Lecția 2 – Modelul lui Keynes: venit, consum, economii, investiții
– importanța cererii agregate în macroeconomie: venit, consum și investiții
– limitele modelului economic keynesist: efectul de evicțiune și paradoxul economisirii
TEMA 2
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 2 aprilie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, argumentați dacă înclinația medie spre consum este: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală; b) constantă și mai mare decît înclinația marginală spre consum; c) egală cu înclinația marginală spre consum; d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decît înclinația marginală; e) nici una din variantele de mai sus.
2. Cât este înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei?
3. Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y. Să se determine pragul de ruptură al venitului.
4. Care va fi creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75: a) 150 miliarde lei; b) 240 miliarde lei; c) 190 miliarde lei; d) 320 miliarde lei; e) 1050 miliarde lei.
5. Dacă funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, investițiile planificate sunt 70 mld. lei, cheltuielile guvernului 65 mld., iar taxele sunt exprimate prin funcția T = 0,1Y. Determinați nivelul de echilibru al venitului și arătați care este soldul bugetului statului.
6. Economisirea este dată de relația S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este PIB-ul. Investițiile sunt 40 mld. u.m. iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: a) 160 mld. u.m.; b) 200 mld. u.m.; c) 360 mld. u.m.; d) 400 mld. u.m.; e) 500 mld. u.m..
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: a) fie inferioară ratei șomajului; b) nu se modifice; c) crească; d) scadă; e) fie superioară ratei șomajului. Argumentați răspunsul!
8. Analizați creșterea datoriilor publice în UE, în contextul crizei pandemice, și indicați care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei.
308 B
1. În modelul keynesist, înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și, de obicei, mai mare decât înclinația marginală. Așadar, răspunsul corect este:
a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Img= Δc/Δy
Δc = schimbarea în consum
Δy= schimbarea in venitul
economiile cresc cu 10000 mld lei, iar venitul creste cu 50000 mld lei
Δc=10000 mld lei Δy = 50000 mld lei
Imgc= 10000/50000
Imgc = 0.2
3.C= 400 + 0,75y
C= consum autonom+consum care depinde de venit * y
Economie inchisa fara sector guvernamental => C=Y
Y=400+0,75y
0,25y =400
Y=1600
La acest nivel al venitului consum=venitul
4. d) 320 miliarde lei
Δy= Δi/(1-Imgc)
=> Δy=80/(1-0,75) => Δy=80/0,25
Δy = 320 mld lei
5. Y = C + I + G
C = 35 + 0,8Yd
I = 70 miliarde lei
G = 65 miliarde lei
T = 0,1Y
Yd = Y – T
Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8(0,9Y)
C = 35 + 0,72Y
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28
Y = 607,14 miliarde lei
T = 0,1Y
T = 0,1 * 607,14 =60,71 miliarde lei
Sold buget = Venituri – Cheltuieli
Sold buget = T – G
Sold buget = 60,71 – 65 = -4,29 miliarde lei
6.c)
S=-40+0,25Y
I= 40 mld lei
Ieșirile nete de capital = 10 mld lei
S= I+ ieșiri nete de capital
-40+0,25=40+10
0,25 y = 90
Y=90/0.25
Y=360 mld lei
PIB = suma veniturilor totale y=360 mld lei
=> PIB = 360 mld lei
7. C) să crească
Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, rata dobânzii tinde să crească. Acest lucru se datorează creșterii cererii de capital pe piață, deoarece guvernul emite obligațiuni pentru a atrage fonduri. Investitorii cer o rată a dobânzii mai mare pentru a cumpăra aceste obligațiuni, ceea ce duce la o creștere a ratei dobânzii.
8.Creșterea datoriilor publice în UE, ca urmare a crizei pandemice, a fost semnificativă, deoarece statele membre au crescut cheltuielile pentru a sprijini economiile afectate. Cele mai rapide creșteri ale datoriilor în raport cu 2019 au fost înregistrate în:
1. Italia: Datoria a depășit 155% din PIB.
2. Grecia: A ajuns la peste 200% din PIB.
3. Spania: A crescut la aproximativ 120% din PIB.
4. Franța: A atins aproximativ 115% din PIB.
Aceste creșteri reflectă măsurile luate pentru a susține populația și economia.
1.Înclinația medie spre consum este : a) descrescătoare in raport cu venitul si mai mare decât înclinația marginală.
APC=C/Y= C0+cY/Y= C0/Y+c
Pe măsură ce venitul Y creste, C0/Y scade
2.
IMC= ΔC/ΔY
Y= 50000; S= 10000
ΔY=ΔC+ΔS => ΔC=ΔY−ΔS= 50000-10000=40000
IMC=40000/50000= 0,8
Înclinația marginală spre consum este 0,8
3.
C=400+0,75Y prag de ruptură ( C=Y )
C=Y => Y=400+0,75Y
400= Y-0,75Y
400= Y(1-0,75)
400= 0,25Y
Y= 1600 (pragul de ruptură a venitului)
4.
K=1/1-IMC => IMC ( înclinația marginală spre consum)
IMC=0,75
K= 1/1-0,75= 1/0,25= 4
ΔY=k*ΔI ΔY= 4*80= 320 miliarde lei
d) 320 miliarde lei
5.
C=35+0,8Yd
I=70; G=65; T=0,1Y
Yd= Y-0,1Y= 0,9Y
CA= PIB (echilibru macroeconomic)
Y= C+I+G
Y= (35+0,8*0,9Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
0,28Y=170
Y=607,14
SB(sold bugetar)= T-G= 0,1*607,14-65=60,71-65= -4,29
Deficit bugetar de 4,29 mld. lei
6.
S=-40+0,25Y iar I= 40 mld
I= S+Iesirile nete de capital
40= (-40+0,25Y)+ 10
40=-30+0,25Y
Y=70/0,25=280
PIB=280
7.
C) rata dobânzii sa crească
Cand deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică interna, statul emite titluri pentru a atrage fonduri pe piata interna. Iar rata dobanzii tinde sa creasca pe masura ce guvernul isi finanțează deficitul prin imprumuturi interne.
8.
În contextul crizei pandemice COVID-19, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri semnificative ale datoriilor publice.Aceste creșteri au fost determinate de cheltuielile guvernamentale suplimentare pentru sprijinirea sistemelor de sănătate, protejarea locurilor de muncă și susținerea sectoarelor economice afectate de pandemie.
Grecia: o creștere de 25 puncte procentuale, ajungând la 205,6% din PIB.
Spania: o creștere de 26,3 puncte procentuale.
Italia: o creștere de 21,2 puncte procentuale, atingând 155,8% din PIB.
Franța: o creștere de 18 puncte procentuale, ajungând la 115,7% din PIB.
Cipru: o creștere semnificativă, atingând 118,2% din PIB.
Conform datelor Eurostat, datoria publică în zona euro a crescut de la 83,9% din PIB în 2019 la 98% în 2020, iar în ansamblul UE, de la 77,5% la 90,7%
Blidaru Vlad seria A, grupa 302
1-b
2-o.80
3-1.600
4.d
5-Nivelul de echilibru al venitului este 607,14 mld. lei, iar soldul bugetar este -4,29 mld. lei (deficit bugetar).
6- c) 360 mld. u.m.
7- c) crească.
Când guvernul împrumută bani, cererea de capital crește.
Oferta de capital nu crește la fel de rapid.
Prin urmare, rata dobânzii crește pentru a echilibra piața financiară.
8-
SERIA A, GRUPA 303
1.d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decât înclinația marginală, pe măsură ce venitul crește, înclinația medie spre consum scade și devine mai mică decât înclinația marginală.
2.Y1=Yo+50.000, s1=s0+10.000, s’=delta s/delta Y=> s’=(s1-s0)/(Y1-Y0)=>
s’=(s0+10.000-s0)/(Y0+50.000-Y0)=10.000/50.000=0,2, s’+c’=1=>c’=1-s’=1-0,2=>c’=0,8
3.Y=C, C=400+0,75Y=> 400=0,25Y=> Y=400/0,25=1600
4.Ki=1/s’, s’=1-c’=>Ki=1/1-c’=1/1-0,75=4, deltaY=spor investițional*Ki=> deltaY=80mld*4=320mld, răspunsul d).
5.Yd=Y-T=>Yd=Y-0,1Y=0,9Y=> C=35+0,8*0,9Y=35+0,72Y, Y=C+Ip+G=35+0,72Y+70mld+65mld=
=170+0,72Y=> 170=0,28Y=> Y=170/0,28=607,14mld (nivelul de echilibru al venitului), soldul bugetului=T-G=0,1Y-65=60,714-65=>soldul bugetului=-4,286mld lei.
6.PIB=Y=> PIB=I/s’, I=40mld, S=-Ca+s’*Y=>Ca=40, s’=0,25, PIB=40mld/0,25=> PIB=160mld,
răspunsul a).
7.c)crească, deoarece oamenii se împrumută mai mult de la bancă pentru a putea cumpăra titlurile emise de guvern.
8.Grecia-199,9%, Italia-154,2%, Portugalia-130,8%, Cipru-119,5%, Franța-116,5%,
Spania-114,1%, Belgia-113,2% (statele UE care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019).
1. a) Înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Deși orice creștere a venitului antrenează o creștere a consumului, consumul crește procentual mai puţin decât venitul, ceea ce face ca rata consumului să scadă. c=CafY +c Din această relaţie rezultă că inclinaţia medie spre consum (c) este mai mare decât înclinatia marginală spre consum intrucât raportul Ca/Y este pozitiv si consumul marginal tot pozitiv.
2. c’=DC/DY=1-DS/DY=1-10000/50000=1-1/5=4/5= 0,8
e’=0,8
3. C= 400 + 0,75Y
C-Y =>Y-Ca+cY => Y(1-c’)-Ca > Y-Ca/1-c’ =>Y=400/1-0,75= 400/0,25
Yr=1600
4.Răspuns d) 320 mld
Multiplicatorul investițiilor Ki=1/s’=1/1-c’=1/1-0,75-1/0,25-4
DY Ki*DI-4*80 mld
DY-320 mld
5.Y-C+Ip+G
Y= 35+0,8Yd *70+65 Yd=Y-T
Y=35+0,8(Y-0,1Y)+70+65
Y-35+0,8″0,9Y+70+65
Y=170+0,72Y
Y=170/0,28 mld
Y=607,14 miliarde
6.Răspuns c) 360 miliarde u.m.
S=1+K=50 mld
40+ 0,25Y = 50 miliarde
0,25Y = 90 miliarde
Y =360 miliarde u.m.
7. Răspuns c) se creează premise ca rata dobânzii să crească.
Printr-o astfel de măsură are loc creșterea cererii de fonduri de împrumuturi, ceea ce va
determina un nivel mai mare al ratei dobânzii.
8, România a avut cea mai rapidă creștere, datoria ei crescând cu 1% în fiecare an.de la 39 la 40, 41, 42, 43% din PIB.
1. IMC=C:Y=C0:Y+c
Inclinatia medie spre consum este mai mare decar IMgC deoarece:
IMC=C0:Y+c>c
IMC este descrescatoare in raport cu venitul
IMC este mai mare decat IMgc
Varianta corecta este a)
2. deltaS=10.000 miliarde lei
deltaY=50.000 miliarde lei
deltaC=deltaY-deltaS=50.000-10.000=40.000 miliarde lei
IMgC=40.000:50.000=0,8
inclinatia marginala medie spre consum este 0,8
3. C=Y
C=400+0,75Y => Y=400=0,75 => Y-0,75Y=400 => 0,25Y=400 => Y=400:0,25 => Y=1600
Pragul de ruptura a venitului este de 1600
4. k=1:(1-c)
k=1:(1-0,75)
k=1:0,25 => k=4
deltaY=k*deltaI
deltaY=4*80=320 miliarde lei
Variata corecta este d)
5. Y=C+I+G
C=35+0,8Yd
I=70
G=65
T=0,1Y
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8*0,9(Y) =>C=35+0,72Y
Y=(35+0,72Y)+70+65
0,28Y=170
Y=170:0,28 =>Y=607,14 miliarde lei
Sb=T-G
Sb=0,1Y-65
Sb=0,1*607,14-65
Sb=60,71-65
Sb=-4,29
Soldul bugetar este -4,29 miliarde lei
7. Atunci cand deficitul bugetar este finantat prin datorie publica interna, statul trebuie sa imprumute bani de pe piata financiara interna. Acest lucru determina o crestere a cereii pentru fonduri imprumutabile, ceea ce are ca efect ca o crestere a ratei dobanzii.
Varianta corecta este c)
Covlescu Bogdan-Andrei
Grupa 304 Seria A
1. Înclinația spre consum în modelul Keynesist:
Funcția consumului: C=C0 + CY
Înclinația medie spre consum : IMCmed=C/Y=C0+CY/Y=C0/Y + C
Deoarece C0>0, pe măsură ce venitul creste, termenul C0/Y scade, ceea ce înseamnă ca IMCmed
este descrescătoare și mai mare decât înclinația marginala spre consum.
Răspuns corect: a) Descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
2. IMC= ΔC/ΔY , știind ca ΔY=50.000 miliarde lei și ΔS=10.000 miliarde lei
=> ΔY= ΔC+ ΔS , astfel : ΔC= ΔY-ΔS=50.000 – 10.000 = 40.000
=> IMC=40.000/50.000=0,8
3. Pragul de ruptura se determina în condiția ca consumul sa fie egal cu venitul
=> C=Y și avem funcția consumului : C=400 + 0,75Y
400 + 0,75Y = Y => 400=Y-0,75Y
=> 400=0,25Y si Y=400/0,25 = 1600 (miliarde lei)
4. Formula multiplicatorului keynesian este k=1/1-c
=> k=1/1-0,75 = 1/0,25 = 4
și Creșterea venitului este ΔY=k x ΔI = 4 x 80 = 320 => Răspuns corect d) 320 miliarde lei
5. Nivelul de echilibru al venitului și soldului bugetar
C=35 + 0,8Yd , I=70 , G=65, T=0,1Y
=> Funcția consumului devine C=35 + 0,8(0,9Y0 = 35 +0,72Y , astfel echilibrul :
Y=C + I G => Y=(35+0,72Y) +70 + 65
=> Y-0,72Y = 35+70 + 65 => 0,28Y=170
=> Y=170/0,28 = 607,14 , iar soldul Bugetar :
T-G=0,1 x 607,14 – 65 = 60,71-65=-4,29
Răspuns corect: Nivelul de echilibru al venitului este 607,14 miliarde lei , iar deficitul bugetar este de 4,29 miliarde lei
6. Determinarea PIB-ului în condiții de echilibru => S+IMN=I
unde IMN=ieșiri de capital => S=-40+0,25Y, I=40 , IMN=10
=> -40 + 0,25Y + 10 = 40 => 0,25Y=40-10+40 => Y=50/0,25 = 200
Răspuns corect b) 200 miliarde unități monetare
7. Atunci când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publica interna, guvernul împrumuta banii de pe piață
financiară. Aceasta duce la o cerere mai mare de fonduri, ceea ce creste rata dobânzii (efectul de evicțiunea)
=> Răspuns corect : c) sa crească
8. În perioada pandemiei COVID-19, guvernele europene au crescut semnificativ cheltuielile publice pentru sprijinirea
economiei. Cele mai mari creșteri ale datoriei publice ca procent din PIB s-au înregistrat în : Italia, Spania, Franța,
Grecia. Aceste tari aveau deja niveluri ridicate ale datoriei înainte de pandemie și au fost puternic afectate economic.
302 A
1. d) Inclinatia media spre consum scade cand venitul creste, iar inclinatia marginala spre consum ramane constanta, dar mai mare ca inclinatia medie.
2.
Y1 = Y0 + 50000 mld lei
S1 = S0 + 10000 mld lei
c’ – ?
C1 = Y1 – S1 = Y0 – S0 – 40000
c’ = 1 – s’
s’ = deltaS/deltaY = S0 + 10000 – S0 / Y0 + 50000 – Y0 = 1/5 = 0.2
c’ = 1 – s’ = 0.8
3.
C = 400 + 0.75Y
Y – ?
C = Y
Y = 400 + 0.75Y ⇒ Y = 400 / 0.25 = 1600
4. I1 = I0 + 80 miliare
c’ = 0.75
Y – ?
Rezolvare:
k = 1/1-c ‘ = 4
deltaI = 80
deltaY = 4 * 80 = 320 miliare
Raspund d) 320 miliarde
5.
C = 35 + 0.8 Yd, I = 70 mld, G = 65 mld
T = 0.1 Y, S-? Y-1?
Rezolvare:
C + I + G + = Y
**S + Tn + Im = I + G + Ex**
Yd = Y – T = 0.9Y ⇒ C = 35 + 0.72Y
Y = 35 + 0.72Y + 70 + 65 ⇒ Y = 607,14 mld
T = 0.1*607.14 = 60.71
60.71-65 = -4.29 mld
Raspuns:
Y = 607.14 mld
Deficit bugetar: 4.29 mld
7. Rata dobanzii va creste. La o rata de dobanda mai mare, banca si statul fac mai multi bani, astfel cetatenii sau firmele vor plati mai multi bani statului cand vor imprumuta de la el.
8. Spania, Italia si Malta, crescand datoria si cu 20 de puncte procentuale
1.a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decîtînclinația marginală;
C=C0 +cY
APC=C/Y=C0/Y+CC
C0 scade cand Y creste rezulta APC este descrescatoare
C0/Y +c>c rezulta APC este mai mare decat unitatea marginalaspre consum
2.Unitatea marginala spre consum=ΔC /ΔY
ΔY=ΔC+ΔS
ΔC=ΔY−ΔS=50.000−10.000=40.000
Unitatea marginala spre consum=40.000/50000=0.8
3. C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y−0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1600
4.d) 320 miliarde lei
K=1/1-UMG consum
K=1/0.25=4
ΔY=K×ΔI=4×80=320 miliarde lei
5. Y=C+I+G
Yd =Y−0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)
C=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0.28=607,14 miliarde lei
Soldul bugetar=T-G
T=0.1 Y=0.1X607,14=60,71
Sold_bugetar=60,71-65=-4.29 miliarde de lei
6.S+KI=I
7. c) crească
Când statul se împrumută de pe piața internă, crește cererea de bani, iar băncile au mai puțini bani disponibili pentru a împrumuta populației și firmelor. Astfel, dobânzile cresc deoarece banii devin mai greu de accesat.
Seria A, Grupa 302
1.Raspunsul corect este a). În modelul keynesist, înclinația medie spre consum (C/Y) este descrescătoare în raport cu venitul și este mai mare decât înclinația marginală spre consum (MPC).
2.MPC=DeltaC/DeltaY=10000/50000
=0,2
3.400+0,75Y=Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
4.K=1/1-MPC=4
DeltaY=K*DeltaI=4*80=320
Raspund corect: d)
5.Y=C+I+G
Y=(35+0,8Y)+70+65
Y−0,8Y=35+70+65
0,2Y=170⇒Y=850
Taxe=0,1×850=85
Sold Bugetar:T−G=85−65=20(excedent de 20)
6.S=I+X−M
−40+0,25Y=40+10
0,25Y=90+40
0,25Y=130⇒Y=520
Raspuns corect:500 miliarde u.m. (cea mai apropiată valoare)
7.Răspuns corect: c)
Dacă deficitul este acoperit prin datorie publică internă, cererea de bani crește, ceea ce duce la creșterea ratei dobânzii.
8.Statele membre cu cele mai rapide creșteri ale datoriei publice în 2020 comparativ cu 2019: Spania, Italia, Franța și Belgia. Aceste țări au fost afectate sever de pandemie, necesitând cheltuieli guvernamentale mari.
Ghita Lorena 306B
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum. Pe măsură ce venitul crește, o parte mai mare a acestuia este economisită, iar consumul crește într-un ritm mai mic decât venitul.
Răspuns final: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
2. Înclinația marginală spre consum se calculează astfel:
Venitul disponibil crește cu 50.000 miliarde lei.
Economiile cresc cu 10.000 miliarde lei.
Creșterea consumului este 50.000 – 10.000 = 40.000 miliarde lei.
Înclinația marginală spre consum este 40.000 / 50.000 = 0,8.
Răspuns final: 0,8
3. Pragul de ruptură al venitului se determină din ecuația de echilibru:
Funcția consumului este C = 400 + 0,75Y.
Pragul de echilibru se rezolvă prin Y = C, ceea ce înseamnă că trebuie să determinăm valoarea lui Y pentru care această egalitate este adevărată.
400 + 0,75Y = Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400 / 0,25 = 1.600
Răspuns final: 1.600
4. Creșterea venitului rezultat dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei se calculează astfel:
Înclinația marginală spre consum este 0,75.
Multiplicatorul investițional este 1 / (1 – 0,75) = 4.
Creșterea venitului este 80 × 4 = 320 miliarde lei.
Răspuns final: 320 miliarde lei
5. Determinarea nivelului de echilibru al venitului:
Funcția consumului: C = 35 + 0,8Yd
Investițiile: 70 miliarde lei
Cheltuielile guvernului: 65 miliarde lei
Taxele: T = 0,1Y
Venitul disponibil este Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y.
Consumul devine C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y.
Echilibrul se obține din relația Y = C + I + G, adică:
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y – 0,72Y = 35 + 70 + 65
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28 = 607,14 miliarde lei.
Soldul bugetului este dat de diferența dintre veniturile fiscale și cheltuielile guvernului:
Venituri fiscale = 0,1 × 607,14 = 60,71 miliarde lei
Sold bugetar = 60,71 – 65 = -4,29 miliarde lei (deficit).
Răspuns final: Venitul de echilibru este 607,14 miliarde lei, soldul bugetar este -4,29 miliarde lei (deficit)
6. Determinarea PIB-ului:
Funcția economisirii: S = -40 + 0,25Y
Investițiile: 40 miliarde unități monetare
Ieșirile nete de capital: 10 miliarde unități monetare
În echilibru, S = I + ieșiri nete
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360
Răspuns final: 360 miliarde unități monetare
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, guvernul atrage resurse financiare de pe piața internă, ceea ce reduce oferta de capital disponibil pentru sectorul privat. Aceasta duce la creșterea ratei dobânzii prin efectul de crowding out. O rată mai mare a dobânzii face mai costisitoare finanțarea pentru companii și consumatori, ceea ce afectează investițiile și consumul.
Răspuns final: c) crește
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul crizei pandemice a fost semnificativă, deoarece guvernele au implementat măsuri de sprijin economic, subvenții și investiții publice pentru a combate efectele pandemiei. Cele mai mari creșteri ale datoriei publice s-au înregistrat în state precum Spania, Italia și Franța, care au fost puternic afectate de pandemie.
Răspuns final: Spania, Italia, Franța au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei publice
1.d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decât înclinația marginală spre consum
2. MPC=ΔC:ΔY
ΔC=ΔY−ΔS
ΔC=50.000−10.000=40.000, MPC=40.000:50.000=0.8
inclinatia marginala este 0,8
4. MPC=0.75
k=1:(1-0.75)=1:0.25=4
ΔY=K.ΔI=4.80mil=320 mil lei
d) 320 miliarde lei
5.C=35+0.8(Y−0.1Y)=35+0.8(0,9Y)=35+0.72Y, Y=C+I+G
Y=(35+0.72Y)+70+65
Y=35+0.72Y+70+65
𝑌=170+0.72𝑌, Y=607,14 mil lei
sold.bug=T−G=60.71−65=−4.29 mil lei
6. S=I+X, S=40+10=50 mil. lei
S=-40+0.25Y, Y=90:0.25=360 mil. lei
c) 360 mld. u.m
7. Cand este acoperit dat. publica interna guvernul emite obligatiuni.
Raspunsul corect este: c)crească
1.d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decât înclinația marginală spre consum
2. MPC=ΔC:ΔY
ΔC=ΔY−ΔS
ΔC=50.000−10.000=40.000, MPC=40.000:50.000=0.8
inclinatia marginala este 0,8
4. MPC=0.75
k=1:(1-0.75)=1:0.25=4
ΔY=K.ΔI=4.80mil=320 mil lei
d) 320 miliarde lei
5.C=35+0.8(Y−0.1Y)=35+0.8(0,9Y)=35+0.72Y, Y=C+I+G
Y=(35+0.72Y)+70+65
Y=35+0.72Y+70+65
𝑌=170+0.72𝑌, Y=607,14 mil lei
sold.bug=T−G=60.71−65=−4.29 mil lei
6. S=I+X, S=40+10=50 mil. lei
S=-40+0.25Y, Y=90:0.25=360 mil. lei
c) 360 mld. u.m
7. Cand este acoperit dat. publica interna guvernul emite obligatiuni.
Raspunsul corect este: c)crească
1.d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decât înclinația marginală spre consum
2. MPC=ΔC:ΔY
ΔC=ΔY−ΔS
ΔC=50.000−10.000=40.000, MPC=40.000:50.000=0.8
inclinatia marginala este 0,8
4. MPC=0.75
k=1:(1-0.75)=1:0.25=4
ΔY=K.ΔI=4.80mil=320 mil lei
d) 320 miliarde lei
5.C=35+0.8(Y−0.1Y)=35+0.8(0,9Y)=35+0.72Y, Y=C+I+G
Y=(35+0.72Y)+70+65
Y=35+0.72Y+70+65
𝑌=170+0.72𝑌, Y=607,14 mil lei
sold.bug=T−G=60.71−65=−4.29 mil lei
6. S=I+X, S=40+10=50 mil. lei
S=-40+0.25Y, Y=90:0.25=360 mil. lei
c) 360 mld. u.m
7. Cand este acoperit dat. publica interna guvernul emite obligatiuni.
Raspunsul corect este: c)crească
2. c’=DC/DY=1-DS/DY
=1-10.000/50.000=1-1/5=4/5=0,8
c’=0,8
3. C=400+0,75Y
C=Y->Y(1-c’)=Ca->Y=Ca/1-c’->Y=400/1-0,75=400/0,25
Yr=1600
4. d) 320 mld
Ki=1/s’=1/1-c’=1/1-0,75=1/0,25=4
DY=Ki×DI=4×80 mld
DY=320 mld
5. Y=C+Ip+G
Y=35+0,8Yd+70+65 Yd=Y-T
Y=35+0,8(Y-0,1Y)+70+65
Y=170/0,28 mld
Y=607,14 mld
6. c) 360 mld u.m
S=I+K=50 mld
0,25Y=90 mld
Y= 360 mld u.m
7. c)
Creste cererea de fonduri de împrumuturi,ceea ce determina un nivel mai mare al rateibdobanzii.
8. Cea mai rapida crestere a fost a Romaniei,cresterea a fost de 1% în fiecare an de la 39 la 40,41,42,43% din Pib.
Seria B, Grupa 307
1. A, În modelul keynesist al consumului, funcția consumului are forma: C=C0+cY
C0 este consumul autonom
c este înclinația marginală spre consum
Y este venitul disponibil
2. Înclinația marginală spre consum se calculează astfel:
IMC= delta C/ delta Y
delta C este variația consumului
delta Y este variația venitului disponibil
Știm că economiile au crescut cu 10.000 mld. lei, iar creșterea venitului disponibil este de 50.000 mld. lei.
delta Y=delta C+delta S
50.000=delta C+10.000
delta C=40.000
IMC=40.000/50.000=0,8 (80%)
3. C=Y
C=400+0,75Y
400=Y-0,75Y
400=0,25Y
Y=400/0.25=1600
Prag de ruptură 1.600 mld. lei.
4. D, k=1/1-c
k este multiplicatorul investițional
c este înclinația marginală spre consum (c=0,75)
k=1/1-0,75=1/0,25=4
delta Y=k x delta I
delta I=80 miliarde lei
delta Y= 4 x 80=320 miliarde lei
5. Y=C+I+G
C=35+0,8Yd este funcția consumului
I=70 miliarde lei sunt investițiile
G=65 miliarde lei sunt cheltuielile guvernamentale
T=0,1Y reprezintă taxele
Yd= Y-T= Y-0,1Y= 0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14
Nivelul de echilibru al venitului este 607,14 miliarde lei.
SB=T-G
SB= sold bugetar
T=Taxe
G=cheltuieli guvernamentale
SB=0,1Y-65
Y=607,14
SB=0,1 x 607,14-65
SB=60,71-65=-4,29
Soldul bugetului este -4,29 miliarde lei, ceea ce indică un deficit bugetar.
6. S+EN=I
S este economisirea
EN sunt ieșirile nete de capital
EN=10 mld. u.m.
I sunt investițiile
I=40 mld. u.m.
(-40+0,25Y)+10=40
-40+0,25Y+10=40
0,25Y-30=40
0,25Y=70
Y=70/0,25=280
Niciun răspuns corect.
7. C, Atunci când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața financiară internă, emițând obligațiuni și atrăgând fonduri de la investitori.
Efecte:
Creșterea cererii de fonduri pe piața creditului
Efectul de evicțiune
Impactul asupra investițiilor private
Acoperirea deficitului bugetar prin datorie publică internă determină, de regulă, o creștere a ratei dobânzii.
8. În contextul crizei pandemice covid, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri semnificative ale datoriilor publice în 2020 comparativ cu 2019.
Conform datelor Eurostat, datoria publică agregată a UE a crescut de la 78% din PIB în 2019 la 91% în 2020.
Printre statele membre care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriei publice în această perioadă se numără: Spania, Italia, Grecia.
Anton Cosmin Alexandru
Grupa 301 A
1.C=C0+cY
APC=C/Y=C0/Y+CC
C0 scade cand Y creste rezulta APC este descrescatoare
C0/Y +c>c rezulta APC este mai mare decat unitatea marginala spre consum
2.Unitatea marginala spre consum=ΔC/ΔY
ΔY=ΔC+ΔS
ΔC=ΔY−ΔS=50.000−10.000=40.000
Unitatea marginala spre consum=40.000/50000=0.8
3.C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y−0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1600
4.320 miliarde lei
K=1/1-UMG consum
K=1/0.25=4
ΔY=K×ΔI=4×80=320 miliarde lei
5.Y=C+I+G
Yd=Y−0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)
C=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0.28=607,14 miliarde lei
Soldul bugetar=T-G
T=0.1 Y=0.1X607,14=60,71
Sold_bugetar=60,71-65=-4.29 miliarde de lei
6.S+KI=I
7.c) crească.
Atunci când guvernul își acoperă deficitul bugetar prin împrumuturi interne, înseamnă că cere bani de pe piața internă, adică se împrumută de la bănci sau de la oameni. Acest lucru face ca cererea de bani să crească, iar băncile, fiind mai solicitate, vor cere o dobândă mai mare pentru a împrumuta acei bani. Astfel, rata dobânzii va crește pentru toată lumea, nu doar pentru guvern, pentru că și firmele sau persoanele care vor să împrumute vor trebui să plătească mai mult.
Așadar, dobânda va crește pentru că guvernul concurează pentru aceleași fonduri cu restul economiei.
8.În timpul crizei pandemice, multe țări din Uniunea Europeană au fost nevoite să își crească datoriile publice pentru a sprijini economiile afectate. În 2020, datoria publică a crescut semnificativ față de 2019, anul înainte de pandemie.
Alte țări din Europa care au înregistrat creșteri semnificative ale datoriilor publice în timpul crizei pandemice sunt:
Germania: Datoria publică a crescut cu aproximativ 10 puncte procentuale, ajungând la 70% din PIB.
Polonia: Datoria publică a crescut cu 12 puncte procentuale, ajungând la aproximativ 60% din PIB.
Grecia: A înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 205% din PIB, o majorare de 15 puncte procentuale față de 2019.
Portugalia: Datoria publică a crescut cu 10 puncte procentuale, ajungând la aproximativ 130% din PIB.
Ungaria: Datoria publică a crescut cu 15 puncte procentuale, ajungând la aproape 80% din PIB.
Cojocaru Luca,Seria A, grupa 304
1.a, deoarece C0/Y este intotdeauna pozitiva, inclinatia medie spre consum va fi mai mare decat inclinatia marginala spre consum
2.0,8 (80%), deoarece deltaY = delta C + delta S, rezulta delta C = delta Y – delta S, 50000 – 10000 = 40000, iar 40000/50000 = 0.8
3.Pragul de ruptura este venitul minim la care consumul este egal cu venitul disponibil, rezulta C = Y. C = 400 + 0.75Y, Y = 400 + 0.75Y, 400 = 0,25Y, Y = 1600
4.d, K = 1/1 – inclinatia marginala spre consum, rezulta 1/1 – 0.75 = 1/0.25= 4. Apoi, delta Y = K x delta I, delta Y = 4 x 80 mld = 320 mld
5. Y = C + I + G, Yd = Y – T, Yd = Y – 0.1Y = 0.9, C = 35 + 0.8(0.9Y), C = 35 + 0.72Y, Y = (35+0,72Y) + 70 + 65, Y – 0.72Y = 35 + 65 + 70, 0.28Y = 170, rezulta Y = 607,14 mld
6.c
7.c, Cand statul imprumuta bani de pe piata interna, acest lucru determina o crestere a cererii de fonduri pe piata creditelor. Astfel, o cerere mai mare de capital conduce la o crestere a ratei dobanzilor
8.
Balan Cristina, 301A
1.a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală
2. DeltaC=deltaY-deltaS=50000-10000=40000.
C=40000/50000=0,8
3. S=Y-C, Y=C, Y=400+0,75Y, 0,25Y=400, Y=1600
4. K=1/1-c=>k=4, DeltaY=4*80=320(d)
5. Yd=Y-T=0,9Y, C=35+0,8*0,9Y=35+0,72Y, Y=C+I+G, Y=35+0,72Y+70+65, 0,28Y=170, Y=607,14
6. S=I+Nx, -40+0,25Y=40+10, 0,25Y=90, Y=360(c)
7. c) crească, deoarece finanțarea deficitului bugetar prin datorie publică internă mărește cererea de fonduri, determinând o creștere a ratei dobânzii.
8. În urma crizei pandemice, datoria publică a statelor UE a crescut semnificativ din cauza măsurilor de sprijin economic. În zona euro, aceasta s-a apropiat de 100% din PIB până la sfârșitul lui 2020. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Grecia, Spania, Italia și Franța, unde nivelul datoriei a atins maxime istorice. Această evoluție a fost determinată de cheltuielile suplimentare ale guvernelor pentru protejarea economiei și a populației.
Enescu George Edy
Grupa 306 Seria B
1.În modelul keynesist simplu, funcția consumului este exprimată astfel:
C = C_0 + c cdot Y
unde:
• C este consumul total,
• C_0 este consumul autonom (independent de venit),
• c este înclinația marginală spre consum (IMC),
• Y este venitul.
Înclinația medie spre consum (IMeC) este dată de:
IMeC = frac{C}{Y} = frac{C_0 + c cdot Y}{Y} = frac{C_0}{Y} + c
Aceasta scade odată cu creșterea venitului (deoarece frac{C_0}{Y} scade), și este mai mare decât înclinația marginală spre consum (c) pentru orice Y > 0.
Așadar, răspunsul corect este:
a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2.Înclinația marginală spre consum (IMC) se calculează astfel:
text{IMC} = frac{Delta C}{Delta Y}
unde:
• Delta C este variația consumului,
• Delta Y este variația venitului disponibil.
Dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei, iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei, înseamnă că 40.000 mld. lei din venit s-au dus în consum:
Delta C = Delta Y – Delta S = 50.000 – 10.000 = 40.000 \text{ mld. lei}
Așadar:
text{IMC} = frac{40.000}{50.000} = 0{,}8
Răspuns: Înclinația marginală spre consum este 0,8.
3.Pragul de ruptură al venitului (sau pragul de echilibru) este nivelul venitului Y pentru care consumul C este egal cu venitul Y, adică nu există economii sau deficite (economiile sunt zero).
Într-o economie închisă fără sector guvernamental, consumul C este dat de funcția:
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură se determină atunci când consumul este egal cu venitul:
C = Y
Înlocuind expresia pentru C:
400 + 0,75Y = Y
Rezolvăm ecuația:
400 = Y – 0,75Y
400 = 0,25Y
Y = frac{400}{0,25} = 1600
Răspuns: Pragul de ruptură al venitului este 1600.
4.Pentru a determina creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional, folosim multiplicatorul investiției, definit astfel:
k = frac{1}{1 – c}
unde c este înclinația marginală spre consum.
Avem:
• c = 0{,}75
• Delta I = 80 miliarde lei
Calculăm multiplicatorul:
k = frac{1}{1 – 0{,}75} = frac{1}{0{,}25} = 4
Creșterea venitului este:
Delta Y = k cdot Delta I = 4 cdot 80 = 320 text{ miliarde lei}
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
5.1. Funcția consumului:
C = 35 + 0,8Y_d
unde Y_d = Y – T este venitul disponibil, iar T = 0,1Y este funcția taxelor.
Deci:
Y_d = Y – 0,1Y = 0,9Y
\Rightarrow C = 35 + 0,8 \cdot 0,9Y = 35 + 0,72Y
2. Alte componente:
• Investiții planificate: I = 70
• Cheltuieli guvernamentale: G = 65
3. Cererea agregată (AD):
AD = C + I + G = (35 + 0,72Y) + 70 + 65 = 170 + 0,72Y
4. Echilibrul macroeconomic:
Y = AD Rightarrow Y = 170 + 0,72Y
Rezolvăm ecuația:
Y – 0,72Y = 170 Rightarrow 0,28Y = 170 Rightarrow Y = frac{170}{0,28} approx 607,14
5. Soldul bugetului statului:
• Venituri fiscale: T = 0,1Y = 0,1 cdot 607,14 approx 60,71
• Cheltuieli guvernamentale: G = 65
{Sold bugetar} = T – G = 60,71 – 65 = -4,29
Rezultate finale:
• Venitul de echilibru: aprox. 607,14 miliarde lei
• Soldul bugetar: -4,29 miliarde lei (deficit bugetar)
6.Funcția economisirii:
S = -40 + 0{,}25Y
• Investițiile: I = 40 mld. u.m.
• Ieșirile nete de capital: NC = 10 mld. u.m.
• Rezervele valutare sunt constante (=> Balanța de plăți este în echilibru, deci S – I = NC)
Pas 1: Folosim relația-cheie:
S – I = NC
Răspuns corect:
c) 360 mld. u.m.
7.Răspuns corect: c) să crească
Argumentație:
Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă de capital (vinde titluri de stat către bănci, investitori etc.).
Această creștere a cererii de fonduri pe piața internă determină:
• o creștere a cererii de capital,
• ceea ce duce, în mod natural, la creșterea ratei dobânzii (în funcție de cerere și ofertă pe piața monetară).
Consecință:
Această creștere a ratei dobânzii poate “scoate” din piață investițiile private (efectul de crowding out), deoarece devine mai scump să te împrumuți.
Așadar, acoperirea deficitului prin datorie publică internă creează premise pentru creșterea ratei dobânzii.
8.În contextul crizei pandemice COVID-19, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri semnificative ale datoriilor publice ca procent din PIB, ca urmare a măsurilor economice și sociale adoptate pentru a combate efectele pandemiei.
Conform datelor Eurostat, la nivelul UE, raportul datorie publică/PIB a crescut de la 77,8% la sfârșitul anului 2019 la 90,0% la sfârșitul anului 2020, marcând cea mai abruptă creștere anuală înregistrată până atunci. 
Analizând creșterile datoriilor publice în perioada 2019-2020, următoarele state membre au înregistrat cele mai mari creșteri ale raportului datorie publică/PIB:
• Spania: creștere de la 95,5% în 2019 la 120,0% în 2020.
• Italia: creștere de la 134,1% în 2019 la 155,6% în 2020.
• Grecia: creștere de la 180,5% în 2019 la 206,3% în 2020.
• Franța: creștere de la 97,4% în 2019 la 115,0% în 2020.
• Belgia: creștere de la 97,7% în 2019 la 112,8% în 2020.
Aceste creșteri semnificative reflectă eforturile guvernelor de a sprijini economiile naționale prin pachete de stimulente fiscale și alte măsuri de susținere în fața impactului economic al pandemiei.
Bolinu Iulian
seria A, grupa 302
1. C = C₀ + cY
C/Y = (C₀ + cY)/Y = C₀/Y + c
Pe măsură ce Y crește, C₀/Y scade ⇒ înclinația medie scade
Raspuns: a
2. ΔY = 50.000
ΔS = 10.000
=> ΔC = 40.000 ⇒ c = ΔC/ΔY = 40.000 / 50.000=0,8
3. C=Y
C = 400 + 0,75Y
400 + 0,75Y = Y ⇒ 400 = 0,25Y ⇒ Y = 1600
4. ΔI = 80
c = 0,75 ⇒ Multiplicator = 1 / (1 – c) = 1 / 0,25 = 4
ΔY = 4 × 80 = 320 miliarde
Raspuns: d
5. C = 35 + 0,8(Y – T)
T = 0,1Y
G = 65
I = 70
T ⇒ T = 0,1Y
Yd = Y – T = 0,9Y
C = 35 + 0,8×0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru: Y = C + I + G ⇒Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y – 0,72Y = 170 ⇒ 0,28Y = 170 ⇒ Y = 607,14
Sold bugetar = T – G = 0,1×607,14 – 65 = 60,71 – 65 = –4,29 (deficit bugetar)
6. S = –40 + 0,25Y
I + NX = 40 + 10 = 50
Echilibru: S = I + NX ⇒ –40 + 0,25Y = 50 ⇒ 0,25Y = 90 ⇒ Y = 360 mld. u.m.
Rapuns: c
7. Finanțarea deficitului prin datorie internă crește cererea de fonduri ⇒ concurență pe piața capitalului ⇒ rata dobânzii crește
Raspuns; c
8. În timpul pandemiei, guvernele au crescut cheltuielile ⇒ datoriile au explodat.
Cele mai mari creșteri: Italia, Spania, Franța, Grecia
306 B
1.În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, C = Ca + c’Y, unde C reprezintă consumul, Ca reprezintă consumul autonom, c’ reprezintă înclinația marginală spre consum, iar Y reprezintă venitul.
Înclinația medie spre consum (c) este definită ca raportul dintre consum și venit: c = C / Y = (Ca + c’Y) / Y = Ca/Y + c’
2.Știm că venitul disponibil (Yd) se împarte în consum (C) și economii (S), adică Yd = C + S. Prin urmare, o modificare a venitului disponibil (ΔYd) va duce la o modificare a consumului (ΔC) și a economiilor (ΔS), astfel încât: ΔYd = ΔC + ΔS [din conversația anterioară].
Ni se dau următoarele informații:
•Creșterea venitului disponibil (ΔYd) = 50.000 mld. lei
•Creșterea economiilor (ΔS) = 10.000 mld. lei
Putem calcula modificarea consumului (ΔC) folosind ecuația de mai sus: ΔC = ΔYd – ΔS ΔC = 50.000 mld. lei – 10.000 mld. lei ΔC = 40.000 mld. lei
Înclinația marginală spre consum (c’) este definită ca raportul dintre modificarea consumului (ΔC) și modificarea venitului disponibil (ΔYd) [din conversația anterioară]: c’ = ΔC / ΔYd
Acum putem calcula înclinația marginală spre consum: c’ = 40.000 mld. lei / 50.000 mld. lei c’ = 0,8
Prin urmare, înclinația marginală spre consum este de 0,8.
3.Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, venitul (Y) este egal cu suma dintre consum (C) și investiții (I): Y = C + I. Pragul de ruptură al venitului (Yr) este nivelul venitului la care consumul este egal cu venitul (C = Y), ceea ce implică faptul că economiile (S = Y – C) sunt zero [din conversația anterioară].
Ni se dă funcția de consum: C = 400 + 0,75Y
Pentru a determina pragul de ruptură, setăm C = Y: Y = 400 + 0,75Y
Acum, rezolvăm ecuația pentru Y: Y – 0,75Y = 400 0,25Y = 400 Y = 400 / 0,25 = 1600
Astfel, pragul de ruptură al venitului este de 1600.
4.Creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional este determinată de efectul multiplicatorului investițiilor [conversația anterioară, 8]. Multiplicatorul investițiilor (Ki) arată cu cât se va multiplica o anumită creștere a investițiilor pentru a genera o creștere mai mare a venitului național .
Formula pentru multiplicatorul investițiilor este: Ki = ΔY / ΔI = 1 / s’ , unde:
•ΔY este creșterea venitului
•ΔI este sporul investițional
•s’ este înclinația marginală spre economisire .
Știm că înclinația marginală spre consum (c’) este de 0,75. De asemenea, știm că înclinația marginală spre economisire (s’) este egală cu 1 minus înclinația marginală spre consum (c’): s’ = 1 – c’ .
În acest caz: s’ = 1 – 0,75 = 0,25.
Acum putem calcula multiplicatorul investițiilor (Ki): Ki = 1 / s’ = 1 / 0,25 = 4.
Creșterea venitului (ΔY) rezultată dintr-un spor investițional (ΔI) de 80 miliarde lei este: ΔY = Ki * ΔI ΔY = 4 * 80 miliarde lei = 320 miliarde lei.
Prin urmare, creșterea venitului va fi de 320 miliarde lei, ceea ce corespunde variantei d).
5.Pentru a determina nivelul de echilibru al venitului într-o economie închisă cu sector guvernamental, utilizăm modelul în care cererea agregată (Oag) este egală cu oferta agregată (Cag), adică Y = C + I + G .
Avem următoarele informații:
•Funcția consumului: C = 35 + 0,8 Yd, unde Yd este venitul disponibil.
•Investițiile planificate: I = 70 mld. lei (în sursă este notat cu I) .
•Cheltuielile guvernului: G = 65 mld. lei (în sursă este notat cu G) .
•Funcția taxelor: T = 0,1Y.
Primul pas este să exprimăm funcția consumului în funcție de venitul național (Y), nu de venitul disponibil (Yd). Știm că venitul disponibil (Yd) este egal cu venitul național (Y) minus taxele (T): Yd = Y – T .
Înlocuim funcția taxelor în formula venitului disponibil: Yd = Y – 0,1Y Yd = 0,9Y
Acum, înlocuim această expresie pentru Yd în funcția consumului: C = 35 + 0,8 * (0,9Y) C = 35 + 0,72Y
Pentru a găsi nivelul de echilibru al venitului, egalăm oferta agregată (Y) cu cererea agregată (C + I + G): Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65 Y = 170 + 0,72Y
Rezolvăm ecuația pentru Y: Y – 0,72Y = 170 0,28Y = 170 Y = 170 / 0,28 ≈ 607,14 mld. lei
Deci, nivelul de echilibru al venitului este de aproximativ 607,14 mld. lei.
Acum, pentru a determina soldul bugetului statului, calculăm valoarea taxelor (T) la nivelul de echilibru al venitului și comparăm-o cu cheltuielile guvernului (G).
Folosim funcția taxelor: T = 0,1Y T = 0,1 * 607,14 T ≈ 60,71 mld. lei
Soldul bugetului statului este dat de diferența dintre taxe (T) și cheltuielile guvernului (G): Soldul bugetului = T – G Soldul bugetului = 60,71 – 65 Soldul bugetului ≈ -4,29 mld. lei
Un sold negativ al bugetului indică un deficit bugetar.
În concluzie:
•Nivelul de echilibru al venitului este de aproximativ 607,14 mld. lei.
•Soldul bugetului statului este un deficit de aproximativ 4,29 mld. lei.
6.Într-o economie deschisă, în echilibru, investițiile totale (I) sunt finanțate de economisirea internă (S) plus intrările nete de capital (K_in). Alternativ, putem afirma că economisirea internă (S) este egală cu investițiile interne (I) plus ieșirile nete de capital (K_out) (deoarece K_out = -K_in). Ieșirile nete de capital (NCF) reprezintă fluxul net de fonduri investite în străinătate de către rezidenții interni minus investițiile interne ale rezidenților străini. De asemenea, ieșirile nete de capital sunt egale cu exporturile nete (NX) atunci când rezervele valutare rămân constante.
În acest caz, avem:
•Funcția de economisire: S = -40 + 0,25Y
•Investițiile: I = 40 mld. u.m.
•Ieșirile nete de capital (NCF): NCF = 10 mld. u.m.
Condiția de echilibru într-o economie deschisă fără sector guvernamental este: S = I + NCF
Înlocuim valorile date în această ecuație: -40 + 0,25Y = 40 + 10 -40 + 0,25Y = 50
Acum, rezolvăm ecuația pentru Y (PIB-ul): 0,25Y = 50 + 40 0,25Y = 90 Y = 90 / 0,25 Y = 360
Prin urmare, PIB-ul este de 360 mld. u.m., ceea ce corespunde variantei c).
7.Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să crească .
Argumentație:
Această situație este descrisă în surse prin conceptul de “efect de evicțiune” (crowding-out effect) . Atunci când guvernul se împrumută masiv de pe piața internă pentru a finanța deficitul bugetar, el devine un competitor important pentru fondurile disponibile în piața creditului .
Această creștere a cererii de fonduri împrumutabile din partea guvernului, fără o creștere corespunzătoare a ofertei de fonduri, duce la o presiune ascendentă asupra ratei dobânzii . Băncile și alți creditori pot solicita o compensație mai mare (o rată a dobânzii mai ridicată) pentru a împrumuta fonduri guvernului, având în vedere cererea totală crescută de pe piață .
Efectul de evicțiune sugerează că această creștere a ratei dobânzii poate face ca costul împrumuturilor pentru sectorul privat (investiții private, consum) să crească, descurajând astfel investițiile și activitatea economică privată . Resursele financiare sunt “evicționate” din sectorul privat către finanțarea datoriei publice, ca urmare a competiției pentru fonduri și a creșterii ratei dobânzii .
În concluzie, finanțarea deficitului bugetar prin datorie publică internă crește cererea de fonduri împrumutabile, ceea ce conduce la o creștere a ratei dobânzii . Prin urmare, răspunsul corect este c) crească.
8.În contextul crizei pandemice de COVID-19, țările Uniunii Europene (UE) au înregistrat creşteri semnificative ale datoriei publice. Pentru a analiza aceste evoluții și a identifica statele membre cu cele mai rapide creşteri ale datoriei publice comparativ cu anul 2019 putem urma următorii pași:
1. Colectarea datelor oficiale: Accesaţi surse oficiale, precum Eurostat sau site-urile instituțiilor naţionale de statistică, pentru a obține date precise și actualizate privind nivelul datoriei publice pentru fiecare stat membru al UE în anii 2019 și 2023.
2. Calcularea ratei de creștere: Pentru fiecare ţară, calculați rata de creștere a datoriei publice folosind formula:
Rata de creștere (%) = [(Datoria în 2023 – Datoria în 2019) / Datoria în 2019] * 100
3. Identificarea celor mai mari creşteri:
Comparați ratele de creștere calculate și identificați țările cu cele mai mari creşteri ale datoriei publice faţă de 2019.
Pe baza informațiilor generale disponibile, este evident că țări precum Grecia, Italia, Franţa, Belgia și Spania au înregistrat creşteri semnificative ale datoriei publice în perioada menționată. De exemplu, înainte de criză, doar Italia și Grecia aveau datorii publice de peste 90% din PIB, iar ulterior crizei, 8 țări au depăşit acest prag, unele dintre ele atingând datorii publice de peste 120% din PIB.
Este important de menționat că aceste creşteri ale datoriei publice au fost determinate de măsurile fiscale adoptate pentru a sprijini economiile naționale în timpul crizei sanitare, precum stimulentele economice şi cheltuielile guvernamentale suplimentare.
Pentru o analiză detaliată şi date exacte, se recomandă consultarea surselor oficiale menționate anterior
grupa 309 B
1. Înclinația medie spre consum în modelul keynesist
Funcția consumului keynesist este de forma:
C = C_0 + cY
unde:
• C_0 este consumul autonom (independent de venit);
• c este înclinația marginală spre consum (MPC);
• Y este venitul.
Înclinația medie spre consum (APC) este:
APC = \frac{C}{Y} = \frac{C_0 + cY}{Y} = \frac{C_0}{Y} + c
• APC este descrescătoare în raport cu venitul (Y) deoarece C_0/Y scade pe măsură ce Y crește.
• APC este mai mare decât MPC deoarece APC = C_0/Y + c și C_0/Y este pozitiv.
Răspuns corect: (a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
⸻
2. Înclinația marginală spre consum (MPC)
Formula:
MPC = 1 – MPS
unde MPS (înclinația marginală spre economisire) este:
MPS = \frac{\Delta S}{\Delta Y}
MPS = \frac{10.000}{50.000} = 0.2
MPC = 1 – 0.2 = 0.8
Răspuns: 0,8
⸻
3. Pragul de ruptură al venitului
Pragul de ruptură apare când venitul este exact egal cu consumul, adică Y = C.
Funcția consumului:
C = 400 + 0.75Y
La pragul de ruptură:
Y = 400 + 0.75Y
Y – 0.75Y = 400
0.25Y = 400
Y = 1600
Răspuns: 1600 miliarde lei
⸻
4. Creșterea venitului datorată unui spor investițional
Formula multiplicatorului Keynesian:
K = \frac{1}{1 – MPC} = \frac{1}{1 – 0.75} = \frac{1}{0.25} = 4
Creșterea venitului:
\Delta Y = K \times \Delta I = 4 \times 80 = 320
Răspuns corect: (d) 320 miliarde lei
⸻
5. Nivelul de echilibru al venitului și soldul bugetului
Funcția consumului:
C = 35 + 0.8 Y_d
Venitul disponibil:
Y_d = Y – T = Y – 0.1Y = 0.9Y
C = 35 + 0.8 \times 0.9Y = 35 + 0.72Y
Echilibrul:
Y = C + I + G
Y = (35 + 0.72Y) + 70 + 65
Y – 0.72Y = 35 + 70 + 65
0.28Y = 170
Y = \frac{170}{0.28} = 607.14
Soldul bugetului:
G – T = 65 – 0.1(607.14) = 65 – 60.71 = 4.29
Bugetul are un deficit de 4.29 miliarde lei.
Răspuns:
• Venitul de echilibru = 607,14 miliarde lei
• Soldul bugetului = -4,29 miliarde lei (deficit)
⸻
6. PIB-ul echilibrat
Condiția de echilibru: S + In + NX = 0
S = -40 + 0.25Y
S + I + NX = 0
(-40 + 0.25Y) + 40 + 10 = 0
0.25Y + 10 = 0
0.25Y = -10
Y = 200
Răspuns corect: (b) 200 miliarde u.m.
⸻
7. Deficitul bugetar și rata dobânzii
Când deficitul este finanțat prin datorie publică internă, guvernul emite obligațiuni, ceea ce:
• Crește cererea de fonduri pe piața creditului.
• Determină creșterea ratei dobânzii (efectul de evicțiune – crowding out).
Răspuns corect: (c) crește.
⸻
8. Creșterea datoriilor publice în UE în urma crizei pandemice
În urma pandemiei COVID-19, datoria publică a crescut puternic în majoritatea țărilor UE, din cauza măsurilor de sprijin economic.
Țările cu cele mai mari creșteri ale datoriei publice (2019-2021):
• Italia (de la ~135% la peste 150% din PIB)
• Spania (de la ~95% la peste 120%)
• Franța (de la ~98% la ~118%)
• Belgia (de la ~98% la ~112%)
• Grecia (de la ~180% la peste 200%)
Țările cu creșteri moderate:
• Germania (de la ~60% la ~70%)
• Țările nordice (Danemarca, Suedia) au avut creșteri mai mici.
Concluzie: Creșterea datoriei publice a fost mai accentuată în țările cu deficite mari înainte de pandemie și cu economii puternic afectate de restricțiile sanitare.
1. a) Înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Înclinația marginală spre consum = .
3. Pragul de ruptură al venitului este valoarea lui pentru care consumul este egal cu venitul ():
Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400 ]
0,25Y = 400
Y = 1600 ]
4. Multiplicatorul investițional este .
Creșterea venitului:
\Delta Y = k \times \Delta I = 4 \times 80 = 320 \text{ miliarde lei}
5. Echilibrul este dat de , unde .
T = 0,1Y Y_d = 0,9Y
C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y ]
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 607,14 ] Soldul bugetului statului:
T – G = 0,1(607,14) – 65 = 60,71 – 65 = -4,29
6. Echilibrul este dat de :
-40 + 0,25Y + 40 + 10 = 0
0,25Y + 10 = 0 ]
0,25Y = -10
Y = 400 ] Răspuns: d) 400 mld. u.m.
7. c) Crește.
Creșterea datoriei publice interne prin împrumuturi guvernamentale duce la creșterea cererii de fonduri pe piața creditului, ceea ce determină o creștere a ratei dobânzii (efectul de evicțiune).
8. Statele UE cu cele mai mari creșteri ale datoriei publice în raport cu PIB între 2019 și 2021:
Grecia
Italia
Spania
Franța
Portugalia
Belgia
1. a) Înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Înclinația marginală spre consum = .
3. Pragul de ruptură al venitului este valoarea lui pentru care consumul este egal cu venitul ():
Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400 ]
0,25Y = 400
Y = 1600 ]
4. Multiplicatorul investițional este .
Creșterea venitului:
\Delta Y = k \times \Delta I = 4 \times 80 = 320 \text{ miliarde lei}
5. Echilibrul este dat de , unde .
T = 0,1Y Y_d = 0,9Y
C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y ]
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 607,14 ] Soldul bugetului statului:
T – G = 0,1(607,14) – 65 = 60,71 – 65 = -4,29
6. Echilibrul este dat de :
-40 + 0,25Y + 40 + 10 = 0
0,25Y + 10 = 0 ]
0,25Y = -10
Y = 400 ] Răspuns: d) 400 mld. u.m.
7. c) Crește.
Creșterea datoriei publice interne prin împrumuturi guvernamentale duce la creșterea cererii de fonduri pe piața creditului, ceea ce determină o creștere a ratei dobânzii (efectul de evicțiune).
8. Statele UE cu cele mai mari creșteri ale datoriei publice în raport cu PIB între 2019 și 2021:
Grecia
Italia
Spania
Franța
Portugalia
Belgia
1. a ) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Funcția consumului keynesist este : C=Ca+c’Y
Înclinația medie spre consum este: APC=C/Y=Ca/Y+c’
Pe măsură ce venitul Y crește , Ca/Y scade, ceea ce face ca APC să fie descrescătoare.
2. c’=delta C/delta Y
Delta Y = 50.000 mld lei ( creșterea venitului)
Delta S = 10.000 mld lei ( creșterea economiilor)
Delta Y=delta C + delta S
50.000-10.000=40.000
c’=40.000/50.000=0,8 (înclinația marginală spre consum)
3. C=400 + 0,75 Y
Y=400+0,75 Y
Y-0,75Y=400
0,25 Y =400
Y=400/0,25=1.600 (pragul de ruptura al venitului )
4.d)320 miliarde lei
Ki =1/s’
s’=1-c’
C’=0,75
s’=1-0,75=0,25
Ki=1/0,25=4
Delta Y =Ki x delta I=4×80=320
5.Y=C+I+G
C=35+0,8Yd’
Yd=Y-0,1 Y= 0,9Y
Deci C=35+0,72Y
I=70
G=65
Y=(35+0,72Y) +70+65
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14miliarde lei (venitul de echilibru)
SB=T-G=(0,1×607,14)-65
SB=60,71-65=-4,29 miliarde lei(sold bugetar)
6.
7.c) crească
Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă ,statul împrumută bani din economie , crescând cererea de capital.Acesta duce la creșterea ratei dobânzii, deoarece investitorii cer randamente mai mari .
8.Criza COVID-19 a adus la o creștere semnificativă a datoriei publice în UE , din cauza măsurilor de sprijin economic.
Cele mai mari creșteri ale datoriei publice : Grecia(peste 200% PIB),Italia ( peste 150 % PIB),Spania,Portugalia (peste 120%),Franta(peste 150% PIB), România ( de la 35%la peste 50% din PIB )
Țările sud-europene au fost cele mai afectate , având deja datorii ridicate înainte de pandemie.
Andrei Rareș Nicolae
Grupa:301A
1. a) Înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Acest lucru se întâmplă deoarece, pe măsură ce venitul crește, consumul crește într-un ritm mai lent decât venitul, ceea ce duce la o scădere a ratei medii a consumului. Totodată, această relație respectă principiul matematic conform căruia o mărime marginală este mai mică decât mărimea medie corespunzătoare.
2. s’=DS/DY=10000/50000=0,2
s’+c’=1
=>c’=0,8
3. C=400+0,75Y
C=Y=400+0.75Y =>0,25Y=400
=> Y=1600
4. d)320 miliarde lei
c’=0,75 =>s’=0,25 Ki=1/s’=1/0,25=4
Cresterea economica =4x80mld= 320 miliarde lei
5. C=35+0,8Yd
Y=C+Ib+G
6.c)360 mld u.m
S=-40+0,25Y
Ieșiri nete de capital=10 mld=S-I
=> 10=S-40 =>S=10+4=50
=> 50=-40+0,25Y
=>Y=90/0,25=90×4=360 mld u.m
7. c) creasca
Deoarece pe piața creditelor are loc o creștere a cererii de fonduri de împrumut. O cerere mai mare determină o majorare a ratei dobânzii, aceasta fiind, în esență, prețul creditului.
8.Analizând datele privind datoria statelor UE, Grecia are cea mai mare rată a datoriei, crescând de la 180,6% la 206,3% .Urmează Cipru, cu o creștere de la 90,4% la 113,5% și Spania, de la 98,2% la 120% .
În 2021, Grecia și Cipru au redus ratele dobânzilor cu 11,8%, respectiv 12,5%, în timp ce Spania a scăzut doar cu 2,1%, semn că măsurile aplicate nu au fost la fel de eficiente. La nivelul UE, rata dobânzii a crescut cu 12,3% în 2020 și a scăzut cu 1,9% în 2021, menținând o poziție stabilă.
Creșterea datoriilor s-a datorat crizei economice cauzate de Covid-19, care a redus producția, profiturile și a dus la falimentul multor companii. Creșterea șomajului a forțat statele să acorde indemnizații, să achiziționeze vaccinuri și să ofere ajutoare financiare, ceea ce a necesitat împrumuturi suplimentare.
Grupa 302A
1. C = C0+cYd
IMCmed=C/Yd=C0+cYd/Yd
Aceasta scade pe măsură ce venitul crește, deoarece partea fixă C0 devine tot mai puțin importantă. Totodată, IMCmed este mai mare decât înclinația marginală c, deoarece include și consumul autonom. Răspuns final A) Descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
2.IMC=delta C /delta Yd știind ca venitul disponibil crește cu 50 000 mld lei , iar economiile cresc cu 10 000 mld lei Y=C+S
Delta C = delta Yd -delta S= 50000-10000=40.000 rezulta ca IMC=40000/50000=0,8
3. C=400 +0,75Y
C=Y ( pragul de ruptura apare cand consumul este egal cu venitul )
Y=400 +0,75
Y -0,75 Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25 rezulta ca Y=1600
4. K=1/1-c= 1/1-0,75=1/0,25=4
Delta Y =K*delta I=4*80=320
Răspuns final – d)320 miliarde lei
5. C=35+0,8Yd
I=70
G=65
T=0,1Y
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
AD=C+I +G
AD=(35+0,8*0,9Y)+70+65
AD=35+0,72Y+70+65
AD=170+0,72Y
Y=AD
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14
T=0,1Y=0,1*607,14=60,71
Sold bugetar =T-G=60,71-65=-4,29
Răspuns final :Nivelul de echilibru al venitului este 607,14 miliarde lei, iar soldul bugetar este un deficit de 4,29 miliarde lei.
6. S = -40 + 0,25Y
Investiții = 40
Ieșiri nete de capital = 10
Rezerve valutare constante → S + I + ieșiri de capital = 0
(-40 + 0,25Y) + 40 + 10 = 0
0,25Y + 10 = 0
0,25Y = -10
Y = 200
Răspund final : B) 200 mld. u.m
7. Răspuns final :C)crească -Dacă deficitul bugetar este finanțat prin datorie publică internă, guvernul atrage fonduri de pe piața financiară, crescând cererea de capital. Acest lucru duce la creșterea ratei dobânzii, deoarece băncile și investitorii cer randamente mai mari pentru a cumpăra obligațiuni guvernamentale.
Seria A Grupa 305
1. Conform formulei inclinatiei medie spre consum : c mediu = c/y = (Ca+c’y)y = Ca/y + c’, concluzionam ca, odata cu cresterea venitului, consumul mediu va scadea, iar in raport cu inclinatia marginala spre consum, consumul mediu va fi mai mare, deoarece raportul Ca/y este pozitiv.(a.)
2. y +50md
s +10md
c’=?
c’ = delta c/delta y
y = s+c
delta y = delta s + delta c => delta c = 50-10 = 40md
c’ = 40md/50md = 0,8
3. C = 400 + 0,75y
yr=?
Inclinatia spre ruptura : y = c
y = 400 + 0,75y
y-o,75y = 400
0,25y = 400 => y = 400/0,25 = 1600
4. delta I = 80md
c’ = 0,75
delta y=?
Ki = delta y/delta I = 1/s’
delta y = Ki x delta I
Ki = 1/s’ = 1/1-c’ = 1/1-0,75 = 1/0,25 = 4
delta y = 4 x 80 = 320md (d.)
5. C = 35 + 0,8yd
I = 70md
G = 65md
T = 0,1y
y ech si soldul bugetar?
y = C + I + G si yd = y – T
yd = y – 0,1y = 0,9y
y = (35 + 0,8 x 0,9y) + 70 + 65
y = 35 + 0,72y + 135
y – 0,72y = 170
0,28y = 170 => y = 170/0,28 = 607,14
T = 0,1y = 0,1 x 607,14 = 60,714
sold bugetar : T – G = 60,714 – 65 = -4,286 => deficit bugetar
6. S = -40 + 0,25y
y = PIB
I = 40md
Tn = 10md
PIB=?
Conditia : S + Tn = I
(-40 + 0,25y) + (-10) = 40
-40 + 0,25y – 10 = 40
-50 + 0,25y = 40
0,25y = 90 => y = 90/0,25 = 360md, PIB = 360md (c.)
7. Atunci cand statul nu isi doreste sa impovareze din punct de vedere fiscal economia tarii, apeleaza la datorii publice pentru a putea sa isi acopere cheltuielile. Acest aspect are un impact direct asupra pietei creditului, astfel incat rata dobanzii va creste. (c.)
8. In contextul crizei pandemice, o mare parte din tarile Uniunii Europene au ingregistrat o crestere semnificativa a datoriilor publice. In 2019, Romania a inregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, respectiv de 4,4% din PIB. Ulterior, in 2020, Romania isi creste deficitul bugetar cu 4,7 puncte procentuale, ajungand la 9,1% din PIB si pozitionandu-se alaturi de Bulgaria si Suedia in extremitatea pozitiva a clasamentului.
Seria:A; Grupa:305.
1- Răspunsul corect este D. Înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decât înclinația marginală spre consum deoarece reprezintă raportul dintre consumul total și venitul total. Acesta scade odată cu creșterea venitului.
2- Yd ( venit disponibil) crește cu 50.000 mld.
S ( economiile) crește cu 10.000 mld. lei
C’= delta C/delta Y
Delta Y= delta s+ delta C
50.000 = 10.000+ delta c
Delta c= 40.000
C’= delta c/ delta Y=> 40.000/50.000 = 0,8 mld. lei.
3- Economie închisă
C= 400+0,75Y
Yr=? Prag de ruptura
Venit= consum =>Y=C
Y= 400+0,75Y
Y-0,75Y= 400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1.600
4- Răspunsul corect este D.
Spor investițional( delta I)=80 mld. lei
C’ = 0,75
Putem deduce cât este și S’ pentru că C’+ S’= 1=> 0,75+ S’=1
S’=0,25.
Delta Y=?
Ki= delta Y/ delta I
Ki= 1/S’=> 1/0,25 = 4
4= delta Y /80 mld
Delta Y = 4*80= 320 mld. Lei
5- C= 35+ 0,8Yd
I= 70 mld
G= 65 mld
T=0,1 Y
Yd=? Sb=?
Yd=Y-T
Yd= Y-0,1Y= 0,9Y
C= 35+0,8* (0,9Y)= 35+ 0,72Y
Y= C+ I+G
Y= (35+ 0,72Y) + 70+ 65
Y= 35+0,72 Y+135
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28= 607,14 mld.lei
Sb= T-G( venituri guvernamentale-cheltuieli guvernamentale)
Sb= 0,1Y- G
Sb=0,1 * 607,14 – 65= 60,71- 65 = -4,29mld lei. (Deficit bugetar)
6- Răspunsul corect este C.
S = -40 + 0,25Y
S= volum economisire
Y=PIB
Investițiile (I)=40 mld
Im net(ieșiri nete)= 10 mld u.m
Rezerve valutare constante=> Ex nete= – Im nete =>-10
S + IM = I + EX => S= I+Im
-40+0,25Y= 40+10
0,25Y=90
Y=90/0,25=360 mld.
7- Răspunsul corect este C. Deficitul bugetar acoperit prin datorie publică internă generează o creștere a ratei dobânzii pentru credite prin faptul că accesul la acestea se reduce . Așadar, nu ar exista suficientă cantitate oferită pentru cantitatea cerută și se recurge la mărirea ratei dobânzii.
8- În anul 2019 datoria guvernamentală pentru Uniunea Europeană de la 79,2% din PIB , iar în 2020 a ajuns la 98,8% PIB.
Însă, în perioada 2019-2022 datoria publică pentru statele membre ale Uniunii Europene a tot crescut. În cazul României, ponderea în PIB a datoriei publice este estimată în 2022 cu circa 17 puncte procentuale peste nivelul din 2019, perioadă de dinaintea pandemiei. Statele care au înregistrat cele mai mari creșteri sunt: Malta, Uk, SUA, Spania.(peste 20 de puncte procentuale).
Surse:
* https://cosmin-marinescu.ro/inflatia-perspectiva-globala-de-unde-vine-si-ce-se-poate-face/
* https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/eurostat-pandemia-a-dus-la-cresterea-datoriei-guvernamentale-in-ue-ca-procentaj-din-pib-in-t3/a/NTQ2MTMyMTA0MzQ5NzE2MyHIWaCZHo-DxM6Q9HKmvf8
Craciunica Ana-Maria
Grupa 304 seria A
1. C = C_0 + cY
\frac{C}{Y} = \frac{C_0}{Y} + c.
• La venituri mici, \frac{C_0}{Y} este ridicat, deci înclinația medie spre consum este mai mare decât c.
• Pe măsură ce venitul Y crește, \frac{C_0}{Y} scade, deci înclinația medie spre consum scade și se apropie de c.
atunci raspunsul coret este a)
2.Venitul suplimentar se împarte între consum și economisire. Astfel, creșterea consumului este:
\Delta C = \Delta Y – \Delta S = 50\,000 – 10\,000 = 40\,000 \text{ mld. lei}.
Înclinația marginală spre consum (IMC) se calculează astfel:
c = \frac{\Delta C}{\Delta Y} = \frac{40\,000}{50\,000} = 0,8.
3. Pragul de ruptură (punctul la care întregul venit este cheltuit, adică C = Y) se obține astfel:
Y = 400 + 0,75Y \quad\Longrightarrow\quad Y – 0,75Y = 400 \quad\Longrightarrow\quad 0,25Y = 400.
Rezolvând:
Y = \frac{400}{0,25} = 1\,600.
Pragul de ruptură al venitului este de 1.600 mld. lei.
4. În modelul keynesist, multiplicatorul investițional este:
k = \frac{1}{1 – c}.
Având c = 0,75:
k = \frac{1}{1 – 0,75} = \frac{1}{0,25} = 4.
Pentru un spor investițional de 80 mld. lei, creșterea venitului este:
\Delta Y = k \times \Delta I = 4 \times 80 = 320 \text{ mld. lei}.
Răspuns corect: 320 mld. lei rezulta varianta d)
5.Se dau:
• Funcția consumului: C = 35 + 0,8Y_d;
• Investiții planificate: 70 mld. lei;
• Cheltuieli guvernamentale: 65 mld. lei;
• Taxele: T = 0,1Y.
Venitul disponibil este:
Y_d = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y.
Astfel, funcția consumului devine:
C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y.
Condiția de echilibru în economie (economie închisă) este:
Y = C + I + G.
Substituind:
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65.
Simplificăm:
Y = 35 + 0,72Y + 135 \quad\Longrightarrow\quad Y = 170 + 0,72Y.
Scădem 0,72Y din ambele părți:
Y – 0,72Y = 170 \quad\Longrightarrow\quad 0,28Y = 170.
Rezolvăm:
Y = \frac{170}{0,28} \approx 607,14 \text{ mld. lei}.
Soldul bugetului:
Bugetul statului se determină ca diferența dintre venituri (taxe) și cheltuieli:
\text{Buget} = T – G.
Calculăm taxele:
T = 0,1Y \approx 0,1 \times 607,14 \approx 60,71 \text{ mld. lei}.
Astfel:
\text{Buget} = 60,71 – 65 \approx -4,29 \text{ mld. lei}.
Economia se află, deci, într-un deficit bugetar de aproximativ 4,29 mld. lei.
6. • Investițiile: 40 mld. u.m.;
• Ieșirile nete de capital: 10 mld. u.m.
Astfel:
I + NX = 40 + 10 = 50.
La echilibru:
-40 + 0,25Y = 50.
Rezolvăm:
0,25Y = 90 \quad\Longrightarrow\quad Y = \frac{90}{0,25} = 360.
PIB-ul este de 360 mld. u.m. rezulta varianta c)
7. Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, guvernul se împrumută de pe piața internă. Aceasta are două implicații principale:
• Creșterea cererii de fonduri: Guvernul intră pe piață și concurează cu sectorul privat pentru resurse financiare.
• Efectul de tip „crowding out”: Creșterea cererii poate duce la creșterea ratei dobânzii, întrucât oferta de fonduri pe piață este relativ inelastică.
Concluzie: Finanțarea deficitului prin datorie publică internă tinde să facă ca rata dobânzii să crească rezulta c)
Aceste state au adoptat politici fiscale expansive pentru a contracara impactul economic al pandemiei, ceea ce, în contextul unui nivel inițial relativ scăzut sau vulnerabil, a condus la rate de creștere procentuală foarte ridicate ale datoriei publice.
Seria B Grupa 308
1. a), deoarece odata ce venitul creste, consumul creste, dar intr-o masura mai mica, ceea ce duce la scaderea inclinatiei medii spre consum, totusi, aceasta ramane mai mare decat inclinatia marginala spre consum.
2. inclinatia marginala spre consum= C/Y ; S=Y-C; ∆C=∆Y-∆S= 50000-10000=40000 mld lei
=> inclinatia marginala spre consum= 40000:50000= 0,8
3. Yr: Y=C => Y=400+0,75Y => Y-0,75Y=400 => 0,25Y=400 => Y=400:0,25 =>Yr=1600 mld lei
4. d), deoarece:
c’+s’=1 => c’=0,75 ; s’=0,25
Ki=1/s’=1/0,25=4
Ki=∆Y/∆I => ∆Y= Ki * ∆I = 4*80 = 320 mld lei
5. Yd= Y-T => Y-0,1Y=0,9Y
=> C= 35+0,8 * (0,9Y) = 35 + 0,72Y
Y=C+I+G => Y=(35 + 0,72Y) + 70 + 65 => Y-0,72Y = 35+70+65 => 0,28Y = 170 => Y= 170: 0,28 = aproximativ 607,14 mld lei
soldul bugetar= T-G
T= 0,1 *607,14 = aproximativ 60,71 mld lei => soldul bugetar = 60,71 – 65 = -4,29 mld lei => deficit bugetar de 4,29 mld lei
6. c), deoarece:
S= Y-C = -40 + 0,25Y
S= I + iesiri nete de capital = 40+10
=> -40 + 0,25Y = 40 + 10 => 0,25Y = 90 => PIB=Y= 360 mld u.m.
7. c), deoarece acoperirea deficitului bugetar prin emiterea de datorie publica interna implică imprumuturi de pe piata interna. Aceasta creste cererea de fonduri imprumutabile, ceea ce poate duce astfel la o crestere a ratei dobanzii.
8. Criza pandemica a determinat statele membre ale UE sa adopte masuri pentru a sprijini economiile nationale, ceea ce a condus la cresteri ale datoriilor publice. In raport cu anul 2019, toate statele membre UE au inregistrat o marire a datoriei la finalul trimestrului trei din 2020, cele mai rapide cresteri fiind in: Cipru, Italia, Grecia, Spania, Franța.
Dicoiaș Rareș, An III, Seria A, Grupa 355
1. Inclinatia medie spre consum in cazul unei functii specifice modelului keynesist este descrescatoare in raport cu venitul, deoarece atunci cand venitul creste, Ca / Y scade pentru ca consumul autonom ramane constant. Iar inclinatia medie spre consum se va afla in urma formulei c = Ca / Y, avand in formula finala c = Ca / Y + c’. Astfel varianta corecta va fi varianta A.
2. s’ = delta S / delta Y
s’ = 10000 / 50000 = 0,2
c’ = 1 – s’ = 1 – 0,2 = 0,8
In momentul in care venitul disponibil creste cu o unitate, consumul inregistreaza o crestere cu 0,8 unitati.
3. Pragul de ruptura al venitului reprezinta acel nivel al venitului care se transforma in totalitate in consum si pentru care economisirea este 0.
C = Y
Y = 400 + 0,75Y Y – 0,75Y = 400 => 0,25Y = 400
Y = 400 / 0,25
Y = 1600
4. Consider ca raspunsul corect este varianta d.
Ki = 1 / s’ = 1 / (1 – c’)
Ki = 1 / (1 – 0,75)
Ki = 1 / 0,25
Ki = 4
Cand investitiile cresc cu o unitate, venitul creste cu 4 unitati, adica 80 x 4 = 320 miliarde lei.
5. Oag = Cag -> conditia de echilibru macroeconomic
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,8 Yd + 70 + 65 = 170 + 0,8 Yd
T = 0,1 Y => Yd = Y – T = Y – 0,1 Y = 0,9 Y
Y = 170 + 0,8 (0,9 Y) = 170 + 0,72 Y
Y – 0,72Y = 170
0,28 Y = 170
Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei
T – G = 0,1Y – 65 = 60,71 – 65 = -4,28
Bugetul statului inregistreaza un deficit de 4,28 mld. lei.
6. S – I = 10 mld. u.m.
S – 40 = 10
S = 50
50 = -40 + 0,25Y
0,25 Y = 90
Y = 90 / 0,25
Y = 360 mld. u.m. (Varianta C este corecta)
77. Cred ca raspunsul corect este varianta C, deoarece atunci cand guvernul se imprumuta pentru a acoperi deficitul bugetar, creste cererea de credite. Acest lucru duce la o crestere a ratei dobanzii, deoarece imprumuturile devin mai scumpe. Acest fenomen se numeste efectul de evictiune.
8. In timpul crizei economice, datoriile publice ale tarilor din Uniunea Europeana au crescut semnificativ in 2020 fata de 2019. Cele mai mari cresteri ale datoriilor raportate la PIB au fost in Grecia (+25,7%), Cipru (+23,1%),Spania (+26,2%), Italia (+20,5%), Portugalia (+18,3%), Franta (+17,8%) si Croatia (+16%). Aceste cresteri au fost cauzate de scaderea activitatii economice in timpul crizelor.
Seria B Grupa 309
1.d) descrescatoare in raport cu venitul si mai mica decat inclinatia marginala spre consum
2. delta C = 50.000-10.000= 40.000
40.000/50.000= 0,8
4.d)320 miliarde lei
7. c) creasca , deoarece in cazul in care nu creste , deficitul bugetar duce la cresterea bazei monetare .
Grupa 309, Seria B
1-a)
In cazul unei functii a consumului specific modelului keynesist, inclinatia medie spre consum este descrescatoare in raport cu venitul si mai mare decat inclinatia marginala, deoarece intre venit si rata consumului exista o relatie inversa. Cresterea venitului genereaza o crestere a consumului, dar intr-o masura mai mica, cee ace duce la o scadere a ratei consumului. De asemenea, conform corelatiilor matematice intre marimea medie si cea marginala, daca marimea medie scade, atunci inclinatia medie spre consum va fi mai mare decat inclinatia marginala.
2
Y- venit; C- consum; S- economii; c’- inclinatia marginala spre consum
Y1= Y0 +50.000 mld lei => DY= 50.000 mld lei
S1= S0 +10.000 mld lei => DS= 10.000 mld lei
=> DC= DY-DS =50.000 -10.000 =40.000 mld lei
c’= DC/DS = 40.000/50.000 =0,8 => inclinatia marginala spre consum este de 80%
3
In cazul pragului de ruptura a venitului Y=C, astfel:
C= 400+ 0,75Y => Y= 400+ 0,75Y => Y- 0,75Y =400 => Y= 400/0,25 =1.600
4 -d)
Ki- multiplicatorul investitiilor
Ki= DY/ DI= 1/S’
S’= 1- C’= 1- 0,75 =0,25
Ki= 1/0,25 =4 => DY= Ki xDI =4 x 80 mld =320 mld lei
5
Ip= 70 mld lei; G= 65 mld lei; T= 0,1Y; C= 35+ 0,8Yd
Yd= Y- T= Y- 0,1Y= 0,9Y
C= 35+ 0,8 x (0,9Y)= 35+ 0,72Y
Y= 35+ 0,72Y+ 70+ 65= 170+ 0,72Y => 0,28Y =170 => Y= 607,14
=> Nivelul de echilibru al venitului este de 607,14 mld lei.
T= 0,1Y= 0,1 x 607,14= 60,714
Sold bugetar= T-G= 60,714- 65= -4,286 => deficit bugetar
6 -c)
Y= PIB; I= 40 mld lei; iesiri nete de capital (ExNet) =10 mld lei
S= -40 +0,25Y
S= I+ ExNet= 40+10 =50 => 50= -40+ 0,25Y => 90= 0,25Y => Y= 360
=> PIB= 360 mld lei
7 -c)
O creștere a ratei dobânzii va diminua stimulentele pentru investiții in mediul privat, iar intreprinzatorii le vor considera nerentabile. Astfel, apare efectul de evicțiune, care se manifestă prin reducerea investițiilor private ca urmare a creșterii creditului guvernamental necesar pentru acoperirea deficitului bugetar.
Cosma-Fugaru Alicia
Grupa 304 Seria A
1. Funcția consumului:
C = C₀ + cY
APC = C/Y = C₀/Y + c
Cum C₀ e pozitiv, APC scade pe măsură ce venitul crește. MPC e constant, deci APC > MPC.
Răspuns: a) descrescătoare și mai mare decât MPC.
2.MPC = ΔC/ΔY
Venitul crește cu 50.000 mld. lei, economiile cu 10.000 mld. lei.
ΔC = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = 40.000 / 50.000 = 0,8
3. C = 400 + 0,75Y
Pentru pragul de ruptură, C = Y → Y = 400 + 0,75Y
0,25Y = 400 → Y = 1600 mld. u.m.
4.Multiplicator: k = 1 / (1 – MPC) = 1 / 0,25 = 4
ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320 mld. lei
Răspuns: d) 320 miliarde lei.
5. Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G → Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
0,28Y = 170 → Y = 607,14
Sold bugetar: T – G = 0,1Y – 65 = -4,29 (deficit)
6.S = -40 + 0,25Y
Echilibru: S = I + NX → -40 + 0,25Y = 40 + 10
0,25Y = 100 → Y = 400 mld. u.m.
Răspuns: d) 400 mld. u.m.
7. Datoria publică internă crește cererea de bani, ceea ce duce la creșterea ratei dobânzii.
Răspuns: c) crească.
8. Criza pandemică a crescut datoria publică în multe țări din UE:
• Italia, Spania – creșteri mari.
• Franța – peste 115% din PIB.
• Grecia – peste 200% din PIB.
• România – aproape 50% din PIB.
Seria A ,grupa 305
1. Răspunsul corect este punctul a . In teoria keynesistă, înclinația medie spre consum poate fi evidențiată pria formula: c = C/Y= (Ca+ c’Y) /Y= Ca/Y +c. Astfel putem deduce că înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală (c> c*).
De asemenea , potrivit teoriei keynesistă, înclinația medie este descrescătoare in report cu venitul. Deoarece o = Ca / Y + c’, atunci când Y creste, raportul Ca / Y scade, deoarece consumul autonom este constant. Astfel, înclinația medie spre consum (c) este descrescătoare atunci când venitul crește.
2. Delta Y =50.000 mld
S crește cu 10.000
c’=?
c’= delta C / delta Y
Delta Y= delta C +delta S =>delta C + 10.000 mld
Delta C=50.000-10.000=40.000 mld
c’= delta C / delta Y =>40.000 mld / 50.000 mld => c’=0,8 (80%)
3. Pragul de ruptură al venitului reprezintă acel nivel al venitului pentru care economisirea
este zero, situație in care consumul egalează ventul (C= Y).
V=400 -0,75V ,deci Y-0,75Y =400, de unde rezultă 0,25Y=400
Astfel, Y-400/0,25 deci Y=1.600
4. Delta i=80 mld lei
C’=0,75 %
Delta Y=?
Delta Y =Ki•delta i
Ki=1/1-i => 1/1-0,75=4
Delta Y= Ki• delta i
Delta Y =4•80 mld lei =>320 mld lei
Răspunsul corect este punctul d .
5. C=35+0,8 y d
i=70 mld
G =65 mld
T= 0,1 y
T-G=?
SB=T-G
SB=0,1y-65
SB= 60,71-65
SB= 4,29 mld. (deficit bugetar)
y= C+i +G
y = 35 + 0,8 yd+70 +65
y – 0,72 y = 35 +70 + 65
0,28y = 170
y = 170/0,28= 607,14 mld.
6. S=i+Knet
-40 +0,25y=40+10
-40+0,25y= 50
0,25y= 90 =>y =360
Răspunsul corect este punctul c.
7. Răspunsul corect este varianta c. Creșterea împrumuturilor guvernamentale amplifică concurenta pentru resursele financiare posibile,de aceea se depune presiune asupra pieței ,iar rata dobânzilor crește.
8. Criza pandemică a avut un impact major asupra țărilor ca :Spania , Franța ,Italia , Portugalia si Grecia ,acestea au avut o creștere rapida a datoriilor publice ,acest fenomen este determinat de cheltuielile mari cu sprijinul economic de aceea creșterea a fost necesară in prevenirea prăbușirii economice.
Grupa 302 A
1. 1.a) AMC este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
Înclinația medie spre consum (AMC) este descrescătoare deoarece, pe măsură ce venitul crește, partea din consum reprezentată de consumul autonom (C0/Y) scade. De asemenea, AMC este întotdeauna mai mare decât înclinația marginală spre consum (IMC) ,deoarece include atât IMC(c), cât și un termen pozitiv C0/Y.
2.Înclinația marginală spre consum (IMC) este definită ca fracțiunea din creșterea venitului disponibil care este alocată consumului: IMC= ΔC/ΔY unde, DY=50.000 mld lei (creșterea venitului disponibil) si DS=10.000 mld.lei (creșterea economiilor)
Folosim relația dintre venit, consum și economii:ΔY=ΔC+ΔS
Astfel, consumul suplimentar este:ΔC=ΔY−ΔS=50.000−10.000=40.000 mld.lei
Acum calculăm IMC: IMC= 40.000/50.000=0.8
Înclinația marginală spre consum este 0.8 sau 80%.
3.Pragul de ruptură este nivelul venitului (𝑌) la care consumul (𝐶) este egal cu venitul, adică nu există economisire (𝑆=0).
Avem funcția consumului: C=400+0,75Y
La pragul de ruptură, consumul este egal cu venitul: Y=C; Y=400+0,75Y;
Y−0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0.25=1600
Pragul de ruptură al venitului este 1600 miliarde lei.
4.Creșterea venitului dintr-un spor investițional de 80 mld. lei
Formula multiplicatorului keynesian este: K=1/1-c=1/1-0.75=1/0.25=4
Creșterea venitului (ΔY) este:ΔY=K⋅ΔI=4×80=320 miliarde lei
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
5.Nivelul de echilibru al venitului și soldul bugetar
Funcția consumului: C=35+0,8Yd
Investițiile planificate: I=70
Cheltuielile guvernului: G=65
Taxele:T=0,1Y
Venitul disponibil: Yd=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y
Y=C+I+G
Substituim:
Y=(35+0,8⋅0,9Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0.28=607,14 mld.lei
Soldul bugetar: T−G=0,1Y−65=0,1×607−65=60,7−65=−4,3
Soldul bugetar este deficit de 4,3 miliarde lei
6. Avem funcția economisirii:S=−40+0,25Y
Știm că într-o economie deschisă, cu rezerve valutare constante: S+INK=I
I=40 (investiții)
10 ieșiri nete de capital.
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=90/0.25=360
Răspuns corect: c) 360 mld.lei
7.Dacă deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul trebuie să emită obligațiuni, ceea ce crește cererea pentru fonduri de pe piața financiară. Această creștere a cererii duce, în general, la o creștere a ratei dobânzii.
Răspuns corect: c) crească.
8.În urma crizei pandemice, datoria publică a Uniunii Europene a crescut semnificativ, dar începând cu 2023, tendința s-a inversat pentru multe state. La nivelul UE, deficitul public agregat s-a redus la 3,4% din PIB în 2022, iar prognozele indică o scădere continuă până la 2,4% din PIB în 2024. Totuși, ponderea datoriei în PIB rămâne peste nivelurile anterioare pandemiei, fiind estimată sub 83% la nivelul UE și 90% în zona euro.
În ceea ce privește creșterea datoriei publice, Finlanda (+5,2 pp), Estonia (+4,7 pp), Letonia și Polonia (+4,1 pp fiecare), Austria (+3,1 pp), Belgia (+2,3 pp), România (+2,2 pp) și Slovacia (+1 pp) au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei publice raportate la PIB în trimestrul II din 2024 față de aceeași perioadă din 2023. În schimb, Cipru (-10 pp), Grecia (-8,9 pp), Portugalia (-8,1 pp), Croația (-5,7 pp) și Spania (-3,5 pp) au redus semnificativ datoria publică.
Grupa 304 A
1.a) AMC este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
Înclinația medie spre consum (AMC) este descrescătoare deoarece, pe măsură ce venitul crește, partea din consum reprezentată de consumul autonom (C0/Y) scade. De asemenea, AMC este întotdeauna mai mare decât înclinația marginală spre consum (IMC) ,deoarece include atât IMC(c), cât și un termen pozitiv C0/Y.
2.Înclinația marginală spre consum (IMC) este definită ca fracțiunea din creșterea venitului disponibil care este alocată consumului: IMC= ΔC/ΔY unde, DY=50.000 mld lei (creșterea venitului disponibil) si DS=10.000 mld.lei (creșterea economiilor)
Folosim relația dintre venit, consum și economii:ΔY=ΔC+ΔS
Astfel, consumul suplimentar este:ΔC=ΔY−ΔS=50.000−10.000=40.000 mld.lei
Acum calculăm IMC: IMC= 40.000/50.000=0.8
Înclinația marginală spre consum este 0.8 sau 80%.
3.Pragul de ruptură este nivelul venitului (𝑌) la care consumul (𝐶) este egal cu venitul, adică nu există economisire (𝑆=0).
Avem funcția consumului: C=400+0,75Y
La pragul de ruptură, consumul este egal cu venitul: Y=C; Y=400+0,75Y;
Y−0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0.25=1600
Pragul de ruptură al venitului este 1600 miliarde lei.
4.Creșterea venitului dintr-un spor investițional de 80 mld. lei
Formula multiplicatorului keynesian este: K=1/1-c=1/1-0.75=1/0.25=4
Creșterea venitului (ΔY) este:ΔY=K⋅ΔI=4×80=320 miliarde lei
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
5.Nivelul de echilibru al venitului și soldul bugetar
Funcția consumului: C=35+0,8Yd
Investițiile planificate: I=70
Cheltuielile guvernului: G=65
Taxele:T=0,1Y
Venitul disponibil: Yd=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y
Y=C+I+G
Substituim:
Y=(35+0,8⋅0,9Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0.28=607,14 mld.lei
Soldul bugetar: T−G=0,1Y−65=0,1×607−65=60,7−65=−4,3
Soldul bugetar este deficit de 4,3 miliarde lei
6. Avem funcția economisirii:S=−40+0,25Y
Știm că într-o economie deschisă, cu rezerve valutare constante: S+INK=I
I=40 (investiții)
10 ieșiri nete de capital.
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=90/0.25=360
Răspuns corect: c) 360 mld.lei
7.Dacă deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul trebuie să emită obligațiuni, ceea ce crește cererea pentru fonduri de pe piața financiară. Această creștere a cererii duce, în general, la o creștere a ratei dobânzii.
Răspuns corect: c) crească.
8.andemia de COVID-19 a determinat guvernele europene să crească masiv cheltuielile pentru sprijinirea economiei, ceea ce a dus la creșterea datoriei publice. Printre statele membre cu cele mai rapide creșteri ale datoriei publice față de 2019 s-au numărat:
1.Italia și Spania, datorită cheltuielilor mari pentru sănătate și sprijin economic.
2.Franța, unde datoria a crescut semnificativ din cauza măsurilor de sprijin pentru companii și cetățeni.
3.Grecia, deja cu un nivel ridicat al datoriei, a înregistrat o creștere suplimentară semnificativă.
Grupa 301, Seria A
1. a), deoarece înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul Yd, fiindcă C0/Yd0 scade.
Înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală spre consum pentru orice venit pozitiv, deoarece include și consumul autonom.
2. c’+ s’=1
c’= 1-s’
s’= delta s/delta Yd
s’= 10.000/50.000
s’= 0,2
c’ = 1-0,2=0,8
3.C=Y
400+0,75Y=Y
400=Y-0,75Y
400=0,25Y
Y=400/0,25=1600 mld lei
4. Consider că d) este răspunsul corect.
Ki = 1/s’
s’= 1-c’
Ki = 1/1-c’
c’=0,75
Ki=1/1-0,75=1/0,25=4
Ki= delta Y/delta I
delta Y = Ki x delta I
delta Y = 4 x 80 = 320 mld lei
5. Y = C+I+G
C = 35+0,8Yd
I = 70 mld lei
G = 65 mld lei
T = 0,1Y
Yd = T – Y = Y – 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8 x (0,9Y)
C = 35 + 0,72Y
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y – 0,72Y = 35 + 70 + 65
0,28Y = 170
Y = 170/0,28 = 607,14 mld lei
Sold bugetar = Venituri fiscale – Ch guvernamentale
T = 0,1Y = 0,1 x 607,14 = 60,71 mld lei
Sold bugetar = T – G = 60,71 – 65 = -4,29 mld lei
6. C)
S = I + EX net
S = -40 + 0,25Y
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 90/0,25 = 360 mld lei
7. Consider că c este varianta corectă, doeoarece finanțarea deficitului prin datorie publică internă duce la o competiție mai mare pentru fondurile disponibile, ceea ce poate determina o creștere a ratei dobânzii pe piața internă.
8. Criza pandemică COVID-19 a determinat statele membre ale Uniunii Europene (UE) să adopte măsuri economice și sociale semnificative, finanțate în mare parte prin creșterea datoriei publice. Această situație a condus la o majorare considerabilă a nivelurilor datoriei publice în majoritatea țărilor UE între 2019 și 2021. Statele membre ce au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice sunt Spania, Italia, Malta, Franța și Slovacia.