerve obligatorii de 25%:
Formula multiplicatorului:
????=1/????=1/0,25=4
Răspuns corect: d) 4.
5.
Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite, ceea ce generează depozite suplimentare în conturile clienților.
Răspuns corect: b) acordând credite.
6. .c)18.000 mld. lei;
Depozit inițial: 2000 miliarde lei
Credite acordate: 1800 miliarde lei
Rezervă obligatorie:2000−1800=200 miliarde lei
Rata rezervelor: 200/2000=0,10=>10%
1/0,10=10
Masa monetară=2000*10=20000 mld lei=> 20000-2000=18000 mld lei
7.Potrivit teoriei cantitative a banilor:
Pe termen scurt, masa monetară se modifică direct proporțional cu prețurile și producția totală.
Pe termen lung, influențează doar prețurile, nu și producția.
Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
8.Numerarul reprezintă 40% din masa monetară de 10.000 mld. u.m. => Numerarul este 4.000 mld. u.m.
Dacă se constituie depozite de 1.000 mld. u.m.:
Masa monetară rămâne constantă (depozitele doar schimbă structura).
Numerarul scade cu 1.000 u.m., deoarece acești bani sunt transferați în depozite.
Răspuns corect: b) masa monetară scade cu 1.000 u.m.
9).d)consumul guvernamental de bunuri și servicii, deoarece este instrument al politicii fiscale.
307 B
1.Banii au apărut ca o necesitate de a înlocui trocul, un sistem ineficient în care bunurile erau schimbate direct între ele. Trocul presupunea o coincidență dublă a dorințelor (ambii participanți trebuiau să dorească exact ce oferea celălalt), ceea ce făcea schimburile dificile și lente.
Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor comerciale. Moneda funcționează ca intermediar general acceptat, unitate de cont și mijloc de păstrare a valorii. Acest lucru permite dezvoltarea piețelor, specializarea producției și creșterea economică.
Exemplu: Un fermier care produce grâu nu mai trebuie să caute direct un pantofar care dorește grâu – el poate vinde grâul pentru bani și apoi cumpăra pantofi de unde dorește. Astfel, moneda reduce costurile de tranzacție și sporește eficiența economică.
2.a deoarece o scădere a ofertei de bani (ceteris paribus – adică toate celelalte condiții rămân constante) duce la o reducere a masei monetare disponibile în economie. Astfel:
Prețurile bunurilor scad, deoarece există mai puțini bani în circulație și cererea agregată scade.
Prețul banilor crește, adică valoarea banilor (puterea de cumpărare) crește și, în termeni financiari, dobânzile tind să urce (fiind mai dificil de obținut bani).
Aceasta este o reacție economică tipică în condiții de politică monetară restrictivă sau deflaționistă.
3. folosim M*V=P*T
Puterea de cumparare scade cu 20%= preturile cresc cu 25%
Pentru ca: noua putere=0.8= preturi noi= 1/0.8=1,25
Viteza de circulatie se dubleaza, V1=2V0
Volumul bunurilor economice se dubleaza T total creste cu 100%
Doar75% din bunuri sunt date spre vanzari
T tranzacti- 75% din total
Volumul bunurilor destinate vanzarii se dubleaza si el ,deci:
T1=2*T0
M0*V0=P0*T0
M1*(2V0)= (1,25P0)*(2T0)
M1=1,25P0*2T0/2V0=2,5P0T0/2VO=1,25*P0T0/V0
M1=1,25*M0
In concluzie raspunsul corect este D
4.Multiplicator=1/Rata rezervelor obligatorii
Ratat rezervelor=25%=0,25
Multiplicator= 1/0,25=4
5.b deoarece băncile comerciale creează monedă scripturală (adică bani în conturi) prin acordarea de credite. Când o bancă acordă un împrumut, nu oferă numerar existent, ci creează un depozit nou în contul clientului, mărind astfel masa monetară.
Când banca acordă un credit, generează bani noi în sistem — nu transferă doar bani existenți. Acest mecanism este esențial în multiplicarea monedei și în funcționarea economiei moderne.
6.c deoarece masa monetara totala= depozitul initial*multiplicator monetar=2000*10=20000 miliarde lei
Dar întrebarea este cu cât sporește masa monetară față de inițial.
Presupunând că depozitul inițial nu era deja în circulație, masa monetară se multiplică cu 18.000 miliarde lei în plus față de cei 2.000 existenți sub formă de numerar.
7.a deoarece conform teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, pe termen scurt, o creștere a masei monetare poate influența atât nivelul prețurilor, cât și producția totală (PIB real), într-o relație directă.
Aceasta deoarece economia nu se află mereu la capacitate maximă, iar o creștere a cererii agregate (prin injectare de bani) poate stimula producția și ocuparea.
Pe termen lung, teoria afirmă că masa monetară afectează doar nivelul prețurilor, nu și producția, care depinde de factori reali (tehnologie, forță de muncă etc.).
8.Se constituie depozite bancare de 1.000 miliarde u.m.
Aceasta înseamnă că 1.000 miliarde u.m. de numerar ies din circulație și intră în bănci sub formă de depozite.
Numerarul scade cu 1.000=devine 4000-1000= 3.000 miliarde u.m.
Depozitele bancare cresc cu 1.000
Masa monetară totală NU se modifică (rămâne 10.000), deoarece masa monetară=numerar+depozite
d ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%
1000/4000=25%
e numerarul scade cu 25%
1000/4000=25%
deci d si e sunt corecte
9. d deoarece pentru a răspunde corect, trebuie să identificăm care dintre opțiuni nu aparține politicii monetare, adică nu este un instrument folosit de banca centrală pentru a controla masa monetară și condițiile de credit.
Acesta este un instrument al politicii fiscale, folosit de guvern, nu de banca centrală.
10.În perioada iunie–august 2024, Banca Națională a României (BNR) a redus treptat rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% pe an, cu două ajustări succesive:
Iulie 2024: de la 7% la 6,75%
August 2024: de la 6,75% la 6,5%
Ameliorarea semnificativă a perspectivei inflației pe termen scurt a fost factorul determinant al deciziei BNR. Rata anuală a inflației a scăzut în iunie 2024 la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în mai, în principal datorită ieftinirii energiei (în special a gazelor naturale) și a scăderii dinamicii prețurilor alimentelor .
Această evoluție a oferit BNR spațiu pentru relaxarea treptată a politicii monetare, fără a compromite obiectivul de stabilitate a prețurilor.
Stimularea activității economice prin reducerea costului creditării. O dobândă de politică monetară mai mică se transmite în scăderea dobânzilor la credite și depozite, ceea ce:
încurajează investițiile și consumul,
susține cererea agregată,
poate accelera creșterea economică.
În trimestrul IV 2024, activitatea economică a înregistrat o creștere peste așteptări, cu un avans de 0,8% față de trimestrul anterior, iar consumul gospodăriilor a rămas robust
Deși inflația a scăzut, BNR a menținut o atitudine prudentă, menționând incertitudinile ridicate pe termen mediu și lung. Astfel, în ședințele ulterioare, banca centrală a decis să păstreze dobânda-cheie la 6,5%, pentru a evita riscurile unei inflații persistente .
Reducerea dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% în vara anului 2024 a fost motivată de scăderea inflației și a avut ca principal efect stimularea activității economice, în special prin reducerea costurilor de finanțare pentru populație și companii.
Seria B grupa 309
1. Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient din cauza dublei coincidențe a dorințelor, adică ambii participanți la schimb trebuiau să dorească exact ceea ce celălalt oferea. Moneda a devenit un intermediar general al schimbului, ușurând tranzacțiile economice.
Principala implicație economică este facilitarea schimburilor și specializarea producției, ceea ce duce la creșterea eficienței economice și a bunăstării generale.
Exemplu:Într-o economie de piață, un fermier poate vinde grâu pentru bani și cu acei bani să cumpere îngrășăminte sau uneltele necesare, fără a depinde de dorința comerciantului de a primi grâu în schimb.
2.a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Dacă oferta de bani scade, dar toate celelalte condiții rămân constante (ceteris paribus), cantitatea mai mică de bani în circulație duce la o scădere a cererii agregate, ceea ce determină scăderea prețurilor bunurilor. În același timp, valoarea banilor (puterea lor de cumpărare) crește, deci prețul banilor (inversul prețurilor bunurilor) crește.
3. b) scade cu 20%. Folosim ecuația cantitativă:
M × V = P × Q (unde M = masa monetară, V = viteza banilor, P = nivelul prețurilor, Q = producția).
Dacă V se dublează (×2) și P scade cu 20% (puterea de cumpărare scade cu 20%, deci prețurile cresc cu 25%), iar Q rămâne constant, atunci pentru ca egalitatea să se mențină, M trebuie să scadă cu 20%.
4. e) 2,5.
5. b) acordând credite. Băncile comerciale creează monedă scripturală (monedă de cont) atunci când acordă credite, deoarece sumele creditate apar în conturile clienților ca depozite – deci ca monedă disponibilă.
6. b) 3.800 miliarde lei. Depozitul inițial: 2.000 miliarde lei
Creditele acordate: 1.800 miliarde lei (care revin în economie sub formă de noi depozite)
Masa monetară totală = depozit inițial + credite = 2.000 + 1.800 = 3.800 miliarde lei
7.a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale. În variantă dinamică, teoria cantitativă susține că o creștere a masei monetare determină, pe termen scurt, creșterea cererii agregate, ceea ce duce la:Creșterea producției (într-o economie cu capacități neutilizate) si creșterea prețurilor.
8.e) numerarul scade cu 25%. Numerar inițial = 40% din 10.000 = 4.000 mld. u.m.
Dacă 1.000 mld. u.m. se transformă în depozite, atunci numerarul scade cu:1000/ 4.000 x 100 = 25\%
Deci scăderea este de 25% din numerarul .
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii. Consumul guvernamental de bunuri și servicii este o politică fiscală, nu monetară. Restul sunt instrumente ale politicii monetare.
10. Motivația principală a BNR pentru reducerea ratei dobânzii a fost stimularea creșterii economice prin scăderea costului finanțării, în contextul unei inflații care începe să se stabilizeze sau să scadă. Implicația principală este încurajarea creditării și a investițiilor, ceea ce poate duce la creșterea consumului și a producției economice, dar poate și să crească presiunile inflaționiste pe termen mediu.
Seria: B
Grupa: 306
1. Apariția banilor a fost determinată de ineficiențele trocului – sistemul de schimb direct de bunuri și servicii. Trocul necesita o dublă coincidență a dorințelor: fiecare parte trebuia să aibă ceea ce celălalt dorea. Acest lucru făcea schimburile lente și dificile.
Pentru a simplifica tranzacțiile, oamenii au început să folosească inițial bunuri cu valoare recunoscută (ex: sare, vite, aur), iar ulterior au apărut banii propriu-ziși, acceptați de toți ca mijloc de schimb.
Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor comerciale, ceea ce permite dezvoltarea pieței, specializarea producției și creșterea eficienței economice.
Exemple:
Un fermier poate vinde grâu pe piață și folosi banii obținuți pentru a cumpăra unelte, fără a trebui să găsească un fierar care să dorească grâu.
Un angajat primește salariu în bani, pe care îi poate folosi pentru a-și cumpăra alimente, haine, servicii etc., fără a face schimb direct cu munca sa.
2. Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Explicație: O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus (toate celelalte constante), duce la:
Asta determină creșterea valorii banilor (adică a „prețului” lor) și scăderea prețurilor bunurilor, deoarece există mai puțini bani în circulație pentru a cumpăra aceleași bunuri.
Este un efect clasic al deflației sau al contracției monetare.
3. e) nici una dintre cele de mai sus. — corect iar pentru a determina evoluția masei monetare, folosim ecuația cantitativă a banilor:
M * V = P * Q
unde:
M = masa monetară
V = viteza de circulație a banilor
P = nivelul prețurilor
Q = volumul tranzacțiilor cu bunuri economice (doar cele vândute, nu și cele destinate autoconsumului)
Datele problemei:
Puterea de cumpărare scade cu 20% ⇒ prețurile cresc cu 25% (pentru că 1 / 0,8 = 1,25)
Viteza de circulație a banilor se dublează ⇒ V1 = 2 × V0
Volumul bunurilor economice crește cu 100% ⇒ Q1 = 2 × Q0
Doar 75% din bunuri sunt tranzacționate (restul – 25% – sunt autoconsumați)
Aplicăm ecuația:
M0 * V0 = P0 * Q0
M1 * V1 = P1 * Q1
Înlocuim:
M1 * (2V0) = (1,25P0) * (2Q0 * 0,75)
M1 * 2V0 = 1,25P0 * 1,5Q0
M1 = 1,25*1,5P0*Q0/2V0 = 1,875*P0*Q0/2V0
Comparăm cu formula inițială:
M0 * V0 = P0 * Q0 => M0 = P0*Q0/V0
Deci:
M1 = 1,875/2 * M0 = 0,9375 * M0
4. Răspuns corect: d) 4
Explicație:
Multiplicatorul monedei scripturale (sau bancare) se calculează prin formula:
Multiplicator = 1/r
unde r este cota rezervelor obligatorii (exprimată sub formă zecimală).
În cazul dat:
r = 25% = 0,25 => 1/0,25 = 4
5. Răspuns corect: b) acordând credite
Explicație:
Băncile comerciale creează monedă scripturală (nu numerar) atunci când acordă credite. Ele nu oferă fizic banii existenți în seif, ci creditează conturile clienților, ceea ce mărește masa monetară în circulație sub formă de depozite.
7. Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Explicație:
Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică:
Pe termen scurt, o creștere a masei monetare poate duce la: Creșterea cererii agregate, ceea ce antrenează atât creșterea producției (PIB real), cât și creșterea nivelului general al prețurilor (inflație).
Aceasta se întâmplă deoarece economia nu funcționează întotdeauna la capacitate maximă, iar o infuzie monetară stimulează producția.
Pe termen lung, conform versiunii clasice, se consideră că producția este determinată de factori reali, iar modificarea masei monetare afectează doar nivelul prețurilor.
8. Date inițiale:
Masa monetară (M): 10.000 mld. u.m.
Numerar: 40% din M →
0,40 * 10.000 = 4.000 mld. u.m.
Se constituie depozite bancare de 1.000 mld. u.m. – înseamnă că numerarul scade cu 1.000 mld. u.m., iar această sumă devine monedă scripturală (depozite).
Masa monetară nu se modifică, pentru că doar structura ei se schimbă (numerar → depozit).
Analizăm opțiunile:
a) masa monetară crește cu 1.000 u.m.
Fals – masa monetară rămâne constantă.
b) masa monetară scade cu 1.000 u.m.
Fals – nu scade, doar se transformă numerar în depozit.
c) numerarul crește cu 10%
Fals – numerarul scade, nu crește.
d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%
Verificăm:
Depozitul nou = 1.000 mld.
Numerar disponibil (după depunere) = 4.000 – 1.000 = 3.000 mld.
1.000/3.000 ≈ 33,33% => Fals
e) numerarul scade cu 25%
1.000 * 4.000 = 25% => Adevărat
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%.
9. Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Explicație:
Politica monetară este condusă de banca centrală și are ca instrumente:
a) Cota rezervelor obligatorii – instrument clasic de politică monetară.
b) Cumpărările de titluri guvernamentale – operațiune de piață deschisă (expansivă).
c) Vânzările de titluri guvernamentale – operațiune de piață deschisă (restrictivă).
e) Rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale – influențează lichiditatea și comportamentul de creditare.
10. În perioada iunie–august 2024, Banca Națională a României (BNR) a redus treptat rata dobânzii de politică monetară, de la 7% la 6,5% pe an, în două etape:
iulie 2024: de la 7% la 6,75%
august 2024: de la 6,75% la 6,5%
Aceasta a fost prima relaxare monetară după o perioadă îndelungată de menținere a dobânzii la un nivel ridicat.
Principala motivație: scăderea mai rapidă a inflației.
BNR a luat această decizie pe fondul unei scăderi mai accelerate a inflației decât se anticipase. În iunie 2024, rata anuală a inflației a coborât la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial de creșterea prețului gazelor naturale.
De asemenea, inflația CORE2 ajustat, care exclude prețurile administrate și cele volatile, a scăzut la 5,7% în iunie, de la 7,1% în martie 2024.
Această evoluție a fost determinată de ieftinirea energiei, în special a gazelor naturale, influențată de modificări legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și de scăderea dinamicii prețurilor alimentelor.
Principala implicație: stimularea economiei prin ieftinirea creditării
Reducerea dobânzii de politică monetară are ca efect scăderea costurilor de finanțare în economie. Acest lucru se traduce prin:
Credite mai accesibile: Dobânzile mai mici la credite încurajează împrumuturile pentru consum și investiții.
Stimularea cererii interne: Consumatorii și companiile sunt mai înclinați să cheltuiască și să investească, ceea ce poate duce la creșterea economică.
Sprijinirea activității economice: În contextul unei creșteri economice modeste (PIB-ul a crescut cu doar 0,5% în trimestrul I 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent), măsura BNR vizează susținerea redresării economice.
Astfel, decizia BNR de a reduce rata dobânzii de politică monetară reflectă o abordare echilibrată, menită să susțină creșterea economică în condițiile unei inflații în scădere.
Seria B, Grupa 307
1. Apariția banilor a fost determinată de limitele trocului, care necesită o dublă coincidență a dorințelor, adică ambii participanți trebuie să aibă și să dorească exact ceea celălalt oferă. Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor economice și implicit dezvoltarea comerțului. Moneda permite stabilirea unui etalon de valoare și a unei unități de cont.
Exemplu:
Un agricultor poate vinde grâu și porumb pe bani și cumpăra unelte, fără a fi nevoit să facă troc cu fierarul.
Banii au apărut din nevoia de a înlocui trocul ineficient, iar moneda face posibilă creșterea economică.
2. A, O scădere a ofertei de bani înseamnă că există mai puțini bani în circulație. Aceasta are două efecte principale:
a) Prețurile bunurilor scad – deoarece oamenii au mai puțini bani, cererea pentru bunuri scade, iar în economie mai puțină cerere reprezintă prețuri mai mici, adică deflație.
b) Prețul bunurilor crește – în termineni economici ,,prețul bunurilor” reprezintă dobânda. Când banii sunt mai puțini, devin mai valoroși și sunt mai greu de obținut, așadar dobânzile cresc.
Exemplu:
Dacă Banca Centrală reduce masa monetară, dobânzile cresc, iar inflația scade, ducând la o reducere generală a prețurilor.
3. , M=masa monetară V=viteza de circulație a banilor P=nivelul prețurilor T=volumul tranzacțiilor
M x V = P x T
V crește de 2 ori -> V1 = 2 x V0
P crește cu 25% -> P1 = 1,25 x P0
T crește de 1,5 ori -> T1 = 1,5 x T0
M1 x 2V0 = 1,25P0 x 1,5T0
M1 = (1,25 x 1,5)/2 x M0
1,875/2 x M0
0,9375 x M0
Masa monetară scade cu 6,25%.
4. D, Multiplicator = 1/r
r= rata rezervelor obligatorii
r = 25% = 0,25
Multiplicator = 1/0,25 = 4
5. B, Băncile comerciale nu tipăresc numerar. Aceasta este o atribușie exclusivă a băncii centrale. Dar în schimb, ele creează monedă scripturală prin acordarea de credite.
Când o bancă oferă un credit, ea nu dă bani existenți din seif, ci creează un depozit în contul clientului, crescând astfel masa monetară.
Exemplu:
Dacă banca acordă un credit de 10.000 lei, acești bani apar în contul clientului ca o sumă disponibilă, deși nu au existat fizic înainte.
6. E, Depozit inițial = 2.000 miliarde lei
Credite acordate = 1.800 miliarde lei
Rezervele obligatorii = 2.000 – 1.800 = 200 miliarde lei
r = 200/2.000 = 0,10 = 10%
1/r = 1/0,10 = 10
Depozitul inițial multiplicator = 20.000 miliarde lei
Masa monetară totală = 2.000 + 18.000 = 20.000 miliarde lei
1.800 x 1/0.045 = 40.000 miliarde lei
200/1.800+200 = 200/2.000 = 10%
Multiplicator = 1/0,05 = 20 = 40.000
7. A, M x V = P x Y
M=masa monetară V=viteza de circulație a banilor P=nivelul prețurilor Y=producția totală
Pe termen scurt, când economia nu este la capitate maximă, o creștere a masei monetare stimulează cererea.
Aceasta duce atât la:
a)creșterea producției – firmele produc mai mult pentru a răspunde cererii
b)creșterea prețurilor – datorită presiunii inflaționiste
Pe termen lung, conform teoriei, economia ajunge la potențialul său și creșterea masei monetare influențează doar prețurile.
8. E, Masa monetară totală = 10.000 miliarde u.m.
Numerarul reprezintă 40% din masa monetară.
10.000,40 = 4.000 miliarde u.m.
Numerarul scade cu 1.000 miliarde u.m.
4.000-1.000 = 3.000 miliarde u.m.
1.000/4.000 x 100 = 25%
9. D, Politica monetară este condusă de banca centrală și urmărește controlul masei monetare și al condițiilor de creditare în economie.
Cota rezervelor obligatorii – influențează cât de mult pot băncile credita.
Operațiunile pe piața deschisă – cumpărarea și vânzarea de titluri guvernamentale pentru a influența lichiditatea.
Rata dobânzii de politică monetară – influențează costul creditului.
Dobânzile la facilități oferite băncilor comerciale – inclusiv depozitele acestora la banca centrală.
Consumul guvernamental de bunuri și servicii este un instrument al politicii fiscale, nu monetare. Politica fiscală este gestionată de guvern și vizează cheltuielile publice și impozitele.
10. În perioada iunie-august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% pe an, în două etape: în iulie 6,75%, iar în august la 6,5%.
Decizia BNR a fost determinată de scăderea mai rapidă decât se anticipa a inflației. În iunie 2024, rata anuală a inflației a coborât la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai. Această reducere a fost influențată de ieftinirea semnificativă a energiei, în special a gazelor naturale, precum și de scăderea dinamicii prețurilor alimentelor.
Reducerea ratei dobânzii de politică monetară are ca efect principal stimularea creditării și a consumului. Dobânzile mai mici la credite încurajează atât populația, cât și companiile să acceseze împrumuturi, ceea ce poate duce la o creștere a cererii agregate și, implicit, la impulsionarea activității economice. Totodată, costurile mai reduse ale finanțării pot susține investițiile și consumul intern, contribuind la relansarea economică într-un context de încetinire a creșterii PIB-ului.
În concluzie, BNR a redus dobânda de politică monetară pentru a susține relansarea economică, în contextul unei inflații în scădere și al unei activități economice mai slabe decât se anticipa.
Seria: B
Grupa: 306
1. Apariția banilor a fost determinată de ineficiențele trocului – sistemul de schimb direct de bunuri și servicii. Trocul necesita o dublă coincidență a dorințelor: fiecare parte trebuia să aibă ceea ce celălalt dorea. Acest lucru făcea schimburile lente și dificile.
Pentru a simplifica tranzacțiile, oamenii au început să folosească inițial bunuri cu valoare recunoscută (ex: sare, vite, aur), iar ulterior au apărut banii propriu-ziși, acceptați de toți ca mijloc de schimb.
Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor comerciale, ceea ce permite dezvoltarea pieței, specializarea producției și creșterea eficienței economice.
Exemple:
Un fermier poate vinde grâu pe piață și folosi banii obținuți pentru a cumpăra unelte, fără a trebui să găsească un fierar care să dorească grâu.
Un angajat primește salariu în bani, pe care îi poate folosi pentru a-și cumpăra alimente, haine, servicii etc., fără a face schimb direct cu munca sa.
2. Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Explicație: O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus (toate celelalte constante), duce la:
Reducerea masei monetare disponibile, ceea ce face banii mai „rari”.
Asta determină creșterea valorii banilor (adică a „prețului” lor) și scăderea prețurilor bunurilor, deoarece există mai puțini bani în circulație pentru a cumpăra aceleași bunuri.
Este un efect clasic al deflației sau al contracției monetare.
3. Pentru a determina evoluția masei monetare, folosim ecuația cantitativă a banilor:
M * V = P * Q
unde:
M = masa monetară
V = viteza de circulație a banilor
P = nivelul prețurilor
Q = volumul tranzacțiilor cu bunuri economice (doar cele vândute, nu și cele destinate autoconsumului)
Datele problemei:
Puterea de cumpărare scade cu 20% ⇒ prețurile cresc cu 25% (pentru că 1 / 0,8 = 1,25)
Viteza de circulație a banilor se dublează ⇒ V1 = 2 × V0
Volumul bunurilor economice crește cu 100% ⇒ Q1 = 2 × Q0
Doar 75% din bunuri sunt tranzacționate (restul – 25% – sunt autoconsumați)
Aplicăm ecuația:
M0 * V0 = P0 * Q0
M1 * V1 = P1 * Q1
Înlocuim:
M1 * (2V0) = (1,25P0) * (2Q0 * 0,75)
M1 * 2V0 = 1,25P0 * 1,5Q0
M1 = 1,25*1,5P0*Q0/2V0 = 1,875*P0*Q0/2V0
Comparăm cu formula inițială:
M0 * V0 = P0 * Q0 => M0 = P0*Q0/V0
Deci:
M1 = 1,875/2 * M0 = 0,9375 * M0
Concluzie:
Masa monetară scade cu 6,25%, dar această variantă nu este printre opțiuni. Cel mai apropiat răspuns este:
e) nici una dintre cele de mai sus. — corect.
4. Răspuns corect: d) 4
Explicație:
Multiplicatorul monedei scripturale (sau bancare) se calculează prin formula:
Multiplicator = 1/r
unde r este cota rezervelor obligatorii (exprimată sub formă zecimală).
În cazul dat:
r = 25% = 0,25 => 1/0,25 = 4
5. Răspuns corect: b) acordând credite
Explicație:
Băncile comerciale creează monedă scripturală (nu numerar) atunci când acordă credite. Ele nu oferă fizic banii existenți în seif, ci creditează conturile clienților, ceea ce mărește masa monetară în circulație sub formă de depozite.
6. Pentru a afla cu cât sporește masa monetară prin procesul de multiplicare bancară, trebuie mai întâi să determinăm cota rezervelor obligatorii și apoi să calculăm multiplicatorul monetar și efectul său.
Datele problemei:
Depozit inițial: 2.000 mld. lei
Credite acordate: 1.800 mld. lei
Rezerve păstrate: 2.000 – 1.800 = 200 mld. lei
1. Calculăm rata rezervelor obligatorii (r):
r = rezerve/depozit = 200/2000 = 0,1 = 10%
2. Calculăm multiplicatorul monetar:
Multiplicator = 1/r = 1/0,1 = 10
3. Calculăm creșterea masei monetare:
Delta M = depozitul inițial * multiplicator = 2.000 * 10 = 20.000 mld. lei
Răspunsul corect: nu se regăsește printre variantele date.
Însă dacă 1.800 mld. lei reprezintă creditul acordat pe baza rezervelor de 200 mld. lei, iar acesta e doar un prim pas din multiplicare, înseamnă că rezervele de 200 mld. lei pot genera:
Delta M = 200 * 1/0,01 = 200 * 100 = 20.000 mld. lei
Însă în cazul nostru:
Multiplicator = 1/200/2000 = 10 => 2000 * 10 = 20.000 mld. lei
Concluzie:
Răspunsul corect ar fi 20.000 mld. lei, dar nu se regăsește printre opțiunile date.
7. Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Explicație:
Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică:
Pe termen scurt, o creștere a masei monetare poate duce la: Creșterea cererii agregate, ceea ce antrenează atât creșterea producției (PIB real), cât și creșterea nivelului general al prețurilor (inflație).
Aceasta se întâmplă deoarece economia nu funcționează întotdeauna la capacitate maximă, iar o infuzie monetară stimulează producția.
Pe termen lung, conform versiunii clasice, se consideră că producția este determinată de factori reali, iar modificarea masei monetare afectează doar nivelul prețurilor.
8. Date inițiale:
Masa monetară (M): 10.000 mld. u.m.
Numerar: 40% din M →
0,40 * 10.000 = 4.000 mld. u.m.
Se constituie depozite bancare de 1.000 mld. u.m. – înseamnă că numerarul scade cu 1.000 mld. u.m., iar această sumă devine monedă scripturală (depozite).
Masa monetară nu se modifică, pentru că doar structura ei se schimbă (numerar → depozit).
Analizăm opțiunile:
a) masa monetară crește cu 1.000 u.m.
Fals – masa monetară rămâne constantă.
b) masa monetară scade cu 1.000 u.m.
Fals – nu scade, doar se transformă numerar în depozit.
c) numerarul crește cu 10%
Fals – numerarul scade, nu crește.
d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%
Verificăm:
Depozitul nou = 1.000 mld.
Numerar disponibil (după depunere) = 4.000 – 1.000 = 3.000 mld.
1.000/3.000 = 1/3 ≈ 33,33% => Fals
e) numerarul scade cu 25%
1.000 * 4.000 = 25% => Adevărat
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%.
9. Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Explicație:
Politica monetară este condusă de banca centrală și are ca instrumente:
a) Cota rezervelor obligatorii – instrument clasic de politică monetară.
b) Cumpărările de titluri guvernamentale – operațiune de piață deschisă (expansivă).
c) Vânzările de titluri guvernamentale – operațiune de piață deschisă (restrictivă).
e) Rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale – influențează lichiditatea și comportamentul de creditare.
În schimb, d) consumul guvernamental de bunuri și servicii este un instrument de politică fiscală, nu monetară. Acesta este gestionat de guvern, nu de banca centrală.
10. În perioada iunie–august 2024, Banca Națională a României (BNR) a redus treptat rata dobânzii de politică monetară, de la 7% la 6,5% pe an, în două etape:
iulie 2024: de la 7% la 6,75%
august 2024: de la 6,75% la 6,5%
Aceasta a fost prima relaxare monetară după o perioadă îndelungată de menținere a dobânzii la un nivel ridicat.
Principala motivație: scăderea mai rapidă a inflației.
BNR a luat această decizie pe fondul unei scăderi mai accelerate a inflației decât se anticipase. În iunie 2024, rata anuală a inflației a coborât la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial de creșterea prețului gazelor naturale.
De asemenea, inflația CORE2 ajustat, care exclude prețurile administrate și cele volatile, a scăzut la 5,7% în iunie, de la 7,1% în martie 2024.
Această evoluție a fost determinată de ieftinirea energiei, în special a gazelor naturale, influențată de modificări legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și de scăderea dinamicii prețurilor alimentelor.
Principala implicație: stimularea economiei prin ieftinirea creditării
Reducerea dobânzii de politică monetară are ca efect scăderea costurilor de finanțare în economie. Acest lucru se traduce prin:
Credite mai accesibile: Dobânzile mai mici la credite încurajează împrumuturile pentru consum și investiții.
Stimularea cererii interne: Consumatorii și companiile sunt mai înclinați să cheltuiască și să investească, ceea ce poate duce la creșterea economică.
Sprijinirea activității economice: În contextul unei creșteri economice modeste (PIB-ul a crescut cu doar 0,5% în trimestrul I 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent), măsura BNR vizează susținerea redresării economice.
Astfel, decizia BNR de a reduce rata dobânzii de politică monetară reflectă o abordare echilibrată, menită să susțină creșterea economică în condițiile unei inflații în scădere.
seria A, grupa 305
1) Aparitia banilor a fost determinata de dificultatile schimbului direct, in special din cauza problemelor precum dubla coincidenta a nevoilor si indivizibilitatea bunurilor. Banii au aparut astfel ca un mijloc general de schimb, facilitand schimburile si dezvoltarea economica.
Principala implicatie economica: existenta monedei permite realizarea calcului economic. Banii ajuta la compararea valorii diferitelor bunuri.
Exemplu: Proesorul care vrea sa-si schimbe cartile publicate conntra unor lecctii de economie intampina probleme majore in schimbul direct. Cu banii, el poate simplu sa vanda cartile si sa cumpere lectiile dorite.
2) a
Oferta mai mica de bani determina o apreciere a banilor(creste valoarea banilor), ceea ce duce la scaderea generala a preturilor bunurilor.
3) d
M x V = P x Q
P1 = P0/0,8 = 1,25 x P0
V1 = 2 x V0
2Q0 x 0.75 = 1.5Q0
M0 x V0 = P0 x 0.75Q0
M1 x 2V0 = 1.25P0 x 1.5Q0
2 x M1 x V0 = 1.875P0Q0
M0 x V0 = 0.75P0Q0 , 2 x M1 x V0 = 1.875P0Q0
2M1V0/M0V0 = 1.875P0Q0/0.75P0Q0
2M1/M0 = 1.875/0.75
2M1/M0 = 2.5
M1/M0 = 2.5/2 = 1.25
Rezulta ca masa monetara creste cu 25%.
4) d
1/rata rezervelor
1/0.25 = 4
5) b
Bancile creeaza moneda bancara prin intermediul creditelor. Nu pot tipari numerar(doar banca centrala poate).
6) c
2000 – 1800 = 200, multiplicatorul este 10
2000 x 10 = 20 000
20 000 – 2000 = 18 000 mil lei suplimentar
7) a
Pe termenn scurt, o crestere a masei monetare poate stimula atat infflatia cat si activitatea economica.
8) e
1000 = 25% x 4000
Masa monetara totala nu se schimba.
9) d
Acesta tine de politica fiscala, nu de cea monetara.
10) Principalul motiv: Stimularea economiei, facilitarea creditarii si reducerea costurilor imprumuturilor penntru a influenta activitatea economica.
Implicatia: Cresterea activitatii economice si posibila stimulare a inflatiei, deoarece creditele devin mai ieftine, in timp ce consumul si investitiile tind sa creasca.
Sofica Eduard 301A
1. Apariția banilor și implicațiile economice ale monedei
Banii au apărut ca o soluție la limitările trocului, facilitând schimburile economice prin eliminarea necesității unei duble coincidențe a nevoilor. Aceștia îndeplinesc funcții esențiale: mijloc de schimb, unitate de cont, mijloc de tezaurizare și standard de plăți amânate. Prin introducerea banilor, tranzacțiile au devenit mai eficiente, costurile de tranzacție au scăzut, iar specializarea și diviziunea muncii au fost încurajate. De exemplu, în loc să schimbe direct bunuri sau servicii, indivizii pot vinde produsele lor pentru bani și apoi utiliza acești bani pentru a achiziționa alte bunuri sau servicii, facilitând astfel comerțul și creșterea economică.
2. Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus, reduce lichiditatea din economie, ceea ce duce la o scădere a cererii agregate. Aceasta determină o scădere a prețurilor bunurilor și o creștere a valorii banilor (puterea de cumpărare a banilor crește).
3. Răspuns corect: e) rămâne neschimbată
Conform ecuației cantitative a banilor: M × V = P × T. Dacă puterea de cumpărare a banilor scade cu 20% (adică prețurile cresc cu 25%), viteza de circulație a banilor se dublează, iar volumul tranzacțiilor (T) crește cu 100%, atunci masa monetară (M) rămâne constantă pentru ca egalitatea să se mențină.
4. Răspuns corect: d) 4
Multiplicatorul monedei scripturale este inversul cotei rezervelor obligatorii: 1 / 0,25 = 4.
5. Răspuns corect: b) acordând credite
Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite, deoarece atunci când un împrumut este acordat, suma respectivă este depusă în contul clientului, crescând astfel masa monetară.
6. Răspuns corect: b) 3.800 mld. lei
Depozitul inițial de 2.000 mld. lei generează credite de 1.800 mld. lei. Prin procesul de multiplicare, masa monetară totală rezultată este suma dintre depozitul inițial și creditele acordate: 2.000 + 1.800 = 3.800 mld. lei.
7. Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Conform teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, o creștere a masei monetare poate stimula atât prețurile, cât și producția totală pe termen scurt.
8. **Răspuns corect: d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%**
Numerarul reprezintă 40% din masa monetară de 10.000 mld. u.m., adică 4.000 mld. u.m. Depozitul de 1.000 mld. u.m. reprezintă 25% din acest numerar (1.000 / 4.000 = 0,25).
9. Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Consumului guvernamental este un instrument al politicii fiscale, nu al politicii monetare.
10. Motivația și implicația reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR în perioada iunie – august 2024
**Motivație:**
BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% în două etape, în iulie și august 2024, ca răspuns la scăderea inflației sub așteptări. În iunie 2024, rata anuală a inflației a scăzut la 4,94%, sub nivelul prognozat, datorită reducerii prețurilor la energie și alimente. Această evoluție a oferit BNR spațiu pentru a relaxa politica monetară, sprijinind astfel economia.
Emma bauer 301A
1. Apariția banilor și implicațiile economice ale monedei
Banii au apărut ca o soluție la limitările trocului, facilitând schimburile economice prin eliminarea necesității unei duble coincidențe a nevoilor. Aceștia îndeplinesc funcții esențiale: mijloc de schimb, unitate de cont, mijloc de tezaurizare și standard de plăți amânate. Prin introducerea banilor, tranzacțiile au devenit mai eficiente, costurile de tranzacție au scăzut, iar specializarea și diviziunea muncii au fost încurajate. De exemplu, în loc să schimbe direct bunuri sau servicii, indivizii pot vinde produsele lor pentru bani și apoi utiliza acești bani pentru a achiziționa alte bunuri sau servicii, facilitând astfel comerțul și creșterea economică.
2. Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
O scădere a ofertei de bani, în condiții ceteris paribus, reduce lichiditatea din economie, ceea ce duce la o scădere a cererii agregate. Aceasta determină o scădere a prețurilor bunurilor și o creștere a valorii banilor (puterea de cumpărare a banilor crește).
3. Răspuns corect: e) rămâne neschimbată
Conform ecuației cantitative a banilor: M × V = P × T. Dacă puterea de cumpărare a banilor scade cu 20% (adică prețurile cresc cu 25%), viteza de circulație a banilor se dublează, iar volumul tranzacțiilor (T) crește cu 100%, atunci masa monetară (M) rămâne constantă pentru ca egalitatea să se mențină.
4. Răspuns corect: d) 4
Multiplicatorul monedei scripturale este inversul cotei rezervelor obligatorii: 1 / 0,25 = 4.
5. Răspuns corect: b) acordând credite
Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite, deoarece atunci când un împrumut este acordat, suma respectivă este depusă în contul clientului, crescând astfel masa monetară.
6. Răspuns corect: b) 3.800 mld. lei
Depozitul inițial de 2.000 mld. lei generează credite de 1.800 mld. lei. Prin procesul de multiplicare, masa monetară totală rezultată este suma dintre depozitul inițial și creditele acordate: 2.000 + 1.800 = 3.800 mld. lei.
7. Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Conform teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, o creștere a masei monetare poate stimula atât prețurile, cât și producția totală pe termen scurt.
8. **Răspuns corect: d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%**
Numerarul reprezintă 40% din masa monetară de 10.000 mld. u.m., adică 4.000 mld. u.m. Depozitul de 1.000 mld. u.m. reprezintă 25% din acest numerar (1.000 / 4.000 = 0,25).
9. Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Consumului guvernamental este un instrument al politicii fiscale, nu al politicii monetare.
10. Motivația și implicația reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR în perioada iunie – august 2024
**Motivație:**
BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% în două etape, în iulie și august 2024, ca răspuns la scăderea inflației sub așteptări. În iunie 2024, rata anuală a inflației a scăzut la 4,94%, sub nivelul prognozat, datorită reducerii prețurilor la energie și alimente. Această evoluție a oferit BNR spațiu pentru a relaxa politica monetară, sprijinind astfel economia.
Seria B
Grupa 307
1.Aparitia banilor s a facut din nevoia de inlocui trocul iar principala implicatie economica a existentei monedei este disparitia obstacolelor reprezentate de dubla coincidenta a nevoilor si de indivizibilitate. Un exemplu este ca un agricultor poate vinde grâu pentru bani și apoi cumpăra unelte, fără a căuta un fierar care dorește grâu.
2.
a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Deoarece, daca o scadere de bani se intampla, asta va rezulta in cresterea pretului banilor iar din cauza relatiei sale invers proportionale dintre valoarea banului si preturile bunurilor (“dacă preţurile bunurilor sunt mai mari, atunci fiecare unitate monetară „cumpără” o cantitate mai mică din aceste bunurilor” si invers), fiindca pretul banilor creste, scade pretul bunurilor.
3. ?
4.
PCB=1/P => 1/0,25 = 4
Raspuns corect d)4.
5.
b) acordand credite
Deoarece, bancile comerciale folosesc o parte din banii detinuti de persoanele, ce detin conturile la ei, pentru a acorda credite. Astfel persoana care isi depune 10000 de lei in banca, ii va aparea depusi in banca, iar persoana care va face un credit de 9000 de lei va avea bani “figurativi” care sunt preluati de la persoana care a depus cei 10000 de lei (10% rezerve din volumul depozitelor, 90% folosite pentru acordarea creditelor) rezultand intr o creare de moneda.
6.
Raspuns: C)
Rezolvare:
PCB=1/P
90% credite acordate = 0,9
10% rezerve din depozit = 0,1
PCB= 1/0,1 = 10
Multiplicam:
102000 = 20.000
Scadem rezervele din depozit:
20000-2000 = 18.000 mld lei
7.
a), deoarece se evidentiaza relatia de cauzalitate ce se stabileste intre cantitatea de bani existente (masa monetara) si variabilele economice (pretul banului, pretul bunului, productia totala) care se gasesc sub incidenta acesteia.
8.
Raspuns: e)
Daca initial avem:
6000 – depozite bancare
4000 – numerar
Dupa schimbare avem:
7000 – depozite bancare
3000 – numerar
Astfel, se poate observa ca numerarul scade cu 25%:
3000:4000100= 75%
100-75 = 25%
9.
d) deoarece, consumul guvernamental de bunuri si servicii nu poate influenta politica monetara. Politicile monetare sunt prevazute de Banca Nationala a Romaniei.
10. Dupa consultarea articolului oficial de la Banca Nationala a Romaniei si cel de la Digi24, am ajuns la concluzia ca principala motivatie pentru decizia reducerii ratei de dobanzii de politica monetara de la 7 la 6,5% a fost scaderea inflatiei drastice (de la 6,61% in martie la 4,94% in iunie, anul 2024), iar principala implicatie a scaderii ratei dobanzii de referinta a fost stimularea economiei prin reducerea costurilor de creditare.
GRUPA 302, SERIA A
1. Pe vremea cand trocul era rege si schimbul de marfuri se facea cu nervi tari si multa rabdare, cineva si a dat seama ca nu poti plati mereu o gaina cu jumatate de coviltir. Asa s au nascut banii: din nevoia oamenilor de a avea un limbaj comun in schimburi, un mediator universal intre dorinte si realitate.
Principala implicatia economica a existentei banilor este facilitarea schimburilor economice. Banii functioneaza ca intermediar de schimb, unitate de cont si rezerva de valoare. Acestia permit specializarea productiei si dezvoltarea pietelor.
2. O scadere a ofertei de bani, in conditiile in care ceilalti factori raman constanti, determina o reducere a preturilor bunurilor si o crestere a valorii reale a banilor.
Raspuns : a) scaderea preturilor bunurilor si cresterea pretului banilor.
3.Aplicand ecuatia cantitativa a banilor:
M x V=P x T
Puterea de cumparare a scazut cu 20%, ceea ce implica o crestere a preturilor cu 25%. Viteza de circulatia s a dublat, iar volumul tranzactiilor comerciale a crescut cu 75% ( 100% – 25% autoconsum).
Rezulta ca masa monetara trebuie sa scada cu 20% pentru ca identitatea sa se mentina.
Raspuns: 1) scade cu 20%
4. Formula multiplicatorului este m = 1/r
unde r este rata rezervelor obligatorii
astfel : m= 1/0,25=4
Raspuns: d) 4
5. Bancile comercial creeaza moneda scripturala in principal prin procesul de creditare, utilizand depozitele primite pentru a acorda imprumuturi, in limite stabilite de rezerve obligatorii.
Raspuns: b) acordand credite
6. Daca dintr un depozit de 2000 mld lei se acorda credite de 1800 mld lei, reiese ca rata rezervelor este:
r=200/2000=0,1 rezulta ca m=1/0,1=10
Masa monetara totala generata este:
2000 mld lei X 10 = 20.000 mld lei rezulta 20.000-2000=18.000 mld lei
7. Teoria cantitativa in varianta dinamica arata ca modificarea masei monetare influenteaza atat nivelul preturilor, cat si productia totala, dar numai pe termen scurt. Pe termen lung, productia este determinata de factori reali, iar masa monetara influenteaza doar preturile.
Raspuns: a) pe termen scurt, in relatie directa, atat preturilor cat si a productiei totale.
8. Daca 1000 mld u.m din numerar ( care este 40% din masa monetara= 4000 mld) se transforma in depozit, masa monetara totala nu se modifica, insa structura sa interna se schimba. Astfel, numerarul scade cu 1000 mld, iar depozitele cresc cu 1000 mld.
Raspuns : d) ponderea depozitului in numerar scade la 25%
9. Instrumentele politicii monetare sunt de doua tipuri:
directe: rezerve minime obligatorii, dobanda de politica monetara
indirecte: operatiuni de piata deschisa ( cumpararea /vanzarea titlurilor de stat:
Consumul guvernamental de bunuri si servicii tine de politica fiscala, nu monetara.
Raspuns : d) consumul guvernamental de bunuri si servicii
10. Motivatia principala poate fi scaderea inflatiei sau dorinta de stimulare a cererii agregate in contextul unei incetiniri economice. Prin reducerea ratei dobanzii de referinta, BNR:
-incurajeaza creditarea
-reduce costul imprumuturilor pentru populatie si firme
-sustine cresterea investitiilor si a consumului
Implicarea principala : relaxarea politicii monetare determina cresterea masei monetare si stimularea activitatii economice.
Raspuns c) 18.000 mld lei
Seria A, grupa 304
1 Banii au apărut pentru a rezolva problemele schimbului direct (troc), care era ineficient și greu de folosit. Ei fac tranzacțiile mai ușoare, pentru că toată lumea îi acceptă. Principalul efect economic al banilor este că ajută economia să funcționeze mai bine – permit oamenilor să se specializeze, să economisească și să investească, ceea ce duce la dezvoltare economică. De exemplu În România, utilizarea leului ca monedă națională facilitează comerțul intern și internațional, contribuind la dezvoltarea economiei.
2 e, deoarece scadarea ofertei de bani va determina o crestere a dobanzilor si o scadere a cererii agregate.
3 c, deoarece masa monetară (M) este legată de prețuri (P), venituri (Y) și viteza de circulație a banilor (V) prin ecuația: M x V = P x Y.
4 d, deoarece multiplicatorul este egal cu m=1/cota rezervelor obligatorii. deci 1/0.25=4
5 b, deoarece băncile comerciale pot crea monedă prin acordarea de credite, astfel generand depozite in conturile clientilor.
6 b, deoarece depozitul inițial este de 2.000 miliarde lei, băncile pot acorda credite de 1.800 miliarde lei, iar masa monetară totală va crește cu suma depozitului plus creditele acordate.
7 c, deoarece teoria cantitativă a banilor în variantă dinamică sugerează că modificările masei monetare influențează prețurile și producția totală
8 e, deoarece Dacă masa monetară inițială este de 10.000 miliarde u.m., iar numerarul reprezintă 40% din aceasta, constituirea unor depozite bancare de 1.000 miliarde u.m. va reduce cantitatea de numerar în circulație, deoarece o parte din numerar va fi depus în bănci.
9 d, deoarece instrumentele politicii monetare includ: rata dobânzii de politică monetară, operațiuni de piață deschisă și rezervele minime obligatorii.
10
Grupa 308 Seria B
1.
Apariția banilor a fost o soluție pentru a înlocui trocul, deoarece, în trecut era dificil în a găsi persoane cu interese comune pentru a facilita schimburile economice.
În loc să vinzi brânză pentru cereale, poți vinde brânza pentru bani și poți achiziționa cerealele cu bani.
2.A
O ofertă mai mică de bani duce la deflație, iar valoarea banilor va crește.
3.E
M*V=P*T;
Puterea de cumpărare scade cu 20% ceea ce determină o creștere a prețurilor cu 25%;
Bunurile cresc cu 100%;
Masa monetară rămâne constantă.
4.D
Multiplicatorul=1/rata rezervelor=1/25/100=4;
5.B
Masa monetară crește deoarece, prin acordarea de credite, băncile introduc noi bani în economie;
6.C
Depozit total=2000mld lei
Credite acordate=1800mld lei
Rezerve=200mld lei
Rata rezervelor obligatorii
r=rezerve/depozit total-200/2000=0.10 sau 10%
Multiplicatorul monetar
1/r=1/0,10=10;
Moneda nouă=200*10=2000mld lei;
7.A
8.E
Numerar inițial:4000
Numerar final:3000
Scădere:1000/4000=0.25=25%;
9.D
Consumul guvernamental este un instrument de politică fiscală.
10.
Scopul principal este stimularea economiei în contextul încetinirii creșterii economice sau a scăderii inflației. Implicația scăderii ratei dobânzii de referință adică: consumul și investițiile cresc, iar activitatea economică este stimulată.
Acest aspect poate duce la o creștere a masei monetare
Seria A, grupa 304
1. Explică sintetic de ce au apărut banii și care este principala implicație economică a existenței monedei, oferind și exemple în acest sens.
Banii au apărut din necesitatea depășirii limitărilor trocului, în special lipsa unei duble coincidențe a dorințelor (ex: cine are grâu vrea sare, dar cel cu sare nu vrea grâu). Moneda a facilitat schimburile comerciale prin faptul că este acceptată generalizat ca mijloc de plată, unitate de cont și depozit de valoare.
Implicația economică principală este facilitarea schimburilor și creșterea eficienței economice, ceea ce contribuie la specializarea producției și extinderea piețelor.
Exemplu: în loc să facă troc între ouă și haine, o persoană vinde ouăle pentru bani și cumpără haine cu aceiași bani.
2. O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect:
Răspuns corect: a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Mai puțini bani în circulație determină scăderea cererii agregate, ceea ce reduce prețurile. Simultan, prețul banilor (dobânda) crește deoarece devin mai „rari”.
3. În perioada T0–T1, puterea de cumpărare a banilor scade cu 20%, viteza banilor se dublează, volumul bunurilor crește cu 100%, iar autoconsumul e 25%. Masa monetară:
Răspuns corect: e) rămâne neschimbată.
Folosim ecuația cantitativă a banilor:
M × V = P × Q tranzacționat
• P scade cu 20% => P crește cu 25%
• V se dublează
• Q total crește cu 100%, dar doar 75% e tranzacționat
Rezultă: M rămâne constantă pentru ca produsul M × V să rămână egal cu P × Q tranzacționat.
4. Într-un sistem bancar cu rezerve obligatorii de 25%, multiplicatorul monedei scripturale este:
Răspuns corect: d) 4.
Formula: 1 / rata rezervelor = 1 / 0,25 = 4
5. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă:
Răspuns corect: b) acordând credite.
Băncile creează monedă scripturală prin acordarea de împrumuturi din depozite, multiplicând astfel baza monetară.
6. Se creează un nou depozit de 2.000 mld lei, iar creditele acordate sunt de 1.800 mld. Masa monetară sporește cu:
Răspuns corect: b) 3.800 mld. lei.
Deoarece masa monetară include numerar + depozite, iar creditarea a generat 1.800 în plus față de depozitul inițial de 2.000, totalul nou este 3.800 mld lei.
7. Teoria cantitativă a banilor în variantă dinamică afirmă că modificarea masei monetare atrage modificarea:
Răspuns corect: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Pe termen scurt, creșterea masei monetare stimulează cererea agregată, ceea ce duce la creșterea producției și a prețurilor.
8. Masa monetară = 10.000 mld u.m., numerarul = 40% (adică 4.000 mld). Se constituie depozite de 1.000 mld. Ce se întâmplă?
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%.
Din cei 4.000 mld numerar, 1.000 sunt depuși => numerarul scade la 3.000 mld
Scădere = 1.000 / 4.000 = 25%
9. Nu este instrument al politicii monetare:
Răspuns corect: d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Acesta este un instrument de politică fiscală, nu monetară. Politica monetară implică instrumente indirecte legate de masa monetară și dobânzi.
10. În perioada iunie–august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Indică principala motivație și implicație.
Motivație:
BNR a redus dobânda cheie în contextul unei scăderi a inflației sub așteptări și al unei activități economice în încetinire, pentru a sprijini consumul și investițiile.
Implicație:
Dobânzile la credite și depozite au scăzut, ceea ce a stimulat creditarea, consumul și creșterea economică, într-un context anti-recesiune.
Seria A, Grupa 303
1).Apariția banilor s-a produs din necesitatea de a depăși limitele trocului, care presupunea un schimb direct de bunuri sau servicii. Existența banilor favorizează dezvoltarea economiei de schimb și creșterea eficienței economice.
Un agricultor nu mai trebuie să găsească un croitor care vrea grâu pentru a-și face haine, își vinde grâul pe bani și cumpără haine de la orice croitor.
2).a)scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor, deoarece o scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus duce la reducerea masei monetare disponibile în economie.
3).În momentul T0: Mo*V0=P0*Qo; În momentul T1: M1*2V0=1,25P0*1,5Q0=1,875*P0*Q0
M1=1,875*P0*Q0/2V0=0,9375*M0=>M1=93,75*M0
4).d)4; r=1/0,25=4
5).b)acordând credite, deoarece atunci când o bancă comercială acordă un credit, creează simultan un depozit în contul clientului de unde rezultă că apar bani noi în economie.
6).c)18.000 mld. lei;
Depozit inițial: 2000 miliarde lei
Credite acordate: 1800 miliarde lei
Rezervă obligatorie:2000−1800=200 miliarde lei
Rata rezervelor: 200/2000=0,10=>10%
1/0,10=10
Masa monetară=2000*10=20000 mld lei=> 20000-2000=18000 mld lei
7).a)pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale; Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, relațiile dintre masa monetară, prețuri și producție sunt analizate pe termen scurt și pe termen lung.
8).e)numerarul scade cu 25%; Numerar=> 40%×10000=4000 miliarde u.m.
Depozite bancare=> 10000−4000=6000 miliarde u.m.
1000/4000*100%=25%
9).d)consumul guvernamental de bunuri și servicii, deoarece este un instrument al politicii fiscale.
1. Banii au apărut pentru că oamenii făceau inițial schimb direct de bunuri (troc), ceea ce era un lucru complicat, deoarece fiecare trebuia să vrea fix ce avea celălalt. De exemplu, dacă cineva avea cartofi și voia pantofi, trebuia să găsească pe cineva care voia cartofi și avea pantofi de dat. Era ineficient și limita dezvoltarea economică. Astfel, banii au fost inventați ca un mijloc simplu de plată, acceptat de toată lumea. Asta a făcut ca vânzările și cumpărăturile să fie mai ușoare. Principala implicație economică majoră este că fără bani nu putem avea prețuri exprimate uniform, deci nu putem calcula costuri și profituri. Banii ușurează schimburile, ajută la dezvoltarea comerțului și fac ca economia să funcționeze mai bine.
2. „Caeteris paribus” înseamnă „toate celelalte lucruri rămân neschimbate”.
Dacă presupunem acest lucru, o scădere a ofertei de bani înseamnă că există mai puțini bani pentru același număr de bunuri. Prin urmare, prețurile bunurilor scad, pentru că oamenii au mai puțini bani de cheltuit și puterea de cumpărare a banilor crește, adică banii devin mai “valoroși”.
Răspunsul corect este a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
3. Ecuația cantității de bani, care se exprimă astfel:
M*V=P*Y
Puterea de cumpărare se reduce cu 20%, deci o unitate de monedă cumpără acum doar 80% din cantitatea de bunuri pe care o cumpăra înainte.
Dacă 80% din valoarea inițială a monedei este echivalentă cu valoarea bunurilor pe care le poți cumpăra cu un anumit preț, atunci prețul trebuie să crească astfel încât să compenseze acea pierdere. Deci, pentru a ajunge la aceeași cantitate de bunuri, prețul trebuie să fie 100/80 din prețul inițial.
100/80 *20= 1.25*20= 25%
Astfel, dacă puterea de cumpărare scade cu 20%, prețurile trebuie să crească cu 25% pentru a menține aceeași valoare economică.
Viteza de circulație a banilor crește de 2 ori, deci V se dublează.
Volumul bunurilor economice crește cu 100%, adică Y se dublează.
Ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25%, ceea ce nu afectează masa monetară direct.
P1 = P0*1.25
V1 = V0*2 (viteza se dublează).
Q1 = Q0*2 (volumul bunurilor se dublează).
=> M1*2V0= 1.25P0 * 2Q0
M1*2 V0 = P0*Q0* 2.5
M1 = M0*1.25
Masa monetară crește cu 25%, deci răspunsul corect este d) crește cu 25%.
4. Formula multiplicatorului monetar este:
m= 1 / r, unde r = rata rezervelor obligatorii
r= 25% = 0,25
r= 1 / 0,25 = 4
Răspunsul corect este d) 4.
5. Răspunsul corect este b) acordând credite.
Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite, nu prin tipărirea numerarului (care este atribuit băncii centrale), schimbarea numerarului în rezerve sau cumpărarea titlurilor guvernamentale. Când o bancă dă un credit, ea nu dă bani deja existenți, ci creează bani noi în contul clientului. Aceștia pot fi folosiți în economie ca orice alți bani.
6. Răspunsul corect este b) 3800 mld. lei.
Depozitul inițial este de 2000 miliarde lei.
Creditele acordate pe baza acestui depozit sunt de 1800 miliarde lei.
Masa monetară = numerar + depozite bancare=2000+1800=3800 mld. lei
7. Răspunsul corect este c) pe termen scurt, în relație directă, numai a prețurilor.
În teoria cantitativă a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare afectează în principal prețurile pe termen scurt. Deși modificările masei monetare pot influența și producția pe termen scurt, efectul principal este asupra prețurilor, iar pe termen lung, efectele asupra producției și prețurilor se echilibrează.
8. Răspunsul corect este e) numerarul scade cu 25%.
Inițial, masa monetară este de 10000 miliarde u.m., iar numerarul reprezintă 40% din această masă.
40% *10000 = 4000 mld. u.m.
Asta înseamnă că, dintre cei 10.000 miliarde u.m. din masa monetară, 4.000 miliarde u.m. sunt numerar, iar restul (6.000 miliarde u.m.) sunt depozite bancare.
Când se constituie un depozit bancar e 1.000 miliarde u.m. în bancă, acești bani sunt luați din numerarul existent. Așadar, numerarul scade, iar depozitele bancare cresc.
Numerar: 4000 miliarde u.m. – 1000 miliarde u.m. = 3.000 miliarde u.m.
Depozite bancare: 6.000 miliarde u.m. + 1000 miliarde u.m. = 7000 miliarde u.m.
Masa monetară totală rămâne aceeași (10.000 miliarde u.m.), dar acum, din aceștia, 3000 miliarde u.m. sunt numerar și 7000 miliarde u.m. sunt depozite bancare.
Inițial, numerarul reprezenta 40% (4000/10000) din masa monetară. După constituirea depozitelor, numerarul reprezintă doar 30% (3000/10000).
Scăderea procentuală: scăderea/valoarea inițială*100= 40%-30%/40% *100 = 10%/40% *100= 25 %. Numerarul scade de la 40% la 30%, deci numerarul a scăzut cu 25% (de la 4.000 miliarde u.m. la 3.000 miliarde u.m.).
9. Răspunsul corect este d) consumul guvernamental de bunuri și servicii.
Instrumentele politicii monetare controlate de banca centrală includ: cota rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale, cumpărarea și vânzarea de titluri guvernamentale de către banca centrală, rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca centrală.
Consumului guvernamental de bunuri și servicii nu este un instrument al politicii monetare, ci al politicii fiscale, care se referă la modul în care guvernul gestionează cheltuielile și veniturile publice.
307B
1. Originea banilor și rolul economic al monedei
Banii au apărut ca o soluție practică la dificultățile sistemului de troc, care presupunea ca două persoane să aibă simultan nevoie de bunurile celuilalt. Moneda simplifică aceste tranzacții, permițând schimburi indirecte. Spre exemplu, un fermier nu mai trebuie să găsească direct un pescar interesat de grâu, ci poate vinde grâul pentru bani, pe care ulterior îi folosește pentru a cumpăra pește.
Impactul economic principal al banilor constă în eficientizarea schimburilor comerciale. Aceștia facilitează economisirea, planificarea investițiilor și susțin dezvoltarea economică pe termen lung.
2. Răspuns: a)
Reducerea cantității de bani din economie, în condițiile în care ceilalți factori rămân constanți, determină scăderea prețurilor (deflație) și, simultan, o creștere a valorii banilor (creștere a dobânzilor).
3. Răspuns: e)
Conform relației M × V = P × T, dacă prețurile cresc cu 25% (adică puterea de cumpărare scade cu 20%), iar volumul de tranzacții se dublează, iar o parte din producție (25%) e destinată autoconsumului, atunci masa monetară rămâne neschimbată dacă viteza de circulație a banilor se dublează.
4. Răspuns: d)
Formula multiplicatorului pentru moneda scripturală este dată de inversul ratei rezervelor minime obligatorii: 1 / 0,25 = 4.
5. Răspuns: b)
Prin oferirea de credite, băncile comerciale contribuie la crearea de monedă și astfel la extinderea masei monetare în economie.
6. Răspuns: b)
Un nou depozit de 2.000 miliarde lei, din care se acordă credite de 1.800 miliarde, duce la o masă monetară de 3.800 miliarde lei.
7. Răspuns: a)
Potrivit versiunii dinamice a teoriei cantitative a banilor, o creștere a masei monetare determină pe termen scurt atât majorarea prețurilor, cât și a producției.
8. Răspuns: d)
Dacă numerarul constituie 40% din masa monetară totală de 10.000 miliarde, atunci el valorează 4.000 miliarde. Un depozit de 1.000 miliarde lei reprezintă 25% din această sumă.
9. Răspuns: d)
Cheltuielile guvernului pentru bunuri și servicii țin de politica fiscală, nu de cea monetară.
10. Reducerea dobânzii-cheie de către BNR – motivație și efecte (iunie – august 2024)
Motivatie:
În contextul scăderii semnificative a inflației (4,94% în iunie 2024), Banca Națională a României a decis, în două etape (iulie și august), reducerea dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, pentru a încuraja dezinflația și a sprijini creșterea economică.
Implicații:
Această măsură a dus la scăderea dobânzilor interbancare (ROBOR și IRCC sub 6%), ceea ce a redus costurile împrumuturilor pentru cetățeni și firme, stimulând consumul și investițiile.
Dimian Bianca
305A
BT
1.Apariția banilor a fost unul dintre cele mai importante evenimente istorice ,deschizând calea afirmării depline a sistemului instituțional al diviziunii muncii doar prin faptul ca a dat naștere posibilității calculului monetar.Derularea procesului de schimb prin intermediul banilor atrage dispariția obstacolelor reprezentate de dubla coincidență a nevoilor și de indivizibilitate ,fiind situații definitorii pentru orice schimb direct.
O lăptăreasă produce și vinde lapte. Într-un sistem de troc, ea ar trebui să găsească, un brutar care are nevoie de lapte și în același timp, este dispus să-i ofere pâine în schimb. Dacă brutarul nu are nevoie de lapte sau nu are pâine la schimb, trocul nu funcționează.Într-un sistem cu bani, lăptăreasa poate vinde laptele altor persoane care plătesc cu bani. Cu banii obținuți, ea poate merge la brutar să cumpere pâine, chiar dacă acesta nu are nevoie de lapte.
2.a)scăderea prețurilor bunurilor și creșterea banilor.
În condiții caeterius paribus ,o scădere a cererii duce la scăderea nivelului general al prețurilor ,deoarece producătorii trebuie să-și ajusteze prețurile în jos pentru a vinde bunurile și serviciile.
3.Im x Iv=Ip x Iy
Ipcb=100-20=80%
Ip=100/80=125%
Iv=100 x 2=200%
Iy=100+100=200%
4.d) 4
Rd=25%
Multiplicatorul monetar= 1/r => 1/25% = 1/0,25 =4
5.b)acorde credite
Băncile comerciale nu creează bani prin tipărirea de numerar ,aceasta este responsabilitatea băncii centrale.Însă ele pot crea monedă scripturala prin acordarea de credite.
6.c) 18.000 mld lei
D=2.000 mld lei
C=1.8000 mld lei
M=1/r
R=D-C
=200 mld lei
r=R/D
=0,1 mld lei
m=1/r=1/0,1=10
DELTA M=C x m=18.000 mld
7. a) pe termen scurt,în relație directă,atât a prețurilor cât și a producției totale.
Teoria cantitativă a banilor în varianta modernă,recunoaște că : pe termen scurt,o creștere a masei monetare poate duce atât la creșterea producției totale și la creșterea inflației.Pe termen lung ,efectele masei monetare se transmit doar asupra prețurilor.
8.e) numărul scade cu 25%
N0=40/100 x 10.000=4,000 mld lei
M=N+D
D=M-N
=6.000 U.m
N1=N0-1000=3000
D=6000+1000=7000
M=10000
N=N0-N1/N0 x 100=25%
9.d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Politica monetară este condusă de banca centrală ,aceasta are ca scop controlul masei monetare și al condițiilor de credit din economie,prin diverse instrumente.Cosnumul guvernamental de bunuri și servicii este un instrument al politicii fiscale ,nu moentare.Acesta este stabilit de guvern și are legătură cu cheltuielile publice.
10. Motivația principală a reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR în, perioada iunie–august 2024 a fost stabilizarea procesului de dezinflație, în contextul în care rata anuală a inflației a înregistrat o scădere mai accentuată decât cea anticipată, coborând sub pragul de 5%. Evoluția a fost determinată, în principal, de reducerea prețurilor la energie și combustibili. Decizia a constat în relaxarea condițiilor monetare, cu efecte asupra reducerii costurilor de creditare. Astfel, este facilitată accesarea finanțării de către sectorul privat, ceea ce poate susține la cereri agregate și la dinamici economice, în condiția menținerii stabilității macroeconomice.
Baicu David-Andrei
grupa:301-A
1.Banii au apărut ca o soluție la limitările trocului, care presupunea schimbul direct de bunuri și servicii. Trocul era ineficient, deoarece necesita o coincidență de nevoi (ambele părți trebuiau să aibă și să dorească exact ce are cealaltă). Banii au simplificat schimburile, oferind un mijloc comun de plată și un etalon al valorii.
Existența monedei a permis dezvoltarea comerțului și specializarea economică, facilitând schimburile între indivizi și regiuni. Astfel, economia a devenit mai eficientă și complexă.
Exemplu:
Un agricultor poate vinde grâu pe piață în schimbul banilor, pe care îi folosește apoi pentru a cumpăra unelte de la un fierar. Fără bani, schimbul direct de grâu contra unelte ar fi fost dificil, deoarece fierarul poate să nu aibă nevoie de grâu în acel moment.
2.Raspunsul corect este: a)scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețurilor banilor, deoarece înseamnă că există mai puțini bani disponibili in economie.
4.Varianta corecta este:d)4, deoarece
multiplicatorul este egal cu 1/0,25=4
5.Varianta corecta este:b)acordând credite, deoarece băncile comerciale nu pot tipări numerar dar pot crea moneda scripturală adică bani in conturi atunci când se acorda creditele.
6.Varianta corecta este:b)3.800 miliarde lei pentru că masa monetara=depozit inițial+credite=2000+1800=3800
7.Raspunsul corect este:a)pe termen scurt in relație directă atat a prețurilor cât și a producției totale, deoarece pe termen scurt masa monetara influențează direct din și simultan atât producția cât și prețurile.
8.Raspunsul corect este:e)numeralul scade cu 25%, deoarece numerarul=0,40×10000=4000 mld u.m. 4000-1000=3000 mld u.m.
(1000/4000)x100=25%
9.Varianta corecta este:d)consumul guvernamental de bunuri si servicii, deoarece sunt folosite de banca centrala pentru a influența masa monetara lichiditatea și rata dobânzii in economie.
10.BNR a redus rata dobânzii de politică monetară, deoarece inflatia a scăzut mai repede decât se aștepta ajungând sub 5% in iunie 2024.Scaderea dobânzii reduce costurile de creditare și astfel stimulează consumul și investițiile sprijinind creșterea economică.
Grupa 308 Seria B
1.Banii au aparut pentru a inlocui schimbul comercial(trocul), care era ineficient deoarece presupunea ca doua persoane sa aiba in acelasi timp nevoi complementare. Prin introducerea banilor, schimburile au devenit mai simple si mai eficiente. Astfel, economia a putut evolua, permitand specializarea si extinderea comertului. De exemplu, un tamplar poate vinde mobila si cumpara mancare fara a cauta un agricultor care sa doreasca mobila.
2. a)scad preturile bunurilor si creste pretul banilor.
Scaderea ofertei de bani duce, in conditii neschimbate, la reducerea cererii agregate. Astfel, preturile bunurilor scad, iar valoarea (pretul) banilor creste.
3.c) crește cu 100
Chiar daca puterea de cumparare a banilor scade cu 20% si viteza circulatiei banilor se dubleaza, volumul bunurilor economice se dubleaza si doar 75% intra in circuitul economic (restul e autoconsum). Luand in calcul toate acestea, rezulta ca masa monetara trebuie sa creasca cu 100% pentru a mentine echilibrul in economie.
4. Formula este 1 / r. Astfel: 1 / 0.25 = 4. Asta inseamna ca pentru fiecare leu in rezerve, se pot crea 4 lei in economie prin credite.
5.b) acordând credite
Bancile comerciale creeaza moneda prin acordarea de credite. Cand o banca acorda un credit, ea nu ofera bani fizici,ci creeaza un depozit in contul clientului, ceea ce inseamna practic bani noi in economie.
6.b) 3.800 mld. lei
Daca se creeaza un depozit de 2000 mld. lei si bancile acorda credite de 1800 mld. lei, atunci prin multiplicare masa monetara va ajunge la 3800 mld. lei.
7.a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Aceasta teorie spune ca, pe termen scurt, o crestere a masei monetare duce atat la cresterea preturilor cat si la cresterea productiei. Deci exista o relatie directa intre bani, preturi si productie, cel putin pe termen scurt.
8.e) numerarul scade cu 25%
Daca numerarul reprezinta 40% din masa monetara de 10.000 mld. (adica 4000 mld.), iar 1000 mld. se transforma in depozite, numerarul scade la 3000 mld.
9.d) consumul guvernamental de bunuri și servicii;
Consumul guvernamental este parte a politicii fiscale, nu monetare. Politica monetara include instrumente precum rata rezervelor obligatorii, operatiunile de piata deschisa si rata dobanzii. Deci, consumul guvernamental NU este un instrument al politicii monetare.
10. Motivul principal pentru care BNR a redus dobanda de politica monetara a fost scaderea inflatiei. O rata mai mica a inflatiei permite relaxarea politicii monetare. Implicatia acestei reduceri este incurajarea creditarii si a consumului, ceea ce sprijina cresterea economica, mai ales in perioade de stagnare sau incetinire economica.
Seria B grupa 308
1.Banii au aparut pentru a inlocui trocul, care necesita o dubla coincidenta a nevoilor si era ineficient. Moneda faciliteaza schimburile, permitand specializarea muncii si dezvoltarea economiei.
Un exemplu reprezentativ este ca un tamplar poate vinde mobilierul si folosi banii pentru a cumpara alimente, fara a face troc direct cu un fermier.
2.a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Scaderea masei monetare duce la deflatie si creste valoarea banilor.
3.c) crește cu 100%
Chiar dacă puterea de cumpărare a banilor scade cu 20% și viteza circulației banilor se dublează, volumul bunurilor economice se dublează și doar 75% intră în circuitul economic
4.d)4
Multiplicatorul = 1 / rata rezervelor = 1 / 0,25 = 4
5.b) acordând credite Bancile creeaza moneda scripturala prin creditare.
6.b)3800 mld lei
Depozitul de 2.000 mld. lei, cu 1.800 mld. lei credite acordate, duce la o crestere totala de 3.800 mld. lei.
7.a)pe termen scurt in relație directă atât a prețurilor cât și a producției totale
Pe termen scurt, cresterea masei monetare poate stimula atat preturile, cat si productia.
8.e)numerarul scade cu 25%
Depunerea de numerar in banca reduce numerarul in circulatie cu 25%.
9.d)consumul guvernamental de bunuri și servicii
Acesta este un instrument al politicii fiscale, nu monetare.
10.Inflatia a scazut sub asteptari, ceea ce a permis BNR sa reduca dobanda pentru a stimula economia.
Implicatie: Scaderea dobanzii a dus la ieftinirea creditelor, incurajand consumul si investitiile.
Grupa 302, seria A
1. Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient din cauza necesității coincidenței dorințelor între părți. Moneda facilitează schimburile economice, permițând specializarea și dezvoltarea piețelor. De exemplu, un fermier poate vinde grâu pentru bani și apoi cumpăra unelte, fără a căuta un fierar care dorește grâu.
2. Varianta: a), deoarece o ofertă monetară mai mică duce la deflație (scăderea prețurilor) și crește valoarea banilor.
3. Puterea de cumpărare scade cu 20% → Prețurile cresc cu 25% (1 / 0.8 = 1.25)
– Viteza banilor se dublează
– Volumul bunurilor crește cu 100%, dar doar 75% intră în tranzacții
M * V = P * Q
M0 * V0 = P0 * Q0
M1 * 2V0 = 1.25P0 * 1.5Q0 => M1 = 0.9375M0
Deci masa monetară scade cu aproximativ 9.375%,dar cel mai apropiat răspuns este e) rămâne neschimbată.
4. Varianta: d)
Multiplicatorul monedei scripturale la o cotă a rezervelor obligatorii de 25%:
1 / r = 1 / 0.25 = 4
5. Varianta b), deoarece băncile creează moneda scripturală prin acordarea de credite, care devin depozite în conturile clienților.
6. Varianta c)
200/ 2000= 0,1 => multiplicator = 1/ 0,1= 10
Masa monetară totală:
2000 x 10 = 20000 mld lei
Creșterea datorată multiplicării :
20000 – 2000 = 18000 mld lei
7. Varianta a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
8. Varianta e)
Masa monetară = 10.000 mld.
Numerar = 40% → 4000 mld.
Depozit nou = 1000 → numerarul scade la 3000
1000 / 4000 = 25%
9. Varianta d), deoarece consumul guvernamental de bunuri și servicii este un instrument al politicii fiscale, nu monetare.
10. Motivația și implicația reducerii ratei dobânzii în iunie–august 2024:
Motivație: Rata inflației a scăzut, permițând relaxarea politicii monetare.
Implicare: Scăderea dobânzii stimulează consumul și investițiile prin ieftinirea creditelor.
308B
1. Banii au apărut ca o soluție la ineficiențele trocului, unde schimbul direct de bunuri necesita o coincidență de nevoi între părți. Moneda facilitează tranzacțiile, permițând evaluarea și schimbul eficient de bunuri și servicii. De exemplu, în loc să schimbe grâne pe unelte, un fermier poate vinde grânele pentru bani și apoi cumpăra uneltele necesare.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Reducerea masei monetare duce la deflație (scăderea prețurilor bunurilor) și la aprecierea valorii banilor.
3. e) rămâne neschimbată.
Conform ecuației cantitative a banilor (M × V = P × Q), dacă viteza banilor (V) se dublează și volumul bunurilor (Q) se dublează, iar puterea de cumpărare scade cu 20% (indicând o creștere a prețurilor cu 25%), masa monetară (M) rămâne constantă.
4.
d) 4.
Multiplicatorul monetar este inversul cotei rezervelor obligatorii: 1 / 0,25 = 4.
5. b) acordând credite
Băncile comerciale creează monedă prin acordarea de credite, generând depozite noi în conturile clienților.
6. b) 3.800 mld. lei.
Depozitul inițial de 2.000 mld. lei, cu credite acordate de 1.800 mld. lei, indică o rezervă de 200 mld. lei. Cu o rată a rezervelor de 10%, multiplicatorul este 10, ceea ce duce la o creștere totală a masei monetare de 2.000 mld. lei (depozitul inițial) + 1.800 mld. lei (credite) = 3.800 mld. lei.
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Pe termen scurt, o creștere a masei monetare poate stimula atât prețurile, cât și producția.
8. e) numerarul scade cu 25%.
Dacă numerarul reprezintă 40% din masa monetară de 10.000 mld. u.m., adică 4.000 mld. u.m., constituirea de depozite de 1.000 mld. u.m. reduce numerarul la 3.000 mld. u.m., o scădere de 25%.
9. numerarul scade cu 25%.
Dacă numerarul reprezintă 40% din masa monetară de 10.000 mld. u.m., adică 4.000 mld. u.m., constituirea de depozite de 1.000 mld. u.m. reduce numerarul la 3.000 mld. u.m., o scădere de 25%.
10. Motivație: Scăderea inflației sub nivelul prognozat a determinat BNR să reducă rata dobânzii de politică monetară pentru a stimula
Implicație: Reducerea dobânzii de politică monetară a condus la scăderea dobânzilor pe piața interbancară, facilitând accesul la credite pentru populație și companii, ceea ce poate stimula consumul și investițiile.
Botez Beatrice
Seria A, Grupa 302
1.Banii au apărut ca o soluție la inconvenientele trocului, în special dificultatea de a găsi parteneri care să aibă exact bunul dorit și să dorească exact ce oferim. Trocul impunea dublă coincidență a dorințelor, ceea ce făcea schimburile greoaie și ineficiente.
Principala implicație economică a existenței banilor este facilitarea schimburilor economice. Banii funcționează ca intermediar de schimb, unitate de cont și rezervă de valoare. Aceștia permit specializarea producției și dezvoltarea piețelor.
Exemplu: Ana are mere și vrea pâine. Ion are pâine, dar nu vrea mere – vrea lapte. Ana nu poate face schimb direct cu Ion. Dacă ar exista bani, Ana ar putea vinde merele cuiva care are bani, apoi ar folosi banii ca să cumpere pâine de la Ion. Astfel, toată lumea obține ce are nevoie, fără complicații.
2.a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Când masa monetară scade (dar cererea rămâne constantă), banii devin mai „rari”, deci mai valoroși. Aceasta duce la scăderea prețurilor bunurilor, deoarece fiecare unitate monetară are o putere de cumpărare mai mare.
3.M × V = P × Q
M 0⋅V 0=P0⋅Q0
La T1:
M1⋅2V0=1,25P0⋅2,5Q0M 1⋅2V 0=1,25P 0⋅2,5Q 0
M 1= 1,25 * 2,5 / 2 M0= 3,125 / 2= 1,5625M0
Deci masa monetară a crescut cu 56,25% față de perioada T0. Răspunsul cel mai apropiat: c) crește cu 100%
4. Formula:
Multiplicator = 1 / rata rezervelor obligatorii
Dacă rata = 25% = 0,25
Multiplicator = 1 / 0.25 = 4
Răspuns: d) 4
5.
Răspuns : b) acordând credite.
Băncile comerciale nu pot tipări numerar, dar pot crea monedă scripturală atunci când acordă credite. Când o bancă oferă un împrumut, suma nu este scoasă dintr-un seif, ci este creată sub formă de depozit în contul clientului, ceea ce duce la creșterea masei monetare.
6.
Rata rezervelor = 200 / 2.000 = 0,10 = 10%
Multiplicator= 1/ rata rezervelor = 1/ 0,10=10
2.000×10=20.000 miliarde lei
20.000 – 2.000 = 18.000 miliarde lei , raspuns c) 18.000 miliarde de lei
7. Răspuns: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Conform teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, o creștere a masei monetare poate stimula cererea agregată, ceea ce duce la creșterea producției și a prețurilor pe termen scurt. Pe termen lung, efectul se manifestă predominant asupra prețurilor, producția revenind la nivelul potențial.
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%.
8.
e) numeralul scade cu 25%
Dacă numerarul reprezintă 40% din masa monetară de 10.000 mld. u.m., atunci numerarul este 4.000 mld. u.m.
Constituirea unor depozite bancare de 1.000 mld. u.m. înseamnă că această sumă este transferată din numerar în depozite, reducând numerarul la 3.000 mld. u.m.
Scăderea este de 1.000 mld. u.m., adică 25% din numerarul inițial de 4.000 mld. u.m.
9.
Instrumentele politicii monetare includ:
a) Cota rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale
b) Cumpărările de titluri guvernamentale de către banca centrală
c) Vânzările de titluri guvernamentale de către banca centrală
e) Rata dobânzii la depozitele băncilor comerciale la banca centrală
Raspuns:
d) Consumului guvernamental de bunuri și servicii este un instrument al politicii fiscale, nu monetare.
10.
Principala motivație a BNR pentru reducerea ratei dobânzii de politică monetară a fost scăderea semnificativă a ratei inflației. În iunie 2024, inflația anuală a coborât la 4,94%, sub nivelul prognozat, datorită ieftinirii energiei și alimentelor, precum și a reducerii dinamicii prețurilor importurilor .
Reducerea dobânzii de politică monetară are ca principală implicație stimularea activității economice. Prin scăderea costului creditelor, se încurajează investițiile și consumul, contribuind la susținerea creșterii economice într-un context de inflație în scădere .
Seria B , Grupa 309
1. Banii au aparut din nevoie , acum mult timp , deoarece oamenii obisnuiau sa faca schimburi intre ei , in functie de nevoi , iar astfel a fost necesara aparitia monedei , sub forma unui instrument de schimb cu valoare intrinseca . Exemple sunt aurul si celelalte metale pretioase.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor ; deoarece ar exista mai putini bani in circulatie
4. d) 4
5. e) acceptând depozite
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Craciun Alessandro, grupa 353, seria A, anul 3
1. Banii au apărut pentru a facilita schimbul de bunuri și servicii între oameni, simplificând astfel stabilirea prețurilor și desfășurarea tranzacțiilor. Un exemplu de utilizare a banilor este achiziționarea unui produs sau serviciu: în momentul cumpărării, oferim o sumă de bani în schimbul bunului dorit, obținând astfel atât obiectul, cât și satisfacția necesității împlinite. Moneda poate fi folosită nu doar pentru cumpărături, ci și ca instrument de investiție, precum și pentru înregistrarea și stocarea valorii.
2. a). Scaderea ofertei de bani in conditii caeteris paribus inseamna ca sunt mai putini bani disponibili care pot fi alocati pe bunuri si servicii. Acest lucru face posibila cerere mai mica pentru bunuri si servicii, ceea ce duce la o scadere a preturilor.
Totodata in acelasi timp, pretul banilor creste pentru ca exista mai putini bani disponibili pentru imprumut.
3. PCB1=0.8PCBO
PCB = 1/1PC =>I = 1/PCB=1/0.8 = 1,25 => Y1 = 2YO, iar V1 = 2VO
M1 = ( 1,25P0*2YO)/2VO = 1,25 MO
Masa monetara creste cu 25%
4. d). Multiplicatorul monedei scripturale se calculeazã prin formula 1 / cota rezervelor
obligatorii. Asadar 1 / 0,25 = 4.
5. b). Băncile au capacitatea de a acorda credite prin crearea de monedă. În acest proces, ele acționează ca intermediari financiari și pot genera depozite bancare. Atunci când o bancă oferă un credit, transferă bani din rezervele proprii în contul clientului, ceea ce duce la formarea unui nou depozit bancar. Acest depozit poate fi ulterior utilizat de client pentru a efectua plăți sau alte tipuri de tranzacții.
6. e) 1/ cota rezerva(10%) => 1/0,1=10
Masa monetara = 10×2.000 mld. lei = 20.000 mld. lei => masa monetara reala= 1.800 mld. lei
7. a) Conform variantei dinamice a teoriei cantitative a banilor, modificarea masei monetare determină, pe termen scurt, o schimbare directă atât a nivelului prețurilor, cât și a producției. Masa monetară reprezintă totalitatea banilor aflați în circulație în economie, incluzând și sumele din conturile de economii.
8. 40% din 10000 = 4000
10000 – 4000 = 6000 depozit bancar
1000/4000=0,25% => 25% => numerarul scade cu 25%
9. d) Consumul guvernamental de bunuri și servicii nu reprezintă un instrument al politicii monetare, deoarece această politică se referă la modul în care banca centrală controlează oferta de bani și nivelul dobânzilor pentru a influența economia. Scopul politicii monetare este menținerea stabilității prețurilor, susținerea unei creșteri economice durabile și asigurarea stabilității sistemului financiar.
10. Principala motivație pentru majorarea ratei dobânzii de politică monetară de către Banca Națională a României, în perioada noiembrie 2021 – ianuarie 2023, conform surselor din presă, a fost reducerea inflației și menținerea stabilității economice. Principalul efect al acestei măsuri a fost creșterea costurilor de împrumut pentru companii și consumatori, ceea ce a condus la scăderea cererii de credite și la încetinirea ritmului de creștere economică. Totodată, majorarea dobânzii a avut și un impact pozitiv asupra monedei naționale, contribuind la aprecierea acesteia în raport cu alte valute.
Grupa:308 Seri:B
1. Banii au aparut ca o solutie la limitările trocului direct, care presupunea schimbul de bunuri si servicii. Prin introducerea monedei, a fost posibila facilitarea tranzactiilor economice, deoarece banii functioneaza ca un mijloc de schimb, o unitate de masura si un rezervor de valoare. Principala implicatie economica a existentei monedei este cresterea eficientei economice, deoarece permite specializarea muncii si diversificarea pietelor. De exemplu, in loc sa schimbam mere cu paine, putem vinde merele pentru bani si apoi folosi acesti bani pentru a cumpara paine, ceea ce simplifica si accelereaza procesul economic.
2.b) deoarece o scadere a ofertei de bani, în conditii caeteris paribus, va avea ca efect cresterea pretului banilor si a cantitatii de moneda pe piata, deoarece banii devin mai rari.
3.c) deorece daca puterea de cumparare a banilor se reduce cu 20% si viteza de circulatie a banilor creste de 2 ori, inseamnă ca, în termeni reali, masa monetara trebuie sa compenseze aceste schimbari. Volumul bunurilor economice creste cu 100%, iar 25% din acestea sunt destinate autoconsumului, ceea ce inseamnă că 75% sunt disponibile pentru vanzare. Avand in vedere aceste informatii, masa monetara va creste cu 100%
4.d) deoarece in cazul in care o tara decide sa introduca un control al preturilor, aceasta ar putea duce la o distorsionare a pietei. De exemplu, daca pretul unui bun esential este stabilit sub nivelul de echilibru, va aparea o penurie, deoarece cererea va depasi oferta.
5.a) Cand un guvern decide sa creasca impozitele, consumatorii isi vor reduce cheltuielile, ceea ce va duce la o scadere a cererii agregate. Aceasta va afecta negativ economia, provocand o contractie economica.
6.c) deoarece daca o companie isi reduce costurile de productie prin tehnologii mai eficiente, aceasta va putea oferi produse la preturi mai mici, ceea ce va atrage mai multi consumatori. Aceasta va duce la o crestere a ofertei pe piata.
7. O crestere a veniturilor consumatorilor va duce, de obicei, la o crestere a cererii pentru bunuri normale, in timp ce cererea pentru bunuri inferioare va scadea.
8.d) deoarece daca o tara are un deficit comercial, aceasta inseamna ca importurile depasesc exporturile. Aceasta poate duce la deprecierea monedei nationale, deoarece cererea pentru valuta straina creste.
9. O crestere a ratei dobanzii va face ca imprumuturile sa fie mai scumpe, ceea ce va reduce investitiile si consumul. Acest lucru va duce la o scadere a cererii agregate. Raspunsul corect este: a) va duce la o scadere a cererii agregate.
10.c) deoarece daca o economie se confrunta cu o inflatie ridicata, bancile centrale pot decide sa creasca ratele dobanzii pentru a controla inflatia. Aceasta va face ca imprumuturile sa fie mai costisitoare, ceea ce va reduce consumul si investitiile.
1. Banii au apărut ca o soluție la neajunsurile trocului, cum ar fi coincidența dublă a nevoilor și lipsa unui sistem de evaluare comun. Principala implicație economică a existenței monedei este facilitarea schimburilor economice prin crearea unui etalon general de valoare. De exemplu, în loc să schimbi 10 ouă pentru o pereche de șosete, poți folosi bani pentru a cumpăra exact ceea ce dorești, când dorești.
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor – corect
3.Puterea de cumpărare scade cu 20% (=> prețurile cresc cu 25%).
Viteza banilor se dublează.
Volumul bunurilor se dublează (crește cu 100%), dar 25% sunt pentru autoconsum => doar 75% intră în circuit.
Folosim ecuația cantitativă:
M × V = P × T
Dacă:
V se dublează (×2),
P crește cu 25% (deoarece scade puterea de cumpărare cu 20%),
T crește cu 100%, dar doar 75% intră în economie => T crește cu 75%.
M × 2 = 1,25 × 1,75
M = (1,25 × 1,75) / 2 = 2,1875 / 2 = 1,09375, adică masa monetară crește cu aproximativ 9,375%.
e) rămâne neschimbată – corectă prin aproximație, în lipsa unui răspuns exact.
4.1 / 0,25 = 4
Răspuns corect: d) 4
5.b) acordând credite – corect
6. Depozit inițial = 2.000 mld. lei, credite acordate = 1.800 mld. lei. Rezervă = 200 mld. lei.
Coeficient rezervă:
200 / 2000 = 0,1 => multiplicator = 1 / 0,1 = 10
Deci masa monetară totală:
2000 × 10 = 20.000 mld. lei
Dar, creșterea datorată multiplicării este de:
20.000 – 2000 = 18.000 mld. lei
Răspuns corect: c) 18.000 mld. lei
7. a) modificarea masei monetare influențează atât prețurile cât și producția totală
Răspuns corect: a)
8. Masa monetară = 10.000 mld. u.m.; numerar = 40% => 4.000 mld. u.m.
Se constituie un depozit de 1.000 mld. u.m. => numerarul scade la 3.000.
Scădere:
(1.000 / 4.000) × 100 = 25%
Răspuns corect: e) numerarul scade cu 25%
9.d) consumul guvernamental de bunuri și servicii – face parte din politica fiscală, nu monetară
Răspuns corect: d)
10. Motivație: BNR a redus rata pentru a stimula economia, în contextul unei inflații în scădere și al unei cereri interne slabe. Prin ieftinirea creditării, se încurajează consumul și investițiile.
Implicație: Scăderea dobânzii duce la creșterea masei monetare în economie, stimularea creditării și, implicit, revigorarea cererii agregate.
Grupa: 305, Seria:A
1.Apariția monedei a fost una dintre cele mai mari binefaceri ale umanității: A facilitat schimburile economice și a dat naștere posibilității calculului economic, înlocuind trocul cu schimbul direct de bunuri.
Spre exemplu: Dacă Andrei își vinde mașina, cumpărătorul intră în posesia mașinii în schimbul unei sume de bani , iar Andrei cu acești bani poate merge într-o vacanță sau poate cumpăra orice altceva.
Alt exemplu: Un agricultor are nevoie de utilaje. Acesta decide să își vândă o parte din recolta de porumb unui cioban. Însă, agricultorul nu are nevoie de oi, ci de bani. Astfel, ciobanul obține hrană pentru oi , iar agricultorul folosește banii pentru a achiziționa utilaje.
2. Răspunsul corect este A. Dacă oferta de bani este în scăderea în condiții caeteris paribus, prețurile bunurilor o să scadă pentru că oamenii nu vor dispune de o cantitate redusă de bani pentru a cumpăra mai mult , iar prețul banilor va crește din cauza diminuării acestora.
3. Răspunsul corect este E.
Formula M*v=p*y
Pcb- scade 20%
Ip =1,25
Se dublează viteza de rotație
Se dubleaza volumul bunurilor economice , autoconsumul este 25% iar cantitatea destinată vânzării este 75% => 1,5y
M*2v=1,25P*1,5Y
Masa monetară rămâne neschimbată pentru ca nu se apropie de nicio valoare
4.Răspunsul corect este D.
R= rata rezervelor obligatorii=25%
(Multiplicatorul monedei) M=1/R=> 1,0,25=4
5.Răspunsul corect este B. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă acordând credite. Acceptând depozite și schimbând numerarul din caserie în rezerve la banca centrală nu poate crea monedă, iar celelalte funcții îi revin băncii centrale.
6.Răspunsul corect este C.
Depozit =D=2000 mld
Credit=C= 1800 mld
Rezerve 200 mld
Rata rezervelor 10%(0,1)
Multiplicator monetar => M= 1/r=> 1/0,1 = 10.
M(masa monetara) = D*m= 2000*10 = 20.000 mld.
Delta M= 20000-2000 = 18.000mld .
7.Răspunsul corect este A. Masa monetară atrage modificarea prețurilor și a producției totale , pe termen scurt , în relație directă. Dacă masa monetară crește , oamenii au mai mulți bani de cheltuit , iar firmele pot mării prețurile și cantitatea produsă.
8.Răspunsul corect este D.
M= 10.000 mld
Numerarul 40%=> 4000 mld
Depozit 1000 mld.
Pondere depozit în numerarul disponibil este 25%.
9.Răspunsul corect este D. Celelalte răspunsuri sunt politici monetare controlate de BNR , iar D este o politică fiscală, controlată de guvern.
10. În perioada iunie – august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Această scădere a fost influențată de reducerea prețurilor la energie și alimente, precum și de efecte de bază dezinflaționiste. Astfel, Prin scăderea costurilor de finanțare, se încurajează creditarea și consumul, ceea ce poate susține creșterea economică.
1. Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient și necesita schimburi directe între bunuri.
Principalul efect economic este că banii facilitează schimburile, permițând dezvoltarea comerțului și specializarea.
Exemplu: Fermierul vinde grâu pe bani și cumpără unelte, fără să facă schimb direct cu fierarul.
2. a)
3. M•V= P•Q
M0•V0=P0•Q0
Răspunsul este e)
4. m=1/r
r=25% rezulta r=0,25
m= 1/0,25=4
5. Răspuns corect: b) acordând credite
Explicație:
Băncile comerciale creează monedă scripturală (bani de cont) prin acordarea de credite. Ele nu tipăresc numerar (asta face doar banca centrală), ci extind masa monetară oferind împrumuturi din depozite. Acest proces stă la baza multiplicării banilor în sistemul bancar.
6. r=2000-1800/2000=200/2000=0,10 rezultă cota rezervelor =10
m=1/r =1/0,10=10
M = 2000 •10 = 20.000 miliarde lei
Delta M = 20.000 – 2.000 = 18.000 miliarde lei
Răspuns corect: c) 18.000 mld. lei
7.a)
8. e) numerarul scade cu 25%:
Inițial: 4.000
După: 3.000
Scădere: 1.000 / 4.000 = 25%
9.d)
10. Motivație posibilă:
• Stimularea economiei: Dacă economia este în stagnare sau crește sub potențial, BNR poate reduce dobânda pentru a încuraja investițiile și consumul.
• Inflație scăzută: Dacă inflația este în scădere sau sub țintă, o dobândă mai mică ajută la creșterea cererii și, implicit, la stabilizarea prețurilor.
Implicație principală a scăderii dobânzii de referință:
• Reducerea costului creditelor → firmele și populația se împrumută mai ieftin
• Creșterea masei monetare → cerere agregată mai mare
• Devalorizarea monedei naționale (potențial) → impuls exporturilor, dar poate crește inflați
1. Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient și necesita schimburi directe între bunuri.
Principalul efect economic este că banii facilitează schimburile, permițând dezvoltarea comerțului și specializarea.
Exemplu: Fermierul vinde grâu pe bani și cumpără unelte, fără să facă schimb direct cu fierarul.
2. a)
3. M•V= P•Q
M0•V0=P0•Q0
Răspunsul este e)
4. m=1/r
r=25% rezulta r=0,25
m= 1/0,25=4
5. Răspuns corect: b) acordând credite
Explicație:
Băncile comerciale creează monedă scripturală (bani de cont) prin acordarea de credite. Ele nu tipăresc numerar (asta face doar banca centrală), ci extind masa monetară oferind împrumuturi din depozite. Acest proces stă la baza multiplicării banilor în sistemul bancar.
6. r=2000-1800/2000=200/2000=0,10 rezultă cota rezervelor =10
m=1/r =1/0,10=10
M = 2000 •10 = 20.000 miliarde lei
Delta M = 20.000 – 2.000 = 18.000 miliarde lei
Răspuns corect: c) 18.000 mld. lei
7.a)
8. e) numerarul scade cu 25%:
Inițial: 4.000
După: 3.000
Scădere: 1.000 / 4.000 = 25%
9.d)
10. Motivație posibilă:
• Stimularea economiei: Dacă economia este în stagnare sau crește sub potențial, BNR poate reduce dobânda pentru a încuraja investițiile și consumul.
• Inflație scăzută: Dacă inflația este în scădere sau sub țintă, o dobândă mai mică ajută la creșterea cererii și, implicit, la stabilizarea prețurilor.
Implicație principală a scăderii dobânzii de referință:
• Reducerea costului creditelor → firmele și populația se împrumută mai ieftin
• Creșterea masei monetare → cerere agregată mai mare
• Devalorizarea monedei naționale (potențial) → impuls exporturilor, dar poate crește inflați
Grupa 303 A
1.Apariția banilor a fost determinată de limitările trocului, sistemul de schimb direct de bunuri și servicii. Derularea procesului de schimb prin intermediul banilor atrage dispariția obstacolelor reprezentate de dubla coincidență a nevoilor și de indivizibilitate,iar principala implicație economică a existenței monedei,este stimularea schimburilor și a specializării. Spre exemplu, în sistemul schimbului direct, un profesor de economie care îşi doreşte anumite cărţi trebuie să găsească un editor de carte care, la rândul său, să îşi dorească lecţii de economie în schimbul cărţilor respective.
2.a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor,deoarece scăderea ofertei de bani în aceste condiții,duc la reducerea masei monetare din economie,creșterea rarității banilor,din care reiese faptul că banii devin mai valoroși,ceea ce rezultă că, crește puterea de cumpărare a banilor.
3.e) rămâne neschimbată,deoarece
M*V=P*T
P1=1,25*P0
V1=2*V0
Q1=2*Q0
T1=0,75*Q1=0,75*2Q0=1,5*Q0=1,5*T0
M1*2V0=1,25P0*1,5T0
M1=1,25P0*1,5T0/2V0=1,875*P0*T0/2V0
M0=P0*T0/V0
M1=1,875/2* M0=0,9375*M0
1-0,9375=0,0625=6,25%
4.d) 4,deoarece
m=1/r
m=1/0,25=4
5.b)acordând credite,deoarece băncile comerciale creează monedă scripturală,bani de cont,în principal prin acordarea de credite. Când o bancă oferă un credit, nu transferă bani existenți, ci creează un depozit nou în contul clientului, crescând astfel masa monetară.
6.c) 18.000 mld. lei,deoarece
R=2.000-1.800=200
r=200/2.000=0,10=10%
m=1/r=1/0,10=10
M=1.800*10=18.000 mld. lei
7.a) pe termen scurt,în relație directă,atât a prețurilor cât și a producției totale,deoarece pe termen scurt,o creștere a masei monetare duce la o cerere agregată,deci și producția totală și prețurile.
8.d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%,deoarece
1.000/4.000=0,25=25%
9.d) consumul guvernamental de bunuri și servicii,deoarece este instrument de politică fiscală, nu monetară. Ține de cheltuielile bugetare ale statului, decise de guvern, nu de banca centrală.
10. Motivația principală:BNR a redus dobânda cheie de la 7% la 6,5% între iunie și august 2024 deoarece inflația a continuat să scadă sub așteptări, ajutată de ieftinirea energiei și alimentelor, dar și de reducerea presiunilor inflaționiste de bază.
Implicația principală:Prin această reducere, BNR a dorit să sprijine economia, făcând creditele mai accesibile pentru populație și companii, ceea ce stimulează consumul, investițiile și creșterea economică.
Costin Miruna
Grupa 304 A
Business si Turism
1.Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care necesita ca ambele părți să dorească exact bunurile celeilalte. Moneda a permis:
-schimburi comerciale mai ușoare,
-evaluarea valorii bunurilor,
-economisirea și transferul valorii în timp.
Implicație economică: eficiență crescută prin reducerea costurilor tranzacțiilor și dezvoltarea piețelor.
Exemplu: fermierul vinde grâul pe bani și cumpără pantofi de unde dorește, fără a depinde de troc.
2.a)scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
O ofertă de bani redusă înseamnă mai puțini bani disponibili pentru cumpărături, ceea ce scade cererea și, implicit, prețurile. Astfel, banii devin mai rari și capătă o valoare mai mare.
3.a)scade cu 20%.
MxV=PxT
V se dublează → crește cu 100%
P scade cu 20% → devine 0,8
T (volumul bunurilor tranzacționate) reprezintă 75% din 200%, adică o creștere de 150% → devine 2,5
Înlocuind în ecuație:
M × 2 = 0,8 × 2,5
M = (0,8 × 2,5) / 2 = 1
Așadar, masa monetară M rămâne constantă, iar interpretarea corectă este nu scade, ci nu se modifică față de nivelul inițial.
4.d)4
Dacă rezerva obligatorie este 25%, multiplicatorul este:
Multiplicator = 1 / rata rezervelor = 1 / 0,25 = 4
5.b) acordând credite
Prin acordarea de credite, băncile creează noi depozite (monedă scripturală), contribuind astfel la creșterea masei monetare.
6.b) 3.800 mld. lei
Masa monetară = numerar + depozite. Aici avem 2.000 (depozitul inițial) + 1.800 (credite acordate) =3.800
7.a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale.
Pe termen scurt, o creștere a masei monetare duce la stimularea cererii, ceea ce determină atât o creștere a producției, cât și a prețurilor. Pe termen lung însă, impactul se manifestă exclusiv asupra prețurilor.
8. d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%
Numerarul = 40% din 10.000 = 4.000 mld.
Depozit nou = 1.000 → 1.000 / 4.000 = 25%
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Aceasta ține de politica fiscală, nu de cea monetară. Politica monetară cuprinde instrumente precum rezervele obligatorii, operațiunile de piață deschisă, rata dobânzii și altele.
10. Motivație principală:
Cel mai probabil, decizia a fost determinată de necesitatea reducerii presiunilor inflaționiste și de dorința de a sprijini economia într-un context de încetinire a ritmului de creștere economică.
Implicație principală:
Reducerea ratei dobânzii face creditele mai accesibile, ceea ce stimulează investițiile și consumul, contribuind astfel la creșterea cererii agregate și, implicit, a PIB-ului.
Dragusin Lorena Andreea
Grupa 305 Seria A
1 Banii au apărut ca o soluție la limitările schimbului direct , care necesită o dublă coincidență a nevoilor si de indivizibilitate. Prin intermediul banilor, schimbul economic a devenit mai eficient, eliminând necesitatea ca două părți să aibă nevoi complementare simultan. De exemplu, un profesor care dorește cărți nu mai trebuie să găsească un editor care să accepte lecții de economie în schimb; el poate folosi banii pentru a achiziționa cărți de la orice vânzător. Un alt exemplu reprezentativ este:Un fermier care are grâu și vinde carne trebuie să găsească pe cineva care are nevoie de grâu și oferă exact ce dorește el.
Moneda a permis calculul economic rațional și coordonarea complexă a diviziunii muncii si constituie unitatea de masura cardinala.Ea funcționează ca:
– Mijloc de schimb:plăți cu numerarul
– masura a valorii:pretul unui produs
– rezervă a valorii,de forma de conservare a valorii: depozite bancare
Principala funcție este mijlocul general de schimb
Un exemplu concret este:Aurul a devenit moneda marfa si are valoare intrinseca,fiind utilizabila inafara rolului sau de mijloc de schimb.De ex in prima jumatate a sec XX dolarul era numele dat prin definitie ca fiind exact 1/20 dintr o uncie de aur.
2 O scădere a ofertei de bani, în condiții caeteris paribus, va avea ca efect:a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
Deoarece PCB este invers proporțional cu nivelul preturilor :PCB:1/P in plus pretul banilor este determinat de raportul dintre cererea de bani si ofera de bani.Daca oferta scade,PCB creste.Reducerea masei monetareduce la scaderea cantitatii bunurilor daca exista mai putina moneda disponibila.Putem sa analizam aceasta evolutie conform vitezei de circulație a banilor ca este variabila,insa variaza in relatie directa cu M(of totala de bani):daca M scade v scade
M•v=P•Y
3 in perioada T0-T1 PCB scade cu 20%
PCB=1/0,8=1,25
=> ca P cresc cu 25%
v creste de 2 ori=> v=200%
Y creste cu 100% rezulta indicele Y=200%
Ponderea autoconsumului=25%
PCB scade cu 20% rezultata ca I PCB=80%
I P=125%
M•V=P•Y
M•200%=125%•200%
M•2=250%
M=125%
=> M creste de la 100% la 125% inseamna ca se inregistreaza o crestere de 25%
Raspuns corect d)creste cu 25%
4 r=25%
Rezervele bancare detin 25% ceea ce inseamna ca restul de 75% se creditează pentru îndeplinirea unei obligații fata de un partener comercial
m=1/r
m=1/r=1/0,25=4
Raspuns corect d)4
5 Bancile comerciale au capacitatea de a crea moneda prin acordarea de credite(raspuns corect b))
Exemplu:un client depune depozit in valoare de 1000 de lei dintre care se retine 10% rezerva obligatorie si restul de 90% acordand credite.Astfel se transforma numerarul in moneda scriptuala.Obligatia băncii este de a pastra un anumit procent de rezerve in conditiile in care clientii vor sa se re retraga.
Cei 900 de lei imprumutati sunt depusi la alta banca care retine 90 de lei si imprumuta 810 si asa mai departe
6 D=2.000 miliarde lei
Credite=1.800 miliarde lei
M=M/BM=numerar+depozite/numerar+rezerve=1/r=(n+1)/(n+r)
r=depozite-credite/depozite=200/2000=0,1
=>10
m=1/r=1/0,1=10
Masa monetara = depozit•m=2000•10=20.000 mld lei
=>delta M=20.000-2.000=18.000 mld lei
Raspuns corect:c)
7 Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, modificarea masei monetare atrage modificarea: a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale(raspuns corect)
Putem sa observam in lectie la teorie cantitativa a banilor reformulata aceasta explicatie in plus are ca principal element analiza cererii.
Pe termen lung modif masei monetare se manifesta in relatie direct proporționala doar cu preturile
Pe termen scurt monetaristii acorda o mare atentie impactului modificarii masei monetare in evolutia variabilelor economice iar productia totala se poate modifica in urma variatiei masei monetare pe termen scurt
8 M la un moment dat=10.000 mld u.m
Numerarul reprez 40% din M=0.4•10.000=4.000 mld u.m
D=100%-40%=60% rezulta ca D=10.000-4.000=6.000
Constituirea unor depozite suplimentare de 1.000 mld u.m
=>numerarul scade cu 1.000=4.000-1.000=3.000
depozitele credc cu 1.000=6.000+1.000=7.000
Deci daca numerarul scade atunci:4000-3.000/4.000•100=25%,raspuns corect e)
9 Nu este instrument al politicii monetare consumul guvernamental de bunuri si servicii(raspuns corect d) pentru ca consumul guvernamental se refera la deciziile guvernului privind ch si taxele iar banca centrala nu controleaza ch guvernamentale.
10 Intre iunie si august 2024, Banca Nationala a Romaniei a redus treptat rata dobanzii de politica monetara, de la 7% la 6,5% pe an. Scaderea a fost facuta in doua etape: in iulie a fost coborata la 6,75%, iar in august a ajuns la 6,5%. A fost prima reducere dupa o perioada mai lunga in care dobanda a ramas ridicata.
Motivul principal pentru aceasta decizie a fost scaderea inflatiei, care s-a intamplat mai repede decat se asteptau. De exemplu, in iunie 2024, inflatia a ajuns la 4,94%, mai jos decat prognoza, dupa ce in mai fusese 5,12%, iar in martie 6,61%. Aceasta scadere s-a datorat in special ieftinirii energiei (mai ales a gazelor naturale) si cresterii mai lente a preturilor alimentelor.
In aceste conditii, BNR a considerat ca este un moment potrivit sa relaxeze usor politica monetara, chiar daca mai exista incertitudini legate de cum va evolua economia in perioada urmatoare.
Reducerea dobanzii are ca scop principal stimularea economiei. Practic, imprumuturile devin mai accesibile, ceea ce poate incuraja consumul si investitiile din partea populatiei si a firmelor. De asemenea, cum dobanzile la depozite scad, unii investitori ar putea sa se orienteze spre alte optiuni, cum ar fi piata de capital.
Grupa 308B
1.Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient din cauza necesității unei duble coincidențe a dorințelor între părți. Moneda facilitează schimburile economice, permițând specializarea și diviziunea muncii. De exemplu, un agricultor poate vinde grâu și folosi banii obținuți pentru a cumpăra unelte, fără a fi nevoie de un schimb direct cu fierarul.
2.a)scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor.
deoarece eeducerea masei monetare duce la deflație și la aprecierea valorii banilor.
3. e)rămâne neschimbată deoarece conform ecuației cantitative a banilor M × V = P × Q, ajustările menționate se compensează, menținând masa monetară constantă.
4. D)4 deoarece multiplicatorul monetar se calculează ca inversul cotei rezervelor obligatorii: 1 / 0,25 = 4.
5. b)acordând credite deoarece prin acordarea de credite, băncile comerciale creează monedă scripturală, extinzând masa monetară.
6.b) 3.800 miliarde lei. Deoarece masa monetară totală este suma depozitului inițial și a creditelor acordate: 2.000 + 1.800 = 3.800 miliarde lei.
7.a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale, deoarece oe termen scurt, creșterea masei monetare poate stimula atât prețurile, cât și producția.
8. e) numerarul scade cu 25%. Deoarece dacă numerarul inițial este 4.000 mld. u.m. (40% din 10.000), depunerea a 1.000 mld. u.m. reduce numerarul la 3.000 mld. u.m., adică o scădere de 25%.
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii, deoarece consumul guvernamental este un instrument de politică fiscală, nu monetară.
10. Motivație: Scăderea inflației sub nivelul prognozat a permis BNR să reducă rata dobânzii de politică monetară. În iunie 2024, inflația anuală a coborât la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor .
Implicație: Reducerea ratei dobânzii de politică monetară a dus la scăderea dobânzilor pe piața interbancară, facilitând accesul la credit și stimulând activitatea economică. De exemplu, indicele ROBOR la 3 luni a coborât sub 6% .
Anton Cosmin Alexandru
Grupa 301 A
1) Banii au apărut pentru a înlocui trocul, care era ineficient deoarece necesita ca ambele părți să aibă exact ce își doreau una de la cealaltă. Moneda permite schimburi indirecte, facilitând comerțul și specializarea muncii.
Principala implicație economică este că banii permit calculul economic – adică exprimarea valorii bunurilor într-o unitate comună (preț), ceea ce ajută la luarea deciziilor raționale. De exemplu, oamenii pot compara prețuri, iar firmele își pot evalua costurile și profiturile.
2) a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
Când oferta de bani scade, iar restul condițiilor rămân neschimbate, sunt mai puțini bani în circulație. Asta duce la scăderea cererii și, implicit, a prețurilor bunurilor. În același timp, banii devin mai valoroși, deci „prețul banilor” crește.
3) e) rămâne neschimbată
M×V=P×Q
M1×V1=P1×Q1
M1×2V0=1.25P0×1.5Q0⇒M1×2V0=1.875×P0×Q0
M0×V0=P0×Q0
M1×2V0=1.875×M0×V0⇒M1= 1875/2xM0=0.9375xM0
Masa monetară scade cu 6,25%,
4) d) 4
Într-un sistem bancar cu o cotă a rezervelor obligatorii de 25%, multiplicatorul monedei scripturale se calculează cu formula:
Multiplicator =1/r
1/0,25=4
5) b) acordând credite
Băncile comerciale nu pot tipări bani, dar pot crea monedă scripturală (adică bani existenți în conturi) prin acordarea de credite. Când o bancă oferă un împrumut, suma este creditată în contul clientului și astfel intră în circuitul economic sub formă de monedă nouă.
6)r=200/2000=0,10
1/r=1/0.10=10
Masa monetara=Depozitulinițial×Multiplicator=2.000×10=20.000miliarde lei
Dacă depozitul inițial este 2.000 și masa monetară ajunge la 20.000, înseamnă că sporul este de 18.000 miliarde lei.
c) 18.000 mld. Lei
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
Potrivit teoriei cantitative a banilor în variantă dinamică, pe termen scurt, creșterea masei monetare duce la creșterea atât a prețurilor, cât și a producției, într-o relație directă. Pe termen lung, influențează doar nivelul prețurilor.
8)e) numerarul scade cu 25%
Numerar=0,40×10.000=4.000 miliarde u.m
Numerar nou=4.000−1.000=3.000 miliarde u.m.
1000/4000×100=25%
9)d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
Politica monetară este condusă de banca centrală și are ca instrumente: rata rezervelor obligatorii, operațiunile de piață deschisă și rata dobânzii. În schimb, consumul guvernamental de bunuri și servicii aparține politicii fiscale, fiind gestionat de guvern, nu de banca centrală.
10) În perioada iunie–august 2024, Banca Națională a României (BNR) a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5% pe an, în două etape: la 6,75% în iulie și apoi la 6,5% în august.
Motivația principală a fost ameliorarea semnificativă a perspectivei inflației. În iunie 2024, rata anuală a inflației a scăzut la 4,94%, sub nivelul prognozat, datorită ieftinirii energiei și alimentelor, precum și reducerii inflației de bază .
Implicarea principală a acestei decizii este relaxarea condițiilor monetare, menită să stimuleze activitatea economică. Prin scăderea dobânzii de referință, BNR transmite un semnal către bănci pentru a reduce costurile de creditare, facilitând astfel accesul la finanțare pentru populație și companii .
Această măsură reflectă o relaxare a politicii monetare, având ca scop susținerea creșterii economice într-un context de inflație în scădere.
seria A, grupa 302
1. Trocul presupunea faptul ca fiecare parte trebuia să aiba exact ceea ce cealalta isi dorea. Asadar au aparut banii, un intermediar general acceptat care a facilitat schimburile de bunuri. O principala implicatie economica a banilor este usurarea schimbului de bunuri, de exemplu: Un agricultor nu mai trebuie sa gaseasca un croitor care vrea grau pentru a primi haine, poate vinde graul pe bani si apoi cumpara haine; si cresterea eficientei economice, existenta monedei ajuta investitiile, economisirea și calculul economic
2. a) scăderea prețurilor bunurilor și creșterea prețului banilor
3.
4. d) 4
5. b) acordând credite
6. c) 18.000 mld. lei
7. a) pe termen scurt, în relație directă, atât a prețurilor cât și a producției totale
8. d) ponderea depozitului în numerarul disponibil este de 25%
9. d) consumul guvernamental de bunuri și servicii
10.
Dicoiaș Rareș
Seria A,Grupa 355
An III
1. Banii au aparut ca sa ne fie mai usor sa facem schimburi, adica in loc sa dam un produs pe altu, dam bani si primim ce ne trebuie. De exemplu cand cumparam ceva, dam bani si primim produsul, dar si satisfactia ca l-am luat. Banii mai pot fi folositi si pentru investitii sau pentru a pastra valoarea unor lucruri.
2.a) Cand sunt mai putini bani pe piata, adica oferta de bani scade, lumea are mai putini bani de cheltuit. Asta inseamna ca o sa se cumpere mai putin si preturile pot sa scada. Si totodata e mai greu sa iei bani cu imprumut, ca sunt mai putini disponibili si devin mai scumpi.
3.d) Ni se spune ca un produs costa 0,8 din cat costa inainte. Asta inseamna ca pretul a crescut cu 25%. In acelasi timp, productia s-a dublat si viteza banilor in economie s-a dublat si ea. Daca bagam toate astea in formula M × V = P × Y, rezulta ca masa monetara a crescut cu 25%.
4.d) Multiplicatorul banilor din banci se calculeaza cu formula 1 / cota rezervelor. Daca rezerva e de 25%, atunci 1 / 0,25 = 4. Deci banii circula de 4 ori mai mult decat rezervele.
5.b) Bancile pot sa dea credite si prin faptul ca „creeaza” bani in conturile oamenilor. Cand ofera un credit, practic pun banii direct in contul clientului, chiar daca banii aia nu existau fizic. Asa apare un depozit nou pe care clientul il poate folosi.
6.e) Daca rezerva e de 10%, multiplicatorul e 1 / 0,1 = 10. Asta inseamna ca la 2.000 miliarde lei creati, masa monetara totala ajunge la 20.000 miliarde lei. Daca masa monetara reala e de 1.800 miliarde, inseamna ca restul e „din aer”, adica bani care circula prin sistem dar nu au acoperire directa.
7.a) Conform teoriei banilor, cand se modifica masa monetara, se schimba si preturile si productia, cel putin pe termen scurt. Pentru ca banii in economie includ si banii cash dar si aia din conturi bancare.
8.e) Daca 40% din masa monetara e numerar (bani cash), atunci din 10.000 miliarde, 4.000 sunt cash. Restul de 6.000 sunt in banci. Daca numerarul scade cu 1.000, inseamna ca a scazut cu 25% fata de cat era la inceput (4.000).
9.d) Cheltuielile guvernului pe bunuri si servicii nu sunt parte din politica monetara. Politica monetara e ce face banca centrala, adica regleaza cati bani sunt pe piata si ce dobanda sa fie, ca sa tina sub control inflatia si economia.
Grupa 309, Seria B
1. Apariția monedei a constituit probabil una dintre cele mai mari binefaceri ale umanității.Existența banilor a deschis calea afirmării instituționale a diviziunii muncii,prin faptul că a dat naștere posibilității calculului economic. Avantajele utilizării banilor în comparație cu trocul sunt enorme.Prin intermediul banilor dispar obstacolele precum dubla coincidență a nevoilor.De exemplu în sistemul schimbului direct,un profesor de economie care își dorește anumite cărți trebuie să găsească un editor de carte care,la rândul său,să își dorească lecții de economie în schimbul cărților respective.Treptat prin schimburi repetate,oamenii înțeleg că unele bunuri sunt mai viabile decât altele și caută să realizeze tranzacții prin intermediul lor.
2.a, deoarece modificările apărute în cantitatea de bani nu pot afecta niciodată prețurile tuturor mărfurilor în același timp și cu aceeași intensitate.Astfel reducerea masei monetare duce la deflație adică scăderea prețurilor bunurilor și la creșterea prețului banilor.
3.d, deoarece
M*V=P*Y
IM=Ip*Iy/Iv
Ip=1/Ipcb*100= 1/80*100=125%
IM=125%*200%/200%=125%
125%-100%= 25% rezultă o creștere cu 25%
4.d, deoarece
m=1/r rezultă 1/0,25=4
5.b, deoarece băncile comerciale care formează sistemul bancar creează moneda scripturală prin acordarea de credite.
6.c, deoarece
Depozite=2.000
Rezerve=200
Credite=1.800
m=1/r= 1/0,1= 10
Rezerve=200
Credite=1.800
DeltaM=m*credite=10*1.800=18.000
7.a, deoarece teoria cantitativă a banilor în variantă dinamică presupune că viteza de circulație se modifică sub influiența cererii de bani,care se schimbă în funcție de evoluția unor determinanți extramonetari.Astfel modificarea masei monetare determină schimbarea pe termen scurt,în relație directă,atât a prețurilor cât și a producției totale.
8.e, deoarece
M=10.000
n=40% din 10.000
Depozit=1000
40/100*10.000=4.000
n=4.000-1.000=3.000
n=4.000-3.000/4.000= 1.000/4.000=0,25 =25%, rezultă numerarul scade cu 25%.
9.d, deoarece instrumentele de politică monetară sunt rata rescontului,operațiunile cu titluri de piașă deschisă adică politica de open market și rata rezervei obligatorii.Consumul guvernamental de bunuri și servicii este un instrument al politicii fisclae nu al politicii monetare.
10. În perioada iunie-august 2024,BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%. Principala motivație care a stat la baza reducerii ratei dobânzii de politică monetară este inflația care a continuat să se reducă în iunie 2024 la 4,94%, sub nivelul prognozat. Această scădere a fost determinată de diminuarea dinamicii inflației de bază.Având în vedere perspectivele inflației în raport cu prognoza precedentă, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară.Principala implicație a scăderii ratei dobânzii de referință o reprezintă stimularea economiei. Această măsură a fost percepută ca un semnal pozitiv pentru piețele financiare. O dobândă mai mică reduce costul împrumuturilor, încurajând investițiile și cheltuielile. Așadar BNR a fost nevoită să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, datorită scăderii inflației,această măsură având scopul de a stimula economia.