Lecția 2 – Modelul lui Keynes: venit, consum, economii, investiții
– importanța cererii agregate în macroeconomie: venit, consum și investiții
– limitele modelului economic keynesist: efectul de evicțiune și paradoxul economisirii
TEMA 2
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 2 aprilie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, argumentați dacă înclinația medie spre consum este: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală; b) constantă și mai mare decît înclinația marginală spre consum; c) egală cu înclinația marginală spre consum; d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decît înclinația marginală; e) nici una din variantele de mai sus.
2. Cât este înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei?
3. Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y. Să se determine pragul de ruptură al venitului.
4. Care va fi creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75: a) 150 miliarde lei; b) 240 miliarde lei; c) 190 miliarde lei; d) 320 miliarde lei; e) 1050 miliarde lei.
5. Dacă funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, investițiile planificate sunt 70 mld. lei, cheltuielile guvernului 65 mld., iar taxele sunt exprimate prin funcția T = 0,1Y. Determinați nivelul de echilibru al venitului și arătați care este soldul bugetului statului.
6. Economisirea este dată de relația S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este PIB-ul. Investițiile sunt 40 mld. u.m. iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: a) 160 mld. u.m.; b) 200 mld. u.m.; c) 360 mld. u.m.; d) 400 mld. u.m.; e) 500 mld. u.m..
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: a) fie inferioară ratei șomajului; b) nu se modifice; c) crească; d) scadă; e) fie superioară ratei șomajului. Argumentați răspunsul!
8. Analizați creșterea datoriilor publice în UE, în contextul crizei pandemice, și indicați care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei.
Grupa 302A
1. d) Înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decât înclinația marginală spre consum. Pe măsură ce venitul crește ,înclinația medie spre consum scade datorită faptului că proporția consumului față de venit scade.
2. c’=?
delta y = delta c + delta s rezulta 50.000=delta c + 10.000 rezulta delta c= 40.000
c’=delta c/delta y rezulta c’=40.000/50.000=0.8
3. c=400+0,75y
Pragul de ruptură al venitului – Y=C
Y=C rezulta Y=400+0,75Y rezulta 0,25Y=400 rezulta Y=1600
4. c’=0,75
delta i=80
Notam cu m multiplicatorul investițional
m=1/1-0,75=1/0,25=4
delta y = m*delta i rezulta delta y=4*80=320 miliarde lei d)
5.C=35+0,8Yd
I=70
G=65
T=0.1Y
Y=C+I+G
Yd=Y-T rezulta Yd=Y-0,1Y = 0,9Y
C=35+0,8*0,9Y = 35+0,72Y
Y=35+0,72Y+70+65 =0,72Y+170 rezulta 0,28Y=170 rezulta Y=607,14 mld lei
Sold bugetar : T-G
T=0,1*607,14=60,71
T-G=60,71-65=-4,29 mld lei , deficit bugetar
6.S=-40+0,25Y
I=40
Iesiri nete de capital=10
-40+0,25Y=40+10 rezulta -40+0,25Y=50 rezulta 0,25Y=90 rezulta Y=90/0,25 =360 mld c)
7. c) Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă , se creează premise ca rata dobânzii să crească . Acest tip de finanțare prin datorie publică conduce la creșterea cererii de credite , determinând astfel și creșterea ratelor dobânzilor pentru ca banii să nu fie ușor de accesat.
8.În contextul crizei pandemice , statele membre UE care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 au fost : Grecia , cu o creștere de 25,1 puncte procentuale urmată de Spania cu 24,5 puncte procentuale și Cipru cu 24,2 puncte procentuale. Aceste creșteri sunt datorate necesității guvernelor de a finanța instrumente de sprijin economic în controlarea efectelor pandemiei Covid-19.
Grupa 308 seria B
1.d) deoarece pe masura ce venitul creste, proportia din venit care este consumata scade, iar inclinatia marginala spre consum ramane mai mar, deoarece oamenii continua sa consume o parte din fiecare unitate suplimentara de venit.
2. Imgc(înclinația marginală)=delta(c)/delta(y), unde delta(c)->schimbarea in consum, iar delta(y)->schimbarea in venit; economiile cresc cu 10 000 lei, iar venitul creste cu 50 000 lei => delta(c)=10 000 lei, iar delta(y)=50 000 lei => Imgc= 10 000/50 000=> Imgc=0,2
3. c= 400 + 0,75y
c= (consum autonom)+(consumul care depinde de venit)*y=> consumul autonom=400
consumul depinde de venit= 0,75. Economie inchisa fara sector guvernamental=> c=y=> y=400+0,75y=> 0,25y=400=> y=1600, acest lucru inseamna ca la acest nivel de venit, consumul va fi egal cu venitul.
4.d) cresterea venitului rezultata dintr-un spor investitional se calculeaza folosind formula: delta(y)=delta(i)/ (1-Imgc) daca sporul investitional este
80 miliarde lei si inclinatia marginala spre consum este 0,75=> =>dlta (y) =80/(1-0,75)=> delta(y)=80/0,25= delta(y)=320 miliarde lei
5. c=35 +0,8 yd, I=70 mld lei, G=65 mld lei, T=0,1y yd=venitul disponibil→> yd=y-T=> yd=y-0,1y=> yd=0,9y=> c=35+0, 72y y=c+I+G-T=> y=35+0,72+70+65-0,1y=> 1,1y=0,72y+170=> 0,38y=170=> y=170/0,38→> y=447,36 mld lei, T=0,1*y=> T=0,1*447,36=> T=44,73 mld lei S=I+G-T=> S=70+65-44,73=> S=90,27 mld lei
6.c) deoarece:
S=-40+0,25Y I=40 mld lei
iesirile nete de capital=10 mld u.m.
S-T+iesiri nete de capital-> -40+0,25=40+10=>* 0,25y=90=> y=90/0,25=> y=360
mld lei
PIB=suma veniturilor totale, y=360 mld lei-> PIB= 360 mld lei
7.c) deoarece pentru a acoperi deficitul, guvernul o să împrumute bani, ceea ce va duce la o crestere a cererii de capital, aceasta la randul ei va determina o crestere a ratelor dobanzilor deoarece investitprii vor cere o compensatie mai mare pentru riscurile asumate.
8. Creșterea datoriilor publice în UE a fost semnificativă în contextul crizei pandemice, deoarece guvernele au implementat măsuri de stimulare economică pentru a sprijini economiile afectate. State precum Spania, Italia și Franța au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice, în special din cauza cheltuielilor mari pentru sănătate și sprijinul economic. Aceste creșteri au generat îngrijorări legate de datoriile pe termen lung, dar au fost considerate necesare pentru a evita o criză profundă.
Maftei Radu-Ioan
Seria B
Grupa 308
1.
a)
Înclinația medie spre consum este rata consumului (c), adică partea din venit (Y) care este destinată consumului. Astfel, dacă venitul crește, rata consumului descrește, deci înclinația medie spre consum (c’) este descrescătoare în raport cu venitul. Fiind o mărime medie, ea este mai mare decât cea marginală.
c = C/Y = (Ca +c’Y) / Y = Ca / Y + c’ => c = Ca/Y + c’ => c > c’
2.
înclinația marginală spre consum = c’ = ?
venitul disponibil = Y , economiile = S
Y = C + S => C = Y-S => deltaC = deltaY-deltaS = 50.000 – 10.000 = 40.000 mld lei
c’ = deltaC/deltaY = 40.000 / 50.000 = 0.8
sau
s’ = deltaS/deltaY = 10.000 / 50.000 = 0.2 => c’ = 1- s’ = 1-0.2 = 0.8
3.
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură al venitului=Yr = ?
Pragul de ruptură al venitului este atunci când venitul se transformă în întregime în consum.
Y = C => Y = 400 + 0,75Y => 0,25Y = 400 => Y = 400 / 0,25 = 1600
Deci Yr = 1600
4.
d)
c’ = 0,75
deltaI = 80 mld lei
deltaY = ?
deltaY / deltaI = 1/s’ = 1 / (1-c’) = 1 / (1- 0,75) = 1 / 0,25 = 4 =>
deltaY = 4 * deltaI = 320 mld lei
5.
C = 35 + 0,8 Yd
Ip = 70 mld lei
G = 65 mld lei
T = 0,1 Y
Y echilibru = ?
Soldul bugetului statului = Y – G
Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y => C = 35 + 0,8 x 0,9 Y = 35 + 0,72 Y
Nivelul de echilibru al venitului: Y = C + Ip + G
Y = C + Ip + G = 35 + 0,72Y + 70 + 65 = 0,72Y + 170 => 0,28Y = 170 => Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei
Soldul bugetului = Y – G = 607,14 – 65 = 542,14 mld. lei
6.
c)
S = -40 + 0,25Y
I = 40 mld u.m.
Ieșiri nete de capital = 10 mld. u.m.
PIB = ?
PIB = Y = C + I + En
Daca S = -40 + 0,25Y => C = 40 + 0,75Y
=> Y = 40 + 0,75Y + 40 + 10 => 90 = 0,25Y = > Y = 90 / 0,25 = 360 mld. u.m.
=> PIB = 360 mld. u.m.
7.
c)
Acoperirea deficitului bugetar (=soldul negativ al bugetului de stat, diferența dintre încasări și cheltuieli) prin datorie publică internă presupune angajarea de împrumuturi de către guvern. Guvernul împrumută resurse financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice în exces, ceea ce va avea impact asupra pieței creditului în sensul creșterii ratei dobânzii.
8.
În 2019, datoriile publice ale celor 27 de țări UE indicau următorul clasament, în ordine descrescătoare: Grecia (~175%), Italia (~135%), Portugalia (~120%), Belgia (~100%), Franța (~100%), Cipru (~95%), Spania (~95%), Croația, Austria, Ungaria, Slovenia, Germania, Finlanda, Irlanda, Olanda, Slovacia, Polonia, Malta, Letonia, Lituania, România, Suedia, Danemarca, Cehia, Luxemburg, Bulgaria, Estonia. Media UE era de 80%. Sursa: ec.europa.eu/eurostat.
În contextul crizei pandemice manifestate în perioada 2020-2021, datoria publică în UE a crescut, în general, dar efectele au fost resimțite mult mai greu în unele țări decât în altele.
De la sfârșitul trimestrului al IV-lea din 2019 până la sfârșitul trimestrului al III-lea din 2021, Spania a avut cea mai mare creștere, de 26,3%, clasându-se pe primul loc.
Italia și Grecia au rămas în top și la creștere, cu 21%, respectiv 20% creștere a datoriei publice, peste media UE de 12,9%. La baza clasamentului creșterilor se situau Olanda cu o creștere de 4,1%, Luxemburg cu 3%, Suedia cu 1,2% și Irlanda cu o creștere de doar 0,4%. Sursa: Statista/Eurostat – https://www.statista.com/chart/26729/change-in-government-debt-european-countries-pandemic/
În perioada 2022-2023, în top și peste media europeană erau Grecia (160-175%), Italia (135-140%), Franța (110%), Spania (105-110%), Belgia (100%), Portugalia (100-110%). Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Government_finance_statistics
Clasamentul a fost similar și în 2024, în top 5 fiind: Grecia (158,2% din PIB), Italia (136%), Franța (113%), Belgia (105%), Spania (104%). Sursa: https://www.statista.com/statistics/269684/national-debt-in-eu-countries-in-relation-to-gross-domestic-product-gdp/
303 A
1.a); deoarece c este constant si mai mic decat 1, conform ipotezei keynesiste, rezulta ca inclinatia medie spre consum este descrescatoare in raport cu venitul.
2. Inclinatia marginala spre consum=delta C/delta Y
delta Y=delta C+delta S
delta C=delta Y-delta S=50.000-10.000=40.000
Img spre consum=40.000/50.000=0.8
3. Daca S=Y-C, Y=C, C=400+0,75Y, Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400, 0,25Y=400 rezulta ca Y=400/0,25=1600
4.d); k=1/1-MPC unde MPC=0,75 IMG spre consum, delta I=80 mld lei
k=1/1-0,75=1/0,25=4, delta Y=k x delta I
delta Y=4 x 80=320 mld lei
5. Y=C+I+G; Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)+35+0,72Y
Y=C+I+G=(35+0,72Y)+70+65=35+0,72Y+70+65=
Y-0,72Y=170 rezulta ca 0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 mld lei
SB=T-G
SB=0,1Y-65 unde Y=607,14 rezulta ca
SB=0,1 x 607,14-65=-4,29 mld lei
6.c); S+IM=I+EX unde S=-40+0,25y; Y=40 mld um rezulta
(-40+0,25Y)+(-10)=40
-50+0,25y=40
0,25y=90 Y=90/0,25=360
7.c); Cand guvernul finanteaza deficitul prin datorie publica interna, creste cererea de fonduri pe piata financiara. Aceasta duce la majorarea ratei dobanzii deoarece statul concureaza cu sectorul privat pentru resursele disponibile.
8.Criza pandemiei a determinat cresteri semnificative ale datoriilor publice in UE iar cele mai mari cresteri s au inregistrat in Franta, Germania sau Italia
Pe raportul PIB cele mai mari cresteri au in Spania, Italia sau Malta.
Culea Andreea Diana
Seria A Grupa 304
1.a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, argumentați dacă înclinația medie spre consum este:
Funcția consumului în modelul keynesist este de forma:
C = Ca + c’•Y
C = consumul total,
Ca = consumul autonom (partea consumului care nu depinde de venit),
c’ = înclinația marginală spre consum (MPC),
Y= venitul.
Înclinația medie spre consum (APC) este definită ca raportul dintre consum și venit:
APC = C/Y=Ca+c’•Y/Y=Ca/Y+c’
Pe măsură ce venitul Y crește, termenul Ca/Y scade, ceea ce înseamnă că APC este descrescătoare în raport cu venitul. Deoarece Ca/Y este pozitiv, rezultă că APC este mai mare decât MPC.
2. MPC = Delta C/ Delta Y
Deoarece economiile cresc cu 10.000 mld. lei la o creștere a venitului de 50.000 mld. lei, variația consumului este:
Delta C = Delta Y – Delta S = 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei
Astfel, MPC este:
MPC = 40.000/50.000 = 0,8
3.Pragul de ruptură al venitului reprezintă nivelul venitului la care consumul este egal cu venitul, adică C = Y.
400 + 0,75Y = Y
400 = Y – 0,75Y
400 = 0,25Y
Y = 400/0,25 = 1.600 mld. lei
4.d) 320 miliarde lei
k = 1/1 – MPC = 1/1 – 0,75 = 1/0,25= 4
Astfel, creșterea venitului Delta Y este:
Delta Y = k • Delta I = 4 • 80 = 320 miliarde lei
5.Statul are un deficit bugetar de 4,29 miliarde lei
Funcția consumului: C = 35 + 0,8 Yd
Investiții planificate: I = 70 mld. lei
Cheltuieli guvernamentale: G = 65 mld. lei
Funcția taxelor: T = 0,1 Y
Venitul disponibil este: Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
Funcția consumului devine: C = 35 + 0,8 • 0,9Y = 35 + 0,72Y
În condiții de echilibru:
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y – 0,72Y = 35 + 70 + 65
0,28Y = 170
Y = 170/0,28= 607,14 mld. lei
Soldul bugetului statului T = 0,1Y = 0,1 • 607,14 = 60,71 mld. lei
Sold bugetar = T – G = 60,71 – 65 = -4,29 mld. lei
6.c) 360 mld. u.m
Funcția economisirii: S = -40 + 0,25Y
În echilibru: S = I + XN
I = 40 mld. u.m.
XN = 10 mld. u.m.
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 90/0,25 = 360 mld. u.m.
7.c) crească
Dacă deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, guvernul împrumută bani de pe piața internă. Aceasta reduce disponibilitatea creditului pentru sectorul privat, ceea ce duce la o creștere a ratei dobânzii.
8.Conform datelor Eurostat, statele UE care au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei publice între 2019 și 2020 sunt:
Cipru: +22,9 puncte procentuale, ajungând la 119,5% din PIB.
Italia: +17,4 pp, atingând 154,2% din PIB.
Grecia: +17,3 pp, ajungând la 199,9% din PIB.
Spania: +16,6 pp, atingând 114,1% din PIB.
Franța: +16,5 pp, atingând 116,5% din PIB.
România: +7,9 pp, de la 35,2% din PIB în 2019 la 43,1% din PIB în 2020.
Această creștere reflectă măsurile guvernelor pentru combaterea efectelor economice ale pandemiei.
Seria B, Grupa 309
1.d, deoarece între venit și rata consumului se manifestă o relație inversă, orice creștere a venitului antrenează o creștere a consumului, într-o mai mică măsură decât creșterea venitului, ceea ce face ca rata consumului să scadă. Atunci când Y crește, c scade iar când c scade s crește.
2. Y1=50.000
C=10.000
c’=?
c’= Delta C/Delta Y = 10.000/50.000 = 0,2
3. C=400+0,75Y
Yr=?
Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
1-0,75=400
0,25Y=400
Y= 1600
Yr=1600
4.d, deoarece
I=80
c’=0,75
Y=?
Ki=1/(1-c’)= 1/(1-0,75)= 1/(0,25)=4
a=Delta K/Delta Y
Delta K= a Delta Y
a= 4*80
a= 320 miliarde lei
5. C=35+0,8Yd
I=70
G=65
T=0,1Y
Y=C+I+G
Y=35+0,8Yd+70+65
Y=0,8Yd=35+70+65
0,2Yd=170
Yd=850
Tn-G
0,1Y-65
0,1*850-65
85-65 = 20
6. c, deoarece
S= -40+0,25Y
Y este PIB-ul
I=40
C=10
S=C+I
-40+0,25Y=10+40
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y= 360 mld u.m.
7.c, deoarece guvernul se împrumută în vederea acoperirii deficitului bugetar, pe piața creditului se va manifesta o creștere a ratei dobânzii. De exemplu o rată a dobânzii mai mare va reduce stimulentele investiționale, până când investițiile mediului de afaceri vor fi mai mici, la o rată a dobânzii mai mare, unele proiecte nu vor fi rentabile iar întreprinzătorii nu vor mai realiza acele investiții. Așadar când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă să crează premisa că rata dobânzii să crească.
8. În contextul crizei pandemice,creșterea datoriilor publice în UE se datorează stării de lockdown economic dar și a creșterii cheltuielilor bugetare precum cheltuielile sanitare și susținerea unor sectoare economice.În anul 2020 scăderea economică se manifestă în aproape toate țările UE, spre deosebire de criza precedentă din 2009. În anul 2019 anul dinaintea pandemiei, 17 state ale Uniunii Europene au înregistrat excedente bugetare și doar România avea deficit de peste 3% din PIB. Statele membre care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 au fost Belgia 9% din PIB, România 9,2% din PIB, Italia 9,4% din PIB, Grecia 9,6% din PIB și Spania cu 9,9% din PIB. Așadar datoriile publice în UE au crescut datorită crizei pandemice.
308 B
1.d) deoarece pe masura ce venitul creste, proportia din venit care este
consumata scade, iar inclinatia marginala spre consum ramane mai mar,
deoarece oamenii continua sa consume o parte din fiecare unitate suplimentara
de venit.
2. notam inclinatia marginala spre consum cu: Imgc, iar Imgc=delta(c)/delta(y),
unde delta(c)=schimbarea in consum, iar delta(y)=schimbarea in venit;
economiile cresc cu 10 000 lei, iar venitul creste cu 50 000 lei =>
delta(c)=10 000 lei, iar delta(y)=50 000 lei => Imgc= 10 000/50 000=> Img=0,2
3. c= 400 + 0,75y
stim ca: c= (consum autonom)+(consumul care depinde de venit)*y=> consumul
autonom=400 si consumul care depinde de venit= 0,75. Economie inchisa fara
sector guvernamental=> c=y=> y=400+0,75y=> 0,25y=400=> y=1600, acest lucru
inseamna ca la acest nivel de venit, consumul va fi egal cu venitul.
4.d) cresterea venitului rezultata dintr-un spor investitional se calculeaza
folosind formula: delta(y)=delta(i)/(1-Imgc) daca sporul investitional este
80 miliarde lei si inclinatia marginala spre consum este 0,75=>
=>dlta(y)=80/(1-0,75)=> delta(y)=80/0,25=> delta(y)=320 miliarde lei
5. c=35 +0,8 yd, I=70 mld lei, G=65 mld lei, T=0,1y
yd=venitul disponibil=> yd=y-T=> yd=y-0,1y=> yd=0,9y=> c=35+0,72y
y=c+I+G-T=> y=35+0,72+70+65-0,1y=> 1,1y=0,72y+170=> 0,38y=170=> y=170/0,38=>
y=447,36 mld lei, T=0,1*y=> T=0,1*447,36=> T=44,73 mld lei
S=I+G-T=> S=70+65-44,73=> S=90,27 mld lei.
6.c) deoarece:
S=-40+0,25Y
I=4O mld lei
iesirile nete de capital=10 mld u.m.
S=I+iesiri nete de capital=> -40+0,25=40+10=> 0,25y=90=> y=90/0,25=> y=360
mld lei
PIB=suma veniturilor totale, y=360 mld lei=> PIB= 360 mld lei
7.c) deoarece pentru a acoperi deficitul, guvernul va imprumuta bani, ceea ce va duce la o crestere a cererii de capital, aceasta la randul ei va determina o crestere a ratelor dobanzilor deoarece investitorii vor cere o compensatie mai mare pentru riscurile asumate.
8. cresterea datoriilor publice in UE , in contextul crizei pandemice a fost semnificativa, deoarece guvernele au fost nevoite sa implementeze masuri de stimulare economica pentru a sprijini economiile afectate. State precum Spania, Italia si Franta au inregistrat cele mai rapide cresteri ale datoriilor publice, in special din cauza cheltuielilor mari pentru sanatate si sprijinul economic. Aceste cresteri au generat ingrijorari legate de sustenabilitate datoriilor pe termen lung, dar au fost considerate necesare pentru a evita o recensiune profunda.
308 B
1.d) deoarece pe masura ce venitul creste, proportia din venit care este
consumata scade, iar inclinatia marginala spre consum ramane mai mar,
deoarece oamenii continua sa consume o parte din fiecare unitate suplimentara
de venit.
2. notam inclinatia marginala spre consum cu: Imgc, iar Imgc=delta(c)/delta(y),
unde delta(c)=schimbarea in consum, iar delta(y)=schimbarea in venit;
economiile cresc cu 10 000 lei, iar venitul creste cu 50 000 lei =>
delta(c)=10 000 lei, iar delta(y)=50 000 lei => Imgc= 10 000/50 000=> Img=0,2
3. c= 400 + 0,75y
stim ca: c= (consum autonom)+(consumul care depinde de venit)*y=> consumul
autonom=400 si consumul care depinde de venit= 0,75. Economie inchisa fara
sector guvernamental=> c=y=> y=400+0,75y=> 0,25y=400=> y=1600, acest lucru
inseamna ca la acest nivel de venit, consumul va fi egal cu venitul.
4.d) cresterea venitului rezultata dintr-un spor investitional se calculeaza
folosind formula: delta(y)=delta(i)/(1-Imgc) daca sporul investitional este
80 miliarde lei si inclinatia marginala spre consum este 0,75=>
=>dlta(y)=80/(1-0,75)=> delta(y)=80/0,25=> delta(y)=320 miliarde lei
5. c=35 +0,8 yd, I=70 mld lei, G=65 mld lei, T=0,1y
yd=venitul disponibil=> yd=y-T=> yd=y-0,1y=> yd=0,9y=> c=35+0,72y
y=c+I+G-T=> y=35+0,72+70+65-0,1y=> 1,1y=0,72y+170=> 0,38y=170=> y=170/0,38=>
y=447,36 mld lei, T=0,1*y=> T=0,1*447,36=> T=44,73 mld lei
S=I+G-T=> S=70+65-44,73=> S=90,27 mld lei.
6.c) deoarece:
S=-40+0,25Y
I=4O mld lei
iesirile nete de capital=10 mld u.m.
S=I+iesiri nete de capital=> -40+0,25=40+10=> 0,25y=90=> y=90/0,25=> y=360
mld lei
PIB=suma veniturilor totale, y=360 mld lei=> PIB= 360 mld lei
7.c) deoarece pentru a acoperi deficitul, guvernul va imprumuta bani, ceea ce va duce la o crestere a cererii de capital, aceasta la randul ei va determina o crestere a ratelor dobanzilor deoarece investitorii vor cere o compensatie mai mare pentru riscurile asumate.
8. cresterea datoriilor publice in UE , in contextul crizei pandemice a fost semnificativa, deoarece guvernele au fost nevoite sa implementeze masuri de stimulare economica pentru a sprijini economiile afectate. State precum Spania, Italia si Franta au inregistrat cele mai rapide cresteri ale datoriilor publice, in special din cauza cheltuielilor mari pentru sanatate si sprijinul economic. Aceste cresteri au generat ingrijorari legate de sustenabilitate datoriilor pe termen lung, dar au fost considerate necesare pentru a evita o recensiune profunda.
Seria:A, Grupa:305
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, înclinația medie spre consum este:a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală, deoarece între venit şi rata consumului se manifestă o relaţie inversă: orice creştere a venitului antrenează o creştere a consumului, însă într-o mai mică măsură decât creşterea venitului, ceea ce face ca rata consumului să scadă.
2. Înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei, este de 0,8%(80%).
c’=delta C/delta Y
delta Y=delta C+delta S
=>50000 mld=delta C+ 10000mld
delta C=50000 mld-10000 mld
delta C=40000 mld
c’=40000 mld/ 50000 mld
c’=0,8.
3. Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75=400
0,25Y=400
Y=400/0,25y
y=1600
4. Creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75, este de: d)320 miliarde lei.
delta Y=k*delta I
k=1/1-c’
=>k=1/1-0,75
k=1/0,25
k=4
delta Y=k*delta I
deltaY=4*80 miliarde lei
delta Y=320 miliarde lei (fiecare leu investit generează de 4 ori mai mult venit total).
5. SB=T-G
SB=0,1Y-65
SB=60,71-65
SB=-4,29 mld.lei
Y=C+I+G
Y=(35+0,8Yd)+70+65
Y=(35+0.8*0,9Y)+70+65
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28
Y=607,14 mld.lei.
6. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este:c) 360 mld. u.m
s=I+Knet
-40+0,25Y=40+10
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
y=360 mld. u.m.
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: c) crească, deoarece atunci când creditul guvernamental se adaugă creditului privat, spunem că pe piaţa creditului are loc creşterea cererii de fonduri de împrumut, iar o cerere de credit mai mare se va transfera într-un nivel mai mare al ratei dobânzii.
8. Datoria publică totală a celor 27 de state membre ale UE a crescut cu aproximativ 1.209 miliarde de euro de la sfârșitul anului 2019 până la finalul anului 2021. Aceasta reprezintă o majorare de 10,6 puncte procentuale din PIB-ul comunitar, de la 77,5% în 2019 la 88,1% în 2021. Pandemia COVID-19 a avut un impact puternic asupra finanțelor publice ale statelor membre ale UE, determinând creșteri semnificative ale datoriilor guvernamentale. Aceste creșteri au fost cauzate în special de scăderea veniturilor bugetare și necesitatea finanțării deficitelor publice prin împrumuturi. În 2020, majoritatea statelor UE au înregistrat o creștere abruptă a datoriei publice, ca urmare a măsurilor de sprijin economic și a scăderii PIB-ului. Cele mai rapide creșteri ale datoriei publice, s-au înregistrat în: Spania,Grecia, Italia,Franța și Cipru. În 2021, datorită unei reveniri economice puternice și a creșterii PIB-ului nominal, raportul datorie/PIB s-a stabilizat sau chiar a scăzut în unele state, precum România și Grecia. Totuși, nu toate economiile au avut aceeași evoluție favorabilă, iar în unele cazuri, nivelul datoriei a rămas ridicat în ciuda redresării economice.
1. C= Ca+ c’Y
cm= înclinația medie spre consum
cm= C/Y= (Ca+ c’Y)/Y= Ca/Y + c’Y/Y= Ca/Y + c’
Cm este descrescătoare in raport cu venitul, deoarece cu cât venitul (Y) crește, cu atât cm va fi mai mică, din cauza modificării numitorului fracției Ca/Y.
Inclinația medie spre consum este: a)
2. Y crește cu 50 000
S crește cu 10 000
S’= Delta s/ Delta Y= 10 000/50 000= 1/5= 0.2
S’+C’=1 => C’= 1- S’= 1-0.2 =0.8
Înclinația mg consum = 0.8.
3. C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură al lui Y => Y=C
Y=C => Y= 400+0.75Y => 0.25Y=400 => Y=400/0.25=1600
Pragul de ruptură al venitului este 1600.
Dică Cătălina-Ionela 305A
1.În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, înclinația medie spre consum este: (A)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.Din formula înclinației mediei spre consum : C=c/y=(Ca+c’Y)/Y=Ca/Y + c’,se poate deduce faptul că atunci când înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală (c >c’).
În plus, din raportul c=Ca/Y + c’, se deduce faptul că atunci când Y creşte, raportul Ca/Y scade ,întrucât consumul autonom este constant,deci înclinația medie spre consum (c) este descrescătoare când venitul (Y) crește.
2.c’=Delta C/ Delta Y
Delta Y= Delta c=C+delta S
50.000=Delta C+10.000 => Delta C=50.000-10.000=40.000 mld
c’=Delta C/Delta Y=40.000/50.000=0.8 (80%).
Atunci când venitul crește cu o unitate,consumul crește cu 0,8 unități.
3.Yr => Y=C
Y=400+0.75Y
Y-0.75Y=400
0.25Y=400 => Y=400/0.25 = 1600
Pragul de ruptură a venitului reprezintă nivelul venitului pentru care economisirea este 0,situație în care venitul este egal cu consumul (Y=C).
4.Răspuns corect: d) 320 miliarde lei
DeltaI=80 mld lei
c’=0.75%
DeltaY=K*Delta I
Ki=1/s’=1/(1-I)
Ki= 1/(1-0.75)=1/0.25=4
DeltaY=4*80 =320 mld lei.
5.C=35+0.8Yd
I=70 mld
G=65 mld
T=0.1 Y
T-G=?
Aplicăm condiția de echilibru macroeconomic :Oag=Cag pentru a obține ecuația venitului de echilibru
Y=C+I+G
Y= (35+0.8 Yd) +70+65
Y=170+08Yd
T=0,1y => Yd=y-t-0.1y=0.9y
Înlocuim: Y=170+0.8*0.9Y
y-0.8*0.9y=170
y-0.72y=170
0.28y=170 => y=170/0.28=607.14 mld
Sb=T-G
Sb=0.1Y-65= (0.1*607,14)-65=60.71-65=-4.29 mld (deficit bugetar)
6.Răspuns corect: c) 360 mld u.m.
S=I+Knet(ieșirile nete de capital)
-40+0,25Y=40+10
-40+0,25Y=50
0,25Y=90 => Y=90/0.25=360 mld u.m.
7.Răspuns corect: c) crească,deoarece în momentul în care guvernul se împrumută în vederea acoperirii deficitului bugetar, efectul direct care se va manifesta pe piaţa creditului va fi creşterea ratei dobânzii.
Atunci când creditul guvernamental se adaugă creditului privat, spunem că pe piaţa creditului are loc creşterea cererii de fonduri de împrumut, iar o cerere de credit mai mare se va transfera într-un nivel mai mare al ratei dobânzii (rata dobânzii= preţul creditului). O rată a dobânzii mai înaltă va reduce stimulentele investiţionale astfel încât, în cadrul mediului de afaceri, investiţiile vor fi mai mici; la o rată a dobânzii mai mare, unele proiecte de afaceri se vor dovedi nerentabile sau insuficient de rentabile, iar întreprinzătorii nu vor mai pune în practică acele investiţii.
8.Eforturile bugetare necesare luptei împotriva pandemiei și injecțiile de lichiditate pentru susținerea economiei au reactivat, previzibil, spirala deficite bugetare – datorie publică.Pandemia COVID-19 a avut un impact puternic asupra finanțelor publice ale statelor membre ale UE ,determinând creșteri semnificative ale datoriilor guvernamentale.Cresterile au fost cauzate în special de scăderea veniturilor bugetare și necesitatea finanțării deficitelor publice prin împrumuturi.Comparativ cu trimestrul trei din 2019, statele membre care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriei publice ca procentaj din PIB au fost Cipru( 22.9 puncte procentuale); Italia(17.4 puncte procentuale), Grecia (17.3 puncte procentuale),Spania (16.6 puncte procentuale), dar și Franta (16.5 puncte procentuale) .La finalul trimestrului trei din anul 2020,statele cu cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice raportate la PIB erau: Grecia(199,9% din PIB); ITALIA (154,2% din PIB); Portugalia (130,8% din PIB),Cipru (119,5% din PIB),Franța(116,5% din PIB),Spania(114,1% din PIB) și Belgia(113,2% din PIB).
În concluzie, pandemia a avut un impact semnificativ asupra finanțelor publice din UE,determinând creșteri excedentare ale datoriei publice .
Grupa: 307
Seria: B
1. a), deoarece, folosindu-ne de formula înclinației medii pe consum ( c= C/Y) care arată că aceasta scade pe măsură ce venitul crește, se poate observa raportul descrescător dintre consum și venit, iar înclinația marginală va fi întotdeauna mai mare decât cea medie deoarece, vom folosi o parte din el pentru nevoile noastre dar cu cât cresc veniturile totale, cu atât porția de venituri totale cheltuite pentru nevoile noastre va fi mai mică.
2. Înclinația marginală spre consum este 0,8.
Rezolvare:
deltaY= 50000 mld. lei
deltaS= 10000 mld. lei
s’= 10000/50000=0,2
c’+s’=1 => c’=1-0,2=0,8
3. Pragul de ruptură a venitului (Y=C) este 1600 mld. lei.
Rezolvare:
C=400+0,75Y
Folosim formula de ruptură a venitului.
Y=C => Y=400+0,75Y => 0,25Y=400 => Y= 1600 mld lei
4. d), deoarece:
c’=0,75
Sporul investițional: 80 mld. lei
c’+s’=1 => s’=1-0,75=0,25
Ki= 1/s’=1/0,25=4
Creșterea venitului= 80*4= 320 mld. lei
5.
C= 35+0,8Yd
I=70
G=65
T=0,1Y
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9 Y
C=35+0,8Yd=35+0,8*0,9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G=(35+0,72Y)+70+65=> Y=170+0,72Y => 0,28Y=170 => Y= (Aproximativ) 607,14 mld. lei
T= 0,1Y= 0,1*607,14= 60,714
SB= T-G= 60,714-65= (aproximativ) -4,29 mld lei
6.?
7. c), deoarece, odată cu acoperirea deficitului bugetar prin datorie publică internă, se creează efectul de evicțiune care rezultă în creșterea ratei dobânzii. Când în creditul guvernamental se adaugă creditul privat, are loc creșterea cererii de împrumut, iar o cerere de credit mai mare se va transfera într-un nivel mai mare al dobânzii.
8. Criza pandemiei (Covid-19) a adus la creșteri mari ai datoriei publice în Uniunea Europeană, luând prin surprindere țările ei cu un eveniment la care nu erau pregătiți. Pentru România, procentul datoriei publice din anul anterior și anul pandemiei (2019-2020), se poate observa o creștere semnificativă, de la 35% (în 2019) la 46,6 % (în 2020), o creștere de 11,6% din PIB. Totuși, dintre toate țările, cele care au avut cele mai mari creșteri ai datoriei publice sunt: Grecia, cu cea mai mare creștere de 25,5% din PIB (de la 183,9%, în 2019, la 209,4%, în 2020); Spania, cu o creștere de 21,6% din PIB (de la 97,7%, în 2019, la 119,3%, în 2020); Italia, cu o creștere de 20% din PIB (de la 134,3%, în 2019, la 154,3%, în 2020); Cipru, cu o creștere de 19,3% din PIB (de la 95,7%, în 2019, la 115%, în 2020); Portugalia, cu o creștere de 18% din PIB (de la 116,1%, în 2019, la 134,1%, în 2020).
Se poate scoate din aceste informații faptul că pandemia a avut o influență foarte mare față de țările din Uniunea Europeană, având ca efect creșterea radicală a datoriilor publice într-un singur an.
Seria A, grupa 302
1.Varianta corectă este a) deoarece:
C = Ca + c’Y
c mediu = C/Y
=>c mediu = (Ca + c’Y)/Y = Ca/Y + c’
=> pe măsură ce Y crește, c mediu scade, iar Ca >0
2. S1 = S0 + 10.000
Y1 = Y0 + 50.000 => s’ = delta S/delta Y => s’ = (S0 + 10.000 – S0)/(Y0 + 50.000 – Y0)
= 10.000/50.000 =0,2
c’ + s’ = 1 => c’ + 0,2 = 1 => c’ = 0,8
3. prag de ruptură = nu există economii => C = Y
=> 400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y
Y = 1.600
4. Varianta corectă este d) deoarece:
c’ + s’ = 1 => s’ + 0,75 = 1 => s’ = 0,25
Ki = 1/ s’ = 1/0,25 = 4
=> delta Y/delta I = 4
delta Y = 4 x 80
delta Y = 320
5. Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9 Y
C = 35 + 0,8 x 0,9Y = 35 + 0,72Y
=> Y = I + C + G
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y = 607,14
soldul bugetului = T – G = 0,1Y – 65 = 0,1 x 607,14 – 65 = -4,29
=> deficit bugetar de 4,29 miliarde lei
7. Varianta corectă este c) deoarece atunci când deficitul este finanțat prin datorie publică internă, guvernul trebuie să împrumute bani, ceea ce crește cererea de fonduri pe piața de capital și determină o creștere a ratei dobânzii.
8. Pandemia a avut un impact semnificativ asupra economiilor statelor membre UE, determinând o creștere considerabilă a nivelurilor datoriei publice. Cele mai semnificative creșteri au fost observate în: Cipru(creștere de 22,9 puncte procentuale), Italia(creștere de 17,4 puncte procentuale), Grecia(creștere de 17,3 puncte procentuale), Spania(creștere de 16,6 puncte procentuale) și Franța(creștere de 16,5 puncte procentuale).
Grupa 306, Seria B
1. Răspuns a: Înclinaţia medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul şi mai mare decât înclinaţia marginală
C= C/Y= (Ca+c’Y)/Y = Ca/Y+c’
dacă y creşte => c scade sau c>c’ => c scade
2. Y1=Y0+50000
S1=S0+10000
s’= delta S/delta Y= (S1-S0)/(Y1-Y0)
s’= delta S/delta Y= (S0+10000-S0)/(Y0+50000-Y0)= 10000/50000= 1/5= 0,2
c’+s’=1
c’=1-s’= 1-0,2= 0,8
3. C= 400+0,75Y
Y=C (pragul de ruptură)
Y= 400+0,75Y => Y(1-0,75)= 400 => 0,25Y=400 => Y=400/0,25=1600
4. Y=I/(1-c’)=80mld/0,25=320 mld lei (răspuns d)
5. Yd=Y-T
C=35+0,8(Y-0,1Y)=35+0,8*0,9Y=35+0,72Y
Y=C+Ip+G=35+0,72Y+70+65
0,28Y=170 => Y=170/0,28=607,1 mld
6. Y=S+I-Ieşiri capital
Y=-40+0,25Y+40-10
0,75Y=-10 => Y=-10/0,75=-13,3 mld
7. Răspuns c – rata dobânzii creşte
8. În timpul pandemiei au apărut cheltuieli suplimentare de la bugetul statului, pentru acoperirea nevoilor din sistemul sanitar. Acest lucru a făcut ca să se cheltuiască mai mulţi bani de la bugetul statului decât au fost prevăzuţi.
Pe de altă parte, în timpul pandemiei unele sectoare din economie au fost închise, iar alte sectoare şi-au redus activitatea. Astfel, au apărut noi cheltuieli pentru ajutorul persoanelor care au fost disponibilizate şi totodată s-au folosit bani de la buget pentru repornirea activităţii întreprinderilor mici.În aceste condiţii, firmele fiind închise sau cu activitate parţială nu au mai contribuit la bugetul statului cu taxe şi impozite, aşa cum se întâmplă într-o economie normală. Toate acestea au făcut ca statul să se împrumute foarte mult pentru a putea acoperi deficitul, ceea ce a făcut ca datoria publică să se mărească foarte mult.
Butunoi Ioana-Daria, Gr. 303, Seria A
1.
C= Ca+ c’Y
Notez: cm= înclinația medie spre consum
cm= C/Y= (Ca+ c’Y)/Y= Ca/Y + c’Y/Y= Ca/Y + c’
Cm este descrescătoare in raport cu venitul, deoarece cu cât venitul (Y) crește, cu atât cm va avea o valoare mai mică, din cauza modificării numitorului fracției Ca/Y. Totodată, cm este mai mare decât c’, datorită faptului că cm este suma dintre c’ si Ca/Y.
Astfel, înclinația medie spre consum este: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2.
Y crește cu 50 000
s crește cu 10 000
s’= Delta s/ Delta Y= 10 000/50 000= 1/5= 0.2
s’+c’=1 => c’= 1- s’= 1-0.2=0.8
Înclinația marginală spre consum este 0.8.
3. C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură al lui Y => Y=C
Y=C => Y= 400+0.75Y => 0.25Y=400 => Y=400/0.25=1600
Pragul de ruptură al venitului este 1600.
4.
I=80 000 mld. lei
C’=0.75
s’+c’=1 => s’=1-c’=1-0.75=0.25
Ki=1/s’= 1/0.25=4
Creșterea venitului va fi de 4*80 000= 320 000 mld. lei. Răspunsul corect este d).
5.
C = 35 + 0,8 Yd
I= 70 mld lei
G= 65 mld. Lei
T= 0.1 Y
Yd= Y-T= Y – 0.1 Y= 0.9Y
C devine = 35+0.8*0.9Y= 35+0.72Y
Echilibrul bugetar: C+Ib+G = Y
35+0.72Y+70+65=Y => 0.72Y+170=Y => 170=0.28Y => Y=170/0.28=607.14 mld. Lei
Soldul bugetului statului(SB)= T-G= 0.1*607.14 -65= -4.28 mld. lei
6.
S = -40 + 0,25Y
I= 40 mld. u.m
Ex net=10 mld. u.m
Rezervele valutare rămân constante => G-T=0
Ex net= Ex-Im
S+T+Im= I+G+Ex => S+T= I+G+ Ex- Im => S= I+G-T+10 =. S=I+10=40+10= 50 mld. u.m
Astfel:
S= -40+0.25Y=50 => 0.25Y=90 => Y=90/0.25= 360 mld. u.m
Răspunsul corect este c).
7.
Atunci când guvernul se împrumută în vederea acoperirii deficitului bugetar, efectul direct care se va manifesta pe piața creditului va fi creșterea ratei dobânzii. Pe piața creditului are loc o creștere a cererii de fonduri de împrumut. Dacă suma totală de bani disponibilă pentru împrumuturi (oferta) nu se schimbă, dar cererea crește, atunci prețul împrumuturilor (rata dobânzii) va crește. Astfel, răspunsul corect este c).
8.
Conform datelor din 23/02/2025, preluate de pe Eurostat, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au înregistrat creșteri semnificative ale deficitelor bugetare în 2020, şi, automat, ale datoriilor publice. Aceste creșteri sunt cauzate, în principal, de măsurile luate de guverne pentru a nu împovăra fiscal și mai mult economia țării, precum și pentru susținerea sistemelor de sănătate in timpul pandemiei. Țările care au avut deficite bugetare foarte mari sunt: Spania( de la -3,1% în 2019 la -9,9% în 2020), Franța( de la -2,4% în 2019 la -8,9% în 2020), Italia( de la -1,5% în 2019 la -9,4% în 2020, Grecia( de la -0.8% in 2019 la -9.6% in 2020), Belgia( de la -2.0% in 2019 la -9.0% in 2020) si România( de la -4.3% in 2019 la -9.2% in 2020).
Dimian Bianca
305A
1.(a) -descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația medie
Unele întreprinderi își doresc să consume o parte mai mică din venit raportându-se la cât de mult le crește venitul.Orice creștere a venitului pregătește o creștere a consumului dar intr-o mai mică măsură decât creșterea venitului .
2.S*=DS/DY
=10.000/50.000
=0,2
c*+s*=1
c*+0,2=1 => c*=0,8
3.c=400+0,75y
Yr=?
Y=C
Y=400+0,75y
Y-0,75y=400
0,25y=400
Y=400/0,25
Y=1600
4.(d)
delta I=80 miliarde lei
c*=0,75%
deltaY=?
deltaY=K x delta I
K=1/1-c*
K=1/1-0,75
K=1/0,25
K=4
deltaY=K x delta I
deltaY=4 x 80 miliarde de lei
=320 miliarde de lei
5. C=35+0,8 Yd
I=70 miliarde
G=65 miliarde
T=0,1Y
T-G=?
Sb=T-G
Sb=0,1Y-65
=-4,29 miliarde
Y=C+I+G
Y=(35+0,8Yd)+70+65
=(35+0,8 x 0,9Y)+70+65
Y-0,720Y=35+70+65
0,28Y=170
Y=170/0,28
=607,14 miliarde
6.(c)
S=I+Knet
-40+0,25Y=40+10
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=360
7.(c)
Creșterea împrumuturilor guvernamentale amplifică concurența pentru resursele financiare posibile,de aceea se depune presiune asupra pieței iar rata dobânzilor crește.
8.Criza pandemică a avut un impact major asupra tărilor ca:Spania,Franța,Italia,Portugalia si Grecia,acestea au avut o creștere rapidă a datoriilor publice,acest fenomen este determinat de cheltuielile mari cu sprijinul economic de aceea creșterea a fost necesară în prevenirea prăbușirii economice.
Livadariu Ștefan Denis 308 B
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
Deoarece C0 este pozitiv iar
C0/Y scade când venitul Y crește ceea ce face ca APC sa fie descrescător.
2. inclinatia marginală spre consum este de 0,8 dupa formula MPC = DeltaC/DeltaY
3. Pragul de ruptură al venitului reprezintă nivelul minim al venitului Y la care C este egal cu venitul disponibil.
C=Y
Y=1600
4. Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
5. Venitul de echilibru este 607,14 miliarde lei.
Soldul bugetului = -4,29 miliarde lei
6. Raspunsul coresc este a) 160 mld. u.m.
7. Răspuns corect: c) crească.
Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul emite obligațiuni și împrumută bani de pe piața internă, acesta duce la cresterea de fonduri.
Bădicioiu Ioana-Victoria
Grupa 301, Seria A
Grupa 301 A
1. Înclinația medie spre consum este a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală, deoarece:
-este descrescătoare în raport cu venitul pentru că c = C / y, iar dacă venitul (y) crește, consumul (c) scade
-este mai mare decât înclinația marginală pentru că c = C / y = ( Ca + c’y ) / y =
= Ca / y + c’ y / y = Ca / y + c’ => Ca / y > 0 => c > c’
Grupa 301 A
2. y crește cu 50000 mld. lei => delta y = 50000
S crește cu 10000 mld. lei => delta S = 10000
c’ = ?
Rezolvare:
s’ = delta S / delta y = 10000 / 50000 = 0,2
c’ + s’ = 1 => c’ = 1 – s’ => c’ = 1 – 0,2 = 0,8 => c’ = 0,8
Grupa 301 A
3. C = 400 + 0,75y
yr = ?
Rezolvare:
Prag de ruptură => yr = C
yr = 400 + 0,75yr => 0,25yr = 400 => yr = 1600 unități
Grupa 301 A
4. delta I = 80 mld. lei
c’ = 0,75
delta y = ?
Rezolvare:
c’ = delta C / delta y
Ki = delta y / delta I = 1 / s’ => delta y = delta I / s’ = 80 / 0,25 = 320 mld. lei
c’ + s’ = 1 => s’ = 0,25
=> Răspunsul corect este d) 320 miliarde lei
Grupa 301 A
5. C = 35 + 0,8 yd
I = 70 mld. lei
G = 65 mld. lei
T = 0,1y
y = ? Sold BS = ?
Rezolvare:
S + Tn + Im = I + G + Ex
Ex – In = sold comercial = S – I + Tn + G
y = C + S
S = I
yd = y – T = y – 0,1y = 0,9 y
C = y – I => 35 + 0,8yd = y – 70 => 35 + 0,8 * 0,9y = y – 70 => 35 + 0,72y = y – 70 =>
=> 35 + 70 = y – 0,72y => 105 = 0,28y => y = 375 mld. lei
Sold BS = Ex – In = Tn + G ( S = I ) = 0,1y + 65 = 0,1 * 375 + 65 = 102,5 mld. lei
Grupa 301 A
6. S = -40 + 0,25y
y = PIB
I = 40 mld. u.m.
rv = constant => Ex net = 0
PIB = ?
Rezolvare:
PIB = C + Ib + G + Ex net
S + Tn + Im = I + G + Ex
S = I + G – Tn + Ex net
inc = G – Tn = 10 mld. u.m.
S = 40 + 10 = 50 mld. u.m.
50 = -40 + 0,25y => y = 90 / 0,25 = 360 u.m. => PIB = y = 360 mld. u.m.
=> Răspunsul corect este c) 360 mld. u.m.
Grupa 301 A
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică se creează premise ca rata dobânzii să c) crească, deoarece orice creștere a cererii pe piața creditului va avea ca efect direct creșterea ratei dobânzii.
Grupa 301 A
8. Statele care au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriilor publice în perioada 2019-2023 sunt Estonia ( 144 % ), Cehia ( 43,24 % ), România ( 39,71 % ), Malta ( 20,9 % )
Letonia ( 18,70 % ) și Finlanda ( 18,07 % ). În anul 2020, toate țările au înregistrat creșteri ale datoriei publice dar unele dintre ele au revenit sau chiar au scăzut datoria față de 2019. Țările care au rămas cu un nivel crescut față de 2019 sunt Estonia, Cehia, România, Malta, Letonia și Finlanda.
Vintilescu Alexandru – Daniel; Anul: III; Seria: B; Grupa: 361
1. d) descrescatoare in raport cu venitul si mai mica decat inclinatia marginala.
Astfel, înclinația medie spre consum:
Este descrescătoare în raport cu venitul pentru că C0 / Y scade odată cu creșterea venitului.
Este mai mică decât înclinația marginală spre consum la venituri mari, deoarece C0 / Y devine nesemnificativ.
2. MPC = 1 – MPS = 1 – Delta S / Delta Yd = 1 – 10000 / 50000 = 1 – 0.2 = 0.8
Inclinatia marginala spre economisire (MPS) este partea din cresterea venitului care merge catre economisire:
MPS = Delta S / Deltaa Yd
Inclinatia marginala spre consum (MPC) este complementara lui MPS, astfel:
MPC + MPS = 1
3. Y = 400 + 0,75 Y
Y – 0,75 Y = 400
0,25 Y = 400
Y = 1600
Pragul de ruptura este nivelul venitului la care nu exista economii, adica tot venitul este cheltuit pe consum
Pragul de ruptura apare atunci cand consumul este egal cu venitul (C = Y).
4. k = 1 / 1 – MPC = 1 / 1 – 0.75 = 1 / 0.25 = 4
Delta Y = K * Delta I = 4 * 80 = 320 miliarde lei
d) 320 miliarde lei
5. C = 35 + 0.8 Yd
70 mld.
65 mld.
T = 0.1 Y
Y = C + I + G
Yd = Y – T = Y – 0.1Y = 0.9Y
C = 35 + 0.8 (0.9Y) = 35 + 0.72 Y
Y = (35 + 0.72Y) + 70 + 65
Y – 0.72Y = 35 + 70 + 65
0.28 Y = 170
Y = 607.14
Soldul bugetar: T – G = 0.1Y – 65 = 0.1 (607.14) – 65 = 60.71 – 65 = -4.29
Deficit bugetar de 4.29 miliarde.
6. S = -40 + 0.25Y
S + I + (X – M) = 0
I = 40
Iesiri nete de capital: 10
-40 + 0.25 Y + 40 + 10 = 0
0.25 Y + 10 = 0
0.25 Y = – 10
7. a) fie inferioara ratei somajului
Dacă statul se împrumută intern, creșterea cererii pentru împrumuturi poate determina o creștere a ratei dobânzii. Totuși, dacă există un excedent de economii în economie (în condiții de șomaj ridicat), atunci rata dobânzii poate rămâne scăzută.
8. Trebuie consultate date actualizate pentru a vedea care țări au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor. În general, țări precum Italia, Spania și Franța au avut creșteri semnificative ale datoriilor din cauza cheltuielilor mari pentru susținerea economiei în timpul pandemiei.
307 B
1. Răspuns corect a), deoarece pe măsură ce venitul crește, o parte mai mică din venit este alocată consumului, iar restul este distribuit către economii, care cresc.
2.MPC+MPS=1
MPS=10000/50000=0,2
MPC=1-0,2=0,8
3. C=400+0,75Y
Y=C+S
Y=C+I
S=Y-C=0
Y-(400+0,,75Y)=0
0,25Y=400
Y=400/0,25=1600 mld lei
4. DY=1/1-MPCxDI
k=1/1-0,75=4
DY=4×80=320 mld lei
5. C=35+0,8Yd
T=0,1Y
Y=C+I+G
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
G=65
Y=(35+0,8×0,9Y)+65
Y-0,72Y=100
Y=357,14
Soldul bugetar=T-G=0,1Y-65
= 0,1×357,14-65
= -29,29
6. S=-40+0,25Y
S+(IM-EX)=1
S=-40+0,25Y
I=40
(IM-EX)=10
-40+0,25Y+10=40
-30+0,25Y=40
0,25Y=70
Y=280
7. Răspuns corect c), deoarece în momentul în care deficitul bugetar este acoperit prin împrumut extern, cererea de capital crește, ceea ce ducela creșterea ratei dobânzii.
8. În timpul pandemiei statele membre ale UE au adoptat măsuri economice semnificative pentru a atenua impactul crizei, ceea ce a condus la o creștere considerabilă a datoriilor publice. Cele mai semnificative creșteri ale datoriei publice în această perioadă au fost înregistrate de Spania, Italia, Malta, Franța, Slovacia. România a înregistrat o creștere de 13,5 puncte procentuale, ceea ce o situează în acest clasament după Slovacia. În 2021 România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri trimestriale ale ponderii datoriei publice în PIB din UE.
308 B Manea Cristian-Vlad
1. a) inclinatia medie spre consum este descrescatoare in raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Deși orice creștere a venitului antrenează o creștere a consumului, consumul crește procentual mai puțin decât venitul, ceea ce face ca rata consumului să scadă. c= Ca/Y + c’ Din această relație rezultă că inclinația medie spre consum (c) este mai mare decât înclinația marginală spre consum intrucât raportul Ca/Y este pozitiv si consumul marginal tot pozitiv.
2. c’=DC/DY=1-DS/DY=1-10000/50000=1-1/5=4/5= 0,8
c’=0,8
3. C= 400 + 0,75Y
C=Y =>Y=Ca+c’Y => Y(1-c’)=Ca => Y=Ca/1-c’ =>Y=400/1-0,75= 400/0,25
Yr=1600
4.răspuns d) 320 mld
Multiplicatorul investișiilor Ki=1/s’=1/1-c’=1/1-0,75=1/0,25=4
DY=Ki*DI=4*80 mld
DY=320 mld
5. Y=C+Ip+G
Y= 35+0,8Yd +70+65 Yd=Y-T
Y=35+0,8(Y-0,1Y)+70+65
Y=35+0,8*0,9Y+70+65
Y=170+0,72Y
Y=170/0,28 mld
Y=607,14 miliarde
6.răspuns c) 360 miliarde u.m.
S=I+K =50 mld
40 + 0,25Y = 50 miliarde
0,25Y = 90 miliarde
Y = 360 miliarde u.m.
7. răspuns c) se creează premise să crească rata dobânzii
Printr-o astfel de măsură are loc creșterea cererii de fonduri de împrumuturi, ceea ce va determina un nivel mai mare al ratei dobânzii
8. Romaniaa avut cea mai rapidă creștere, datoria ei crescând cu 1% in fiecare an.de la 39 la 40, 41,42,. 43% din PIB
Grupa 309 Seria B
1.
2. Y1= S1+C1 => C1= 50.000-10.000 => C1= 40.000
C1= C0+40.000
C’= DC/DY= C1-C0/Y1-Y0= C0+40.000-C0/ Y0+50.000-Y0= 40.000/50.000= 0,8
3. C= 400+ 0,75Y
C=Y => Y= 400+0,75Y => 0,25Y= 400 => Y= 400/0,25 = 1600
4. C’ = 0,75 => S’= 1-C’ => S’= 1-0.75 => S’ = 0,25
K= 1/S’= 1/0,25=> K= 4
DY= KxDI= 4×80 =320 de miliarde de lei (Răspunsul d)
5. Y= C+I+G
Yd= Y-T= Y- 0,1Y= 0,9Y
C= 35+ 0,8×0,9Y
C= 35+0,72Y
Y= 35+0,72Y+70+65 => Y-0,72Y= 170 => 0,28Y= 270 => Y= 170/0,28=> Y= 607,14
Sold Bugetar= T-G= 0,1Y-65= 0,1x 607,14-65= 60,17-65 = -4,29 miliarde de lei => Deficit Bugetar
6. S+KI= I => -40+0.25Y +10=40 => 0,25Y= 70=> Y= 70/0,25=> Y= 280 miliarde
8. De la sfârșitul anului 2019 pana la finalul anului 2020, datoria celor 27 de state membre UE a crescut cu 1.209 miliarde de euro, acest lucru reiese din datele publicate de Eurostat privind datoriile publice ale statelor comunitare. În cei doi ani de pandemie cea mai mare creștere în sumă absolută a datoriei a înregistrat o Franța cu. 273 miliarde de euro, apoi Germania cu 268 miliarde, Italia cu 163 de miliarde și Spania cu 122 de miliarde de euro. În puncte procentuale raportate la PIB, cele mai mari creșteri le-au înregistrat Spania 20,1 puncte procentuale, Italia cu 16,7, Malta cu 16,3 , Franta cu 15,5 și Slovacia cu 15. România este chiar după Slovacia cu 13,5 puncte procentuale- de la 35,3% la 48,8% din PIB.
Anul 3 grupa 354 seria A
a)înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală, deoarece creșterea creșterea venitului stimulează o mai mică creștere a consumului decât cea a venitului astfel rezultă că rata medie a consumului să scadă. Dar în același timp acestea două respectă relația existentă în matematică între o mărime marginală şi o mărime medie.
2. s’=DS/DY=10000/50000=0
2 =>c’=0,8.
3. C=Y=400+0.75Y =>0,25Y=400 Y=1600.
4. d) c’=0,75
=>s’=0,25
Ki=1/s’=1/0,25=4
Cresterea economica =4x80mld= 320 mld lei.
5. Y=C+Ib+G=35+0,
8Yd+70+65=170+0,8(Y-T) 0,28Y=170 Y=607,14 mld lei
6. c) Ieșiri nete capital=10
mld=S-I => 10=S-40 =>S=10+4=50 => 50=-40 + 0,25Y =>Y=90/0,25=90×4=360 mld u.m.
7. c)crească deoarece pe piața creditelor are loc o creșterea a cereri de fond de împrumut astfel o cerere mai mare influențează creșterea ratei dobânzii rata dobânzii=preţul creditului.
8. Analizând tabelele de date privind datoria statelor membre ale UE, am observat următorul clasament în funcție de ratele datoriei: Grecia ocupă primul loc, cu o creștere bruscă de la 180,6% la 206,3%, ceea ce reprezintă o majorare de 25,7%. Pe locul al doilea se află Cipru, unde datoria a crescut cu 23,1%, de la 90,4% la 113,5%, iar pe locul al treilea este Spania, cu o creștere de 22,2%, de la 98,2% la 120%.
În ceea ce privește anul 2021, majoritatea țărilor menționate anterior au reușit să reducă ratele dobânzilor: Grecia și Cipru au înregistrat scăderi de 11,8%, respectiv 12,5%, în timp ce Spania a avut o reducere mai modestă, de doar 2,1%, ceea ce indică faptul că măsurile aplicate nu au fost la fel de eficiente. Astfel, în timp ce multe țări au înregistrat scăderi și reveniri semnificative, UE, în ansamblu, a rămas stabilă, cu o creștere a ratelor dobânzilor de 12,3% în 2020 și o scădere de 1,9% în 2021, situându-se astfel la mijlocul clasamentului.
Creșterea ratelor dobânzilor în diferite state s-a datorat crizei economice provocate de pandemia de Covid-19, care a condus la scăderea producției, diminuarea profiturilor și falimentul multor companii. Acest lanț de evenimente a generat o creștere a șomajului, iar pentru a face față cheltuielilor, statele au fost nevoite să se împrumute, finanțând indemnizațiile de șomaj, achiziția vaccinurilor și diverse ajutoare economice.
Grupa 354 A
1. a) Deoarece creșterea venitului stimulează o mai mică creștere a consumului decât cea a venitului astfel rezultă că rata medie a consumului să scadă. Dar în același timp acestea două respectă relația existentă în matematică între o mărime marginală şi o mărime medie.
2. S’=DS/DY=10000/50000=0,2
C’=0,8
3.C=Y=400+0.75Y 0,25Y=400
Y=1600
4.d) C’=0,75
S’=0,25
Ki=1/s’=1/0,25=4 Cresterea economica=4×80= 320 mld lei.
5. Y=C+Ib+G=35+0,8Yd+70+65=170+0,8(Y-T)
0,28Y=170
Y=607,14 mld lei.
6.c) Ieșiri nete de capital=10 mld=S-I 10=S-40
S=10+4=50 50=-40+0,25Y
Y=90/0,25=90×4=360 mld u.m.
7.c) crească, deoarece pe piața creditelor are loc o creșterea cereri de fond de împrumut astfel o cerere mai mare influențează creșterea ratei dobânzii rata dobânzii=preţul creditului.
8. Analizând datele privind datoria statelor membre ale UE, se poate observa următorul clasament al ratelor datoriei: Grecia înregistrează cea mai mare creștere, de la 180,6% la 206,3%, ceea ce reprezintă un avans de 25,7%. Cipru ocupă locul al doilea, cu o creștere de 23,1%, de la 90,4% la 113,5%, urmat de Spania, unde datoria a crescut cu 22,2%, de la 98,2% la 120%. În 2021, majoritatea statelor cu problemele menționate anterior au reușit să reducă ratele dobânzilor: Grecia și Cipru au înregistrat scăderi de 11,8% și, respectiv, 12,5%, în timp ce Spania a avut o reducere mai modestă, de doar 2,1%, indicând eficiență limitată a măsurilor adoptate. Deși multe țări au reușit să își redreseze economiile, UE per ansamblu a rămas relativ stabilă, cu o creștere a ratelor dobânzilor de 12,3% în 2020 și o scădere de 1,9% în 2021, situându-se la mijlocul clasamentului. Creșterea ratelor dobânzilor în diverse state a fost determinată de criza economică generată de pandemia Covid-19. Reducerea producției, scăderea profiturilor și falimentul multor companii au dus la creșterea șomajului. Pentru a face față acestor provocări, statele au fost nevoite să se împrumute pentru a acoperi cheltuieli precum indemnizațiile de șomaj, achiziția de vaccinuri și acordarea de ajutoare financiare.
Grupa 303, seria A
1. În opinia mea răspunsul corect este a. Între venit și rata consumului se manifestă o relație inversă atunci când y crește, crește și consumul într-o măsură mai mică față de venit, ceea ce face ca înclinația medie spre consum să scadă.
2. y crește cu 50.000
s crește cu 10.000, adică cu 20% din y, de unde îmi rezultă că s’=0,2
c’+s’=1
c’+0,2=1
c’=0,8
3. Condiția pragului de ruptură: y=c
c=400+0,75y
rezulta ca 400+0,75y=y, de unde 0,25y=400 și aflăm ca y=1600
4. c’=0,75
c’+s’=1
s’=0,25
Ki=1/s’=1/0,25=4
Ki=delta y/delta I
4=delta y/80
delta y=4*80= 320
Răspunsul corect este d. În urma calculelor, creșterea venitului este de 320 miliarde lei.
5. yd=y-T=y-0,1y
yd=0,9y
y=Ip+C+G
C=35+0,8y, Ip=70, G=65
y=70+65+35+0,8*0,9y
y=170+0,72y
0,28y=170
y=607
soldul bugetar=T-G
T=0,1y=0,1*607=60,7
soldul bugetar= 60,7-65=-4,3
6. S=-Ca+s’y
S=-40+0,25y
Ca=40; s’=0,25
s’+c’=1
c’=0,75
y=Ca+c’y+Ip
y=40+0,75y+50
y=90+0,75y
0,25y=90
y=360
În urma calculelor efectuate, răspunsul corect este c, 360 mld u.m.
7. În opinia mea răspunsul corect este c. Atunci când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, rata dobânzii va crește deoarece Guvernul concurează cu sectorul privat pentru resursele financiare disponibile, ceea ce poate duce la o creștere a ratei dobânzii.
8. Analizând creșterea datoriei publice în perioada menționată, cele mai semnificative majorări au fost observate în: Spania, Malta, Belgia, Italia, Franța. Aceste creșteri ale datoriilor publice s-au întamplat ca urmare a măsurilor economice adoptate pentru a combate efectele crizei sanitare. Creșterile generează îngrijorări cu privire la sustenabilitatea fiscală pe termen lung, chiar dacă au fost necesare pentru a finanța măsurile de sprijin economic în timpul pandemiei.
Ianus Alexandru 307 B
1.În modelul keynesist, înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum. Aceasta se datorează faptului că partea fixă a consumului (consumul autonom) devine mai puțin importantă pe măsură ce venitul crește. Răspuns corect: a)
2.Înclinația marginală spre consum se determină prin raportul dintre creșterea consumului și creșterea venitului disponibil. Dacă economiile cresc cu o parte din venit, diferența rămasă reprezintă creșterea consumului. Astfel, înclinația marginală spre consum este 0,8.
3.Pragul de ruptură al venitului reprezintă nivelul la care venitul total este egal cu consumul. Din relația consumului dată, se obține că acest prag este de 1600 miliarde lei.
4.Venitul total crește în funcție de multiplicatorul keynesian, care depinde de înclinația marginală spre consum. Aplicând formula multiplicatorului, rezultă că o creștere a investițiilor cu 80 miliarde lei duce la o creștere a venitului de 320 miliarde lei. Răspuns corect: d)
5.Nivelul de echilibru al venitului se determină prin egalarea cererii agregate cu oferta agregată, ținând cont de consum, investiții, cheltuielile guvernamentale și taxe. Din relațiile date, se obține că venitul de echilibru este de aproximativ 607 miliarde lei, iar soldul bugetului statului este un deficit de 4,29 miliarde lei.
6.PIB-ul de echilibru se obține din relația dintre economisire, investiții și ieșirile nete de capital. Rezolvând ecuația, se află că PIB-ul este de 200 miliarde u.m.. Răspuns corect: b)
7.Când deficitul bugetar este finanțat prin datorie publică internă, cererea de împrumuturi crește, ceea ce determină o creștere a ratei dobânzii, deoarece oferta de fonduri rămâne constantă. Răspuns corect: c)
8.În contextul crizei pandemice, datoriile publice ale statelor UE au crescut semnificativ din cauza măsurilor de sprijin economic. Cele mai mari creșteri ale datoriei publice, în raport cu PIB-ul, s-au înregistrat în Italia, Spania, Franța, Belgia și Grecia, unde guvernele au adoptat politici fiscale expansive pentru a susține economia în perioada de criză.
EXERCITIUL 1.
Varianta corectă este a), deoarece:
APC este descrescătoare în raport cu venitul.
APC este mai mare decât MPC.
Această proprietate reflectă comportamentul keynesist conform căruia gospodăriile tind să cheltuie o proporție mai mică din venit pe consum pe măsură ce veniturile lor cresc, deoarece economisesc o parte mai mare.
EXERCITIUL 2
c’=∆C/∆Y
Știm că venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei: ΔY=50.000 mld. lei
Economiile cresc cu 10.000 mld. lei, ceea ce înseamnă că partea din venit care nu a fost consumată a fost economisită. Deoarece economiile și consumul împart creșterea venitului, putem determina creșterea consumului astfel:
ΔC=ΔY−ΔS
unde: ΔS=10.000 mld. lei
Astfel, ΔC=50.000−10.000=40.000 mld. lei
c’=40.00050.000=0.8 sau 80%
EXERCITIUL 3
Pragul de ruptură al venitului reprezintă nivelul venitului la care consumul este egal cu venitul, adică unde C = Y. Acesta este punctul în care întreaga sumă a venitului este destinată consumului, fără economii.
Avem funcția consumului:
C=400+0,75Y
Pentru a determina pragul de ruptură, impunem condiția: C=Y
400+0.75Y=Y
400=Y-0,75Y
400=0,25Y
Y=400/0,25
Y=1600 unități monetare
EXERCITIUL 5
Răspunsul corect este d) 320 miliarde lei, deoarece creșterea venitului este determinată de efectul multiplicator al investițiilor, care amplifică impactul inițial al sporului investițional asupra economiei.
5. Într-o economie cu sector guvernamental, echilibrul macroeconomic este determinat de egalitatea dintre cererea agregată (AD) și oferta agregată (Y):
Y=C+Ip+G
unde:
C=35+0,8 Y_d (funcția consumatorului)
Ip=70 (investițiile planificate),
G=65 (cheltuielile guvernamentale),
T=0,1Y (funcția taxelor),
Venitul disponibil este definit ca
Yd=Y-T
Yd=Y−0,1Y=0,9Y
Înlocuim în funcția consumului:
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Acum, aplicăm condiția de echilibru:
Y=C+Ip+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0.28=607,14
Soldul bugetului statului se determină ca diferența dintre veniturile statului (T) și cheltuielile guvernamentale (G):
SB=T−G
SB=0,1Y−65 Înlocuim Y=607,14
SB=0,1×607,14−65 SB=60,71−65 SB=−4,29
Concluzie:
Nivelul de echilibru al venitului este 607,14 miliarde lei.
Soldul bugetului statului este -4,29 miliarde lei, ceea ce indică un deficit bugetar (cheltuielile guvernului depășesc veniturile din taxe).
EXERCITIUL 6
d) 400 mld. u.m.
Justificare:
PIB-ul (Y) este determinat din condiția de echilibru macroeconomic într-o economie deschisă cu rezerve valutare constante, ceea ce înseamnă că soldul contului curent este egal cu ieșirile nete de capital.
Relația fundamentală este:
S=I+(X−M)
unde:
• S=−40+0,25Y (funcția economisirii),
• I=40 (investițiile),
• X−M=−10 (ieșirile nete de capital, adică deficitul balanței comerciale),
• Rezervele valutare sunt constante, ceea ce înseamnă că balanța de plăți este echilibrată.
1. Aplicăm condiția de echilibru:
S=I+(X−M)
−40+0,25Y=40−10
−40+0,25Y=30
0,25Y=30+40
0,25Y=70
Y=70/0,25=400
Concluzie:
PIB-ul de echilibru este 400 mld. u.m., ceea ce corespunde variantei d).
EXERCITIUL 7
Atunci când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul împrumută bani de la sectorul privat (de exemplu, prin emiterea de titluri de stat). Aceasta are un impact asupra pieței financiare și, în mod specific, asupra ratei dobânzii.
1.Creșterea cererii de capital:
– Atunci când statul emite obligațiuni sau împrumuturi pentru a acoperi deficitul bugetar, acesta crește cererea de capital pe piața internă.
– Cererea mai mare de capital din partea guvernului pentru a se împrumuta va face ca resursele financiare disponibile pentru sectorul privat (companii, gospodării) să devină mai limită.
2.Efectul asupra ratei dobânzii:
– În mod general, atunci când cererea pentru fonduri împrumutate (capital) crește, iar oferta rămâne constantă, rata dobânzii tinde să crească pentru a atrage mai mulți investitori și a răspunde cererii mai mari.
– Aceasta se datorează faptului că investitorii vor solicita o dobândă mai mare pentru a-și oferi capitalul într-un mediu de cerere crescută de împrumuturi.
3. Datoria publică și concurența pentru fonduri:
– Statul, împrumutând bani de la sectorul privat, concurează cu firmele și alte entități care doresc să împrumute, ceea ce crește costul capitalului pentru toți actorii economici, inclusiv pentru companii și gospodării.
– Astfel, rata dobânzii crește pentru a atrage capital suplimentar pe piața internă.
Concluzie:
Prin urmare, atunci când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, rata dobânzii tinde să crească din cauza cererii mai mari de capital, ceea ce corespunde variantei c).
EXERCITIUL 8
În urma crizei economice generate de pandemia COVID-19, au existat diferențe semnificative între statele membre ale UE în ceea ce privește creșterea datoriilor publice. Unele dintre țările care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu 2019 (anul pre-pandemic) sunt:
Italia:
Datoria publică a crescut semnificativ în 2020, ajungând la aproape 160% din PIB, față de aproximativ 134% în 2019.
Spania:
Spania:
A înregistrat o creștere rapidă a datoriei publice, care a crescut de la aproximativ 95% din PIB în 2019 la aproximativ 120% în 2020.
Franța:
Franța a avut, de asemenea, o creștere considerabilă a datoriei publice, care a crescut de la aproximativ 98% din PIB în 2019 la peste 115% în 2020.
Grecia:
Grecia, care avea deja o datorie publică mare înainte de pandemie, a înregistrat o creștere semnificativă a datoriei, de la aproximativ 180% din PIB în 2019 la peste 200% în 2020.
Portugal:
Portugalia a avut o creștere semnificativă a datoriei publice în 2020, care a ajuns la aproximativ 130% din PIB, comparativ cu aproximativ 120% în 2019.
Concluzie:
Țările care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în UE în perioada crizei pandemice sunt Italia, Spania, Franța, Grecia și Portugalia. Aceste creșteri rapide au fost determinate de măsurile economice necesare pentru a susține economiile naționale, de scăderea veniturilor din taxe și de cheltuielile suplimentare generate de gestionarea crizei sanitare.
Mihail Teodor Cristian
Seria B, Grupa 309
1. Varianta a
2. c=delta C/ delta Y
delta Y=50000
delta S=10000
S=Y-C
c=delta C/delta Y = 1 – delta S/delta Y = 1 – 10000/50000=0,8
3. C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y => 400=Y-0.75Y => 400=0.25Y =>Y=1600
4. delta I = 80
c=0.75
delta Y = 1/(1-0.75)*80=1/0.25*80=320 (Varianta d)
5. C=35+0.8Yd
I=70
G=65
T=0.1Y
Yd=Y-T=Y-0.1Y=0.9Y
Y=C+I+G
Y=35+70+65+0.72Y
Y=170+0.72Y
0.28Y=170 => Y=170/0.28=607.14
Nivelul de echilibru al venitului este de 607.14 mld lei
Soldul bugetar
T-G=0.1Y-65=0.1*607.14-65=-4.29
Bugetul are un deficit de -4.29mld lei
6. S=-40+0.25Y
I=40
Iesiri nete = 10
S=40+10=50
50=-40+0.25Y => Y=90/0.25=360
7. Varianta c
8. In contextul pandemiei de COVID-19, statele membre ale Uniunii Europene au inregistrat o crestere semnificativa a datoriilor publice, intrucat au luat masuri pentru a sprijini economic efectele crizei sanitare si economice. Statele care au avut cele mai mari cresteri ale datoriei publice au fost Spania (21,6%), Grecia (26,2%), Italia (20,5%), Portogalia (18%), Franta (16,7%) si Cipru (21,3%).
Craciun Alessandro, seria A, grupa 353, anul 3
1. Consider ca raspunsul corect este A, pentru ca inclinatia medie spre consum are formula c=C/Y.Stim ca C se calculeaza C=Ca+c’Y => c=Ca/Y + c’.Prin urmare observam ca inclinatia medie spre consum este mai mare decat inclinatia marginala. Totodata inclinatia medie este descrescatoare in raport cu venitul. In momentul in care venitul creste, Ca/Y scade, deoarece consumul autonom este constant.
2. s’= delta S/ delta Y
s’= 10000/50000 = 0.2
c’= 1-s’ = 1-0.2 = 0.8
Atunci cand venitul creste cu o unitate, consumul inregistreaza o crestere de 0.8 unitati.
3. C = Y
Y = 400+0.75Y => Y-0.75Y=400 => 0.25Y=400
Y = 400/0.25 => Y = 1600
4. d) 320 miliarde lei
Ki= 1/s’ = 1/(1-c’)
Ki= 1/(1-0.75)
Ki= 1/0.25
Ki= 4
Venitul creste cu 4 unitati atunci cand investitiile cresc cu o unitate.
80×4= 320 miliarde lei
5. Oag = Cag => conditia de echilibru macroeconomic
Y = C+I+G
Y = 35+0.8Yd+70+65 = 170 + 0.8Yd
T = 0.1Y => Yd= Y – T= Y -0.1Y = 0.9Y
Y = 170 + 0.8(0.9Y) = 170 +0.72Y
Y-0.72Y=170
0.28Y=170
Y = 170/0.28= 607,14 mld. lei
T-G = 0.1Y-65=60.71-65= -4.28
Bugetul inregistreaza un deficit de 4.28 mld lei
6. c) 360 mld u.m
S – I=10 mld. u.m
S – 40 =10
S=10
50= -40 + 0.25Y
0.25Y = 90
Y = 90/0.25
Y = 360 mld u.m
7. Raspunsul corect este C, deoarece atunci cand guvernul se imprumuta pentru a acoperi deficitul bugetar, creste rata dobanzii pe piata creditului. Acest proces se numeste efectul de evictiune.
8. In contextul crizei economice putem observa ca in toate statele Uniunii Europene s-au inregistrat cresteri ale datoriilor publice comparand anul 2019 cu anul 2020, cauzate de scaderea drastica a activitatii economice. Tarile in care s-au inregistrat cele mai rapide cresteri ale datoriilor publice raportate la PIB-ul fiecarei tari în 2020 comparativ cu 2019 sunt: Grecia 25,7%, Cipru 23,1%, Spania 22,2%, Italia 20,5%, Portugalia 18,3% , Franta 17,6% și Croatia 16%.
1.d deoarece S= -Ca+s(derivat)Y
2c(derivat)= deltaC/deltaY
delta C= delta Y- delta S= 50000-10000= 40000
c (derivat)= 40000/50000= 0,8
deci c derivat creste cu 80%
3.S=Y-C
Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y-400
Y=400/0,25= 1600
4.d deoarece
c derivat=0,75
K=1/1-c derivat=1/1-0,75= 1/0,25= 4
Ki= delta Y/ delta I
delta Y= Ki* delta I
delta Y=4*80= 320 miliarde lei
5.Y=C+I+G
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y=35+0,72Y+70+65
Y-0,72Y= 35+70+65
0,28Y=170
Y= 170/0,28=607,14
Sold bugetar=T−G
T=0,1×607,14=60,71
Sold_bugetar=60,71−65=−4,29
Soldul bugetar este negativ, ceea ce indică un deficit bugetar de 4,29 miliarde lei.
6. b deoarece
S+EN=I
-20+0,25Y+10=40
Y=200 mld u.m.
7.c deoarece când statul se împrumută intern pentru a acoperi deficitul bugetar, crește cererea de bani pe piață. Asta face ca băncile și investitorii să ceară dobânzi mai mari pentru împrumuturi, ceea ce duce la creșterea ratei dobânzii.
8.În timpul pandemiei, multe țări din UE s-au împrumutat masiv pentru a sprijini economia. Cele mai mari creșteri ale datoriei publice (în raport cu PIB-ul) au fost în Spania, Italia, Malta, Franța și Slovacia. România a avut și ea o creștere semnificativă, dar nu la fel de mare ca primele.
În bani, cele mai mari datorii suplimentare au fost în Franța, Germania, Italia și Spania. Singura țară care și-a redus datoria ca procent din PIB a fost Irlanda.
Pe scurt, pandemia a făcut ca statele să se împrumute mult, iar acum trebuie să găsească soluții pentru a gestiona aceste datorii.
1. raspuns corect c) deoarece inclinatia marginala si inclinatia medie sunt ambele sunt marimi pozitive si subunitare ce respecta corelatiile matematice intre o marime medie si una marginala
2. Daca venitul disponibil creste si economiile in consum cresc atunci schimbarea in consum va fi diferenta dintre venit disponibil si economii
DC=DY-DS
DC=50.000-10.000=40.000
IMC=40.000/50.000=0,8
Asadar inclinatia marginala spre consum este 0,8
3. C=500+0,75y
C=Ca+C’• y
Ca=500
C’=0,75
S=-Ca+S’•y
400=-500+0,25y
400+500=0,25y
y=900/0,25
y=3600
4.
DY= DI/1-c
DY=80/1-0,75
DY=80/0,25
DY=320
Asadar raspunsul corect este d)
7. Cand deficitul bugetar se acopera prin datorie publica interna,guvernul emite titluri de stat pentru a atrage fonduri de pe piata interna.
Aceasta poate influenta rata dobanzii deoarece statul concura cu alti imprumutati pe piata financiara,iar cererea crescuta a capitalului poate duce la cresterea ratei dobanzii
Astfel raspunsul corect este c)
8. Cele mai rapide cresteri ale datoriilor publice in perioada pandemica au fost în Italia (155%PIB 2020;134%PIB 2019),Spania(120%PIB 2020;95%PIB 2019),Franta(116%PIB 2020;98%PIB 2019),Portugalia(130%PIB 2020;116%PIB 2019) și Grecia(205%PIB 2020;176%PIB 2019).Țări care au avut nevoie de masuri fiscale foarte mari pentru a face fata impactului economic al pandemiei si pentru a sprijini economiile afectate de criză.
308B
1.d)consumul suplimentar reprezinta o proportie din ce in ce mai mica din venitul total
2.MPC=DeltaC/deltaY=40.000/50.000=0,8
3.400+0,75y=y,400=y-0,75y,400=0,25y. y=400/0,25=1600
4.d)k=1/0,25=4, deltay=4×80=320 miliarde de lei
5.yd=y-t=y-0,1y=0,9y,c=35+0,8(0,9y)=35+0,72y, ad=c+i+g=35+70+65+0,72y=170+0,72y.y=170+0,72y=y=607,14 miliarde lei
t=0,1xy=0,1×607,14=60,71 miliarde lei, soldul bugetar=t-g=60,71-65=-4,29 miliarde lei
6.c)S=I+R= -40+0,25y=40+10=50, 0,25=90. y=90/0,25=360 miliarde u.m
7.c) sa creasca, datorita efectului de crestere a cererii pentru capital si a riscurilor percepute mai mari pe piata financiara
8.Conform datelor, Spania a înregistrat o creștere de 26,3 puncte procentuale a datoriei guvernamentale în raport cu anul 2019, în timp ce Irlanda a avut o creștere de doar 0,4 puncte procentuale.
În termeni absoluți, Franța a avut cea mai mare creștere a datoriei publice, cu 273 miliarde de euro, urmată de Germania cu 268 miliarde de euro, Italia cu 163 miliarde de euro și Spania cu 122 miliarde de euro.
În ceea ce privește creșterile procentuale ale datoriei publice raportate la PIB, Spania a avut o creștere de 20,1 puncte procentuale, Italia de 16,7 puncte procentuale, Malta de 16,3 puncte procentuale, Franța de 15,5 puncte procentuale și Slovacia de 15 puncte procentuale.
Pe de altă parte, Irlanda a înregistrat o scădere de 1,2 puncte procentuale a datoriei publice raportate la PIB.
Seria B, Grupa 308
1. Varianta corecta este a, deoarece in modelul keynesist clasic, functia comisionului este de forma C=C0+cxY. Functia consumului keynesist implica o inclinatie medie spre consum descrescatoare in raport cu venitul.
2. DY=DC+DS=>DC=DY-DS
DC=50000-10000=40000 mld lei
c=40000/50000=0,8
Inclinatia marginala spre consum este 0,8.
3. Pentru a determina pragul de ruptura al venitului intr-o economie inchisa, fara sector guvernamental, trebuie sa identificam nivelul venitului pentru care consumul este egal cu venitul, adica C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400=>0,25Y=400
Y=400/0,25=1600
Pragul de ruptura al venitului este 1600.
4. Varianta corecta este d, deoarece:
1/1-0,75=1/0,25=4
DY=4×80=320 mld lei
5. Functia consumului C=35+0,8xYd
Venitul disponibil Yd=Y-T
Taxele T=0,1Y=>Yd=Y-0,1Y=0,9Y
C=35=0,8×0,9Y=35+0,72Y
I=70
G=65
AD=C+I+G=(35+0,72Y)+70+65=170+0,72Y
Y=AD=>Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170=>0,28Y=170=>Y=170/0,28=607,14
T=0,1Y=0,1×607,14=60,71
Sold bugetar=T-G=60,71-65=-4,29
Bugetul este in deficit de 4,29 mld lei
6. Varianta corecta este c, deoarece:
S=I+In
S=-40+0,25Y
I=40 mld um
In=10 mld um
-40+0,25Y=40+10
-40+0,25Y=50
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y=90/0,25=360
7. Varianta corecta este c, deoarece cand deficitul bugetar este acoperit prin datorie publica interna, guvernul imprumuta bani din economia interna prin emisiunea de titluri de stat.
8.In contextul crizei pandemice, datoriile publice ale statelor membre UE au crescut semnificativ, reflectand masurile luate pentru a sprijini economiile afectate de pandemie. Cresterile au variat considerabil intre statele membre.
Seria B, Grupa 306
1. a) descrescatoare in raport cu venitul si mai mare decat inclinatia marginala
functia consumului Keynesist este C=Ca+c’Y
IMC= C/Y, IMgC= delta C/delta Y
Din pricina faptului ca, C va fi intodeauna o valoare pozitiva, pe masura ce venitul creste, IMC scade, dar va fi intodeauna o valoare pozitiva si , totodata va fi mare decat IMgC din pricina faptului ca acest indicator isi poate insusi si o valoare negativa
2. c’= delta C/ delta Y
Y= C+S 50.000= delta C+10.000 => delta C= 50.000-10.000=40.000 => c’= 40.000/50.000=0,8
IMgC= 80%
3. Pragul de ruptura este reprezentat de egalitatea dintre consum si venit (C=Y)
C=400+0,75Y
Y-0,75Y=400 => 0,25Y=400, Y=400*4 =>Y=1600
4.d) 320 miliarde lei
Ki= 1/S’ =1/1-c
Ki= 1/1-0,75 1/0,25=4
Y= K* delta I= 4*80=320 miliarde lei
5. Intr-o economie cu sector guvernamental echilibrul se obtine atunci cand cererea este egala cu productia
Y= C+I+G
Yd= Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+ 0,8*0,9= 35+ 0,72 Y
Y=C+I+G => Y= 35+0,72Y+70+65=170+0,72Y=Y
Y-0,72Y=170=>0,28Y=170 => Y=170/0,28=607,14 mld lei
Sold bugetar= T-G= 0,1*607,14-65=60,71-65=-4,29, deci este un deficit bugetar
6. S+IE=I
-40+0,25Y+10=40
-30+0,25Y=40
0,25Y=70=> Y=70/0,25=280
7.c) creasca, guvernul in incercarea de a combate deficitul bugetar va emite titluri de stat pentru atragerea capitalului intern, iar pentru a face asta va oferi dobanzi mai mari, fapt ce va ridica rata dobanzii pe piata interna, iar persoanele fizice si juridice vor avea de achitat o dobanda mai mare. De asemenea, daca guvernul va imprumuta bani, resursele sectorului privat vor scadea semnificativ deoarece vor fi nevoiti sa plateasca dobanzi mai ridicate
Asadar, cand deficitul bugetar este acoperit prin datorie publica interna se creeaza primise ca rata dobanzii sa creasca.
8. In contextul crizei pandemice de Covid-19, datoriile celor mai multe state membre ale Uniunii Europene au crescut semnificativ pentru a sprijini economiile afectate de criza. Statele care au inregistrat cele mai ridicate datorii publice intr-un timp foarte scurt in perioada 2019-2021 au fost: Franta- 273 mld. euro, Germania-268 mld. euro, Italia- 163 mld. euro, Spania- 122 mld. euro, Romania avand o crestere in termeni absoluti de 24,6 mld. euro.
Daca ne raportam la puncte procentuale ale PIB-ului Spania conduce clasamentul cu o crestere in valoare de 20,1% urmata de Italia cu 16,7%, Malta 16,3%, Franta 15,5%, Slovacia 15%. In ceea ce priveste Romania, a fost o crestere de 13,5%, de la 35,3% in 2019 la 48,8% in 2021.
Este important sa stim ca, in ciuda crizei, Irlanda a inregistrat o scadere a datoriei publice de 1,2%, asadar fiecare stat a avut experiente diferite in ceea ce priveste gestionarea datoriilor publice pe perioada pandemiei
Fujina Alexandru Grupa 306 Seria B
1)Raspunsul corect este: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală
Argument: În teoria keynesistă, funcția consumului implică o înclinație medie spre consum care este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală, deoarece consumul autonom rămâne constant, iar pe măsură ce venitul crește, ponderea acestuia în consum.Am ales varianta a),pentru ca inclinatia medie spre consum scade odata cu cresterea venitului,initial aceasta fiind mai ridicata decat inclinatia marginala spre consum.
2) IMgC=ΔYΔC
ΔY=50.000 mld. Lei
ΔS=10.000 mld. Lei
ΔY=ΔC+ΔS⇒ΔC=ΔY−ΔS=50.000−10.000=40.000 mld. Lei
IMgC=50.000/40.000=0,8
3)Fiind vorba despre prag de ruptura,folosim conditia Y=C
Y=C
C=400+0,75Y,Rezulta ca Y=400+0,75y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400; Y=400/0,25=1600
4)Raspuns corect:d) d) 320 miliarde lei
REZOLVARE:
c=0,75, ΔI=80 mld lei
Multiplicator keynesist=1/1-c
1/1-0,75=1/0,25=4
ΔY=(1/1-c) ×ΔI=4×80=320 mld lei
5) C=35+0,8Yd
G=65 mld
T=0,1Y
Venit disponibil:
Yd=Y−T=Y−0,1Y=0,9YY
C=35+0,8⋅(0,9Y)=35+0,72Y=
Cag(cerere agregata)=C+I+G= (35+0,72Y)+70+65=170+0,72Y
Condiția de echilibru:Y=Cag=>Y=170+0,72Y
0,28Y=170⇒Y=0,28/170=607,14 mld. Lei
Venituri bugetare = T = 0,1⋅Y=0,1⋅607,14=60,71
G=65
Sold bugetar=T−G=60,71−65=−4,29 mld. Lei
6)Raspuns corect: c) 360 mld. u.m.
S=−40+0,25Y
I=40 mld. u.m.
Ex(net)=10 mld. u.m.
S=I+Ex(net)=40+10=50
Condiția de echilibru:
S=50= -40+0,25Y
0,25Y=90
Y=90/0,25=360 mld u.m.
7)Raspunsul corect este c) crească,pentru ca atunci cand statul decide ca deficitul bugetar sa fie acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața financiară internă, adică atrage fonduri de la sectorul privat,cum ar fi de la banci private,intreprinderi private si populatie.Aceasta deczie duce la cresterea cererii pentru bani la nivel intern,cat si la cresterea ratelor dobanzilor .
8) În perioada 2020–2021, pandemia COVID-19 a generat un șoc economic major, iar guvernele statelor membre UE au fost nevoite să intervină masiv pentru a susține economia prin:
cheltuieli publice mai mari (ajutoare, subvenții, măsuri sanitare etc.),
scăderi de venituri bugetare (din cauza reducerii activității economice),
și politici de sprijin bugetar și fiscal relaxate.
Țările cu cele mai rapide creșteri ale datoriei publice (2019 vs. 2021):
Conform datelor Eurostat:
Țară Datorie publică (% PIB) în 2019 Datorie publică (% PIB) în 2021 Creștere
Grecia ~180% ~193% +13 %
Italia ~134% ~151% +17 %
Spania ~95% ~118% +23 %
Franța ~98% ~113% +15 %
Belgia ~98% ~109% +11 %
România ~35% ~48% +13 %
Cele mai rapide creșteri procentuale s-au înregistrat în Spania, Italia și Franța.
România a avut o creștere relativ bruscă, dar de la un nivel inițial mai scăzut.
Țările nordice și baltice au menținut datoriile relativ scăzute.
Criza pandemică a dus la creșteri semnificative ale datoriei publice în UE, în special în țările deja îndatorate. Spania, Italia și Franța au înregistrat cele mai rapide și semnificative majorări ale datoriei publice raportat la PIB între 2019 și 2021.
Lacatusu Rares-Cristian
grupa 308 seria B
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist
Conform modelului keynesist:
Înclinația medie spre consum (APC) =
𝐶
/
𝑌
C/Y scade odată cu creșterea venitului, deoarece consumul nu crește la fel de rapid ca venitul.
Înclinația marginală spre consum (MPC) =
Δ
𝐶
/
Δ
𝑌
ΔC/ΔY rămâne constantă sau scade ușor.
APC este mai mare decât MPC.
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Calcularea înclinației marginale spre consum
Formula MPC:
𝑀
𝑃
𝐶
=
Δ
𝐶
Δ
𝑌
MPC=
ΔY
ΔC
Se știe că venitul disponibil crește cu 50.000 miliarde lei, iar economiile cresc cu 10.000 miliarde lei, ceea ce înseamnă că:
Δ
𝐶
=
Δ
𝑌
−
Δ
𝑆
=
50.000
−
10.000
=
40.000
ΔC=ΔY−ΔS=50.000−10.000=40.000
𝑀
𝑃
𝐶
=
40.000
50.000
=
0
,
8
MPC=
50.000
40.000
=0,8
Răspuns: 0,8.
3. Pragul de ruptură al venitului
Pragul de ruptură apare când economiile sunt zero, adică:
𝑌
=
𝐶
Y=C
Se dă funcția consumului:
𝐶
=
400
+
0
,
75
𝑌
C=400+0,75Y
Egalăm cu Y:
𝑌
=
400
+
0
,
75
𝑌
Y=400+0,75Y
𝑌
−
0
,
75
𝑌
=
400
Y−0,75Y=400
0
,
25
𝑌
=
400
0,25Y=400
𝑌
=
400
0
,
25
=
1600
Y=
0,25
400
=1600
Pragul de ruptură este 1600 miliarde lei.
4. Creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional
Utilizăm multiplicatorul keynesian:
𝐾
=
1
1
−
𝑀
𝑃
𝐶
=
1
1
−
0
,
75
=
1
0
,
25
=
4
K=
1−MPC
1
=
1−0,75
1
=
0,25
1
=4
Creșterea venitului:
Δ
𝑌
=
𝐾
×
Δ
𝐼
=
4
×
80
=
320
ΔY=K×ΔI=4×80=320
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
5. Determinarea nivelului de echilibru al venitului și soldului bugetar
Avem:
𝐶
=
35
+
0
,
8
𝑌
𝑑
C=35+0,8Y
d
Investițiile
𝐼
=
70
I=70, cheltuielile guvernului
𝐺
=
65
G=65, iar taxele
𝑇
=
0
,
1
𝑌
T=0,1Y.
Venitul disponibil:
𝑌
𝑑
=
𝑌
−
𝑇
=
𝑌
−
0
,
1
𝑌
=
0
,
9
𝑌
Y
d
=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y
Funcția consumului devine:
𝐶
=
35
+
0
,
8
(
0
,
9
𝑌
)
=
35
+
0
,
72
𝑌
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Echilibrul:
𝑌
=
𝐶
+
𝐼
+
𝐺
Y=C+I+G:
𝑌
=
(
35
+
0
,
72
𝑌
)
+
70
+
65
Y=(35+0,72Y)+70+65
𝑌
−
0
,
72
𝑌
=
35
+
70
+
65
Y−0,72Y=35+70+65
0
,
28
𝑌
=
170
0,28Y=170
𝑌
=
170
0
,
28
=
607
,
14
Y=
0,28
170
=607,14
Soldul bugetar:
𝑇
−
𝐺
=
0
,
1
𝑌
−
65
=
0
,
1
×
607
,
14
−
65
=
60
,
71
−
65
=
−
4
,
29
T−G=0,1Y−65=0,1×607,14−65=60,71−65=−4,29
Statul are un deficit bugetar de 4,29 miliarde lei.
6. Determinarea PIB-ului
Se dă economisirea:
𝑆
=
−
40
+
0
,
25
𝑌
S=−40+0,25Y
La echilibru:
𝑆
=
𝐼
+
𝑁
𝐶
𝐼
S=I+NCI
−
40
+
0
,
25
𝑌
=
40
+
10
−40+0,25Y=40+10
0
,
25
𝑌
=
90
+
40
0,25Y=90+40
0
,
25
𝑌
=
130
0,25Y=130
𝑌
=
130
0
,
25
=
520
Y=
0,25
130
=520
Răspuns: 500 mld. u.m. (aproximativ).
7. Impactul deficitului bugetar acoperit prin datorie publică internă
Dacă statul se împrumută intern, crește cererea de bani pe piața internă, ceea ce poate duce la creșterea ratei dobânzii.
Răspuns corect: c) crească.
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul crizei pandemice
Pentru această întrebare este necesară o actualizare a datelor economice recente. Voi căuta informații actualizate.
În urma crizei pandemice COVID-19, statele membre ale Uniunii Europene au implementat măsuri fiscale semnificative pentru a sprijini economiile naționale, ceea ce a condus la o creștere considerabilă a nivelului datoriei publice. De exemplu, în trimestrul al treilea al anului 2020, Grecia a înregistrat o datorie guvernamentală de 199,9% din PIB, Italia 154,2%, iar România 43,1%, în creștere față de 35,2% în aceeași perioadă a anului precedent.
CECCAR BUSINESS MAGAZINE
Această creștere a datoriei publice a generat îngrijorări cu privire la sustenabilitatea fiscală și la capacitatea statelor de a răspunde la viitoare crize economice. În plus, pandemia a evidențiat necesitatea unor investiții suplimentare în sectoare precum sănătatea și protecția socială, ceea ce ar putea accentua și mai mult povara datoriei publice.
EUROPEAN COURT OF AUDITORS
309B
1. e) nici una din variantele de mai sus, deoarece înclinația medie spre consum este crescătoare în raport cu venitul, însă intr o cantitate mai mică decât creșterea venitului, ceea ce face ca înclinația medie spre consum să scadă și să fie mai mică decât înclinația marginală.
2.
Yd crește cu 50.000 mld lei
S cresc cu 10.000 mld lei
C’ =?
D= delta
C’= DC/DYd
DY = DS + DC => 50.000= 10.000 + DC => DC= 40.000
C’ = 40.000/50.000=0,8
3. Economisire închisă
S=I
C=400+0,75Y
Pragul de ruptura a venitului? ( Yr )
Yr => y=c
C= 400+0,75Y => y=400+0,75y = > – 400= 0,75y-y => -400=-0,25y|•(-1) => y= 400/0,25=1.600
4. d) 320 miliarde lei
C’ = 0,75
DI = 80 miliarde lei
Multiplicatorul investițiilor
S’ =1- C’ = 1- 0,75=0,25
Ki = 1/s’ = 1/0,25=4
Ki= DY/DI => DY= Ki•DI = 4• 80= 320 miliarde lei
5. C= 35+ 0,8Yd
I= 70 miliarde lei
G= 65 miliarde lei
T= 0,1Y
Y=?
Soldul bugetului=?
Economie închisă
Yd= Y – T = Y- 0,1 Y= 0,9Y
Y = C+ i+ G = 35+0,8Yd+ 70+ 65=35+ 0,8•0,9Y+ 70 +65= 35+ 0,72Y+70+65= 170+ 0,72Y=> Y- 0,72y = 170 => 0,28Y=170 =>Y= 170/0,28=607,143 miliarde lei
T-G= sold bugetar
T= 0,1Y =0,1 • 607,143= 60,71 miliarde lei
T-G = 60,71-65=-4,29 ( deficit bugetar )
6. c) 360 mld u.m.
S=-40+ 0,25Y
Y=Pib
I=40 mld
Exnete = 10 mld
Economie deschisă
S+T= I+G+ Exnete
T=G= 0
S=I+ Exnete => -40+0,25Y= 40+10 =50> 0,25Y= 50+40 =90=> 0,25Y= 90=> Y=90/0,25=360 mld
7. c) să crească, deoarece apare o cerere de credit mai mare ce duce la o rată a dobânzii mai mare. În cadrul mediului de afaceri, dacă rata dobânzii crește, scad investițiile ducând la nerentabilitate.
8. Conform datelor disponibile până la sfârșitul anului 2021, datoria publică totală a celor 27 de state membre ale UE a crescut cu 1.209 miliarde de euro față de 2019, echivalentul a aproximativ 10,6 puncte procentuale din PIB-ul comunitar, de la 77,5% în 2019 la 88,1% în 2021.
În termeni absoluți, cele mai mari creșteri ale datoriei publice au fost înregistrate de:
Franța: +273 miliarde de euro
Germania: +268 miliarde de euro
Italia: +163 miliarde de euro
Spania: +122 miliarde de euro
Raportat la PIB, cele mai semnificative creșteri ale datoriei publice au fost observate în: Spania, Italia, Malta, Franța și Slovacia
Grupa 309 Seria B
1. Răspunsul corect este d): înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decât înclinația marginală deoarece inclinația medie spre consum scade pe măsură ce venitul crește, deoarece partea fixă a consumului (consumul autonom) nu crește odată cu venitul. Înclinația medie spre consum este mai mică decât înclinația marginală spre consum, care rămâne constantă în acest model.
2. Înclinația marginală spre consum este 0,8. Aceasta înseamnă că pentru fiecare unitate suplimentară de venit disponibil, consumul crește cu 80% din acea unitate.
3.Pragul de ruptură al venitului este 1600 mld. lei. La acest nivel de venit, economiile sunt zero și tot venitul este folosit pentru consum.
4. d) 320 miliarde lei
5. Nivelul de echilibru al venitului:
𝑌𝑒=607,14
Ye=607,14 mld. lei.
Soldul bugetului statului:
−4,29 mld. lei- există un deficit bugetar de 4,29 mld. lei-
7. Răspunsul corect este C deoarece atunci când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, statul emite titluri de stat pentru a împrumuta bani de la sectorul privat (bănci, instituții financiare etc.). Acest proces generează mai multe efecte asupra economiei, iar unul dintre acestea este influențarea ratei dobânzii.
8. În ansamblu, România a înregistrat o creștere de 36,8 puncte procentuale a datoriei publice în raport cu PIB-ul între 2019 și 2023, în timp ce media UE27 a fost de doar 5,1 pp.
Este important de menționat că, în majoritatea statelor membre UE, după vârful pandemiei, s-au înregistrat scăderi ale datoriei publice în raport cu PIB-ul. Grecia a avut cea mai mare scădere, de 23,3 pp, urmată de Cipru, Portugalia, Irlanda și Croația, care au înregistrat scăderi de două cifre.
România, Ungaria, Spania, Grecia și Austria au fost printre statele membre ale UE cu cele mai rapide creșteri ale datoriei publice în raport cu situația din 2019, în contextul crizei pandemice.
Dinca Mariana Eugenia
grupa 332 anu II A
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Funcția consumului este definită ca C = Ca + c’Y, unde Ca este consumul autonom, c’ este înclinația marginală spre consum, iar Y este venitul. Înclinația medie spre consum (c) este C/Y = (Ca + c’Y)/Y = Ca/Y + c’. Pe măsură ce venitul (Y) crește, raportul Ca/Y scade, ceea ce determină scăderea înclinației medii spre consum (c). În plus, atunci când venitul crește, dar consumul crește într-o măsură mai mică decât creșterea venitului (c > c’), înclinația medie spre consum (c) scade. Astfel, înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală spre consum (c > c’) și este descrescătoare în raport cu venitul. Prin urmare, varianta corectă este a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Înclinația marginală spre economisire (s’) arată cum se modifică economiile la modificarea cu o unitate a venitului. Este definită ca s’ = ΔS/ΔY. Știm că venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei (ΔYd = 50.000) iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei (ΔS = 10.000). De asemenea, știm că ΔYd = ΔC + ΔS. Înclinația marginală spre consum (c’) este ΔC/ΔYd iar înclinația marginală spre economisire (s’) este ΔS/ΔYd. Relația dintre ele este c’ + s’ = 1. Putem calcula înclinația marginală spre economisire: s’ = ΔS/ΔYd = 10.000 / 50.000 = 0,2. Deoarece c’ + s’ = 1, înclinația marginală spre consum (c’) este 1 – s’ = 1 – 0,2 = 0,8.
3. Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, venitul de echilibru este dat de Y = C + I, iar în echilibru I = S. Funcția consumului este C = 400 + 0,75Y. Știm că S = Y – C. Prin urmare, S = Y – (400 + 0,75Y) = 0,25Y – 400. Pragul de ruptură al venitului (Yr) reprezintă acel nivel al venitului care se transformă în totalitate în consum, adică economisirea este zero (S = 0). Astfel, pentru a determina pragul de ruptură, setăm S = 0:
0,25Y – 400 = 0
0,25Y = 400
Y = 400 / 0,25
Y = 1600
Pragul de ruptură al venitului este de 1600.
4. Creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional este determinată de multiplicatorul investițiilor. Multiplicatorul investițiilor (Ki) este dat de formula Ki = 1/s’, unde s’ este înclinația marginală spre economisire. Dacă înclinația marginală spre consum (c’) este 0,75, atunci înclinația marginală spre economisire (s’) este 1 – c’ = 1 – 0,75 = 0,25. Multiplicatorul investițiilor este Ki = 1 / 0,25 = 4. Creșterea venitului (ΔY) este egală cu multiplicatorul investițiilor înmulțit cu sporul investițional (ΔI):
ΔY = Ki * ΔI = 4 * 80 miliarde lei = 320 miliarde lei
Prin urmare, răspunsul corect este 320 miliarde lei.
5. Într-o economie închisă cu sector guvernamental, nivelul de echilibru al venitului (Y) este determinat de egalitatea dintre oferta agregată (Oag = Y) și cererea agregată (Cag = C + Ip + G). Funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, unde venitul disponibil Yd = Y – T, iar funcția taxelor este T = 0,1Y. Investițiile planificate (Ip) sunt 70 mld. lei, iar cheltuielile guvernului (G) sunt 65 mld. lei.
Înlocuim venitul disponibil în funcția consumului:
C = 35 + 0,8(Y – 0,1Y) = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y.
Acum egalăm oferta agregată cu cererea agregată:
Y = C + Ip + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28
Y ≈ 607,14 mld. lei
Pentru a determina soldul bugetului statului, calculăm taxele la nivelul venitului de echilibru:
T = 0,1Y = 0,1 * 607,14 ≈ 60,71 mld. lei
Soldul bugetului statului este diferența dintre veniturile (taxele) și cheltuielile guvernului:
Sold = T – G = 60,71 – 65 = -4,29 mld. lei
Nivelul de echilibru al venitului este aproximativ 607,14 mld. lei, iar soldul bugetului statului este un deficit de aproximativ 4,29 mld. lei.
6. Într-o economie deschisă, în condiții de echilibru macroeconomic, avem egalitatea dintre economisire (S) și investiții (I) plus ieșirile nete de capital (NCO). Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci ieșirile nete de capital sunt egale cu exporturile nete (NX), adică NCO = NX. Prin urmare, condiția de echilibru devine S = I + NX.
Funcția economisirii este S = -40 + 0,25Y. Investițiile (I) sunt 40 mld. u.m., iar ieșirile nete de capital (NCO), care sunt egale cu exporturile nete (NX) în acest caz, sunt 10 mld. u.m.
Înlocuim valorile în ecuația de echilibru:
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25
Y = 360 mld. u.m.
Prin urmare, PIB-ul este 360 mld. u.m., deci răspunsul corect este 360 mld. u.m.
7. Atunci când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să crească.
Atunci când guvernul se împrumută pentru a acoperi deficitul bugetar, efectul direct pe piața creditului va fi creșterea ratei dobânzii. Acest lucru se întâmplă deoarece creditul guvernamental se adaugă creditului privat, ceea ce duce la o creștere a cererii de fonduri de împrumut pe piața creditului. Conform principiilor ofertei și cererii, o cerere mai mare de credit se va traduce într-un nivel mai mare al ratei dobânzii, care este prețul creditului.
Această creștere a ratei dobânzii poate avea ca efect secundar reducerea stimulentelor investiționale în cadrul mediului de afaceri, deoarece unele proiecte devin nerentabile la o rată a dobânzii mai mare. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de efect de evicțiune, care reprezintă reducerea volumului investițiilor private ca efect al creșterii creditului guvernamental necesar acoperirii deficitului bugetar.
Prin urmare, finanțarea deficitului bugetar prin datorie publică internă pune presiune ascendentă asupra ratei dobânzii.
8. Analiza creșterii datoriilor publice în UE în contextul crizei pandemice și identificarea statelor membre cu cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 nu se pot realiza exclusiv pe baza informațiilor furnizate în sursele curente.
Se concentrează pe prezentarea modelului economic keynesist, inclusiv concepte precum venitul, consumul, economisirea, investițiile, multiplicatorul cheltuielilor și abordări critice ale politicilor guvernamentale. Deși sursa discută despre datoria publică în general, nu conține date specifice și actualizate privind evoluția datoriilor publice în statele membre ale Uniunii Europene în contextul crizei pandemice și comparativ cu anul 2019.
Grupa 309 B
1. In modelul keynesist , funcția consumului este adesea reprezentată ca C = a + bY , unde C este consumul , a este consumul autonom ,b este înclinația marginală spre consum și Y este venitul . Înclinația medie spre consum este raportul dintre consumul total și venitul total , adică AMC = C/Y
În funcție de venitul disponibil Y , înclinația medie spre consum este descrescătoare . Pe măsură ce venitul crește , consumul total crește , dar într-un ritm mai mic iar înclinația medie spre consum scade
b) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decât înclinația marginală
2. Înclinația marginală spre consum poate fi calculată folosind formula :
IMC= #C/#Y
În acest caz venitul disponibil crește cu 50.000 mld lei , iar economiile cresc cu 10.000 mld lei
Creșterea consumului va fi echivalentă cu creșterea venitului minus creșterea economiilor
#C= #Y – #S = 50.000 – 10.000 = 40.000 mld lei
Înclinația marginală spre consum este
IMC = 40.000/50.000 =0,8
3. Pragul de ruptură al venitului
Funcția consumului este C = 400 + 0,75 Y
400+ 0,75Y = Y
400 = Y – 0,75y
400 = 0,25
Y= 400/0,25 =1.600
4. Creșterea venitului dintr-un spor investițional
Creșterea venitului se poate calcula folosind multiplicatorul investițional
Multiplicator = 1/1-c
Unde C este înclinația marginală spre consum , în acest caz C=0,75
1/1-0,75=4
#Y = 4×80=320 miliarde lei
7. Rata dobânzii în cazul datoriei publice interne
Atunci când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă , guvernul emite obligațiuni , ceea ce duce la o creștere a cererii de bani și implicit la o creștere a ratei dobânzii
Astfel răspunsul corect este c)
Argumentul este ca guvernul atrage resurse financiare pe piața internă iar acest lucru duce la o presiune asupra pieței creditului crescând astfel rata dobânzii .
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul crizei pandemice
În urma crizei pandemice datoriile publice ale statelor membre ale Uniunii Europene au crescut semnificativ din cauza măsurilor de sprijin economic , a cheltuielilor pentru sănătate și a pachetelor de stimulare economică . Țări precum Italia , Spania , Grecia au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice întrucât au fost printre cele mai afectate de criza și au implementat politici fiscale extinse . De asemenea economiile lor au avut dificultăți mai mari în a face față scăderii producției economice și creșterii cheltuielilor publice .