Lecția 2 – Modelul lui Keynes: venit, consum, economii, investiții
– importanța cererii agregate în macroeconomie: venit, consum și investiții
– limitele modelului economic keynesist: efectul de evicțiune și paradoxul economisirii
TEMA 2
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: joi, 2 aprilie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, argumentați dacă înclinația medie spre consum este: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală; b) constantă și mai mare decît înclinația marginală spre consum; c) egală cu înclinația marginală spre consum; d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decît înclinația marginală; e) nici una din variantele de mai sus.
2. Cât este înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei?
3. Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y. Să se determine pragul de ruptură al venitului.
4. Care va fi creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75: a) 150 miliarde lei; b) 240 miliarde lei; c) 190 miliarde lei; d) 320 miliarde lei; e) 1050 miliarde lei.
5. Dacă funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, investițiile planificate sunt 70 mld. lei, cheltuielile guvernului 65 mld., iar taxele sunt exprimate prin funcția T = 0,1Y. Determinați nivelul de echilibru al venitului și arătați care este soldul bugetului statului.
6. Economisirea este dată de relația S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este PIB-ul. Investițiile sunt 40 mld. u.m. iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: a) 160 mld. u.m.; b) 200 mld. u.m.; c) 360 mld. u.m.; d) 400 mld. u.m.; e) 500 mld. u.m..
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: a) fie inferioară ratei șomajului; b) nu se modifice; c) crească; d) scadă; e) fie superioară ratei șomajului. Argumentați răspunsul!
8. Analizați creșterea datoriilor publice în UE, în contextul crizei pandemice, și indicați care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei.
309 B
1.Inclinatia medie spre consum este a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
Funcția keynesistă a consumului este, de regulă:
C=CO+cy
C0=consum autonom
c=incinatia marginala spre consum
y=venitul
2. MPS=ΔYd/ΔS=50.000/10.000=0,2
MPC=1−MPS=1−0,2=0,8
raspuns corect=0,8
3.Pragul de ruptură apare când:
C=Y
Y=400+0,75Y
Y−0,75Y=400
0,25Y=400
Y=0,25/400=1600
4.Multiplicatorul este:
k=1/1−𝑀𝑃𝐶=1/1−0,75=1/0,25=4
Creșterea venitului:
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320
raspuns d)320 miliarde lei
5.Venitul de echilibru și soldul bugetului statului
Date:
C=35+0,8Y𝑑
I=70
𝐺=65
T=0,1Y
C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
Y=0,28/170=607,14
T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,71
SB=T−G=60,71−65=−4,29
soldul bugetului: 4,29 mld. lei adică deficit bugetar
venitul de echilibru:607,14 mld. lei
6. Determinarea PIB-ului
S=−40+0,25Y
I=40
ieșiri nete de capital =10
rezerve valutare constante
NX=NCO=10
S=I+NCO
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=0,25/90=360
Răspuns corect: c)360 mld. u.m.
7.Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă.
Adica
crește cererea de fonduri de împrumut;
apare concurență între stat și sectorul privat pentru aceleași resurse financiare;
în mod normal, rata dobânzii tinde să crească.
Acest fenomen este cunoscut drept efect de evicțiune („crowding out”), pentru că investițiile private pot fi descurajate de dobânzi mai mari.
Raspuns corect c)
8.Raportat la 2019, cele mai rapide creșteri ale datoriei publice în UE au fost înregistrate de:
Grecia: +25,1 puncte procentuale
Spania: +24,5 pp
Cipru: +24,2 pp
Italia: +21,2 pp
Franța: +18,1 pp
Socul pandemic a ridicat datoria publică în toate statele membre în 2020, iar chiar după reculul din anii următori, Comisia Europeană nota că raportul datorie/PIB al UE rămânea peste nivelul de dinaintea pandemiei: aproximativ 79% în 2019, cu un vârf de 92% în 2020, apoi în scădere spre circa 85% în 2022 și sub 83% în 2024, dar încă peste nivelul pre-COVID.
Talpos Giorgio
grupa 310
seria B
1.În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist
raspunsul: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
rezolvare: Funcția keynesistă a consumului este de tipul:
C=a+bY, unde a>0, 0<b<1
Înclinația marginală spre consum (MPC) = b(constantă)
Înclinația medie spre consum (APC) = C/Y=a/Y+b
Pe masura ce venitul crește, a/Yscade ⇒ APC scade și se apropie de MPC, dar rămâne mai mare decât MPC.
2. Cât este înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei?
raspuns: MPC = 0,8
3.Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y. Să se determine pragul de ruptură al venitului.
raspunsul:
y=1600
4.Care va fi creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75
raspunsul: d) 320 miliarde lei
5. Dacă funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, investițiile planificate sunt 70 mld. lei, cheltuielile guvernului 65 mld., iar taxele sunt exprimate prin funcția T = 0,1Y. Determinați nivelul de echilibru al venitului și arătați care este soldul bugetului statului.
raspunsul: Venit de echilibru: ≈ 607 mld. lei
Sold bugetar: deficit ≈ 4,3 mld. lei
6. Economisirea este dată de relația S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este PIB-ul. Investițiile sunt 40 mld. u.m. iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este
raspunsul : c) 360 mld. u.m.
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să
raspunsul: c) crește
justificare raspuns: Statul se împrumută pe piața internă crește cererea de bani
Presiune pe piața financiară dobânzile cresc
Acesta este efectul de crowding-out
8.Analizați creșterea datoriilor publice în UE, în contextul crizei pandemice, și indicați care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei.
rapsunsul: În timpul crizei COVID-19 (2020–2022):
statele au crescut masiv cheltuielile (sprijin firme, populație)
scădere venituri fiscale
datorii publice au crescut rapid
Cele mai mari creșteri (raportat la 2019):
Spania
Italia
Franța
Grecia
Portugalia
Creșteri procentuale foarte rapide (chiar dacă nivelul inițial era mai mic):
România
Ungaria
Cehia
Slovacia
Țările din sud aveau deja datorii mari, iar pandemia le-a amplificat
Țările din Europa Centrală și de Est au avut cele mai rapide creșteri relative
Bădoi Elena-Larisa
301 A
1. În modelul keynesist, funcția consumului este de forma C = a + bY, unde a > 0 și 0 < b < 1. Înclinația medie spre consum (APC = C/Y) scade pe măsură ce venitul crește, deoarece partea autonomă a consumului devine mai puțin semnificativă. Totodată, APC este mai mare decât înclinația marginală spre consum (MPC = b).
Răspuns:a)
2. MPC = ΔC / ΔY
Dar ΔS = 10.000 și ΔY = 50.000 → ΔC = ΔY – ΔS = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = 40.000 / 50.000 = 0,8
3. Pragul de ruptură este nivelul venitului pentru care C = Y:
Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 1600
4. Multiplicatorul investițional:
k = 1 / (1 – MPC) = 1 / (1 – 0,75) = 1 / 0,25 = 4
ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
Răspuns:d)
5. Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru: Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y ≈ 607,14
Nivelul taxelor: T = 0,1Y ≈ 60,71
Cheltuieli guvernamentale: G = 65
Sold bugetar = T – G = 60,71 – 65 = -4,29
Rezultă deficit bugetar de aproximativ 4,29 mld. lei.
6. Echilibru: S = I + ieșiri nete de capital
S = 40 + 10 = 50
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
Răspuns:c)
7. Când deficitul bugetar este finanțat prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă, crescând cererea de fonduri. Acest lucru duce la creșterea ratei dobânzii (efect de „crowding out”, adică descurajarea investițiilor private).
Răspuns:c)
8. În contextul crizei pandemice, datoria publică a crescut semnificativ în majoritatea statelor UE, ca urmare a creșterii cheltuielilor publice (sprijin pentru economie, sănătate) și scăderii veniturilor bugetare. Cele mai rapide creșteri ale datoriei publice față de 2019 s-au înregistrat în state precum Grecia, Italia, Spania și Franța, dar și în unele economii emergente din UE. Aceste creșteri reflectă impactul puternic al pandemiei asupra economiilor și măsurile fiscale expansioniste adoptate.
Dinu Mihai Damian
Grupa 305A
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală. In modelul keynesist exista un consum fix, independent de venit. Cand venitul creste, acest consum fix devine mai putin important, deci inclinatia medie scade dar ea ramane mai mare decat inclinatia marginala.
2. 50.000-10.000 = 40.000 ce rezulta -> 40.000/50.000 = 0.8 (80%)
3. Y=C. Y = 400 + 0,75Y -> 0,25Y = 400 unde Y = 1600
4. d) 320 miliarde lei. 1/(1-0,75) = 4, 4 x 80 = 320 miliarde lei.
7. c) creasca. Cand statul se imprumuta, creste cererea de bani ce duce la cresterea ratei dobanzii.
8. Cresterea datoriilor publice dupa pandemie au fost din cauza cresterea cheltuielilor ce au adus la un deficit ridicat. De aceea datoria a crescut in majoritatea tarilor UE.
Mirea Andrei Cristian-308 B
1. Înclinația medie vs. marginală spre consum
Funcția keynesistă a consumului este:
C=C_a+c^’ Y
Înclinația marginală spre consum (c’) = constantă
Înclinația medie:
c=C/Y=C_a/Y+c^’
Când venitul (Y) crește, C_a/Yscade ⇒ înclinația medie scade.
În plus, deoarece C_a/Y>0, rezultă:
c>c^’
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
2. Calcul înclinația marginală spre consum
Date:
ΔYd = 50.000
ΔS = 10.000
Știm că:
s^’=ΔS/ΔY=10.000/50.000=0,2
c^’=1-s^’=1-0,2=0,8
Răspuns: c’ = 0,8
3. Pragul de ruptură al venitului
Funcția:
C=400+0,75Y
La pragul de ruptură:
C=Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400⇒Y=1600
Pragul de ruptură: Y = 1600
4. Creșterea venitului (multiplicatorul investițiilor)
Formula:
K=1/(1-c^’ )=1/s^’
K=1/(1-0,75)=1/0,25=4
ΔY=K⋅ΔI=4⋅80=320
Răspuns: d) 320 miliarde lei
5. Venitul de echilibru + sold bugetar
Date:
C = 35 + 0,8Yd
Yd = Y − T
T = 0,1Y
I = 70
G = 65
Yd:
Yd=Y-0,1Y=0,9Y
C:
C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
Echilibru:
Y=C+I+G
Y=35+0,72Y+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170⇒Y≈607,14
Taxe:
T=0,1Y≈60,71
Sold bugetar:
SB=T-G=60,71-65=-4,29
✔️ Venit de echilibru: ≈ 607,14 mld. lei
✔️ Deficit bugetar: ≈ 4,29 mld. lei
6. Determinare PIB
Date:
S = -40 + 0,25Y
I = 40
Ieșiri capital = 10
Echilibru:
S=I+ie”ș” iri
-40+0,25Y=40+10
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=360
Răspuns: c) 360 mld. u.m.
7. Rata dobânzii și deficitul
Răspuns: c) crește
Explicație:
Guvernul se împrumută → crește cererea de credite
Pe piața creditului → cerere ↑ ⇒ dobânzi ↑
Acest fenomen este numit efect de evicțiune
8. Creșterea datoriei publice în UE (după pandemie)
În contextul crizei COVID-19:
guvernele au crescut cheltuielile (sănătate, sprijin firme)
veniturile fiscale au scăzut
rezultatul: creșteri rapide ale datoriei publice
Țări cu creșteri semnificative față de 2019:
Italia
Spania
Grecia
Franța
Portugalia
Motive:
economii afectate puternic de lockdown
sisteme de protecție socială extinse
nivel deja ridicat al datoriei înainte de pandemie
Dediu Vasile Cristian
Business si Turism – 304 A
1) Înclinația medie spre consum (APC) în modelul keynesist:
C = a + cY
APC = C/Y =( a+cY)/Y = a/Y+c
APC > MPC
APC = a/Y + c > c => a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
2) Calculul înclinației marginale spre consum (MPC)
MPC = ΔC / ΔYd
ΔYd = ΔC + ΔS
ΔYd = 50.000
ΔS = 10.000
ΔC = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = 40.000 / 50.000 = 0,8 => MPC = 0,8
3) Pragul de ruptură al venitului
C = 400 + 0,75Y
C = Y
Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400 / 0,25 = 1600 => Y = 1600
4) Creșterea venitului rezultată din spor investițional
ΔI = 80
MPC = 0,75
k = 1 / 1 – MPC
k = 1 / 1 – 0,75 = 1 / 0,25 = 4
ΔY = k x ΔI
ΔY = 4 x 80 = 320 => ΔY = 320 miliarde
5) Nivelul de echilibru al venitului + soldul bugetului
C = 35 + 0,8 Yd
I = 70
G = 65
T = 0,1 Y
Yd = Y – T = Y – 0,1 Y = 0,9 Y
C = 35 + 0,8 (0,9Y)
C = 35 + 0,72 Y
Y = C + I + G
Y = ( 35 + 0,72Y ) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28 = 607,14
Nivel de echilibru al venitului Y = 607,14 mld. lei
T = 0,1Y = 0,1 x 607,14 = 60,714
SB = T – C
SB = 60,714 – 65 = -4,286
Bugetul are deficit, deoarece T c) 360 mld u. m.
7) Deficitul bugetar finanțat prin datorie publică internă
c) crească
8) Datoriile publice în UE după pandemia COVID
În contextul crizei Pandemia de COVID-19:
statele au crescut masiv cheltuielile (sănătate, sprijin economic)
veniturile bugetare au scăzut
Cele mai mari creșteri ale datoriei (raportat la 2019):
Grecia
Italia
Spania
Franța
Creșteri rapide (dar de la niveluri mai mici):
România
Ungaria
Polonia
Concluzie:
toate statele UE au avut creșteri ale datorie
cele mai afectate: economiile deja îndatorate și cele cu măsuri fiscale expansive
Coșuleanu Ana-Maria
Grupa 304, seria A
1. Înclinația medie spre consum (APC) în modelul keynesist
În modelul lui John Maynard Keynes, funcția consumului este de forma:
C = a + bY
APC = C/Y = a/Y + b
MPC = b
Pe măsură ce venitul crește, a/Y scade, deci:
APC scade
și este mai mare decât MPC (pentru că include și a/Y)
Răspuns corect: a) descrescătoare și mai mare decât înclinația marginală
2. Înclinația marginală spre consum (MPC)
MPC = C/Y
Y = C+S => C = Y-S
ΔY = 50.000
ΔS = 10.000
C = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = 40.000/50.000 = 0,8
Răspuns: MPC = 0,8
3. Pragul de ruptură (break-even)
La pragul de ruptură:
C = Y
400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y => Y = 1600
Răspuns: Y = 1600
4. Creșterea venitului (multiplicatorul)
Multiplicatorul:
k = 1/1-MPC = 1/1-0,75 = 4
Y = k * I = 4 * 80 = 320
Răspuns: d) 320 miliarde lei
5. Venitul de echilibru + sold bugetar
C = 35 + 0,8Yd
Yd = Y – T
T = 0,1Y → Yd = 0,9Y
Consum:
C = 35 + 0,8 * 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170 => Y ≈ 607,14
Buget:
T = 0,1Y ≈ 60,71
G = 65
Sold = T – G = 60,71 – 65 = -4,29
Răspuns:
Venit ≈ 607,14 mld. lei
Buget: deficit ≈ 4,29 mld. lei
6. Determinarea PIB-ului
În echilibru (economie deschisă):
S = I + ieirinetedecapital
S = 40 + 10 = 50
Dar:
S = -40 + 0,25Y
-40 + 0,25Y = 50 => 0,25Y = 90 => Y = 360
Răspuns: c) 360 mld. u.m.
7. Datoria publică internă și rata dobânzii
Când statul se împrumută intern:
crește cererea de bani
apare efectul de „crowding out”
rezultatul:
rata dobânzii crește
Răspuns: c) crească
8. Datoria publică în UE după pandemie
În contextul crizei Pandemia de COVID-19:
statele au crescut masiv cheltuielile (sănătate, sprijin economic)
veniturile bugetare au scăzut
Cele mai mari creșteri ale datoriei (raportat la 2019):
Grecia
Italia
Spania
Franța
Creșteri rapide (dar de la niveluri mai mici):
România
Ungaria
Polonia
Concluzie:
toate statele UE au avut creșteri ale datorie
cele mai afectate: economiile deja îndatorate și cele cu măsuri fiscale expansive
Grupa 310
SERIA B
Petcu Andrei Mihnea
Ex. 1: Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală.
Argumentare: În modelul keynesist, funcția consumului este C = C0 + c*Y. Înclinația medie spre consum se calculează ca raportul C/Y = C0/Y + c. Cum C0 (consumul autonom) este un număr pozitiv, pe măsură ce venitul Y crește, fracția C0/Y scade, deci înclinația medie este descrescătoare. De asemenea, fiind egală cu C0/Y + c, ea va fi mereu mai mare decât “c”, care reprezintă înclinația marginală.
Ex. 2: Venitul suplimentar se împarte între consum suplimentar și economii suplimentare. Creșterea venitului = creșterea consumului + creșterea economiilor.
50.000 = creșterea consumului + 10.000, rezultă că a crescut consumul cu 40.000.
Înclinația marginală spre consum este raportul dintre sporul de consum și sporul de venit: 40.000 / 50.000 = 0,8.
Ex. 3: Pragul de ruptură este nivelul venitului unde consumul este exact egal cu venitul (iar economiile sunt zero).
Punem condiția Y = C.
Y = 400 + 0,75Y. Scădem 0,75Y din stânga și avem:
0,25Y = 400.
Y = 400 / 0,25 = 1600.
Ex. 4: Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
Multiplicatorul investițiilor este 1 / (1 – înclinația marginală). Adică 1 / (1 – 0,75) = 1 / 0,25 = 4. Creșterea venitului este pur și simplu sporul investițional înmulțit cu multiplicatorul: 80 * 4 = 320 miliarde.
Ex. 5: Mai întâi calculăm venitul disponibil: Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y.
Înlocuim în funcția consumului: C = 35 + 0,8*(0,9Y) = 35 + 0,72Y.
Condiția de echilibru e Y = C + I + G.
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65.
Y = 170 + 0,72Y.
0,28Y = 170. Venitul de echilibru Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei.
Pentru soldul bugetului statului facem diferența dintre taxe și cheltuielile guvernului (T – G). T = 0,1 * 607,14 = 60,71 mld.
Sold bugetar = 60,71 – 65 = -4,29 mld. lei (este un deficit bugetar).
Ex. 6: Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
Ieșirile nete de capital reprezintă diferența dintre economisire și investiții (S – I).
Deci S – I = 10, de unde rezultă S = I + 10.
Cum investițiile sunt 40, economisirea S = 40 + 10 = 50.
Înlocuim asta în funcția economisirii din enunț: 50 = -40 + 0,25Y.
90 = 0,25Y de unde Y = 90 / 0,25 = 360.
Ex. 7: Răspuns corect: c) crească.
Argument: Când statul acoperă deficitul prin datorie internă, emite titluri de stat pe piața internă, concurând practic cu sectorul privat pentru bani. Această cerere suplimentară de fonduri de împrumut din partea statului pune presiune pe piața financiară și determină creșterea costului banilor, adică a ratei dobânzii (efectul de evicțiune).
Ex. 8: În timpul pandemiei, datoriile publice din UE au crescut brusc pentru că guvernele au fost nevoite să facă cheltuieli masive în sănătate și pentru susținerea mediului de afaceri, în timp ce încasările la buget au scăzut din cauza blocajelor economice. Comparativ cu 2019, țările care au înregistrat cele mai rapide și mari creșteri ale ponderii datoriei în PIB au fost Grecia, Spania, Italia și Cipru. La ele datoria a sărit în medie cu peste 20 de puncte procentuale, fiind țări deja vulnerabile și puternic dependente de turism (sectorul cel mai lovit, ceea ce a dus la contracția severă a PIB-ului lor).
Seria B, Grupa 307
1. a) Deoarece in modelul keynesist, venitul creste iar consumul reprezinta o parte mai mica din venit,determinand sacderea inclinatiei medii, dar aceasta ramane totusi superioara inclinatiei marginale constante.
2. dVd=dC+dS
dVd=50.000 mld lei
dS= 10.000 mld lei
=> dC=dVd-dS= 50.000-10.000=40.000
c’= dC/dY= dC/dVd= 40.000/50.000=0,8
3.
C=Y
=> C=400+0,75Y => 400+0,75Y=Y
400=Y-0,75Y => 400=0,25Y => Y=400/0,25 => Y=1600
4. d) multiplicatorul investitiilor
k= 1/(1-c’) => k=1/(1-0,75) => k= 1/0,25=4
dY= k*dI= 4*80=320
5. Yd= C+I+G
C= 35+0,8Vd
I=70
G=65
Yd= Y-T=> Yd=Yd-0,1Yd= 0,9Yd
Yd=[ 35+0,8(0,9Yd)]+70+65
Yd=35+0,72Yd+135
Yd-0,72Yd=170 => 0,28Yd=170 => Yd=170/0,28= 607,14
SB=T-G
T=0,1*607,14=60,714 mld lei
SB= 60,714-65= -4,286 mld lei
Pt Yd=600
=> T= 0,1*600=600
SB= 60-65=-5 mld lei
nivelul de echilibru al venitului= 600 mld lei
Iar bugetul statului este de -5 mld lei ( deficit)
6. c)
S=I+NCO
S=-40+0,25Y
I= 40 mld lei
NCO=10 mld lei
S=40+10=50 mld lei
-40+0,25Y=50 => 0,25Y=90 => Y=90/0,25= 360
=> PIB=360
7. c)
Deoarece rata dobanzii creste, statul se imprumuta de pe piata interna, ceea ce duce la cresterea cererii de credite, iar in conditiile unei oferte relativ constante de bani, dobanda creste.
8.
In contextul pandemiei, datoriile publice in UE au crescut semnificativ, deoarece guvernele au majorat cheltuielile ( pentru sanatate si sprijin economic) si veniturile bugetare au scazut. Aceasta a dus la cresterea deficitelor bugetare acoperite prin imprumuturi, ceea ce a determinat cresterea datoriei publice. Cele mai rapide cresteri s-au inregistrat in statele puternic afectate economic precum Cipru,Italia si Spania.
Maros David Andrei
Grupa 308 B
1. a)
2.
c’ = 1 − s’
s’ = ΔS / ΔY = 10.000 / 50.000 = 0,2
⇒ c’ = 0,8
3.
Pragul de ruptură: C = Y
400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y
Y = 1600
4.
k = 1 / (1 − c’) = 1 / (1 − 0,75) = 1 / 0,25 = 4
ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
⇒ d) 320 miliarde lei
5.
Yd = Y − T = Y − 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8·0,9Y = 35 + 0,72Y
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y ≈ 607,14
T = 0,1Y ≈ 60,71
G = 65
Sold bugetar: T − G = 60,71 − 65 = −4,29 ⇒ deficit
6.
Echilibru: S = I + ieșiri nete
S = 40 + 10 = 50
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
⇒ c) 360 mld. u.m.
7. c) crească
8.
State cu creșteri rapide ale datoriei publice:
Spania, Italia, Franța, Grecia, Portugalia
Grupa 309B
Rezolvare:
1. a)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală
Argument: Înclinația medie spre consum scade cu venitul și este mai mare decât înclinația marginală spre consum, pentru că consumul autonom C0 reprezintă o pondere mai mare din venitul mic.
2. Rezolvare:
Venitul disponibil crește cu 50 000 mld. lei, economiile cu 10 000 mld. lei.
ΔC=ΔY−ΔS=50,000−10,000=40,000
MPC=ΔC/ΔY=40,000/50,000=0,8
3. Rezolvare:
Funcția consumului:
C=400+0,75Y
Echilibrium C = Y →
→ Y=400+0,75
Y−0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1600
Pragul de ruptura al venitului=1600
4. d)320 miliarde lei.
Rezolvare:
MPC = 0,75 ⇒ s = 1 – c = 0,25
Multiplicatorul investiției:
k=1/1-c=1/0,25=4
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320
5. Rezolvare:
C=35+08Yd
I=70
G=65
T=0,1Y
Yd=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Echilibru macroeconomic:
Y=C+I+G=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0,72Y+135
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14
Venitul de echilibru=607,14
Calc. venituri fiscale:
T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,71
Sold bugetar:
SB=T−G=60,71−65=−4,29
Nivelul venitului de echilibru=607,14 miliarde lei
Soldul bugetar:-4,29 miliarde lei (deficit)
6. c) 360 mld. u.m.
Rezolvare:
Determinarea PIB-ului(Y)
S=−40+0,25Y
I=40
𝐼Ieșirinetedecapital=10
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=90/0,25=360
PIB-ul este de 360 mld. u.m.
7. c)creste
Argument:
Finanțarea deficitului bugetar prin datorie publică internă determină creșterea cererii de fonduri pe piața financiară. Aceasta generează presiuni asupra ratei dobânzii, care tinde să crească. În consecință, investițiile private pot fi reduse, fenomen cunoscut ca „efect de evicțiune”.
8. Analiza:
În contextul pandemiei COVID‑19, majoritatea țărilor UE și-au crescut semnificativ datoriile publice față de 2019. Țări cu creșteri notabile includ:
Romania:– creștere de la ~42,4% din PIB în 2019 la ~53,1% în 2024
Finlanda:– ~72,8% → ~81,5%
Estonia:– ~9,7% → ~24%
Alte state UE au înregistrat majorări, dar aceste exemple se numără printre cele mai rapide creșteri ca pondere din PIB în perioada post‑2019.
grupa 304 Cucu Lucia
1.a)descrescatoare in raport cu venitul si mai mare decat inclinatia marginala
Keynes susține că, odată cu creșterea venitului, oamenii își sporesc consumul, dar nu în aceeași măsură în care crește venitul. Astfel, o parte tot mai mare din venitul total este direcționată către economisire, ceea ce determină scăderea ponderii consumului în totalul venitului.
2. ∆C=50000-10000=40000 mld.lei
c=40000/50000=0,8
3. C=400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
4. d)320 mld.lei
c+s=1
s=1-0,75
s=0,25 k=1/0,25=4
∆Y=k*∆I=4*80=320
5. Y=C+I+G
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)
C=35+0,72Y
Y=35+0,72+70+65
Y-0,72Y=35+70+65
0,28Y=170
Y=607,14 mld.lei
T=0,1Y=60,714 mld.lei
SB=60,714-65=-4,286 mld.lei
6. c)360 mld. u.m
S= -40+0,25Y
-40+0,25Y=40+10
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=360 mld.u.m
7. c)creasca
Finanțarea deficitului prin emisiune de titluri de stat crește cererea de capital pe piața fondurilor împrumutabile, fapt ce determină creșterea ratei dobânzii și, implicit, descurajarea investițiilor private prin efectul de evicțiune.
8.Cele mai rapide creșteri raportate la 2019 au fost localizate în zona mediteraneană (Grecia, Spania, Italia, Cipru) și în Franța, state unde șocul economic combinat cu intervenția masivă a statului a creat deficite bugetare record de peste 9-10% din PIB în anul 2020.
1.
a)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
-Relatia dintre venit si rata consumului (inclinatia medie) este inversa: orice crestere a venitului (Y) determina o scadere a ratei consumului (c)
2.
ΔY=50.000 mld. lei
ΔS=10.000 mld. lei.
s’= ΔY/ΔS = 10000/50000 =0,2
c’ + s’ = 1 => c’= 1 – 0,2 = 0,8
3.
C = 400 + 0.75Y
Pragul de ruptură reprezintă acel nivel al venitului care se transformă în totalitate în consum, deci economisirea este zero (S=0 sau C=Y)
Egalam funcția consumului cu venitul: Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400/0,25 = 1600 U.M
4.
ΔI=80 mld. lei
c’= 0,75
Ki = 1/s’
c’ + s’ = 1 => s’ = 1 – 0,75 = 0,25
Ki = 1/0,25 = 4
ΔY = Ki x ΔI = 4 x 80 = 320 miliarde lei.
d) 320 miliarde lei
5.
C = 35 + 0,8Yd
Ip = 70
G = 65
T = 0,1Y
Y = C + Ip + G
Y = 35 + 0,8(Y − 0,1Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,8(0,9Y) => Y = 170 + 0,72Y
Y − 0,72Y = 170 => 0,28Y = 170
Y = 170/0,28 = 607,14 miliarde lei
Soldul bugetar (Sb)
Sb = T − G = 0,1 x 607,14 − 65 = 60,714 − 65 = − 4,286 mld. lei (Deficit Bugetar)
6.
S = -40 + 0,25Y
I = 40
En = -10
La echilibru in economie deschisa: Y = C + I + G + En. O alta forma de exprimare a echilibrului (injectii = retrageri) este S = I + En
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 90/0,25 = 360
c) 360 mld U.M
7.
c) creasca
BICU STEFANIA ROXANA 302A
1. Înclinația medie spre consum
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Argumentare: În teoria lui Keynes, funcția consumului este $C=Ca+c’Y$.
Rata consumului (sau înclinația medie spre consum, notată cu $c$) se calculează ca raport între consum și venit: $c=\frac{C}{Y}$.
Înlocuind funcția, obținem $c=\frac{Ca}{Y}+c’$.
Deoarece consumul autonom ($Ca$) are mereu o valoare pozitivă, fracția $\frac{Ca}{Y}$ este de asemenea pozitivă, deci rata consumului ($c$) va fi întotdeauna mai mare decât înclinația marginală ($c’$).
Mai mult, pe măsură ce venitul ($Y$) crește, ponderea $\frac{Ca}{Y}$ scade matematic, determinând scăderea ratei consumului.
2. Înclinația marginală spre consum
Rezolvare:
Orice variație a venitului ($\Delta Y$) se distribuie între variația consumului ($\Delta C$) și variația economiilor ($\Delta S$).
Înclinația marginală spre economisire ($s’$) se determină cu formula $s’=\frac{\Delta S}{\Delta Y}$. Având $\Delta Y =$ 50.000 mld. lei și $\Delta S =$ 10.000 mld. lei, calculăm $s’ = \frac{10.000}{50.000} = 0,2$.
În matematicile keynesiste, între mărimea marginală spre consum și cea spre economisire există relația de bază $c’+s’=1$.
Prin urmare, $c’ = 1 – 0,2 = 0,8$.
Răspuns final: Înclinația marginală spre consum este 0,8.
3. Pragul de ruptură al venitului
Rezolvare:
Pragul de ruptură al venitului ($Yr$) reprezintă acel nivel în care venitul obținut se transformă în totalitate în consum, caz în care ecuația devine $C=Y$.
Prin egalarea funcției de consum cu venitul obținem:
$Y = 400 + 0,75Y$
$Y – 0,75Y = 400$
$0,25Y = 400$
$Y = 1600$
Răspuns final: Pragul de ruptură este 1600.
4. Multiplicatorul investițiilor și creșterea venitului
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
Rezolvare:
Variația venitului sub influența unei investiții se obține folosind principiul multiplicatorului investițiilor ($Ki$), a cărui formulă este $Ki=\frac{1}{s’}$.
Dacă înclinația marginală spre consum este $c’=0,75$, deducem că $s’ = 1 – 0,75 = 0,25$.
$Ki = \frac{1}{0,25} = 4$.
Creșterea venitului va fi $\Delta Y = Ki \cdot \Delta I$.
$\Delta Y = 4 \cdot 80 = 320$ miliarde lei.
5. Echilibrul venitului și soldul bugetului
Rezolvare:
Condiția de echilibru într-o economie cu sector guvernamental este $Y=C+Ip+G$.
Venitul disponibil ($Yd$) ia în calcul taxele ($T$), așadar $Yd=Y-T$.
$T = 0,1Y$, deci $Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y$.
Aducem funcția consumului în ecuație: $C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y$.
Substituim toate elementele în formula de echilibru a venitului:
$Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65$
$Y = 170 + 0,72Y$
$0,28Y = 170$
$Y = \frac{170}{0,28} \approx 607,14$ mld. lei.
Soldul bugetului statului reprezintă diferența dintre încasările din taxe și cheltuielile publice ($T – G$).
$T = 0,1 \cdot 607,14 = 60,714$ mld. lei.
Sold bugetar = $60,714 – 65 = -4,286$ mld. lei.
Răspuns final: Nivelul de echilibru al venitului este de 607,14 mld. lei, iar bugetul prezintă un deficit de 4,286 mld. lei.
6. Economie deschisă și PIB la echilibru
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
Rezolvare:
Într-un model de echilibru cu sector extern, resursele economisite în interior ($S$) trebuie să asigure finanțarea pentru suma investițiilor ($I$) și a ieșirilor nete de capital ($En$). Condiția devine $S = I + En$.
Introducem datele problemei în egalitate:
$-40 + 0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 50$
$Y = 200$
Atenție, la rezolvarea inițială a existat o eroare matematică în raționamentul din fundal pe care am corectat-o aici. $-40$ mutat peste egal devine $+40$, deci avem $0,25Y = 50 + 40 = 90$, de unde $Y = 360$.
7. Datoria publică internă și dobânda
Răspuns corect: c) crească.
Argumentare: Atunci când un stat utilizează datoria publică internă pentru a acoperi un deficit bugetar masiv, acesta devine un debitor redutabil care absoarbe o mare parte din fondurile disponibile pe piața financiară internă. Această cerere adițională de credite se adaugă la cererea deja existentă din sectorul privat, generând presiune. Conform principiilor clasice ale cererii și ofertei, creșterea cererii de credit atrage inevitabil după sine majorarea prețului acestuia, deci rata dobânzii va crește. Acest proces dă naștere fenomenului cunoscut sub numele de „efect de evicțiune” (crowding-out), statul sufocând sau scumpind practic accesul mediului privat la finanțarea investițiilor.
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul pandemiei
Pandemia de COVID-19 a exercitat presiuni extraordinare asupra bugetelor țărilor din Uniunea Europeană, provocând creșteri record ale deficitelor și ale datoriilor publice. Pe de o parte, statele membre au fost nevoite să declanșeze pachete masive de cheltuieli guvernamentale destinate susținerii sistemului medical, șomajului tehnic și subvenționării companiilor restricționate. Pe de altă parte, încasările fiscale s-au prăbușit natural pe fondul contracției economice (scăderea PIB-ului general în 2020).
Ca impact general, media datoriilor publice în Uniunea Europeană a „sărit” de la nivelul de aproximativ 77,5% din PIB la finele anului 2019, trecând rapid de borna de 90% din PIB până la sfârșitul anului 2020.
Potrivit datelor oficiale furnizate de Eurostat, țările care au înregistrat cele mai alerte și substanțiale avansuri ale indicatorului datorie guvernamentală (exprimate ca pondere procentuală în PIB între 2019 și 2020) au fost statele cu o expunere semnificativă la sectoarele închise complet (precum HoReCa/turism):
Grecia: a înregistrat cea mai mare prăpastie din Uniune, adăugând un plus de peste 25 de puncte procentuale.
Spania: o creștere uluitoare de aproximativ 24,5 puncte procentuale.
Cipru: o majorare abruptă de aproape 24,2 puncte procentuale.
Italia și Franța le-au urmat îndeaproape, raportând la rândul lor sporuri spectaculoase de peste 21, respectiv 18 puncte procentuale într-un singur an.
1.varianta a) corecta .Scade când crește venitul (din cauza lui a/Y)
este mai mare decât MPC (pentru că se adaugă acel a/Y pozitiv)
2.Venitul crește cu 50.000, iar economiile cresc cu 10.000.
Înclinația marginală spre economisire este 10.000:50.000 = 0,2.
Cum suma dintre înclinația marginală spre consum și cea spre economisire este 1, deci înclinația marginală spre consum este 0,8.
3.
La pragul de ruptură, venitul este egal cu consumul.
400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y
Y = 1600
Pragul de ruptură este 1600.
4.
Multiplicatorul este 1 / (1 – 0,75) = 4.
Creșterea venitului va fi 4 × 80 = 320.
Varianta corectă: d) 320 miliarde lei
5.
Venitul disponibil este 0,9Y.
Funcția consumului devine:
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibrul:
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y ≈ 607,14
Taxele sunt 0,1Y ≈ 60,71, iar cheltuielile statului sunt 65.
Rezultă un deficit bugetar de aproximativ 4,29 mld/ lei.
6.
Economisirea trebuie să fie egală cu investițiile plus ieșirile nete de capital: 40 + 10 = 50.
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
Varianta corecta este : c) 360 mld. u.m.
7.
Finanțarea deficitului prin împrumuturi interne duce la creșterea cererii de bani pe piață. În aceste condiții, rata dobânzii tinde să crească.
Varianta corectă : c)
8.
În perioada pandemiei, statele din UE au crescut puternic cheltuielile pentru a susține economia și sistemele de sănătate, iar acest lucru a dus la creșterea datoriilor publice.
Cele mai afectate au fost țările din sudul Europei, precum Grecia, Italia, Spania și Portugalia, dar și Franța. Acestea aveau deja datorii mari înainte de pandemie.
În același timp, unele țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, au avut creșteri rapide ale datoriei raportat la nivelul din 2019, chiar dacă porneau de la valori mai mici.
1.Analiza înclinației medii spre consum (c)
Răspuns corect: a)
Argumentare: Funcția consumului este C=C
a
+c
′
⋅Y.
Înclinația medie spre consum este c=
Y
C
=
Y
C
a
+c
′
.
Pe măsură ce venitul (Y) crește, raportul
Y
C
a
scade, deci c este descrescătoare.
Deoarece c=
Y
C
a
+c
′
, rezultă clar că c>c
′
(înclinația medie este mai mare decât cea marginală).
Calculul înclinației marginale spre consum
Date: ΔY=50.000; ΔS=10.000.
Pasul 1: Calculăm înclinația marginală spre economisire: s
′
=
ΔY
ΔS
=
50.000
10.000
=0,2.
Pasul 2: Folosim relația c
′
+s
′
=1⟹c
′
=1−0,2=0,8.
Răspuns: Înclinația marginală spre consum este 0,8.
Pragul de ruptură al venitului
Date: C=400+0,75Y.
Condiție: La pragul de ruptură, tot venitul se consumă, deci Y=C.
Y=400+0,75Y
Y−0,75Y=400⟹0,25Y=400
Y=
0,25
400
=1600.
Răspuns: Venitul corespunzător pragului de ruptură este 1600.
Creșterea venitului din sporul investițional
Răspuns corect: d)
Date: ΔI=80; c
′
=0,75.
Calcul multiplicator: k=
1−c
′
1
=
1−0,75
1
=
0,25
1
=4.
Calcul ΔY: ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320 miliarde lei.
5. Echilibrul venitului și soldul bugetar
Date: C=35+0,8Y
d
; I=70; G=65; T=0,1Y.
Pasul 1: Venitul disponibil Y
d
=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y.
Pasul 2: Ecuația echilibrului Y=C+I+G.
Y=35+0,8(0,9Y)+70+65
Y=170+0,72Y
0,28Y=170⟹Y≈607,14 mld. lei.
Pasul 3: Soldul bugetar (BS=T−G)
T=0,1⋅607,14=60,71 mld. lei.
BS=60,71−65=−4,29 mld. lei (Deficit).
Calculul PIB-ului (Economie deschisă)
Răspuns corect: c)
Date: S=−40+0,25Y; I=40; NX (Export net) =−10 (ieșirile de capital = investiții străine nete, în echilibru S−I=NX).
Condiție de echilibru: S=I+NX.
−40+0,25Y=40−10
−40+0,25Y=30⟹0,25Y=70
Y=
0,25
70
=280.
. Deficitul și rata dobânzii
Răspuns corect: c) crească
Argumentare: Când statul se împrumută de pe piața internă (emite titluri de stat), acesta intră în competiție cu sectorul privat pentru fondurile disponibile (economii). Această creștere a cererii de credite duce la creșterea prețului banilor, adică a ratei dobânzii. Fenomenul este cunoscut sub numele de “Crowding-out” (efect de evicțiune).
Datoria publică în UE (Context pandemic)
În contextul crizei COVID-19, statele membre au contractat datorii masive pentru a finanța schemele de suport (șomaj tehnic, sănătate).
Cele mai rapide creșteri: Țările cu o dependență mare de turism și servicii au fost cele mai afectate. Grecia, Italia, Spania și Franța au menținut niveluri record, însă creșteri extrem de rapide ale raportului datorie/PIB față de 2019 s-au observat în Cipru, Grecia și Italia.
România: A înregistrat de asemenea o creștere semnificativă, depășind pragul de 45-50% din PIB în perioada post-2019.
GHEORGHE DENISA MARINA – 306B
1. În modelul keynesist:înclinația medie spre consum (APC) scade odată cu venitul și este mai mare decât înclinația marginală (MPC) => a)
2. ΔYd = 50.000
ΔS = 10.000 → rezultă ΔC = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = {ΔC}/{ΔY} = {40.000}/{50.000} = 0,8
3.Când C = Y
400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y
Y = 1600
4. k = \{1}{1 – 0,75} = 4
ΔY = k \cdot ΔI = 4 \cdot 80 = 320 miliarde lei
5. C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y → Yd = 0,9Y
C = 35 + 0,8 \cdot 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y \aprox 607,14
Taxe:
T = 0,1Y \approx 60,7
Buget:
G – T = 65 – 60,7 \aprox 4,3
Venit: ~607
Deficit bugetar: ~4,3 mld. lei
6. PIB (economie deschisă)
Relație:
S = I + ieșiri nete de capital
-40 + 0,25Y = 40 + 10 = 50
0,25Y = 90
Y = 360 mld
7.Crește cererea de bani => crește dobânda
c) crească
8. Pandemia a dus la creșteri masive ale datoriei publice (cheltuieli + scădere venituri).
Cele mai mari creșteri relative au fost în țări deja vulnerabile.
Exemple: Italia,Spania,Grecia,Franța
Balan Lucian
Grupa 301 A BT
Exercițiul 1
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Argumentare:
• Înclinația medie spre consum (c) reprezintă raportul dintre consumul total și venit, fiind definită prin relația c = C / Y.
• Înlocuind funcția consumului C = Ca + c’Y , obținem formula c = Ca / Y + c’.
• Atunci când venitul (Y) crește, raportul Ca / Y scade, ceea ce determină scăderea ratei medii a consumului (c).
• Deoarece rata medie (c) se obține prin adunarea unui termen pozitiv (Ca / Y) la înclinația marginală (c’), rezultă că c va fi întotdeauna mai mare decât c’.
Exercițiul 2
Datele problemei:
• Creșterea venitului disponibil (Delta Yd) = 50.000 mld. lei.
• Creșterea economiilor (Delta S) = 10.000 mld. lei.
Rezolvare:
• Calculăm înclinația marginală spre economisire (s’): s’ = Delta S / Delta Y = 10.000 / 50.000 = 0,2.
• Știm că suma înclinațiilor marginale este egală cu unitatea: c’ + s’ = 1.
• Înclinația marginală spre consum (c’) este: c’ = 1 – 0,2 = 0,8.
Exercițiul 3
Datele problemei:
• Funcția consumului: C = 400 + 0,75Y.
Rezolvare:
• Pragul de ruptură al venitului (Yr) reprezintă acel nivel al venitului care este consumat în totalitate.
• La acest nivel, economisirea este nulă, deci C = Y.
• Y = 400 + 0,75Y.
• Y – 0,75Y = 400 => 0,25Y = 400.
• Y = 400 / 0,25 = 1600.
Exercițiul 4
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
Rezolvare:
• Sporul investițional (Delta Ip) = 80 mld. lei.
• Înclinația marginală spre economisire: s’ = 1 – c’ = 1 – 0,75 = 0,25.
• Multiplicatorul investițiilor (Ki) este: Ki = 1 / s’ = 1 / 0,25 = 4.
• Creșterea venitului (Delta Y) este: Delta Y = Ki * Delta Ip = 4 * 80 = 320 mld. lei.
Exercițiul 5
Datele problemei:
• C = 35 + 0,8Yd; Ip = 70 mld. lei; G = 65 mld. lei; T = 0,1Y.
Rezolvare:
• În modelul cu sector guvernamental, venitul de echilibru este: Y = (Ca – c’T + Ip + G) / s’.
• s’ = 1 – 0,8 = 0,2.
• Y = (35 – 0,8 * (0,1Y) + 70 + 65) / 0,2.
• 0,2Y = 170 – 0,08Y.
• 0,28Y = 170 => Y = 607,14 mld. lei.
• Soldul bugetului (SB) = Taxe (T) – Cheltuieli publice (G).
• SB = (0,1 * 607,14) – 65 = 60,71 – 65 = -4,29 mld. lei (deficit).
Exercițiul 6
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
Rezolvare:
• În economia deschisă, echilibrul se stabilește când economisirea (S) acoperă investițiile (Ip) și exportul net (En): S = Ip + En.
• Ieșirile nete de capital sunt egale cu exportul net (En = 10).
• Funcția economisirii: S = -40 + 0,25Y.
• -40 + 0,25Y = 40 + 10.
• 0,25Y = 90.
• Y = 90 / 0,25 = 360 mld. u.m.
Exercițiul 7
Răspuns corect: c) crească.
Argumentare:
• Acoperirea deficitului prin datorie publică presupune împrumuturi de pe piața creditului, ceea ce crește cererea de fonduri.
• O cerere de credit mai mare determină creșterea prețului creditului, reprezentat de rata dobânzii (d’).
• Creșterea ratei dobânzii reduce investițiile private, fenomen cunoscut sub numele de efect de evicțiune.
Exercițiul 8
Analiza creșterii datoriilor publice în UE în contextul crizei pandemice:
• Contextul crizei (2020): Spre deosebire de criza din 2009, căderea din 2020 a intervenit brusc și aproape uniform pentru toate statele UE, fiind rezultatul măsurilor de lockdown. Această criză a provocat un „salt exploziv” al deficitelor bugetare, transformând excedentele din 2019 în deficite de amploare necesare pentru a finanța intervenții precum șomajul tehnic și susținerea sistemului sanitar.
• Statele cu cele mai rapide creșteri (deteriorare agresivă): Cele mai rapide și agresive creșteri ale dezechilibrelor bugetare au fost înregistrate de majoritatea celor 27 de state membre UE (cu excepția a trei țări). În timp ce majoritatea Uniunii a cunoscut o deteriorare a soldului bugetar de peste 6 puncte procentuale față de anul 2019, doar România, Bulgaria și Suedia au avut o creștere a deficitului sub acest prag (aprox. 4,7 puncte procentuale în cazul României).
• Evoluția datoriei publice: În contextul pandemiei, numărul țărilor cu datorii publice mari (peste 90% din PIB) a crescut semnificativ. Statele care au înregistrat cele mai critice niveluri ale datoriei, depășind pragul de 120% din PIB, au fost Grecia, Italia și Portugalia. De asemenea, numărul țărilor care respectau criteriul de la Maastricht (datorie sub 60% din PIB) a devenit „excepția de la regulă” în 2020.
• Concluzie: Deși România a intrat în criză cu cel mai mare deficit bugetar din UE (4,4% în 2019), „viteza” de deteriorare a finanțelor publice a fost mult mai mare în restul statelor membre (cele 17 care aveau excedent în 2019), acestea trecând prin contracții economice de două cifre în perioada critică a lockdown-ului.
Grupa 332, seria A, restanta
1. C=C0 + c x Y
Inclinatia medie spre consum (APC) = C/Y = C0+c x Y/Y= C0/Y+c
C0 > 0 , Y >0 , C0/Y = strict pozitiv
APC + C0/Y + c>c, inclinatia medie este mai mare decat inclinatia marginala
Pe masura ce venitul Y creste, raportul C0/Y scade, apropiindu-se de zero. Acest lucru inseamna ca inclinatia medie spre consum APC este descrescatoare in raport cu venitul
Raspuns corect: a) descrescatoare in raport cu venitul si mai mare decat inclinatia marginala.
2. △Yd = △C+ △S
Sporul venitului △Yd= 50.000 mld lei
Sporul economiilor △S= 10.000 mld lei
Sporul consumului: △C= △Yd-△S= 50.000 – 10.000 = 40.000 mld lei
Inclinatia marginala spre consum reprezinta raportul dintre variatia consumului si variatia venitului :
c= △C/△Yd = 40.000/50.000=0.8
Inclinatia marginala spre consum este de 0.8 sau 80%
3. Pragul de ruptura reprezinta nivelul venitului la care economiile sunt nule. ( S=0). Acest lucru inseamna ca intregul venit este consumat. (Y=C)
Avem functia consumului= C= 400+0,75Y
Y= 400+0,75Y
Y- 0,75Y=400
0,25Y=400
Y= 400/0,25= 1600
Pragul de ruptura al venitului este de 1.600 u.m
4. Pentru a afla creșterea venitului ( ΔY), trebuie să calculăm multiplicatorul investițiilor (k), care arată cu cât crește venitul de echilibru la o creștere cu o unitate a investițiilor.
k=1/1-c
Stim ca c= 0,75
k = 1/1-0.75=0.25 1/0,25= 4
Creșterea venitului se calculează aplicând multiplicatorul la sporul investițional (ΔI=80 mld.):
ΔY=k x ΔI=4x 80=320 miliarde lei
Raspuns corect: d) 320 miliarde lei
5. C=35 + 0,8 Yd
I= 70 mld lei
G= 65 mld lei
T= 0.1 Y
Yd= Y-T = Y – 0,1Y = 0,9 Y
Inlocuim Yd in functia consumului
C= 35+ 0,8(0,9y)= 35+0,72y
Conditia de echilibru macroeconomic ( Y= C+I+G)
Y= (35+0,72Y) +70+65
Y= 170+0,72Y
Y-0,72Y+170
0,28Y=170
Y+170/0,28= 607,14 mld lei
Soldul bugetar = T-G
T=0,1 x 607,14 = 60,71 mld lei
SB+ 60,71-65= -4,29 mld lei
Deoarece T<G, bugetul statului inregistreaza un deficit de aproximativ 4,29 mld lei
6. Într-o economie deschisă, relația fundamentală dintre economisire (S), investiții (I) și ieșirile nete de capital (NCO / exportul net) este: S= I+ NCO
S= -40 +0,25Y
I=40
NCO=10
-40+0,25Y=40+10
0,25Y=90
Y= 90/0,25= 360 mld u.m
Raspuns corect: c) 360 mld u.m
7. Raspuns corect c) creasca
Atunci când statul înregistrează un deficit bugetar și îl acoperă prin emiterea de datorie publică internă (vinde titluri de stat / obligațiuni), el împrumută bani de pe piața financiară internă. Acest lucru echivalează cu o creștere a cererii de fonduri împrumutabile. Oferta de fonduri rămânând (cel puțin inițial) neschimbată, creșterea cererii de capital duce la creșterea prețului banilor, adică a ratei dobânzii. Acest fenomen macroecomomic este cunoscut sub numele de efect de evicțiune (crowding-out effect), prin care împrumuturile masive ale statului scumpesc creditul pentru sectorul privat, descurajând investițiile private.
8. În contextul crizei pandemice de COVID-19 (2020-2021), datoriile publice în Uniunea Europeană au crescut abrupt. Explicația este una cu dublu sens: pe de o parte, guvernele au fost nevoite să facă injecții masive de capital în economie (scheme de șomaj tehnic de tip Kurzarbeit, cheltuieli uriașe în sănătate, subvenții pentru companii), iar pe de altă parte, veniturile fiscale s-au prăbușit din cauza lockdown-urilor și a contracției economice. Conform Eurostat, datoria publică medie în UE a urcat de la aproximativ 77,5% din PIB în 2019, la peste 90% la sfârșitul lui 2020.
Raportat la anul de referință 2019, statele membre care au înregistrat cele mai rapide și abrupte creșteri ale ponderii datoriei publice în PIB (în puncte procentuale) au fost statele sudice sau cu dezechilibre fiscale preexistente, în special:
Grecia: A avut cea mai mare creștere nominală a ponderii (aproximativ +25 puncte procentuale), datoria trecând de 200% din PIB în apogeul crizei.
Spania: A înregistrat o creștere masivă de peste +20 de puncte procentuale, datoria publică depășind 120% din PIB.
Italia: Deja puternic îndatorată, a suferit un șoc sever, ponderea datoriei adăugând peste +21 puncte procentuale, ajungând la peste 155% din PIB.
Cipru și Franța: Au raportat, de asemenea, salturi uriașe de aproximativ +18 puncte procentuale în primii ani ai pandemiei.
Mihaila Vanessa Alexandra, grupa 308 B
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
2. MPC = 0,8
3. C=Y
Y=400+0,75Y
Y−0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
4. d) 320 miliarde lei
5. Venit de echilibru = 607 mld. lei
Buget: deficit = 4,3 mld. lei
6. c) 360 mld. u.m.
7. c) crească
Când statul se împrumută din interiorul țării,crește cererea de bani pe piață. Dacă cererea crește și banii sunt limitați, dobânzile cresc
8. În contextul crizei COVID-19, toate statele UE au crescut datoria publică deoarece
aveau cheltuieli sanitare și doreau sprijin economic. Statele care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu 2019, au fost Grecia, Italia, Spania și Franța.
Miron Flavius
308-B
1. C = a + bY, unde:
b = înclinația marginală (MPC)
APC = C / Y
APC = (a/Y) + b
→ când Y crește, a/Y scade → APC scade
APC este descrescătoare în raport cu venitul
și mai mare decât MPC (pentru că a/Y > 0)
RASPUNS:a)
2. ΔY = 50.000
ΔS = 10.000
ΔC = ΔY − ΔS = 50.000 − 10.000 = 40.000
MPC = ΔC / ΔY = 40.000 / 50.000 = 0,8
RASPUNS=0,8
3. C = 400 + 0,75Y
La prag: C = Y
Y = 400 + 0,75Y
Y − 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 1600
RASPUNS=1600
4. MPC = 0,75
k = 1 / (1 − MPC) = 1 / 0,25 = 4
ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
RASPUNS=320 miliarde lei
5. C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y → Yd = Y − 0,1Y = 0,9Y
I = 70
G = 65
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y − 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y ≈ 607,14
Sold bugetar:
T = 0,1Y = 60,714
G = 65
Sold = T − G = 60,714 − 65 ≈ −4,29
DEFICIT BUGETAR
6. S = −40 + 0,25Y
I = 40
Ieșiri capital = 10
Echilibru: S = I + ieșiri capital
−40 + 0,25Y = 40 + 10
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
RASPUNS c) 360 mld. u.m
7. Statul se împrumută de pe piața internă → crește cererea de bani
Mai mulți bani ceruți → dobânda crește
Răspuns: c) crească
8. criza → scade venitul
statul crește cheltuielile (G)
apar deficite → datorie publică ↑
Cele mai afectate sunt:
economiile deja vulnerabile
cele cu deficit mare inițial
Italia
Spania
Grecia
Franța
aveau deja datorii mari
au crescut puternic cheltuielile în pandemie.
Radu Alexandru 308 B
1. a)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decat înclinația marginală.
Daca ne uitam la una din formulele lui keynes, avem C=C0 +c’Y iar C0 este mai mare > decat 0 C0>0, 0 este consumul autonom si c’ este inclinatia marginala spre consum. Pe masura ce venitul creste raportul devine descrescator, astfel varianta corecta este a).
2. Delta Y+50.000 mld lei| Delta S+10.000 mld lei
Delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000mld lei
c’ = Delta Y/Delta C = 40.000/50.000 = 0.8 (inclinatia marginala spre consum)
3. Y= 400 + 0,75 Y | Y= 0,75Y=400 ; 1,75 Y =400 Y=400/1,75=228,57 (prag ruptura al venitului)
4. d) 320 mld lei
k= 1/1-c’ = 1/1-0,75 = 1/0,25 = 4 | 4*80 = 320 (mld lei)
5. C= 35+0,8 Yd (0,9Y) =35 +0,72 Y
Y= 35+0,72Y + 70+65
Y- 0,72Y =170
0,28Y = 170 => Y = 170/0,28= 607,14 mld lei
T=0,1*607,14=60,714
6. C) 360 mld u.m.
-40+0,25Y-40=10 ; 0,25Y-80=10 ; 0,25Y=90 ; Y=90/0,25 =360 mld u.m.
7. c) creasca
Daca deficitul de la buget se acopera prin datorie publica interna, statul se va imprumuta de pe piata financiara interna. Cererea titlurilor de stat si actiuniilor de acest tip creste. Aceasta crestere de cerere de bani continua sa urca si va pune presiune pe bani , fapt care duce la cresterea ratei dobanzii.
8. Pandemia a afectat toata planeta, oamenii au intrat intr-o criza mondiala si din cauza acestui fapt multe guverne au recurs la imprumuturi pentru a cumpara echipamente medicale si cai de preventie a raspandirii bolii. In Europa , aparent, tariile sudice au inregistrat cea mai mare crestere a datoriei publice deoarece acestea erau dependente de sectorul turism si servicii iar in timpul pandemiei evident era interzis sa te plimbi de buna voie. Italia, Spania , Franta si Grecia sunt cele care au suferit cel mai mult , toate sarind de pragul de 115%-120%~ din PIB doar in primul an de criza.
Corbu Ariana-Gabriela,304A
1. Răspuns: a. În teoria keynesistă, înclinația medie spre consum poate fi evidențiată prin formula: c = C / Y = (Ca + c`Y) / Y = Ca / Y + c`. Astfel putem deduce că înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală (c > c`). De asemenea, potrivit teoriei keynesiste, înclinația medie este descrescătoare în raport cu venitul. Deoarece c = Ca / Y + c`, atunci când Y crește, raportul Ca / Y scade, deoarece consumul autonom este constant. Astfel, înclinația medie spre consum (c) este descrescătoare atunci când venitul crește.
2. Rezolvare: s` = ΔS/ΔY, deci s` = 10.000/50.000 = 0,2 c` = 1 – s` = 1 – 0,2 = 0,8 Astfel, atunci când venitul disponibil crește cu o unitate, consumul crește cu 0,8 unități.
3. Pragul de ruptură al venitului reprezintă acel nivel al venitului pentru care economisirea este zero, situație în care consumul egalează venitul ( C = Y). Y = 400 + 0,75Y, deci Y – 0,75Y = 400, de unde rezultă 0,25Y = 400 Astfel, Y = 400 / 0,25, deci Y = 1.600
4. Răspuns d. Ki = 1/ s` = 1/(1-c`), deci Ki = 1/(1-0,75), de unde rezultă Ki = 1/0,25, deci Ki = 4 Interpretare: la o creștere a investițiilor cu o unitate, venitul crește cu 4 unități. În acest sens, pentru a afla creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde, trebuie să înmulțim multiplicatorul investițiilor cu 80. Astfel, o creștere a investițiilor cu 80 miliarde lei conduce la o majorare a venitului cu 320 miliarde lei.
5. Rezolvare: aplicăm condiția de echilibru macroeconomic (Oag = Cag), de unde obținem ecuația venitului de echilibru. Astfel, Y = C + I + G; înlocuind obținem: Y = 35 + 0,8 Yd + 70 + 65 = 170 + 0,8 Yd Dacă T = 0,1 Y, rezultă că Yd = Y – T = Y – 0,1 Y = 0,9 Y Înlocuind Yd cu 0,9 Y, obținem: Y = 170 + 0,8 (0,9 Y) = 170 + 0,72 Y Așadar, Y – 0,72Y = 170, deci 0,28 Y = 170, de unde Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei. Soldul bugetar este dat de diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetare, astfel T – G = 0,1Y – 65 = 60.71 – 65 = – 4,28 Spunem astfel că bugetul statului înregistrează un deficit de 4,28 mld lei.
6. Rezolvare: Ieșirile de capital din economie reflectă excedentul de economisire peste nivelul realizat al investițiilor. Astfel: S – I = 10 mld. u.m., deci S – 40 = 10, de unde rezultă că S = 50 Inlocuim în funcția economisirii, de unde rezultă: 50 = -40 + 0,25Y Astfel, 0,25Y = 90, deci Y = 90 / 0,25, deci Y = 360 mld.
7. Răspuns: c. Argumentarea răspunsului se bazează pe ceea ce semnifică “efectul de evicțiune”. Conform acestuia, atunci când deficitul bugetar se acoperă prin împrumuturi pe piața internă – adică prin datorie publică internă, atunci va avea loc creșterea cererii
de credit și, deci, creșterea prețului creditului, care este rata dobânzii. Astfel, o creștere a ratei dobânzii va afecta negativ nivelul investițiilor private, ceea ce arată manifestarea efectului de evicțiune.
1. Răspuns: a. În teoria keynesistă, înclinația medie spre consum poate fi evidențiată prin formula: c = C / Y = (Ca + c`Y) / Y = Ca / Y + c`. Astfel putem deduce că înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală (c > c`). De asemenea, potrivit teoriei keynesiste, înclinația medie este descrescătoare în raport cu venitul. Deoarece c = Ca / Y + c`, atunci când Y crește, raportul Ca / Y scade, deoarece consumul autonom este constant. Astfel, înclinația medie spre consum (c) este descrescătoare atunci când venitul crește.
2. Rezolvare: s` = ΔS/ΔY, deci s` = 10.000/50.000 = 0,2 c` = 1 – s` = 1 – 0,2 = 0,8 Astfel, atunci când venitul disponibil crește cu o unitate, consumul crește cu 0,8 unități.
3. Pragul de ruptură al venitului reprezintă acel nivel al venitului pentru care economisirea este zero, situație în care consumul egalează venitul ( C = Y). Y = 400 + 0,75Y, deci Y – 0,75Y = 400, de unde rezultă 0,25Y = 400 Astfel, Y = 400 / 0,25, deci Y = 1.600
4. Răspuns d. Ki = 1/ s` = 1/(1-c`), deci Ki = 1/(1-0,75), de unde rezultă Ki = 1/0,25, deci Ki = 4 Interpretare: la o creștere a investițiilor cu o unitate, venitul crește cu 4 unități. În acest sens, pentru a afla creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde, trebuie să înmulțim multiplicatorul investițiilor cu 80. Astfel, o creștere a investițiilor cu 80 miliarde lei conduce la o majorare a venitului cu 320 miliarde lei.
5. Rezolvare: aplicăm condiția de echilibru macroeconomic (Oag = Cag), de unde obținem ecuația venitului de echilibru. Astfel, Y = C + I + G; înlocuind obținem: Y = 35 + 0,8 Yd + 70 + 65 = 170 + 0,8 Yd Dacă T = 0,1 Y, rezultă că Yd = Y – T = Y – 0,1 Y = 0,9 Y Înlocuind Yd cu 0,9 Y, obținem: Y = 170 + 0,8 (0,9 Y) = 170 + 0,72 Y Așadar, Y – 0,72Y = 170, deci 0,28 Y = 170, de unde Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei. Soldul bugetar este dat de diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetare, astfel T – G = 0,1Y – 65 = 60.71 – 65 = – 4,28 Spunem astfel că bugetul statului înregistrează un deficit de 4,28 mld lei.
6. Rezolvare: Ieșirile de capital din economie reflectă excedentul de economisire peste nivelul realizat al investițiilor. Astfel: S – I = 10 mld. u.m., deci S – 40 = 10, de unde rezultă că S = 50 Inlocuim în funcția economisirii, de unde rezultă: 50 = -40 + 0,25Y Astfel, 0,25Y = 90, deci Y = 90 / 0,25, deci Y = 360 mld.
7. Răspuns: c. Argumentarea răspunsului se bazează pe ceea ce semnifică “efectul de evicțiune”. Conform acestuia, atunci când deficitul bugetar se acoperă prin împrumuturi pe piața internă – adică prin datorie publică internă, atunci va avea loc creșterea cererii
de credit și, deci, creșterea prețului creditului, care este rata dobânzii. Astfel, o creștere a ratei dobânzii va afecta negativ nivelul investițiilor private, ceea ce arată manifestarea efectului de evicțiune.
Nicolae Mihai-Sebastian
Grupa: 309B
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
APC = YC = Ya + b
APC = Ya + b>b = MPC
deci APC este mai mare decât MPC.
2. MPS = ΔY/ΔS
MPS = 50.000/10.000 = 0,2
MPC = 1− 0,2 = 0,8
Înclinația marginală spre consum este 0,8 (adică 80%)
3. C = 400 + 0,75Y
Y = 400 + 0,75Y
Y − 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400/0,25 = 1600
Pragul de ruptură al venitului este 1.600 u.m.
4. k = 1/1 – MPC
k = 1/1 – 0,75 = 1/0,25 = 4
ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
d) 320 miliarde lei
5. Y = C + I + G
T = 0,1Y
Yd = Y − T = Y − 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8Yd = 35 + 0,8 ⋅ 0,9Y = 35 + 0,72Y
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y − 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y ≈ 607,14 mld. lei
T = 0,1Y = 0,1 ⋅ 607,14 ≈ 60,71
G = 65
SB = T − G = 60,71 − 65 = −4,29
Bugetul înregistrează un deficit de aproximativ 4,29 mld. lei.
6. S = I + ieșiri nete de capital
S = −40 + 0,25Y
I = 40
NCO = 10
S = I + NCO
−40 + 0,25Y = 40 + 10
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
c) 360 mld. u.m.
7. c) crească
Finanțarea deficitului bugetar prin împrumut intern tinde să majoreze rata dobânzii.
8. În comparație cu 2019, cele mai rapide creșteri ale datoriei publice în contextul pandemiei s-au înregistrat în special în:
Italia,
Spania,
Franța,
Portugalia,
România,
Polonia,
Ungaria.
Creșterea datoriei a fost rezultatul politicilor fiscale expansioniste necesare pentru stabilizarea economiei și protejarea populației, dar a generat și provocări privind sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu în UE.
Seria A
Grupa 305
1.
a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
În modelul keynesist, consumul are forma:
C = C0 + cY, unde există un consum autonom C0 (adică oamenii consumă ceva chiar și fără venit). Din cauza acestui consum autonom, la venituri mici, consumul reprezintă o parte mare din venit, deci înclinația medie spre consum (C/Y) e mare. Pe măsură ce venitul crește, partea fixă C0 contează tot mai puțin, deci înclinația medie scade. În același timp, înclinația marginală rămâne constantă. Iar pentru că există acel consum autonom, înclinația medie este mereu mai mare decât cea marginală.
2.
∆Y = ∆C + ∆S
∆Y = 50000
∆S = 10000
∆C = 50000 – 10000 = 40000
c = ∆C/∆Y = 40000/50000 = 0,8
3.
C = 400 + 0,75Y
Y = C
Y = 400 + 0,75Y
Y − 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400/0,25 = 1600
4. Ki = 1/(1-c)
c = 0,75
Ki = 1/(1 − 0,75) = 1/0,25 = 4
ΔY = Ki × ΔI = 4 × 80 = 320 miliarde lei
d) 320 miliarde lei
5.
C = 35 + 0,8Yd
Yd = Y − T
T = 0,1Y
Yd = Y − 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8 · 0,9Y = 35 + 0,72Y
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y − 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170/0,28 ≈ 607,14 mld lei
T = 0,1Y = 0,1 × 607,14 ≈ 60,71 mld lei
G = 65 mld lei
Sold = T − G = 60,71 − 65 ≈ −4,29 mld lei
6. NX = 10
S = I + NX
S = -40 + 0,25Y
I = 40
NX = 10
S = 40 + 10 = 50
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 90/0,25 = 360
c) 360 mld u.m
7. c) crească
Când statul acoperă deficitul prin împrumuturi interne, el „concurează” cu firmele și populația pentru aceiași bani disponibili în economie.
Acest lucru duce la o cerere mai mare de bani (de capital), iar când cererea crește, „prețul” banilor (adică dobânda) tinde să crească.
8.
Creșterea datoriilor publice în UE în timpul pandemiei COVID-19 a fost generalizată și destul de puternică, din două motive principale: statele au crescut cheltuielile (sănătate, sprijin pentru firme și populație);
în același timp, economia a încetinit (PIB mai mic, ceea ce a ridicat raportul datorie/PIB). La nivelul zonei euro, datoria publică a crescut cu aproximativ 14 puncte procentuale din PIB față de 2019, ajungând aproape de 100% în 2020–2021.
Pe baza datelor și analizelor economice:
– Creșteri foarte mari
Italia → una dintre cele mai afectate țări; datoria a crescut cu aprox. +29,5 pp din PIB
Spania → creștere de aprox. +27 pp
Acestea au avut creșteri rapide din cauza impactului sever al pandemiei și a măsurilor fiscale masive.
– Creșteri semnificative (dar mai moderate)
Franța și Germania → creșteri importante (ex: Germania ~+10 pp în 2020)
Polonia → creștere mai mică, dar tot vizibilă
– Țări cu datorii deja mari (dar nu neapărat cele mai rapide creșteri)
Grecia și Italia aveau deja niveluri foarte ridicate înainte de pandemie, deci au rămas în top ca nivel total.
În contextul pandemiei, toate statele UE au înregistrat creșteri ale datoriei publice, dar cele mai rapide creșteri față de 2019 s-au observat în special în Italia și Spania, urmate de Franța și Germania. Creșterea a fost determinată de majorarea cheltuielilor publice și de scăderea activității economice.
Anul 2
Grupa 334
Seria A
1. a) descrescătoare și mai mare decât înclinația marginală spre consum
Când venitul crește, consumul crește mai lent, deci înclinația medie spre consum scade. Din cauza existenței consumului de bază, înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală.
2. Delta Y = 50.000 mld. lei
Delta S = 10.000 mld. lei
Delta C = Delta Y – Delta S
Delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000
c’ = 40.000:50.000= 0,8
3. C = 400 + 0,75Y
C = Y
Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 1600
4.d) 320 miliarde lei
k=1:(1-0,75)
k=4
Delta Y = kxDelta I
Delta Y = 4×80
Delta Y = 320
5. Funcția consumului:
C = 35 + 0,8Yd
Yd = Y − T, iar T = 0,1Y
Yd = 0,9Y
C = 35 + 0,8·0,9Y
C = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y =607 mld. lei
Sold bugetar:
T = 0,1Y =60,7
SB = T − G
SB = 60,7 − 65 = −4,3
6.c) 360 mld. u.m.
50 = -40 + 0,25Y
90 = 0,25Y
Y = 360
7.c) crească
Când statul se împrumută pe piața internă:
crește cererea de bani pentru împrumuturi
statul concurează cu sectorul privat pentru capital
8. Criza provocată de pandemia COVID-19 a determinat guvernele din Uniunea Europeană să adopte măsuri economice și sociale extinse pentru a sprijini sistemele de sănătate, companiile și populația. Aceste intervenții au dus la creșterea cheltuielilor publice și, implicit, la majorarea rapidă a datoriilor publice în majoritatea statelor membre.
Comparativ cu anul 2019 (perioada de dinaintea pandemiei), unele țări au înregistrat creșteri mai accelerate ale raportului datorie publică/PIB. Printre statele unde datoria a crescut cel mai mult se numără Spania, Franța, Italia și Grecia, dar și unele economii din Europa Centrală și de Est, precum România și Polonia.
Creșterea a fost determinată în principal de:
programe de sprijin pentru economie și locuri de muncă;
scăderea activității economice în perioada lockdown-urilor;
creșterea deficitelor bugetare pentru finanțarea măsurilor anticriză.
Astfel, pandemia a accelerat acumularea datoriei publice în UE, iar în unele state nivelul acesteia a depășit sau s-a apropiat de 100% din PIB.
Drăghiciu Valentina Seria A Grupa 305
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală, deoarece între venit şi rata consumului se manifestă o relaţie inversă: orice creştere a venitului antrenează o creştere a consumului, însă într-o mai mică măsură decât creşterea venitului, ceea ce face ca rata consumului să scadă.
2. c’= ∆C/∆Y
ΔC=ΔY-ΔS=50.000-10.000=40.000
c’=40.000/50.000=0,8
înclinația marginală spre consum este de 80%
3. Y=C+S dar nu ni se spune nimic despre economisiri, așa că formula o să fie Y=C
C= Ca+c’Y din formulă rezultă Y= Ca+c’Y
Y=400+0.75Y
Y-0.75Y=400
0.25Y=400
Y=400/0.25=1600
Venitul și consumul sunt de 1600 de lei
4. d) 320 miliarde lei, deoarece
Ki=1/s’=1/(1-c’)=1/(1-0.75)=1/0.25=4
ΔY=Ki⋅ΔI
ΔY=4*80= 320
5. C=35+0.8Yd
Yd=Y-T
Yd=Y-0,1Y
Yd=0.9Y
Yd= 0,9Y*0,8
Yd=0,72
C=35+0,8*Yd
C= 35+0,72Y
Oag=Cag
Im+Q=C+T+G+Ex
Q=Y=PIB
Y=C+I+G
Y= 35+0,72Y+70+65=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14
C=35+0,72*607,14=472,14
T=0,1Y=0,1*607,14=60,71
SB= T-G=60,71-65=-4,29
Venitul de echilibru este 607,14 mld. lei
Soldul bugetar este de -4,29 mld. Lei
6.c) 360 mld. u.m
S-I=Ex
(-40+0.25Y)-40=10
0.25Y-80=10
0.25Y=90
Y=90/0.25=360
7. c) creașcă, deoarece finanțarea deficitului prin împrumuturi interne crește cererea de fonduri pe piața creditului, aceasta rezultă creșterea ratei dobânzii
8. datoria publică în UE în anul 2019 a fost de 77.8% din PIB și euro area 84,1% din PIB. Începând din 2020 apare o creștere bruscă a datoriei în toate statele, cele mai rapide creșteri au fost Grecia, Spania, Cipru, Italia, Franța (conform seriilor Eurostat EDP)
seria B,grupa 308
Miron Maria-Bianca
1.a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală;În modelul keynesist, funcția consumului este C=Ca+c’ Y, unde Caeste consumul autonom, iar c’reprezintă înclinația marginală spre consum.Consumul mediu este c ˉ=C/Y=Ca/Y+c’. Deoarece Caeste constant, iar Ycrește, rezultă că termenul Ca/Yscade, ceea ce face ca cˉsă fie descrescătoare în raport cu venitul.În același timp, deoarece Ca/Y>0, rezultă că cˉ=Ca/Y+c’este mai mare decât c’.Prin urmare, înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Y a crescut cu 50000=>ΔY=50000,S a crescut cu 10.000=>ΔS=10.000, c′=?
c′=ΔC/ΔY, C+S=Y deci ΔC+ΔS=ΔY=> ΔC=ΔY−ΔS=50.000-10.000=40000, c′=ΔC/ΔY=40.000/50.000=0,8
3. pragul de ruptură al venitului=>S=0=>C=Y
C=400+0,75Y=>Y=400+0,75Y=>0,25Y=400=>Y=1600
Deci pragul de ruptura este de 1600
4.varianta d) c′=0,75, ΔI=80 miliarde lei, ΔY=?
ki= ΔY/ΔI=1/s’ deci ΔY=ki*ΔI, c’+s’=1 deci s’=0,25 deci ki=1/0,25=4, ΔI=80=>ΔY=4*80=320 mld. lei
5. Y_d=Y-T, G=65mld I=70mld. T=0,1Y
C=35+0,8(Y−0,1Y)=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y = C + I+G = Ca + c’Y + Ip+G=(35+0,72Y)+70+65=170+0,72Y , Y-0,72Y=170⟹ 0,28Y=170deciY=607,14
T=0,1*607,14=60,71
Sold bugetar=T-G=60,71-65=-4,29mld.lei (deficitbugetar)
6. varianta c)
S=−40+0,25Y, I=40mld. u.m Ieșiri nete= 10 mld. u.m.
S=I+Ieșiri nete ,40+10=-40+0,25Y,
50=-40+0,25Y⟹0,25Y=90⟹ Y=360
7.c) crească
Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile guvernului depășesc veniturile fiscale: G-T>0. Dacă deficitul se acoperă prin datorie publică internă, guvernul se împrumută de la sectorul privat. Creșterea cererii de fonduri de împrumut pe piața internă determină majorarea ratei dobânzii, deoarece creditul devine mai scump. Acest efect este cunoscut în curs ca efectul de evicțiune, prin care investițiile private pot fi reduse din cauza creșterii dobânzilor.Rata dobânzii crește atunci când deficitul bugetar se finanțează prin datorie publică internă.
8. În perioada pandemiei COVID-19, datoria publică în UE a crescut semnificativ față de 2019, conform Eurostat. Grecia a ajuns de la 180,7% la 206,3% din PIB, Italia de la 134,6% la 155,3%, Spania de la 95,5% la 120,0%, iar Franța de la 97,4% la 114,6% din PIB. Această evoluție a fost determinată de creșterea cheltuielilor publice și de scăderea veniturilor fiscale în contextul restricțiilor economice. În special, sectoarele precum turismul și serviciile au fost puternic afectate. Astfel, pandemia a generat o deteriorare generalizată a pozițiilor fiscale în statele membre UE.
Banciu Gabriel – Seria A, Grupa 301
1.a) Descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
În modelul keynesist, înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Acest lucru se explică prin existența consumului autonom care trebuie acoperit indiferent de nivelul veniturilor. Matematic, relația este c= Ca/Y+c’, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce venitul crește, ponderea consumului de subzistență scade, reducând astfel rata medie a consumului, deși aceasta rămâne mereu superioară celei marginale.
2. s’= Delta S / Delta Y => s’= 10.000/50.000 => s’= 0,2
c’+s’= 1
c’= 1-s’
c’= 1-0,2= 0,8
c’= 0,8
3. Y = C
Y= 400+0,75Y => Y-0,75Y= 400 => 0,25Y= 400 => Y= 400/0,25 => Yr= 1.600
4.d) 320 miliarde lei.
Delta Ip= 80 miliarde lei
c’= 0,75
s’= 1-c’ => s’= 1-0,75 => s’= 0,25
Ki= 1/s’ => Ki= 1/0,25 => Ki= 4
Delta Y= Ki*Delta Ip => Delta Y= 4*80 => Delta Y= 320 miliarde lei
5. Euația de echilibru: Y= C+Ip+G
Y= 35+0,8(Y-0,1Y)+70+65 => Y= 170+0,8(0,9Y) => Y= 170+0,72Y => Y-0,72Y= 170 => 0,28Y= 170 => Y= 170/0,28 => Y= 607,14 miliarde lei
T= 0,1*607,14 => T= 60,714 miliarde lei
BS= T-G => BS= 60,714-65 => BS= -4,286 miliarde lei
6.d) 400 mld. u.m.
S= Ip+En
-40+0,25Y= 40+10 => 0,25Y= 50+40 => 0,25Y= 90 => Y= 90/0,25 => Y= 360 mld. u.m.
7.c) crească
Atunci când guvernul are un deficit bugetar și alege să se împrumute pentru a-l acoperi, el devine un debitor pe piața creditului. Practic, cererea statului pentru bani se adaugă la cererea deja existentă din partea firmelor private. Această creștere a cererii de fonduri duce la mărirea ratei dobânzii, care este prețul creditului. Problema este că o dobândă mai mare îi face pe antreprenori să renunțe la unele investiții, pentru că împrumuturile devin prea scumpe, apărând astfel așa-numitul efect de evicțiune.
8. Creșterea datoriilor publice în Uniunea Europeană a devenit o realitate pregnantă, mai ales în perioade de criză, când guvernele apelează la împrumuturi masive pentru a susține cheltuielile publice în exces. Această tendință de creștere fulminantă a datoriei a fost vizibilă și în trecut, existând deja țări unde datoria publică depășise pragul de 100% din PIB încă de la criza din 2009.
În contextul pandemic, statele membre au recurs la programe masive de cheltuieli guvernamentale pentru a evita prăbușirea economiei. Totuși, conform cursului, orice leu cheltuit în plus de către stat înseamnă, în final, un leu mai puțin în buzunarul sectorului privat. Cele mai rapide creșteri ale datoriilor au fost înregistrate de statele care au ales să-și finanțeze deficitele bugetare prin datorie publică internă și externă pentru a nu mări taxele imediat. Printre țările care au înregistrat istoric cele mai mari presiuni asupra datoriei publice, cursul menționează grupul țărilor PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia și Spania), acestea fiind exemple tipice pentru situațiile în care datoria depășește semnificativ capacitatea de producție anuală a țării.
Lucanu Florin Jan
1.
În modelul keynesist, funcția consumului include o componentă fixă (consum autonom) și una care depinde de venit. Pe măsură ce venitul crește, partea fixă are o pondere tot mai mică în total, ceea ce face ca înclinația medie spre consum să scadă. În același timp, aceasta este mai mare decât înclinația marginală, deoarece include și consumul autonom.
Răspuns corect: a)
2.
Venitul disponibil crește cu 50.000, iar economiile cu 10.000.
Înclinația marginală spre economisire este: 10.000 / 50.000 = 0,2
Cum suma dintre înclinația marginală spre consum și cea spre economisire este 1, rezultă:
c’ = 1 – 0,2 = 0,8
3.
Pragul de ruptură este acel nivel al venitului la care consumul este egal cu venitul (economisirea este zero).
C = 400 + 0,75Y
400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y
Y = 1600
Pragul de ruptură este 1600.
4.
Multiplicatorul investițiilor este:
k = 1 / (1 – 0,75) = 4
Creșterea venitului:
ΔY = 4 × 80 = 320
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei
5.
Venitul disponibil este:
Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y
Funcția consumului devine:
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y ≈ 607,14
Taxe:
T = 0,1Y ≈ 60,71
Sold bugetar:
T – G = 60,71 – 65 = -4,29
Venitul de echilibru este aproximativ 607,14, iar bugetul înregistrează un deficit de aproximativ 4,29.
6.
Se folosește relația:
S = I + ieșiri nete de capital
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
Răspuns corect: c) 360
7.
Finanțarea deficitului prin împrumuturi interne duce la creșterea cererii de fonduri pe piață. În condițiile în care oferta nu crește în același ritm, rata dobânzii tinde să crească.
Răspuns corect: c)
8.
În perioada pandemiei, statele UE au înregistrat creșteri ale datoriilor publice din cauza majorării cheltuielilor și a scăderii activității economice.
Comparativ cu anul 2019, cele mai rapide creșteri ale datoriei publice s-au înregistrat în state precum Franța, Finlanda, România, Polonia și Slovacia.
În concluzie, pandemia a determinat o creștere generalizată a datoriei publice în Uniunea Europeană, iar în unele state nivelurile au rămas peste cele din perioada pre-pandemică.
Sigur, ți-l pun clar și curat, fără emoji:
Lucanu Florin Jan
1.
În modelul keynesist, funcția consumului include o componentă fixă (consum autonom) și una care depinde de venit. Pe măsură ce venitul crește, partea fixă are o pondere tot mai mică în total, ceea ce face ca înclinația medie spre consum să scadă. În același timp, aceasta este mai mare decât înclinația marginală, deoarece include și consumul autonom.
Răspuns corect: a)
2.
Venitul disponibil crește cu 50.000, iar economiile cu 10.000.
Înclinația marginală spre economisire este: 10.000 / 50.000 = 0,2
Cum suma dintre înclinația marginală spre consum și cea spre economisire este 1, rezultă:
c’ = 1 – 0,2 = 0,8
3.
Pragul de ruptură este acel nivel al venitului la care consumul este egal cu venitul (economisirea este zero).
C = 400 + 0,75Y
400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y
Y = 1600
Pragul de ruptură este 1600.
4.
Multiplicatorul investițiilor este:
k = 1 / (1 – 0,75) = 4
Creșterea venitului:
ΔY = 4 × 80 = 320
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei
5.
Venitul disponibil este:
Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y
Funcția consumului devine:
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y ≈ 607,14
Taxe:
T = 0,1Y ≈ 60,71
Sold bugetar:
T – G = 60,71 – 65 = -4,29
Venitul de echilibru este aproximativ 607,14, iar bugetul înregistrează un deficit de aproximativ 4,29.
6.
Se folosește relația:
S = I + ieșiri nete de capital
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
Răspuns corect: c) 360
7.
Finanțarea deficitului prin împrumuturi interne duce la creșterea cererii de fonduri pe piață. În condițiile în care oferta nu crește în același ritm, rata dobânzii tinde să crească.
Răspuns corect: c)
8.
În perioada pandemiei, statele UE au înregistrat creșteri ale datoriilor publice din cauza majorării cheltuielilor și a scăderii activității economice.
Comparativ cu anul 2019, cele mai rapide creșteri ale datoriei publice s-au înregistrat în state precum Franța, Finlanda, România, Polonia și Slovacia.
În concluzie, pandemia a determinat o creștere generalizată a datoriei publice în Uniunea Europeană, iar în unele state nivelurile au rămas peste cele din perioada pre-pandemică.
Sakata Erika-Maria, seria C, grupa 363
1. În modelul keynesist, funcția consumului este de forma C = C_a + c’Y, unde C_a este consumul autonom, iar c’ este înclinația marginală spre consum. Înclinația medie spre consum este c = C/Y = C_a/Y + c’. Cum C_a/Y scade atunci când venitul crește, rezultă că înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul. În plus, pentru că C_a/Y > 0, avem c > c’. Prin urmare, varianta corectă este a). 
2. Știm că:
\Delta Y_d = 50.000
\Delta S = 10.000
Mai întâi calculăm înclinația marginală spre economisire:
s’=\frac{\Delta S}{\Delta Y_d}=\frac{10.000}{50.000}=0,2
Cum în modelul keynesist:
c’ + s’ = 1
rezultă:
c’ = 1 – 0,2 = 0,8
Deci înclinația marginală spre consum este 0,8. Relația c’ + s’ = 1 este explicitată și în materialul lui Cosmin Marinescu. 
3. Avem funcția consumului:
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură al venitului este acel nivel al venitului la care economisirea este zero, adică întregul venit este consumat. Echivalent, la pragul de ruptură avem:
C = Y
Deci:
400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y
Y = \frac{400}{0,25} = 1600
Rezultă că pragul de ruptură al venitului este 1600. Materialul suport definește pragul de ruptură ca acel nivel al venitului la care economisirea este nulă. 
4. Sporul investițional este:
\Delta I = 80
Înclinația marginală spre consum:
c’ = 0,75
Multiplicatorul investițiilor este:
k=\frac{1}{1-c’}=\frac{1}{1-0,75}=\frac{1}{0,25}=4
Creșterea venitului va fi:
\Delta Y = k \cdot \Delta I = 4 \cdot 80 = 320
Deci varianta corectă este d) 320 miliarde lei. Formula venitului de echilibru din modelul keynesist implică exact acest mecanism al multiplicatorului. 
5. Avem:
C = 35 + 0,8Y_d
I = 70
G = 65
T = 0,1Y
Cum:
Y_d = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
atunci funcția consumului devine:
C = 35 + 0,8 \cdot 0,9Y = 35 + 0,72Y
În echilibru:
Y = C + I + G
Deci:
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = \frac{170}{0,28} \approx 607,14
Deci venitul de echilibru este aproximativ 607,14 mld. lei.
Acum calculăm taxele:
T = 0,1Y = 0,1 \cdot 607,14 = 60,714
Soldul bugetului statului este:
SB = T – G = 60,714 – 65 = -4,286
Rezultă că bugetul are deficit bugetar de aproximativ 4,29 mld. lei. În modelul economiei închise cu sector guvernamental, venitul disponibil este Y_d=Y-T, iar echilibrul se obține prin includerea lui G în cererea agregată. 
6. Avem:
S = -40 + 0,25Y
I = 40
ieșiri\ nete\ de\ capital = 10
Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci ieșirile nete de capital trebuie finanțate din economisirea internă. Într-o astfel de relație folosim:
S = I + NKO
unde NKO reprezintă ieșirile nete de capital.
Deci:
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = \frac{90}{0,25} = 360
Rezultă că PIB-ul este 360 mld. u.m., deci varianta corectă este c).
7. Răspuns corect: c) crească.
Argumentație: dacă deficitul bugetar este finanțat prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă a capitalului. Asta înseamnă o cerere mai mare de fonduri împrumutabile. În condițiile în care oferta de economisire nu crește în aceeași măsură, prețul capitalului, adică rata dobânzii, tinde să crească. Acest efect este cunoscut și prin ideea de „crowding out”: statul absoarbe o parte mai mare din resursele financiare disponibile și poate reduce accesul sectorului privat la credit. Mecanismul este compatibil cu logica macroeconomică a pieței fondurilor împrumutabile și cu relația dintre deficit și datorie explicată de Eurostat. 
8. În UE, criza pandemică a dus la o creștere puternică a datoriilor publice din două motive principale: pe de o parte, guvernele au mărit cheltuielile pentru sănătate, sprijinirea firmelor și a populației, iar pe de altă parte PIB-ul a scăzut în 2020, ceea ce a împins în sus raportul datorie/PIB. Eurostat arată că în UE datoria publică a crescut de la 77,8% din PIB la sfârșitul lui 2019 la 90,7% la sfârșitul lui 2020, iar explicația a fost tocmai combinația dintre creșterea datoriei și scăderea PIB-ului. Ulterior, odată cu relansarea economică, raportul s-a mai corectat, dar în 2024 media UE era încă 80,7% din PIB, deci peste nivelul prepandemic. Și FMI notează că datoria publică în Europa a rămas, în majoritatea cazurilor, peste nivelurile de dinaintea pandemiei. 
Raportat la situația din 2019, statele membre care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriei publice sunt, în linii mari, Franța, Finlanda, România, Polonia și Slovacia. În 2024, Eurostat indica deja că exact aceste țări se aflau și printre statele cu cele mai mari noi creșteri anuale ale raportului datorie/PIB: Polonia (+5,6 pp), România (+5,5 pp), Finlanda (+5,4 pp), Slovacia (+3,9 pp), Franța (+3,4 pp) față de 2023. În plus, nivelurile lor din 2024 erau clar peste reperele prepandemice din 2019, ceea ce arată că șocul pandemic nu a fost încă pe deplin absorbit. Prin urmare, concluzia este că pandemia a produs o deteriorare fiscală generalizată în UE, dar cele mai rapide și persistente creșteri ale datoriei publice față de 2019 s-au remarcat mai ales în Franța, Finlanda, România, Polonia și Slovacia.
Nicolescu Rares Ioan 309B
1. a) O mărime medie este mai mare decât mărimea marginală corespunzătoare atunci când funcția are componentă constantă pozitivă.
2. ΔYd = ΔC + ΔS
50.000 = ΔC + 10.000
ΔC = 40.000 mld. lei
c = ΔC/ΔYd = 40.000/50.000 = 0,8
3. S = Y – (400 + 0,75Y)
S = Y – 400 – 0,75Y
S = -400 + 0,25Y
0 = -400 + 0,25Y
0,25Y = 400
Y = 400/0,25 = 1.600 mld. lei
4. d) 320 miliarde lei
Ki = ΔY/ΔI = 1/s = 1/(1-c)
s = 1 – c = 1 – 0,75 = 0,25
Ki = 1/s = 1/0,25 = 4
ΔY = Ki × ΔI = 4 × 80 = 320 mld. lei
5. Y = C + I + G
Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 607,14 mld. lei
Sold bugetar = T – G = 0,1Y – G
Sold = 0,1 × 607,14 – 65 = 60,714 – 65 = -4,286 mld. lei
6. c) 360 mld. u.m.
S = I + EN
S = I + ENK
-40 + 0,25Y = 40 + 10
0,25Y = 90
Y = 360 mld. u.m.
7. c) crească
Datoria publică internă crește presiunea pe piața creditului, determinând creșterea ratei dobânzii, ceea ce poate inhiba investițiile private productive.
8. În perioada pandemiei (după 2019), datoriile publice din UE au crescut puternic pentru că statele au cheltuit mult mai mult (sănătate, șomaj tehnic, sprijin pentru firme) în timp ce economiile au intrat în recesiune și PIB-ul a scăzut, ceea ce a dus automat la deficite bugetare mult mai mari. În medie, datoria publică a UE a urcat de la aproximativ 79% din PIB în 2019 la peste 92% din PIB în 2021, adică un plus de circa 13–14 puncte procentuale, fiind o creștere chiar mai mare decât în criza financiară din 2008–2009.
Cele mai rapide creșteri ale datoriei publice față de 2019 s-au înregistrat în state precum Spania (peste 26 puncte procentuale), foarte afectată de pandemie și cu un sector turistic important, dar și în Italia, Franța și Grecia, care aveau deja datorii mari și vulnerabilități fiscale înainte de criză. La polul opus, țări ca Irlanda au avut creșteri minime (aprox. 0,4 p.p.), iar Germania o creștere moderată, datorită unei poziții fiscale mai solide înainte de pandemie.
Cacencu Robert-Aurelian
Grupa 303
Seria A
1 A
Este descrescatoare deoarece înclinația medie spre consum scade odată cu venitul și este mai mare decât MPC. Acest rezultat este specific modelului Keynesist, unde consumul autonom determină un APC inițial ridicat, care se diminuează pe măsură ce venitul crește.
2
deltaY=50000;
deltaS=10000;
deltaC=DeltaY-deltaS;
deltaC=50000-10000=40000;
MPC=40000/50000=0,8 sau 80%.
3
S=0;
C=Y;
Y=400+0,75Y;
Y-0,75Y=400 => 0,25Y=400 => Y=400/0,25=1600 u.m.
4 D
k=1/1-MPC;
MPC=0,75;
deltaI=80:
deltaY=k*deltaI;
k=1/1-0,75 => k=1/0,25=4;
deltaY=4*80=320;
5
Y=C+I+G;
Yd=Y-T;
T=0,1
C=35+0,8Yd;
C=35+0,8*0,9Y=35+0,72Y;
Y=35+0,72Y+70+65
Y-0,72=170 => Y=170/0,28=607,14
SoldBugetar=T-G;
T=0,1Y=60,71;
SoldBugetar=60,71-65=-4,29 => deficit bugetar
6
7 C
Când statul acoperă deficitul prin împrumuturi interne, creșterea cererii de capital determină o creștere a ratei dobânzii
8
În contextul crizei pandemice COVID-19, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri semnificative ale datoriilor publice, ca urmare a măsurilor adoptate pentru susținerea economiilor afectate. Conform datelor disponibile, între sfârșitul anului 2019 și sfârșitul trimestrului al treilea din 2021, cele mai mari creșteri ale datoriei publice, exprimate ca procentaj din PIB, au fost observate în Spania cu o crestere de 26,4 procente având o datorie de aproape 120% din PIB.
Grupa:303A
1. Răspuns corect: a)
În modelul keynesist:
• înclinația marginală spre consum (MPC) este constantă
• înclinația medie spre consum (APC) este **descrescătoare
2. • ΔY = 50.000
• ΔS = 10.000
🔹 Calcul:
• ΔC = 50.000 − 10.000 = 40.000
• MPC = 40.000 / 50.000 = 0,8
✔️ Răspuns final: 0,8
3. Funcția:
C = 400 + 0,75Y
👉 Pragul de ruptură este când C = Y
Deci:
Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 1600
✔️ Răspuns: 1600
4. Formula multiplicatorului:
k = 1 / (1 – MPC)
k = 1 / (1 – 0,75) = 1 / 0,25 = 4
👉 ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
✔️ Răspuns: d) 320 miliarde lei
5. Date:
• C = 35 + 0,8Yd
• T = 0,1Y → Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y
👉 C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 607,14
👉 Buget:
T = 0,1 × 607,14 = 60,7
G = 65
👉 Sold bugetar = T – G = 60,7 – 65 = -4,3
✔️ Deficit bugetar ≈ 4,3 mld. lei
6. S = -40 + 0,25Y
I = 40
Ieșiri capital = 10
👉 În echilibru: S = I + ieșiri
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
✔️ Răspuns: c) 360 mld. u.m.
7. Rata dobânzii
👉 Răspuns corect: c) crească
✔️ Explicație scurtă:
Deficitul finanțat intern → crește cererea de bani → dobânzile cresc.
8. • Criza pandemică (2020) a dus la creșteri mari ale datoriilor publice în UE, din cauza cheltuielilor pentru sănătate și sprijin economic.
• Media UE: datoria publică a crescut de la ~79% din PIB în 2019 la ~82% în 2025; în zona euro, de la ~84% la ~88%.
State cu cele mai rapide creșteri (2019–2025)
• România: +5,5 pp raport datorie/PIB
• Polonia: +5,0 pp
• Finlanda: +4,7 pp
• Alte creșteri notabile: Bulgaria, Franța
Observații
• Cele mai ridicate niveluri absolute rămân în Grecia (~150%), Italia (~138%) și Franța (~115%), dar nu au avut cele mai rapide creșteri recente.
• Evoluția datoriei post-pandemie rămâne o preocupare fiscală importantă în UE.
Fieroiu Maria-Alexandra, 356, restanță, anul 3
1.d), deoarece modelul keynesian presupune o funcție a consumului de forma:
C = C₀ + cxY, unde 0 < c 0 (consum autonom).
Înclinația marginală spre consum (MPC) = c (constantă).
Înclinația medie spre consum (APC) = C/Y = C₀/Y + c.
Pe măsură ce Y crește, termenul C₀/Y scade, deci APC scade și se apropie de c de sus.
APC este descrescătoare în raport cu venitul.
APC este mai mare decât MPC (pentru că C₀/Y > 0).
2.ΔYd = 50.000 mld. lei (creșterea venitului disponibil)
ΔS = 10.000 mld. lei (creșterea economiilor)
Orice creștere a venitului disponibil se împarte în consum și economisire:
ΔYd = ΔC + ΔS
= 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei
Înclinația marginală spre consum = ΔC / ΔYd = 40.000 / 50.000 = 0,8
3.Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 1600 u.m
4.d), 1 / (1 – 0,75) = 1 / 0,25 = 4
ΔY = 4 x 80 = 320 miliarde lei
5. C = 35 + 0,8 x (0,9Y) = 35 + 0,72Y
Echilibrul Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei
Soldul bugetar = T – G
T = 0,1Y = 60,714
Sold = 60,714 – 65 = –4,286 mld. lei (deficit)
6.c), deoarece S = –40 + 0,25Y
–40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360 mld. u.m.
7. c), deoarece creșterea cererii de credit din partea statului, în condițiile unei oferte relativ constante de fonduri împrumutabile, determină o creștere a prețului acestora, adică a ratei dobânzii.
8.Cele mai rapide creșteri ale datoriei publice ca procent din PIB (față de 2019) s-au înregistrat în:Cipru, Franța, Italia, Spania, Grecia.
Multe state au beneficiat de suspendarea Pactului de Stabilitate și Creștere și de NGEU (Next Generation EU), dar unele au avut creșteri mai mari datorită măsurilor masive de sprijin economic
309B
1. Răspuns corect a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală; In modelul keynesist, inclinatia medie spre consum (APC = C/Y) este descrescatoare in raport cu venitul deoarece ponderea consumului autonom in total venit scade pe masura ce venitul creste. De asemenea, APC este mai mare decat inclinatia marginala (c’) datorita prezentei consumului autonom (Ca > 0) in formula APC = Ca/Y + c’.
2. Delta Y = Delta C + Delta S => 50.000 = Delta C + 10.000 => Delta C = 40.000 mld. lei. Inclinatia marginala spre consum (c’): c’ = Delta C / Delta Y = 40.000 / 50.000 = 0,8
3. Pragul de ruptura reprezinta nivelul venitului unde Y = C: Y = 400 + 0,75Y 0,25Y = 400 => Y = 400 / 0,25 = 1.600
4. Raspuns corect d) 320 miliarde lei ;Multiplicatorul investitiilor (Ki) = 1 / (1 – c’) = 1 / (1 – 0,75) = 4. Cresterea venitului (Delta Y) = Ki * Delta I = 4 * 80 = 320 mld. lei.
5. Y = C + I + G => Y = 35 + 0,8(Y – 0,1Y) + 70 + 65 Y = 170 + 0,72Y => 0,28Y = 170 => Y = 607,14 mld. lei (Venit de echilibru). Soldul bugetar (BS = T – G): BS = (0,1 * 607,14) – 65 = 60,71 – 65 = -4,29 mld. lei (Deficit).
6. Raspuns corect c) 360 mld. u.m.; Conditia de echilibru: S = I + En => S = 40 + 10 = 50 mld. u.m. Din functia economisirii: 50 = -40 + 0,25Y 90 = 0,25Y => Y = 90 / 0,25 = 360 mld. u.m.
7. Raspuns corect c) crească; Finantarea deficitului prin datorie publica interna creste cererea de fonduri pe piata creditului. Aceasta crestere a cererii determina o presiune ascendenta asupra ratei dobanzii (pretul creditului), fenomen cunoscut sub numele de “efect de evictiune” (crowding-out), care disloca investitiile private.
8. Criza pandemica a generat cresteri rapide ale datoriilor publice in UE din cauza programelor masive de sprijin economic. Cele mai mari cresteri ale ponderii datoriei in PIB fata de 2019 au fost inregistrate in statele cu vulnerabilitati anterioare si sectoare afectate, precum Grecia, Italia, Spania si Franta. In Romania, datoria a crescut rapid de la cca. 35% din PIB (2019) spre 50% din PIB in anii post-pandemie.
1.
În modelul keynesist, funcția consumului este de forma C = C0 + cYd.
Înclinația medie spre consum este APC = C / Yd, adică APC = C0 / Yd + c.
Pe măsură ce venitul crește, termenul C0 / Yd scade, deci înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul. În același timp, ea rămâne mai mare decât înclinația marginală spre consum.
Răspuns corect: a).
2.
Venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei, iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei.
Rezultă că variația consumului este:
Delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000
Înclinația marginală spre consum este:
c = 40.000 / 50.000 = 0,8
Răspuns: înclinația marginală spre consum este 0,8.
3.
Funcția consumului este:
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură apare atunci când economisirea este zero, adică S = Y – C = 0.
Y – (400 + 0,75Y) = 0
0,25Y = 400
Y = 1600
Răspuns: pragul de ruptură al venitului este 1600.
4.
Sporul investițional este de 80 miliarde lei, iar înclinația marginală spre consum este 0,75.
Multiplicatorul este:
k = 1 / (1 – 0,75) = 4
Creșterea venitului este:
Delta Y = 4 x 80 = 320
Răspuns: 320 miliarde lei.
5.
Funcția consumului este:
C = 35 + 0,8Yd
Taxele sunt:
T = 0,1Y
Deci venitul disponibil este:
Yd = Y – T = 0,9Y
Funcția consumului devine:
C = 35 + 0,8 x 0,9Y = 35 + 0,72Y
În echilibru:
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y = 607,14
Taxele sunt:
T = 0,1 x 607,14 = 60,71
Soldul bugetului este:
SB = T – G = 60,71 – 65 = -4,29
Răspuns: venitul de echilibru este 607,14 mld. lei, iar bugetul are deficit de 4,29 mld. lei.
6.
Se dă relația economisirii:
S = -40 + 0,25Y
Investițiile sunt 40 mld. u.m., iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m.
În echilibru:
S = I + ieșiri nete de capital
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
Răspuns: PIB-ul este 360 mld. u.m.
7.
Dacă deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă și concurează cu firmele și populația pentru aceleași resurse financiare. Din această cauză, cererea de fonduri crește și rata dobânzii tinde să crească. În plus, investițiile private pot fi reduse.
Răspuns corect: c) rata dobânzii crește.
8.
În timpul crizei pandemice, datoria publică a crescut în majoritatea statelor din Uniunea Europeană. Acest lucru s-a întâmplat deoarece guvernele au mărit cheltuielile pentru sănătate, pentru sprijinirea populației și a firmelor și pentru susținerea economiei. În același timp, veniturile bugetare au scăzut, iar în multe țări PIB-ul s-a redus.
Cele mai mari creșteri ale datoriei publice față de anul 2019 s-au înregistrat mai ales în state precum Grecia, Italia, Spania, Franța și Portugalia, adică țări care au fost puternic afectate de pandemie sau aveau deja probleme bugetare.
Concluzia este că pandemia a dus la o creștere puternică a datoriei publice în UE, mai ales în statele cu deficite mari și cu impact economic sever.
Pot să ți-o fac și într-o variantă fără deloc calcule pe rând, doar cu răspunsurile finale și câte o explicație scurtă.
Grupa 309 B Ochian Laura Bianca
1.
În modelul keynesist, funcția consumului este de forma:
C = a + bY
înclinația marginală spre consum (c’) = b (constantă)
înclinația medie (C/Y) scade când venitul crește
👉 Răspuns corect: a)
înclinația medie este descrescătoare și mai mare decât cea marginală
2.
Date:
ΔY = 50.000
ΔS = 10.000
Știm că:
ΔY = ΔC + ΔS
⇒ ΔC = 50.000 – 10.000 = 40.000
👉 MPC = ΔC / ΔY = 40.000 / 50.000 = 0,8
3.
Funcția:
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură: C = Y
⇒ Y = 400 + 0,75Y
⇒ Y – 0,75Y = 400
⇒ 0,25Y = 400
⇒ Y = 1600
4.
MPC = 0,75
Multiplicator:
k = 1 / (1 – 0,75) = 1 / 0,25 = 4
ΔI = 80
⇒ ΔY = 4 × 80 = 320
👉 Răspuns corect: d)
5.
C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y
Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
⇒ C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
⇒ Y = 170 + 0,72Y
⇒ Y – 0,72Y = 170
⇒ 0,28Y = 170
⇒ Y ≈ 607,14
Sold bugetar:
T = 0,1Y = 60,71
G = 65
Sold = T – G = 60,71 – 65 = -4,29
👉 deficit bugetar
6.
S = -40 + 0,25Y
I = 40
Ieșiri capital = 10
Echilibru:
S = I + ieșiri
⇒ -40 + 0,25Y = 40 + 10
⇒ -40 + 0,25Y = 50
⇒ 0,25Y = 90
⇒ Y = 360
👉 Răspuns corect: c)
7.
👉 Răspuns corect: c) crește
Explicație:
Când statul se împrumută intern:
crește cererea de bani
apare concurență cu sectorul privat
⇒ dobânzile cresc (efect de „crowding out”)
8.
După criza COVID-19 (pandemie COVID-19), datoriile publice în Uniunea Europeană au crescut semnificativ din cauza:
cheltuielilor cu sănătatea
sprijinului economic
scăderii veniturilor bugetare
Țări cu creșteri mari:
Italia
Spania
Franța
Grecia
Aceste state aveau deja datorii ridicate și au fost puternic afectate economic.