Lecția 2 – Modelul lui Keynes: venit, consum, economii, investiții
– importanța cererii agregate în macroeconomie: venit, consum și investiții
– limitele modelului economic keynesist: efectul de evicțiune și paradoxul economisirii
TEMA 2
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: joi, 2 aprilie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, argumentați dacă înclinația medie spre consum este: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală; b) constantă și mai mare decît înclinația marginală spre consum; c) egală cu înclinația marginală spre consum; d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decît înclinația marginală; e) nici una din variantele de mai sus.
2. Cât este înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei?
3. Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y. Să se determine pragul de ruptură al venitului.
4. Care va fi creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75: a) 150 miliarde lei; b) 240 miliarde lei; c) 190 miliarde lei; d) 320 miliarde lei; e) 1050 miliarde lei.
5. Dacă funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, investițiile planificate sunt 70 mld. lei, cheltuielile guvernului 65 mld., iar taxele sunt exprimate prin funcția T = 0,1Y. Determinați nivelul de echilibru al venitului și arătați care este soldul bugetului statului.
6. Economisirea este dată de relația S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este PIB-ul. Investițiile sunt 40 mld. u.m. iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: a) 160 mld. u.m.; b) 200 mld. u.m.; c) 360 mld. u.m.; d) 400 mld. u.m.; e) 500 mld. u.m..
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: a) fie inferioară ratei șomajului; b) nu se modifice; c) crească; d) scadă; e) fie superioară ratei șomajului. Argumentați răspunsul!
8. Analizați creșterea datoriilor publice în UE, în contextul crizei pandemice, și indicați care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei.
1. a) Inclinatia spre consum este descrescatoare in raport cu venitul si mai mare decat inclinatia marginala deoarece, conform teoriei keynesista, consumul include o componenta autonoma, independenta de venit. Odata cu cresterea venitului, ponderea acestui consum autonom se micsoreaza, facand ca inclinatia medie spre consum sa fie descrescatoare. Totodata, prezenta constanta a acestui consum autonom face ca inclinatia medie sa se mentina constant la un nivel mai mare decat inclinatia marginala.
2. Yd=50.000mld lei
S=10.000mld lei
C=Yd-S=>C=50.000mld-10.000mld=40.000mld lei
Inclinatia marginala spre consum (c’) = C/Yd=40.000/50.000=0,8
3. Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1600
4. d) k=1/1-c’=1/1-0,75=1/0,25=4
DeltaY=k*DeltaI=4*80=320mld lei
5.Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35 + 0,8*0,9Y=35+0,72Y
Y=(35+0,72Y)+70+65=170+0,72Y=>0,28Y=170=>Y=170/0.28=607,14mld lei
T=0,1*607,14+60,71mld lei
BS=T-G=60,71-65=-4,29mld lei deficit bugetar
6. c) S=I+NCO
-40+0,25Y=40+10
0,25Y-40=50
0,25Y=YO
Y=90/0,25=360mld u.m.
7. c) Acoperirea deficitului bugetar prin datorie publica interna tinde sa creasca rata dobanzii, deoarece statul isi finanteaza deficitul de pe piata interna a capitalului, crescand cererea de fonduri care se pot imprumuta si reducand disponibilitatea lor pentru sectorul privat.
8. In perioada pandemiei, tarile au fost lovite de un soc economic, pe o parte scazand brusc incasarile la buget din cauza lockdown-urilor, iar pe de alta parte cheltuielile cu sistemul sanitar, somajul tehnic si ajutoarele pentru firme, au explodat masiv. Pentru a acoperi aceasta gaura, statele au fost nevoite sa se imprumute. Media datoriei publice in UE a crescut considerabil de la in jur de 77,5% din PIB in 2019, la peste 90% in 2026. Statele care au inregistrat cele mai rapide cresteri ale datoriilor publice sunt:
Romania (35%-2019 -> 60%-2026)
Franta(97,4%-2019 -> ~119,6%-2026)
Polonia (45,7%-2019 -> ~66,8%-2026)
Finlanda(65%-2019 -> ~88.5%-2026)
AN 3 SUPLIMENTAR
Muja Gabriela-Anelice
Grupa 308, seria B
1. a. descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
APC=C/Y=a+cY/Y=a/Y+c
APC=c+a/Y>c
APC este descrescătoare în raport cu venitul. APC este mai mare decât MPC.
2. c=1−s
s=ΔS/ΔY
S=10.000/50.000=0,2
c=1−s=1−0,2=0,8
Înclinația marginală spre consum este 0,8.
3. C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y−0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
Pragul de ruptură al venitului este 1600.
4. s=1−c=1−0,75=0,25
k=1/s
k=4
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320
5. C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=35+0,72Y+70+65
Y=170+0,72Y
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
0,28Y=170
Y=607,14
T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,71
Sold=T−G=60,71−65=−4,29
Venitul de echilibru: ≈ 607,14 mld. lei
Sold bugetar: -4,29 mld. lei
6. c) 360 mld. u.m.
Ieșiri nete de capital=NX
NX=10
S=I+NX
S=40+10=50
−40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=360
7.c) crească
Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, guvernul împrumută bani de la sectorul privat pentru a-și finanța cheltuielile suplimentare.
Această creștere a cererii de fonduri împrumutabile determină o presiune ascendentă asupra ratei dobânzii. Ca urmare, rata dobânzii tinde să crească, iar investițiile private pot fi afectate deoarece creditul devine mai scump.
8. După criza pandemică, datoria publică în UE a crescut semnificativ față de nivelul din 2019. Creșterea s-a datorat cheltuielilor guvernamentale pentru sănătate, sprijinirea șomajului tehnic și granturi pentru firme. România a înregistrat cea mai rapidă creștere a datoriei publice în raport cu PIB, de la aproximativ 35% în 2019 la aproape 49% în 2023. Alte state cu creșteri rapide au fost Cehia, Franța, Finlanda și Estonia. La nivel agregat, UE a înregistrat o creștere moderată a ponderii datoriei publice în PIB, mai redusă decât în statele menționate anterior.
Seria A grupa 305
1. a)
C=Ca+c’Y
|c=C/Y=Ca/Y+c’
Aceasta relatie evidentiaza faptul ca inclinatia medie spre consum este alcatuita dintr-o componenta variabila,Ca/Y, si o componenta constanta c’, inclinatia marginala. Pe masura ce venitul creste, ponderea consumului autonom in totalul venitului se diminueaza progresiv.
In consecinta, inclinatia medie spre consum prezinta o tendinta descrescatoare in raport cu venitul, mentinandu-se totodata la o valoare superioara inclinatiei marginale datorita influentei consumului de baza.
2.
c’=delta C/delta Y
delta Y=delta C+delta S
=> delta C=50.000-10.000=40.000
c’=40.000/50.000=0.8
3.
C=Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
4.d)
Ki=1/1-c’
Ki=1/1-0,75=1/0,25=4
delta Y=Ki x delta I=4×80=320 miliarde lei
5.
C=35+0,8Yd
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8 × 0,9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=35+0,72Y+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=607,14
T-G= 0,1Y -65=0,1×4250/7-65=425/7-65=(425-455)/7=-30/7=-4,29
Y=4250/7=607,14 miliarde lei
Sold bugetar=-30/7=-4,29 miliarde lei
6.c)
S=I+In
S=40+10=50
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=360 mld. u.m.
7. c)
Atunci cand statul isi acopera deficitul prin datorie publica interna, acesta emite titluri de stat. Acest proces duce la cresterea cererii de fonduri imprumutabile pe piata financiara.
Conform legii cererii si ofertei, o crestere a cererii de capital (statul concurand cu sectorul privat pentru aceleasi economii) pune presiune ascendenta pe pretul banilor, adica pe rata dobanzii.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de efect de evictiune (crowding-out), prin care investitiile private pot fi reduse din cauza costurilor mai mari de finantare.
8.
Gemini a spus
Iata varianta textului fara diacritice, adaptata pentru o lectura rapida si clara:
Criza pandemica a fortat statele UE sa adopte masuri fiscale masive pentru sustinerea sistemelor sanitare si a veniturilor populatiei (somaj tehnic, granturi).
Evolutie generala: Datoria publica medie in Zona Euro a depasit 100% din PIB in varful crizei.
Statele cu cele mai rapide cresteri/nivele ridicate:
Grecia: A ramas lider detasat (peste 200% din PIB in 2020-2021).
Italia: A inregistrat cresteri semnificative, consolidandu-si pozitia de vulnerabilitate.
Spania si Franta: Au avut printre cele mai rapide cresteri ale ponderii datoriei in PIB intre 2019 si 2021, din cauza contractiei severe a PIB-ului (in special in Spania, dependenta de turism) si a cheltuielilor publice mari.
Cipru si Portugalia: De asemenea, au raportat salturi bruste ale gradului de indatorare imediat dupa 2019.
In prezent (perspectiva anului 2026), eforturile se concentreaza pe consolidare fiscala, insa aceste state au ramas cu un “stoc” de datorie mult mai mare decat cel prepandemic.
Capota Monica
Seria A
Grupa 303
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
C=C0+cY
APC=YC=YC0+cY=YC0+c
C0>0 și Y>0, YC0 este strict pozitiv
APC=YC0+c>c
Pe măsură ce venitul crește, valoarea YC0 se micșorează, ceea ce face ca înclinația medie spre consum să fie continuu descrescătoare.
2. ΔY=ΔC+ΔS
ΔC=50000-10000=40000
MPC=ΔY/ΔC
50000/40000=0,8
3. C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
4. d) 320 miliarde lei
k=1/1−MPC
k=1/1−0,75
1/0,25=4
ΔY=4*80=320 miliarde lei
5. Y=C+I+G
Yd=Y-T
Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 miliarde lei
T=0,1*607,14=60,71 miliarde lei
SB=60,71-65=-4,29 milirde lei
6. c) 360 mld. u.m.
S=I+NX
NX=10 mld. u.m.
S=40+10=50 mld. u.m.
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=90/0,25=360 mld. u.m.
7. Când statul înregistrează un deficit bugetar și alege să îl acopere prin datorie publică internă, intră pe piața financiară internă ca un debitor foarte mare. Statul începe să concureze cu sectorul privat pentru aceleași fonduri împrumutabile disponibile pe piață. Conform legii cererii și ofertei, această creștere bruscă a cererii de capital va duce la creșterea ratei dobânzii.
1. Înclinația medie vs. marginală spre consum (model keynesist)
În modelul keynesist clasic:
𝐶
=
𝑎
+
𝑏
𝑌
C=a+bY
unde:
𝑎
a = consum autonom
𝑏
b = înclinația marginală spre consum (MPC)
👉 Înclinația medie spre consum (APC) este:
𝐴
𝑃
𝐶
=
𝐶
𝑌
=
𝑎
𝑌
+
𝑏
APC=
Y
C
=
Y
a
+b
✔ Pe măsură ce venitul
𝑌
Y crește:
𝑎
𝑌
Y
a
scade
deci APC scade
și este mai mare decât MPC (deoarece include
𝑎
/
𝑌
a/Y)
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
2. Calcul MPC
Știm că:
Δ
𝑌
=
50.000
ΔY=50.000
Δ
𝑆
=
10.000
ΔS=10.000
Relația:
𝑀
𝑃
𝐶
+
𝑀
𝑃
𝑆
=
1
MPC+MPS=1
𝑀
𝑃
𝑆
=
Δ
𝑆
Δ
𝑌
=
10.000
50.000
=
0
,
2
MPS=
ΔY
ΔS
=
50.000
10.000
=0,2
𝑀
𝑃
𝐶
=
1
−
0
,
2
=
0
,
8
MPC=1−0,2=0,8
Răspuns: MPC = 0,8
3. Pragul de ruptură (break-even income)
La pragul de ruptură:
𝐶
=
𝑌
C=Y
400
+
0
,
75
𝑌
=
𝑌
400+0,75Y=Y
400
=
0
,
25
𝑌
400=0,25Y
𝑌
=
1600
Y=1600
Răspuns: 1600
4. Multiplicatorul investițiilor
Formula:
𝑘
=
1
1
−
𝑀
𝑃
𝐶
=
1
1
−
0
,
75
=
4
k=
1−MPC
1
=
1−0,75
1
=4
Δ
𝑌
=
𝑘
⋅
Δ
𝐼
=
4
⋅
80
=
320
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei
5. Venitul de echilibru + sold bugetar
Date:
𝐶
=
35
+
0
,
8
𝑌
𝑑
C=35+0,8Y
d
𝑌
𝑑
=
𝑌
−
𝑇
Y
d
=Y−T
𝑇
=
0
,
1
𝑌
T=0,1Y
𝐼
=
70
I=70,
𝐺
=
65
G=65
Pas 1: determinăm
𝑌
𝑑
Y
d
𝑌
𝑑
=
𝑌
−
0
,
1
𝑌
=
0
,
9
𝑌
Y
d
=Y−0,1Y=0,9Y
Pas 2: funcția consumului
𝐶
=
35
+
0
,
8
⋅
0
,
9
𝑌
=
35
+
0
,
72
𝑌
C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
Pas 3: echilibru (Y = C + I + G)
𝑌
=
35
+
0
,
72
𝑌
+
70
+
65
Y=35+0,72Y+70+65
𝑌
=
170
+
0
,
72
𝑌
Y=170+0,72Y
0
,
28
𝑌
=
170
0,28Y=170
𝑌
≈
607
,
14
Y≈607,14
Pas 4: bugetul
𝑇
=
0
,
1
𝑌
≈
60
,
7
T=0,1Y≈60,7
𝐺
=
65
G=65
𝑆
𝑜
𝑙
𝑑
=
𝑇
−
𝐺
=
60
,
7
−
65
=
−
4
,
3
Sold=T−G=60,7−65=−4,3
👉 deficit bugetar
Răspuns:
Venit echilibru ≈ 607
Sold bugetar: deficit ≈ 4,3
6. Determinarea PIB
Date:
𝑆
=
−
40
+
0
,
25
𝑌
S=−40+0,25Y
𝐼
=
40
I=40
ieșiri capital = 10
rezerve constante ⇒
𝑆
=
𝐼
+
𝑖
𝑒
ș
𝑖
𝑟
𝑖
S=I+ieșiri
𝑆
=
40
+
10
=
50
S=40+10=50
−
40
+
0
,
25
𝑌
=
50
−40+0,25Y=50
0
,
25
𝑌
=
90
0,25Y=90
𝑌
=
360
Y=360
Răspuns corect: c) 360
7. Efectul datoriei publice asupra ratei dobânzii
Răspuns corect: c) să crească.
Argumentare:
Acesta este efectul de “evicțiune” (crowding-out). Când statul se împrumută de pe piața internă pentru a acoperi deficitul, el crește cererea de fonduri împrumutabile. O cerere mai mare, la o ofertă constantă de capital, duce la creșterea “prețului” banilor, adică a ratei dobânzii. Acest lucru poate descuraja investițiile private.
8. Analiza datoriei publice în UE (Context Pandemic)
În contextul crizei COVID-19, toate statele UE au înregistrat creșteri ale datoriei publice din cauza pachetelor masive de stimulare și a scăderii veniturilor fiscale.
Statele cu cele mai mari ponderi ale datoriei în PIB: Grecia, Italia, Portugalia și Spania au rămas în top.
Cele mai rapide creșteri (2019 vs 2021):
Grecia și Italia: Au atins niveluri record, însă ele aveau deja datorii mari.
Spania și Franța: Au înregistrat salturi bruște (peste 15-20 puncte procentuale din PIB) din cauza prăbușirii turismului și a cheltuielilor sociale.
Cipru și Grecia: Au avut printre cele mai agresive creșteri de ritm imediat după 2019.
România: Datoria a crescut de la aproximativ 35% în 2019 la aproape 49% în 2021, o creștere rapidă raportată la istoricul său recent.
Seria A Grupa 305
1.a)
C=Ca+c’Y
|c=C/Y=Ca/Y+c’
Din această relație rezultă că înclinația medie spre consum este formată din două componente: una variabilă (Ca/Y) și una constantă (c′). Pe măsură ce venitul crește, termenul Ca/Y se diminuează, deoarece consumul autonom rămâne constant, iar venitul crește.
Prin urmare:înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul; aceasta este mai mare decât înclinația marginală spre consum, deoarece include și componenta consumului autonom.
2. c’=delta C/delta Y
delta Y=delta C+delta S
=> delta C=50.000-10.000=40.000
c’=40.000/50.000=0.8
3.C=Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
4.d)
Ki=1/1-c’
Ki=1/1-0,75=1/0,25=4
delta Y=Ki x delta I=4×80=320 miliarde lei
5)C=35+0,8Yd
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8 × 0,9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=35+0,72Y+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=607,14
T-G= 0,1Y -65=0,1×4250/7-65=425/7-65=(425-455)/7=-30/7=-4,29
Y=4250/7=607,14 miliarde lei
Sold bugetar=-30/7=-4,29 miliarde lei
6.c)
S=I+In
S=40+10=50
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=360 mld. u.m.
7.c)
Finanțarea deficitului bugetar prin apelul la împrumuturi de pe piața internă presupune emisiunea de titluri de stat care sunt achiziționate de agenții economici interni (bănci, instituții financiare, populație). Această modalitate de finanțare determină o creștere a cererii de resurse financiare disponibile pe piața monetară.
În condițiile unei oferte relativ rigide de capital pe termen scurt, majorarea cererii de fonduri împrumutabile exercită presiuni ascendente asupra ratei dobânzii. Acest fenomen este cunoscut în literatura de specialitate drept efectul de „crowding-out”, prin care investițiile private sunt parțial descurajate ca urmare a creșterii costului finanțării.
În consecință, finanțarea deficitului bugetar prin datorie publică internă creează premisele creșterii ratei dobânzii, cu implicații asupra reducerii investițiilor private și, implicit, asupra ritmului de creștere economică.
8. Criza generată de pandemia de COVID-19 a determinat o intervenție masivă a statelor membre ale Uniunea Europeană în economie, în scopul atenuării efectelor negative asupra activității economice și asupra populației. Politicile fiscale adoptate au fost puternic expansioniste, incluzând creșteri semnificative ale cheltuielilor publice (pentru sistemele de sănătate, scheme de sprijin pentru firme și angajați) concomitent cu reduceri sau amânări ale obligațiilor fiscale.
Aceste evoluții au condus la majorarea rapidă a deficitelor bugetare și, implicit, la creșterea accelerată a datoriei publice în majoritatea statelor membre. Comparativ cu anul 2019, considerat reper pre-pandemic, cele mai pronunțate creșteri ale datoriei publice în raport cu PIB au fost înregistrate în state precum Grecia, Italia, Spania și Franța.
Aceste țări au fost afectate într-o măsură mai mare de contracția economică și au implementat programe fiscale de sprijin de amploare, ceea ce a determinat o creștere semnificativă a raportului datorie publică/PIB. În același timp, relaxarea temporară a regulilor fiscale europene (prin activarea clauzei derogatorii generale) a permis statelor membre să își extindă nivelul de îndatorare fără constrângeri imediate.
În concluzie, creșterea datoriei publice în perioada pandemiei reflectă rolul activ al politicii fiscale în stabilizarea economiei, însă ridică, pe termen mediu și lung, probleme legate de sustenabilitatea finanțelor publice.
Grupa 309B
1. În modelul keynesist, consumul are o parte fixă (consum autonom) și o parte care depinde de venit. Pe măsură ce venitul crește, partea fixă devine mai puțin importantă în totalul consumului. Astfel, înclinația medie spre consum scade odată cu venitul. În același timp, ea este mai mare decât înclinația marginală, deoarece include și consumul autonom.
Răspuns: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
2. Dacă venitul crește cu 50.000, iar economiile cresc cu 10.000, înseamnă că diferența de 40.000 a fost destinată consumului. Înclinația marginală spre consum arată cât din venitul suplimentar merge spre consum. Deci împărțim 40.000 la 50.000 și obținem 0,8.
3. Pragul de ruptură este acel nivel al venitului la care consumul este egal cu venitul, adică nu se mai economisește nimic. Din relația dată, rezultă că acest nivel al venitului este 1600.
4. Creșterea venitului depinde de efectul de multiplicare. Dacă înclinația marginală spre consum este 0,75, atunci fiecare unitate de investiție generează de 4 ori mai mult venit. Astfel, un spor de investiții de 80 duce la o creștere a venitului de 320.
Răspuns: d) 320 miliarde lei
5. Venitul de echilibru se determină ținând cont că o parte din venit merge la taxe, iar restul este folosit pentru consum. După calcul, rezultă că venitul de echilibru este aproximativ 607 miliarde lei. Statul încasează din taxe aproximativ 60,7 miliarde lei, dar cheltuiește 65 miliarde lei. Asta înseamnă că are un deficit bugetar de aproximativ 4,3 miliarde lei.
6. În echilibru, economisirile trebuie să fie egale cu investițiile plus ieșirile nete de capital. În acest caz, suma este 50. Din relația dată pentru economisire rezultă că venitul trebuie să fie 360. Răspuns: c) 360 mld. u.m.
7. Dacă statul se împrumută de pe piața internă pentru a acoperi deficitul, crește cererea de bani. Acest lucru duce, de regulă, la creșterea ratei dobânzii, deoarece banii devin mai „căutați”.
Răspuns: c) crească
8. În timpul pandemiei, statele din Uniunea Europeană au cheltuit mult mai mult pentru sănătate și pentru susținerea economiei. În același timp, veniturile bugetare au scăzut. Din acest motiv, datoriile publice au crescut rapid. Țările care au înregistrat cele mai mari creșteri față de 2019 au fost Spania, Italia, Grecia și Franța. De asemenea, și România a avut o creștere semnificativă, chiar dacă pornea de la un nivel mai mic al datoriei.
Brândușescu Andrei
Seria A grupa 302 Anul 1
1. 1.a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală, deoarece in modelul keynesist, funcția consumului este $C = C_0 + c \cdot Y$, unde $C_0$ este consumul autonom ($C_0 > 0$), iar c este înclinația marginală spre consum ($0 < c Y = 400/0.25 = 1.600$$
Pragul de ruptură al venitului este 1.600 mld. u.m.
4.d) 320 miliarde lei.
Date: Delta I = 80$ mld. lei; c = 0,75$.
Rezolvare:
1. Calculăm multiplicatorul investițiilor k:
$$k = \frac{1}{1 – c} = \frac{1}{1 – 0,75} = \frac{1}{0,25} = 4
2. Calculăm creșterea venitului Delta Y:
Delta Y = k \cdot \Delta I = 4 \cdot 80 = 320 { mld. lei}
5. $C = 35 + 0,8 Y_d$; $I = 70$; $G = 65$; $T = 0,1Y$.
Definim Venitul Disponibil: $Y_d = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y$.
Funcția Consumului devine: $C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y$.
Condiția de echilibru ($Y = C + I + G$):
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65$$
Y – 0,72Y = 170$$
0,28Y = 170 \-> Y = \frac{170}{0,28} \approx 607,14 $
Soldul Bugetar ($BS = T – G$):
Venituri fiscale ($T$): $0,1 \cdot 607,14 = 60,714$
$BS = 60,714 – 65 = -4,286$ mld. lei (Deficit).
6. c) 360 mld. u.m.
Date: $S = -40 + 0,25Y$; $I = 40$; $NX = -10$ (Ieșirile nete de capital sunt egale cu exportul net).
Explicație:
În echilibru, economisirea trebuie să acopere investițiile interne și exportul net: $S = I + NX$.
$$-40 + 0,25Y = 40 + (-10)$$
$$-40 + 0,25Y = 30$$
$$0,25Y = 70 \Rightarrow Y = \frac{70}{0,25} = 280$$
7. c) să crească, deoarece acoperirea deficitului prin datorie publică internă presupune emiterea de titluri de stat. Statul intră în competiție cu sectorul privat pentru fondurile disponibile pe piața creditului. Această creștere a cererii de fonduri (fără o creștere corespunzătoare a ofertei de economisire) exercită o presiune ascendentă asupra prețului banilor, adică a ratei dobânzii. Acest fenomen este cunoscut sub numele de efect de evicțiune (crowding-out).
8. Criza pandemică a generat o creștere fără precedent a datoriilor publice în Uniunea Europeană, ca urmare a necesității guvernelor de a finanța măsuri urgente de sprijin pentru sistemele de sănătate, populație și firme. Această evoluție a fost rezultatul combinării a doi factori majori: creșterea masivă a cheltuielilor bugetare (prin scheme de șomaj tehnic și subvenții) și contracția severă a Produsului Intern Brut (PIB), care a amplificat ponderea datoriei în statistici.
Pentru a permite statelor membre să acționeze, Comisia Europeană a activat în premieră clauza generală de derogare din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere, suspendând temporar limitele de deficit (3% din PIB) și de datorie publică (60% din PIB).
În concluzie, cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice au fost observate în statele din sudul Europei, a căror structură economică (bazată pe servicii) a fost mai grav afectată de perioadele de lockdown și care au necesitat intervenții fiscale de amploare pentru a preveni o depresiune economică.
Enache Razvan Alexandru
Grupa 305 Seria A
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală
Într-o economie, oamenii au un nivel de consum minim de bază pe care trebuie să îl asigure pentru a supraviețui, indiferent dacă au sau nu venituri. Din acest motiv, la niveluri scăzute ale venitului, proporția alocată consumului din totalul câștigat este foarte ridicată.
2. Delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei
c′=ΔY/ΔC= 50.000/40.000=0,8
3. Y= 400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400 => Y=1600
4. d) 320 miliarde lei
Creșterea venitului se bazează pe efectul de propagare în lanț din economie, numit efectul multiplicatorului. Atunci când se face o investiție nouă, acei bani devin automat venituri pentru persoanele implicate.
5. C =35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y =35+0,72Y+70+65
0,28Y=170⟹Y=170/0,28≈607,14 mld. lei
T=0,1×607,14=60,71 mld. lei
BS=60,71-65=-4,29 mld. lei
6. c) 360 mld. u.m.
S=40+10=50 mld. u.m.
50=−40+0,25Y
90=0,25Y => Y =90/0,25=360 mld. u.m.
7. c) crească
Acest fenomen este cunoscut sub numele de efect de evicțiune. Când guvernul emite titluri de stat pe piața internă pentru a acoperi un deficit, el concurează cu sectorul privat pentru atragerea economiilor disponibile.
8. Spania: a înregistrat o creștere record de aproximativ +21,7 puncte procentuale față de 2019.
Italia: datoria a crescut cu +20,6 puncte procentuale, ajungând la o povară a datoriei de peste 155% din PIB.
Franța: a înregistrat un salt semnificativ, de +16,7 puncte procentuale.
1. Înclinația medie spre consum
C = Ca + c’Y
c̄ = C / Y = Ca / Y + c’
Cum Ca / Y ↓ când Y ↑
⇒ c̄ descrescătoare
⇒ c̄ > c’
Răspuns: a)
Înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Înclinația marginală spre consum
ΔY = 50.000, ΔS = 10.000
ΔC = ΔY – ΔS = 50.000 – 10.000 = 40.000
c’ = ΔC / ΔY = 40.000 / 50.000 = 0,8
Răspuns:
înclinația marginală spre consum este c’ = 0,8
3. Pragul de ruptură al venitului
C = 400 + 0,75Y
Y = C
Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400 / 0,25 = 1600
Răspuns:
Pragul de ruptură al venitului este Yr = 1600
4. Creșterea venitului
c’ = 0,75
s’ = 1 – 0,75 = 0,25
K = 1 / 0,25 = 4
ΔY = K⋅ΔI= 4 × 80 = 320
Răspuns: d)
Creșterea venitului este 320 miliarde lei
5. Venitul de echilibru și soldul bugetului
C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y
Yd = Y – T = 0,9Y
C = 35 + 0,8 x 0,9Y
C = 35 + 0,72Y
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y = 607,14
T = 60,71
Sold bugetar:
T = 0,1Y = 60,71
SB = T – G = 60,71 – 65 = -4,29
Răspuns:
Venitul de echilibru este Y = 607,14 mld. lei, iar bugetul înregistrează un deficit
de 4,29 mld. lei
6. PIB
S = -40 + 0,25Y
S = I + NCO = 40 + 10 = 50
50 = -40 + 0,25Y
0,25Y = 90
Y = 360
Răspuns: c)
PIB-ul este 360 mld. u.m.
7. Dobânda
deficit → împrumut → cerere credit ↑ → dobândă ↑
Finanțarea deficitului bugetar prin datorie publică internă determină creșterea cererii de fonduri de împrumut, ceea ce duce la creșterea ratei dobânzii. Acest fenomen este cunoscut ca efect de evicțiune, deoarece reduce investițiile private.
Răspuns:
c) rata dobănzii crește
8. Datoria publică în UE
PIB ↓ + G ↑ + T ↓ = DATORIE ↑
pandemia a redus activitatea economică (PIB ↓)
statele au crescut cheltuielile publice (G ↑)
veniturile bugetare au scăzut (T ↓)
deficitul bugetar a crescut
deficitul a fost finanțat prin împrumuturi
rezultatul: creșterea rapidă a datoriei publice
Răspuns:
Creșterea datoriei publice în UE în contextul pandemiei COVID-19 a fost determinată de majorarea cheltuielilor publice și scăderea veniturilor bugetare, ceea ce a condus la creșterea deficitului și la finanțarea prin împrumuturi. În același timp, scăderea PIB-ului a amplificat raportul datorie/PIB. Cele mai ridicate creșteri față de 2019 s-au înregistrat în Grecia, Spania, Italia, Franța și Portugalia, precum și în Belgia și Cipru. România a înregistrat o creștere semnificativă, dar mai redusă.
Olteanu Alexandra Andreea
Grupa:310B
Rezolvare:
1.În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, argumentați dacă înclinația medie spre consum este:
a)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală
ARGUMENTARE:
În cadrul modelului keynesist, funcția consumului are forma C= a + bY, unde a reprezintă consumul autonom, iar b este înclinația marginală spre consum.
Înclinația medie spre consum se determină ca raport între consum și venit:
APC = C/Y = a/Y + b
Pe măsură ce venitul crește, componenta a/Y se diminuează, deoarece consumul autonom rămâne constant, iar venitul crește. Ca urmare, APC are o evoluție descrescătoare în raport cu venitul.
În plus, deoarece a/Y este pozitiv, rezultă că APC este mai mare decât MPC (b) la orice nivel pozitiv al venitului.
2.Cât este înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei?
Știm că:
ΔY = 50.000
ΔS = 10.000
Relația:
ΔY = ΔC + ΔS
ΔC = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = ΔC / ΔY = 40.000 / 50.000 = 0,8
MPC = 0,8
3.Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y. Să se determine pragul de ruptură al venitului.
Funcția:
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură – când C = Y
400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y
Y = 400 / 0,25 = 1600
Pragul de ruptură = 1600
4.Care va fi creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75: d) 320 miliarde lei
Formula:
k = 1 / (1 – MPC)
k = 1 / (1 – 0,75) = 1 / 0,25 = 4
Creșterea venitului:
ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
5.Dacă funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, investițiile planificate sunt 70 mld. lei, cheltuielile guvernului 65 mld., iar taxele sunt exprimate prin funcția T = 0,1Y. Determinați nivelul de echilibru al venitului și arătați care este soldul bugetului statului.
Date:
C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y → Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y
I = 70
G = 65
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y= 170 / 0,28 =607,14
Sold bugetar:
T = 0,1Y = 60,714
G = 65
Sold = T – G = 60,714 – 65 = –4,286
Deficit bugetar =4,29 mld. lei
6.Economisirea este dată de relația S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este PIB-ul. Investițiile sunt 40 mld. u.m. iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: c) 360 mld. u.m.
S = –40 + 0,25Y
I = 40
Ieșiri capital = 10
În echilibru: S = I + ieșiri capital
–40 + 0,25Y = 40 + 10
–40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360
7.Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: c) crească
ARGUMENT: Statul se împrumută mai mult, apare cerere mai mare de bani, iar dobânda crește.
8.Analizați creșterea datoriilor publice în UE, în contextul crizei pandemice, și indicați care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei.
În timpul pandemiei, statele au cheltuit mai mult pentru a susține economia și populația, iar veniturile la buget au scăzut. Din acest motiv, datoria publică a crescut.
Creșteri mai mari s-au înregistrat în țări precum Grecia,Italia,Spania,Franța și Romania, fie pentru că au fost mai afectate, fie pentru că aveau deja probleme economice.
Grupa 308 B
1. Răspunsul a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum, deoarece prezența consumului autonom face ca înclinația medie să fie mereu superioară celei marginale și să se reducă pe măsură ce venitul crește, deoarece ponderea cheltuielilor de bază în totalul venitului se diminuează.
2. Răspunsul delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei
C = 40.000/50.000 = 0,8
3. Răspunsul C = 400 + 0,75Y
Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400/0,25
Y = 1.600
4. Răspunsul d) 320 miliarde lei, deoarece orice leu investit generează un flux de cheltuieli succesive care, la o rată de consum de 75%, mărește venitul total de 4 ori.
5. Răspunsul Y = [35 + 0,8(0,9Y)] + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170/0,28
= 607,14 mld. lei
6. Răspunsul c) 360 mld. u.m, deoarece acesta este singurul nivel al venitului care generează exact cele 50 miliarde necesare pentru a finanța investițiile și fluxurile de capital externe.
7. Răspunsul c) crească, deoarece absorbția de capital de către stat pentru acoperirea deficitului reduce lichiditatea disponibilă pentru restul economiei, tensionând piața creditului și împingând costul banilor (dobânda) în sus.
8. Răspunsul statele din sudul Europei (Spania, Italia, Grecia) au înregistrat cele mai spectaculoase creșteri nominale și procentuale, deoarece economiile lor au fost cele mai expuse restricțiilor de mișcare, în timp ce state precum România au înregistrat o deteriorare rapidă a sustenabilității din cauza deficitelor pre-existente.
Nume si prenume:Oprea Sebastian Andrei
Grupa:310
Seria:B
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală
În funcția keynesistă a consumului C = a + bY, există un consum autonom (a > 0), independent de venit.
Înclinația medie spre consum este:
APC = C / Y = a/Y + b
Pe măsură ce venitul (Y) crește:
termenul a/Y scade, deoarece „a” este constant
deci APC scade și se apropie de MPC (b)
În același timp:
pentru orice nivel pozitiv al venitului, a/Y > 0, deci
APC > MPC
Deci înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
2. MPC = 0,8
ΔY = 50.000
ΔS = 10.000
Folosim relația:
MPC + MPS = 1
MPS = ΔS / ΔY = 10.000 / 50.000 = 0,2
MPC = 1 − 0,2 = 0,8
3. Pragul de ruptura=1600
C = 400 + 0,75Y
La pragul de ruptură:
C = Y
Y = 400 + 0,75Y
Y − 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 1600
4. d) 320 miliarde lei
k=1/1-MPC
k = 1 / (1 − 0,75) = 1 / 0,25 = 4
Creștere venit:
ΔY = k x ΔI = 4 x 80 = 320
5. Date:
C = 35 + 0,8Yd
Yd = Y − T
T = 0,1Y
Yd = 0,9Y
Consum:
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y − 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y ≈ 607,14
Sold bugetar:
T = 0,1Y ≈ 60,71
G = 65
Sold = T − G = 60,71 − 65 ≈4,29
6. c) 360 mld. u.m.
Într-o economie deschisă:
Economisirea (S) se împarte între:
investiții interne (I)
ieșiri nete de capital (KN)
Relația de echilibru este:
S=I+KN
S = −40 + 0,25Y
I = 40
KN = 10
Deci:
S=40+10=50
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
7. c) crească
Când statul se împrumută intern:
crește cererea de fonduri pe piața financiară
apare efectul de „crowding out”
rezultatul:
rata dobânzii crește
8. În contextul crizei COVID-19:
guvernele au crescut cheltuielile (sănătate, sprijin economic)
veniturile fiscale au scăzut
rezultatul: explozie a datoriei publice
State cu creșteri rapide (raportat la 2019):
Italia – deja ridicată, dar a crescut puternic
Spania – creștere accelerată
Franța – salt semnificativ
Grecia – nivel foarte ridicat + creștere
România – una dintre cele mai rapide creșteri procentuale
Portugalia
Țările din Europa de Est (inclusiv România) au avut:
ritmuri de creștere mai rapide, chiar dacă nivelul absolut era mai mic
Grupa 308, seria B
1. Funcția consumului în modelul keynesist
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
* Argumentare: Funcția consumului keynesistă este C=C0 +c⋅Yd , unde C0 este consumul autonom (C0 >0), iar c este înclinația marginală spre consum (0<c<1).
* Înclinația medie spre consum (IMC=C/Yd ) devine: IMC=C0 /Yd +c.
* Pe măsură ce venitul (Yd ) crește, fracția C0 /Yd scade, deci IMC este descrescătoare.
* Deoarece C0 /Yd este pozitiv, rezultă că IMC (c+ceva pozitiv) va fi întotdeauna mai mare decât înclinația marginală (c).
2. Calculul înclinației marginale spre consum (c)
* Știm că: ΔYd =ΔC+ΔS (Venitul se împarte între consum și economii).
* Date: ΔYd =50.000 mld. lei; ΔS=10.000 mld. lei.
* Rezultă: ΔC=ΔYd −ΔS=50.000−10.000=40.000 mld. lei.
* Înclinația marginală spre consum (c): c=ΔC/ΔYd =40.000/50.000=0,8.
3. Pragul de ruptură al venitului
* Pragul de ruptură (sau punctul de break-even) reprezintă nivelul venitului pentru care venitul este egal cu consumul (Y=C), deci economiile sunt zero (S=0).
* Ecuația: Y=400+0,75Y.
* Y−0,75Y=400⇒0,25Y=400.
* Y=400/0,25=1.600 unita˘ți monetare.
4. Creșterea venitului prin multiplicatorul investițiilor
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
* Multiplicatorul investițiilor (k): k=1/(1−c)=1/(1−0,75)=1/0,25=4.
* Creșterea venitului (ΔY): ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320 miliarde lei.
5. Echilibrul venitului și soldul bugetar
* Echilibrul venitului (Y): Într-o economie cu sector guvernamental, Y=C+I+G.
* Y=35+0,8(Y−0,1Y)+70+65 (unde Yd =Y−T).
* Y=170+0,8(0,9Y)⇒Y=170+0,72Y.
* 0,28Y=170⇒Y=170/0,28≈607,14 mld. lei.
* Soldul bugetului (SB): SB=Venituri(T)−Cheltuieli(G).
* T=0,1⋅607,14=60,714 mld. lei.
* SB=60,714−65=−4,286 mld. lei (Deficit bugetar).
6. Determinarea PIB-ului
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
* Identitatea macroeconomică pentru o economie deschisă: S−I=EX−IM (Economisirea netă egală cu exportul net/ieșirile de capital).
* Ieșirile nete de capital (NX) sunt 10 mld.
* S−40=10⇒S=50 mld. u.m.
* Folosim funcția economisirii: 50=−40+0,25Y.
* 90=0,25Y⇒Y=90/0,25=360 mld. u.m.
7. Impactul datoriei interne asupra ratei dobânzii
Răspuns corect: c) să crească.
* Argumentare: Când statul se împrumută de pe piața internă pentru a acoperi deficitul, crește cererea de fonduri împrumutabile. Conform legii cererii și ofertei pe piața capitalului, o creștere a cererii (statul concurând cu privatul pentru aceleași economii) duce la creșterea prețului banilor, adică a ratei dobânzii. Acest fenomen este cunoscut sub numele de "efect de evicțiune" (crowding-out), deoarece dobânzile mai mari descurajează investițiile private.
8. Analiza datoriilor publice în UE (Post-Pandemie)
* În contextul pandemiei de COVID-19, datoria publică a crescut masiv în UE din cauza pachetelor de stimulare economică și a scăderii veniturilor fiscale.
* Statele cu cele mai rapide/mari creșteri ale ponderii datoriei în PIB față de 2019 au fost:
1. Grecia și Italia: Au rămas statele cu cele mai mari ponderi absolute (peste 150-200% din PIB).
2. Spania și Franța: Au înregistrat creșteri rapide, depășind pragul de 110-115% din PIB.
3. România: Deși are o datorie sub media UE, a înregistrat una dintre cele mai rapide dinamici de creștere, sărind de la aproximativ 35% din PIB în 2019 la aproximativ 48-49% în 2021-2022, pe fondul deficitelor structurale mari agravate de criza sanitară.
Codrea Ariana
Grupa 303
1. Consider ca raspunsul corect este a) deoarece atât înclinația marginală spre consum, cât și cea medie sunt valori pozitive și mai mici decât 1. În plus, relația dintre ele respectă principiile generale din matematică privind legătura dintre o mărime marginală și una medie.
2 ΔC=ΔY−ΔS=50.000−10.000=40.000 miliarde lei
c’= ΔY/ΔC = 50.000/40.000 =0,8
3 C=400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
𝑌−0,75𝑌=400
0,25Y=400
=> Y=1.600 miliarde lei
4. D
K=1/1-c=1/1-0,75=4
Y=K*I=4*8=320
5. Y=C+I+G
Y=(35+0,72y)+70+65
Y-0,72Y=170
0,28y=170
Y=607,14 miliarde lei
6. C
S=−40+0,25Y
S=I+K
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y= 90/0,25=360 mld. u.m.
7. Consider ca raspunsul corect este c) deoarece, atunci când guvernul finanțează deficitul bugetar prin împrumuturi interne, crește cererea de capital pe piața financiară. În condițiile unei oferte limitate de bani, această situație duce la majorarea ratei dobânzii, ca urmare a competiției pentru resurse financiare.
8. În perioada pandemiei COVID-19, numeroase state din Uniunea Europeană au înregistrat creșteri semnificative ale datoriei publice, ca urmare a cheltuielilor suplimentare pentru susținerea economiei și a sistemului sanitar.
Printre cele mai afectate țări se numără:
Italia – de la aproximativ 135% din PIB în 2019 la aproape 156% în 2020
Grecia – de la 181% la peste 205% din PIB
Spania – de la circa 95% la 120%
Franța – de la 98% la aproximativ 116%
Aceste creșteri au fost determinate în principal de măsurile de sprijin economic și de reducerea veniturilor bugetare, în contextul restricțiilor și al încetinirii activității economice.
354 A an 3
1.a. cand venitul creste, a/Y scade iar APC scade
2.MPC =C/Y = 40.000/50.000=0.8
C=Y-S=50.000-10.000=40.000
3.C=Y
400+0.75Y=Y
Y=400/o.25=1600
6.S=I+iesiri de capital
-40+0.25y=40+10
0.25y=90
Y=360 rasp corect C
7. C statul se imprumuta de bani,astfel cerea de bani creste implicit si dobanzile
8.raportat la 2019. Tarile cu cele mai mari cresteri sunt italia spania grecia franta
Calmanovici Nicole-303A
1-A
Înclinația marginală spre consum și înclinația medie sunt ambele valori pozitive și subunitare. În plus, relația dintre ele urmează aceleași corelații întâlnite, în general, între o mărime marginală și una medie în matematică.
2
ΔC = ΔY − ΔS = 50.000 − 10.000 = 40.000 miliarde lei
c’ = ΔY / ΔC = 50.000 / 40.000 = 0,8
3
C = 400 + 0,75Y
Y = C
Y = 400 + 0,75Y
Y − 0,75Y = 400
0,25Y = 400
=> Y = 1.600 miliarde lei
4-D
K = 1 / (1 − c) = 1 / (1 − 0,75) = 4
Y = K * I = 4 * 8 = 320
5
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y − 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 607,14 miliarde lei
6-C
S = −40 + 0,25Y
S = I + K
−40 + 0,25Y = 40 + 10
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360 mld. u.m.
7-C
Atunci când guvernul finanțează deficitul bugetar prin împrumuturi interne, cererea de capital pe piața financiară crește. Având în vedere că oferta de bani este limitată, această concurență pentru fonduri determină o creștere a ratei dobânzii.
8
În timpul pandemiei COVID-19, multe state membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri ale datoriei publice, ca urmare a cheltuielilor ridicate destinate sprijinirii economiei și sistemului sanitar. Printre țările cu cele mai mari majorări ale datoriei publice raportate la PIB, comparativ cu anul 2019, se regăsesc:
Italia – de la aproximativ 135% din PIB în 2019 la aproape 156% în 2020.
Grecia – de la 181% la peste 205% din PIB.
Spania – de la aproximativ 95% din PIB în 2019 la 120% în 2020.
Franța – de la 98% la aproape 116% din PIB.
Această creștere a fost cauzată în principal de măsurile de sprijin economic adoptate, dar și de diminuarea veniturilor fiscale, în contextul în care multe activități economice au fost afectate de restricțiile impuse.
303A- Ciorîță Patricia
1-A
Atât înclinația marginală spre consum, cât și cea medie sunt valori pozitive și mai mici decât 1. În plus, relația dintre ele respectă principiile generale din matematică privind legătura dintre o mărime marginală și una medie.
2.ΔC = ΔY − ΔS = 50.000 − 10.000 = 40.000 miliarde lei
c’ = ΔY / ΔC = 50.000 / 40.000 = 0,8
3. C = 400 + 0,75Y
Y = C
Y = 400 + 0,75Y
Y − 0,75Y = 400
0,25Y = 400
=> Y = 1.600 miliarde lei
4-D
K = 1 / (1 − c) = 1 / (1 − 0,75) = 4
Y = K * I = 4 * 8 = 320
5. Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y − 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 607,14 miliarde lei
6-C
S = −40 + 0,25Y
S = I + K
−40 + 0,25Y = 40 + 10
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360 mld. u.m.
7-C
Guvernul acoperă deficitul bugetar prin împrumuturi interne, ceea ce duce la o creștere a cererii de capital pe piața financiară. În condițiile unei oferte limitate de bani, această presiune suplimentară determină majorarea ratei dobânzii.
8. În perioada pandemiei COVID-19, numeroase state din Uniunea Europeană au înregistrat creșteri semnificative ale datoriei publice, ca urmare a cheltuielilor ridicate pentru susținerea economiei și a sistemului sanitar. Printre țările cu cele mai mari majorări ale datoriei raportate la PIB, față de anul 2019, se numără Italia (de la aproximativ 135% la aproape 156%), Grecia (de la 181% la peste 205%), Spania (de la circa 95% la 120%) și Franța (de la 98% la aproape 116%). Aceste evoluții au fost determinate în principal de măsurile de sprijin economic și de reducerea veniturilor fiscale, în contextul restricțiilor impuse de lockdown-uri.
Constantin Lavinia-Mihaela 303A
1-A
Atât înclinația marginală spre consum, cât și înclinația medie sunt valori pozitive și mai mici decât 1. Totodată, relația dintre ele respectă corelațiile întâlnite în matematică între o mărime marginală și una medie.
2
ΔC = ΔY − ΔS = 50.000 − 10.000 = 40.000 miliarde lei
c’ = ΔY / ΔC = 50.000 / 40.000 = 0,8
3
C = 400 + 0,75Y
Y = C
Y = 400 + 0,75Y
Y − 0,75Y = 400
0,25Y = 400
=> Y = 1.600 miliarde lei
4-D
K = 1 / (1 − c) = 1 / (1 − 0,75) = 4
Y = K * I = 4 * 8 = 320
5
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y − 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 607,14 miliarde lei
6-C
S = −40 + 0,25Y
S = I + K
−40 + 0,25Y = 40 + 10
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360 mld. u.m.
7-C
În situația în care guvernul acoperă deficitul bugetar prin împrumuturi interne, crește cererea de capital pe piața financiară. Deoarece oferta de bani este limitată, această competiție pentru resurse financiare duce la majorarea ratei dobânzii.
8
În perioada pandemiei COVID-19, numeroase state din Uniunea Europeană și-au majorat datoria publică, ca urmare a cheltuielilor ridicate pentru susținerea economiei și a sistemului de sănătate. Printre țările care au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei publice raportate la PIB, față de anul 2019, se numără:
Italia – de la aproximativ 135% din PIB în 2019 la aproape 156% în 2020.
Grecia – de la 181% la peste 205% din PIB.
Spania – de la aproximativ 95% din PIB în 2019 la 120% în 2020.
Franța – de la 98% la aproape 116% din PIB.
Această evoluție a fost determinată în principal de măsurile de sprijin economic, dar și de reducerea veniturilor fiscale, în contextul afectării activităților economice de restricțiile impuse.
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. În modelul macroeconomic keynesist, consumul este determinat de funcția C = Ca + c’Y, unde Ca reprezintă consumul autonom de subzistență, iar c’ este înclinația marginală. Înclinația medie c = C/Y se traduce prin formula c = Ca/Y + c’. Aceasta are un caracter descrescător în raport cu venitul deoarece, pe măsură ce venitul Y crește, ponderea consumului autonom Ca/Y scade constant. În același timp, c rămâne întotdeauna mai mare decât c’ datorită existenței acestei componente pozitive a consumului de bază raportat la nivelul venitului.
2. Yd= 50.000 mld lei
S=10.000 mld lei
s’=S/Y= 10.000/50.000= 0.2
c’+s’=1 => c’=0.8
3. C=400+0,75Y
C=Y => Y= 400+0,75Y => Y-0.75Y=400 => 0.25Y=400 => Y=400/0.25 => Yr= 1.600 mld lei
4. d) 320 miliarde lei.
I= 80 mld lei
c’=0.75
s’=1-c’= 0.25
Ki= 1/s’= 1/0.25 =>Ki=4
Y= KI * I = 4 *80 = 320 mld lei.
5. C= 35+ 0,8Yd
Ip= 70 mld lei
G= 65 mld lei
T= 0,1Y
Y= C+Ip+G ; Yd= Y-T
Y = 35 + 0,8(Y – 0,1Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,8(0,9Y)
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170 => 0,28Y = 170
Y= 170/0.28 => Y= 607 mld lei
T= 0,1* 607,14 = 60,71 mld. Lei.
Sold = T – G = 60,71 – 65 = -4,29 mld. Lei.
6. c) 360 mld. U.m.
S = -40 + 0,25Y
I= 40 mld. u.m.
En=10 mld. U.m.
Y = C + Ip + G + En. => S = Ip + (G – T) + En
G=T,
S = I + En
-40 + 0,25Y = 40 + 10
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90/0,25=> Y = 360 mld. u.m.
7. c) crească. Atunci când autoritățile finanțează deficitul bugetar prin emisiunea de datorie publică, statul apare pe piața creditului ca un solicitant major de fonduri. Această creștere a cererii de capital determină automat o mărire a ratei dobânzii, care reprezintă costul banilor. Fenomenul generează așa-numitul efect de evicțiune, prin care investițiile private sunt descurajate deoarece costul ridicat al creditării face ca multe proiecte să nu mai fie rentabile, resursele fiind astfel mutate dinspre sectorul privat către stat.
8. Creșterea datoriei publice peste pragul de 100% din PIB poate fi explicată prin logica lui Frederic Bastiat despre ceea ce se vede și ceea ce nu se vede. Programele guvernamentale de susținere a economiei reprezintă ceea ce se vede, adică menținerea artificială a unor locuri de muncă sau a consumului. Ceea ce nu se vede este faptul că statul nu creează resurse noi, ci doar le realocă pe cele existente. Datoria acumulată astăzi reprezintă de fapt impozite viitoare mai mari care vor reduce investițiile private și vor limita potențialul de dezvoltare economică al generațiilor următoare.
Băiță Claudiu Mario – 332 A
1.
În modelul keynesist, consumul are o parte fixă și una care depinde de venit. Când venitul crește, partea fixă contează tot mai puțin, deci înclinația medie spre consum scade. În același timp, ea este mai mare decât înclinația marginală.
Răspuns: a)
2.
Venitul crește cu 50.000, iar economiile cresc cu 10.000.
Asta înseamnă că din creșterea venitului, 10.000 se economisesc și restul se consumă.
Consum = 50.000 – 10.000 = 40.000
Înclinația marginală spre consum = 40.000 / 50.000 = 0,8
3.
Pragul de ruptură este când consumul este egal cu venitul.
400 + 0,75 × venit = venit
400 = 0,25 × venit
venit = 1600
4.
Multiplicatorul este:
1 împărțit la (1 – 0,75) = 4
Creșterea venitului:
4 × 80 = 320
Răspuns: d)
5.
Venitul disponibil este 90% din venit (pentru că 10% sunt taxe).
Consum = 35 + 0,8 × 0,9 × venit
→ consum = 35 + 0,72 × venit
Echilibru:
venit = consum + investiții + cheltuieli stat
venit = 35 + 0,72 × venit + 70 + 65
venit = 170 + 0,72 × venit
0,28 × venit = 170
venit ≈ 607
Taxe = 10% din venit ≈ 60,7
Cheltuieli stat = 65
Sold = 60,7 – 65 = -4,3
→ deficit bugetar
6.
În echilibru: economiile = investițiile + ieșirile de capital
economii = 40 + 10 = 50
-40 + 0,25 × venit = 50
0,25 × venit = 90
venit = 360
Răspuns: c)
7.
Dacă statul se împrumută din interior, crește cererea de bani.
Asta duce la creșterea dobânzii și la reducerea investițiilor private.
Răspuns: c)
8.
În pandemie, statele au cheltuit mult și au avut venituri mai mici, deci datoria publică a crescut peste tot.
Cele mai mari creșteri față de 2019 au fost în:
Grecia
Italia
Spania
Franța
România
Țări ca Germania au avut creșteri mai mici.
Ideea principală: țările deja cu probleme sau mai afectate de pandemie au crescut cel mai mult datoria.
Avram Teodor 301 A
1.
a) Înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
În modelul keynesist, consumul este exprimat prin funcția:
,
unde reprezintă consumul autonom (de subzistență), iar este înclinația marginală spre consum.
Înclinația medie spre consum este:
Aceasta scade pe măsură ce venitul crește, deoarece termenul se diminuează. În același timp, este întotdeauna mai mare decât , datorită componentei pozitive a consumului autonom
2. Yd= 50.000 mld lei S=10.000 mld lei
s=S/Y= 10.000/50.000= 0.2
c`+s`=1 => c`=0.8
3. C=400+0,75Y
C=Y => Y= 400+0,75Y =>
Y-0.75Y=400 => 0.25Y=400 =>
Y=400/0.25 => Yr= 1.600 mld lei
4. d) 320 miliarde lei.
I= 80 mld lei
c=0.75
s=1-c= 0.25
Ki= 1/s`= 1/0.25 =>Ki=4
Y= KI * I = 4 *80 = #20 mld lei.
5. C= 35+ 0,8Yd
Ip= 70 mld lei
G= 65 mld lei
T= 0,1Y
Y= C+Ip+G; Yd= Y-T
Y = 35 + 0,8(Y – 0,1Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,8(0,9Y)
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170 => 0,28Y = 170 Y= 170/0.28 => Y= 607 mld lei T= 0,1* 607,14 = 60,71 mld. Lei. Sold = T – G = 60,71 – 65 = 4,29 mld. Lei.
6. c) 360 mld. U.m.
S = -40 + 0,25Y
I= 40 mld. u.m.
En=10 mld. U.m.
Y = C + lp + G+ En. => S = Ip + (G-
T) + En
G=T,
S = I+ En
-40 + 0,25Y = 40 + 10
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90/0,25=> Y = 360 mld
7.
Răspuns: c) crească.
Finanțarea deficitului bugetar prin împrumuturi publice conduce la creșterea cererii de fonduri pe piața creditului. Acest lucru determină majorarea ratei dobânzii, care reprezintă costul creditului. În consecință, apare efectul de evicțiune: investițiile private sunt descurajate, deoarece devin mai costisitoare. Astfel, resursele financiare sunt redirecționate dinspre sectorul privat către stat.
8.
Creșterea semnificativă a cheltuielilor publice pentru susținerea economiei a determinat, în multe state, depășirea nivelului de 100% din PIB al datoriei publice.
Conform perspectivei lui Bastiat, intervențiile statului produc efecte vizibile (precum crearea de locuri de muncă), însă ascund consecințe mai puțin evidente asupra economiei private. Cheltuielile publice nu generează resurse suplimentare, ci presupun fie majorarea impozitelor actuale, fie acumularea de datorie publică, ce va fi rambursată prin taxe viitoare.
Prin urmare, intervenția statului are ca efect redistribuirea resurselor existente din sectorul privat către cel public, fără a crea valoare economică nouă.
Seria A
Grupa 301
1. În modelul keynesist, consumul este definit de funcția C = Ca + c’Y, unde Ca este consumul autonom de subzistență, iar c’ este înclinația marginală. Înclinația medie (c = C/Y) se traduce prin formula c = Ca/Y + c’. Aceasta este descrescătoare în raport cu venitul deoarece, pe măsură ce Y crește, ponderea consumului autonom (Ca/Y) scade. Totodată, c rămâne întotdeauna mai mare decât c’ datorită existenței acestei componente pozitive a consumului de subzistență raportat la venit.
2. Yd= 50.000 mld lei
S=10.000 mld lei
s`=S/Y= 10.000/50.000= 0.2
c`+s`=1 => c`=0.8
3. C=400+0,75Y
C=Y => Y= 400+0,75Y => Y-0.75Y=400 => 0.25Y=400 => Y=400/0.25 => Yr= 1.600 mld lei
4. d) 320 miliarde lei.
I= 80 mld lei
c`=0.75
s`=1-c`= 0.25
Ki= 1/s`= 1/0.25 =>Ki=4
Y= KI * I = 4 *80 = #20 mld lei.
5. C= 35+ 0,8Yd
Ip= 70 mld lei
G= 65 mld lei
T= 0,1Y
Y= C+Ip+G ; Yd= Y-T
Y = 35 + 0,8(Y – 0,1Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,8(0,9Y)
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170 => 0,28Y = 170
Y= 170/0.28 => Y= 607 mld lei
T= 0,1* 607,14 = 60,71 mld. Lei.
Sold = T – G = 60,71 – 65 = 4,29 mld. Lei.
6. c) 360 mld. U.m.
S = -40 + 0,25Y
I= 40 mld. u.m.
En=10 mld. U.m.
Y = C + Ip + G + En. => S = Ip + (G – T) + En
G=T,
S = I + En
-40 + 0,25Y = 40 + 10
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90/0,25=> Y = 360 mld. u.m.
7. Când statul finanțează deficitul prin datorie publică, acesta apare pe piața creditului ca un debitor suplimentar. Creșterea cererii de fonduri de împrumut determină automat creșterea ratei dobânzii, care reprezintă prețul creditului. Acest fenomen generează „efectul de evicțiune”, prin care investițiile private sunt reduse deoarece costul mai mare al banilor face ca multe proiecte de afaceri să devină nerentabile. Astfel, cheltuielile publice finanțate prin deficit dislocă resursele dinspre sectorul privat către stat.
8.Creșterea masivă a cheltuielilor publice pentru susținerea economiei a dus datoria publică peste pragul de 100% din PIB în multe state. Aplicând logica lui F. Bastiat, programele guvernamentale creează locuri de muncă vizibile („ceea ce se vede”), dar ignoră impactul negativ asupra sectorului privat („ceea ce nu se vede”). Orice cheltuială actuală a statului reprezintă, în realitate, fie impozite prezente mai mari, fie datorie publică ce va trebui achitată prin impozite viitoare. Astfel, intervenția statului nu creează resurse noi, ci doar le realocă pe cele existente dinspre mediul privat către cel public.
Nedelcu Edmond Cristian, grupa 307, seria B
1) Din curs reiese faptul ca in teoria lui Keynes, consumul ocupă cel mai important rol.
Consumul este corelat la scra macro printr-o functie a carei variabila ete venitul.
Functia consumului: C= f(Y); C = Ca + c’Y, unde C=consum şi Y=venit
“c arată cât din mărimea venitului reprezintă consumul” c = C/Y, iar demonstrația din curs arată că:
c = C/Y = (Ca + c’Y)/Y = Ca/Y + c’
Deoarece Ca > 0 ; Ca/Y > 0 rezulta c > c’ mereu
Totodata din suportul de curs mai extragem si informatia „atunci când Y crește, Ca/Y scade fapt din care reiese ca c scade” , iar c este decrescatoare in raport cu venitul
Atfel raspunsul pe care il consider ca fiind cel corect este a)a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală
2. Inclinatia marginală spre consum c’ masoara cat din fiecare unitate suplimentara de venit merge spre consum. “c’ arată modificarea consumului antrenată de modificarea cu o unitate a venitului” informatie din care desprindem c’ = ΔC/ΔY
INclinatia marginala spre economisire s’ masoara cat in fiecare unitate suplimentara e venit se inrepta sspre economii. “s’ arată cum se modifică economiile la modificarea cu o unitate a venitului” reiese faptul ca s’ = ΔS/ΔY
Cele 2 sunt legate prin relatia fundamentala c’+s’=1
ΔY = 50.000 mld. lei
ΔS = 10.000 mld. lei
s’=ΔYΔS=10.000/50.000=0,2 ,iar acum am putea folosi relati dintre cele 2 si anume ca c’+s’=1 si ne-ar rezulta faptul ca c’=1-0,2= 0,8
3) In curs pragul de ruptura al venitului Yr este definit ca „acel nivel al venitului care se transformă în totalitate în economisire”, cu alte cuvinte putem spune ca este pc in care consumul este exact egal cu venitul.
Ne putem da seama din graific ca, acesta este punctul de intersecție dintre dreapta consumului C = Ca + c’Y și bisectoarea C = Y
Consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y , din aceste informatii putem extrage faptul ca Ca = 400, c’ = 0,75 → s’ = 1 – 0,75 = 0,25
Condiția pragului de ruptură este C = Y, astfe ca:
Y=400+0,75Y reieise 0,25Y=400 rezultand mai departe Yr=400/0,25=1.600
4. spor investițional ΔI = 80 mld. lei, c’ = 0,75
Multiplicatorul investițiilor (Ki) este definit ca “plusul de venit rezultat prin creșterea volumului investițiilor cu o unitate monetară”
Din relatia inlinatiilor marginale spre consum respectiv economisire c’+s’=1 deducem ca c’=0,75 atunci s’ = 0,25 rezulta Ki=1/s’=1/0,25=4
Din formula Ki=ΔY/ΔI putem scoate pe ΔY , ΔY=Ki×ΔI=4×80=320 mld. lei , iar rasp corect ar fi d)
5) C = 35 + 0,8Yd, Ip = 70 mld., G = 65 mld., T = 0,1Y
Pe baza informatiilor dinn curs putem scrie functia consumului ca fiind C = Ca + c’Yd
Reiese ca:
Ca = 35, c’ = 0,8, s’ = 0,2, T = 0,1Y → Yd = Y − 0,1Y = 0,9Y
Y=Ca+c′(Y−T)+Ip+G=35+0,8⋅0,9Y+70+65=170+0,72Y⇒0,28Y=170 , Y=607,14 mld. lei
taxele: T = 0,1 × 607,14 = 60,71 mld
ch. guvernamentale G = 65 mld
Pt a afla rasp trebuie sa scadem aceste 2 rezultate , 65 − 60,71 = 4,29 mld. lei
6) S = −40 + 0,25Y, I = 40 mld., ieșiri nete de capital = 10 mld., rezerve valutare constante
Din curs, conditia fundamentală de echilibru in economia inchisă fara sector guvernamental este “Oag=Cag, Oag=Y=C+S, Cag=C+I=>la echilibru, I=S=>Y=C+I=Ca+c’Y+Ip ”
−40+0,25Y=40+10⇒0,25Y=90⇒Y=360 mld rasp. corect: c
7) CUrsul ne arata ca pe piata creditului daca cererea creste iar oferta ramane aceeassi, pretul va creste. Iar pretul creditului nu este altceva decat rata dobanzii, deci sunt mai multi oameni care vor sa se imprumute dobanda va creste.
COnsecinta ete efectul de evictiune care presupune ca o dobanda mai mare , dobanda creste ar putea aparea unele schimbari in ideea ca unele proiecte, afaceri care erau rentabile la dobanda veche devin neprofitbile la dobanda noua si astefl ca multi decid sa renunte la ele. Totodata daca ne raportam la curs in fraza „orice cheltuială guvernamentală va trebui acoperită fie prin impozite mai mari, fie prin datorie publică” desprindem ideea ca nu exista niciun remediu gratuit si de asemenea din fraza o rată a dobânzii mai înaltă va reduce stimulentele investiționale astfel încât investițiile vor fi mai mici” reiese ca in acest caz invetitiile private scadd
Rasp corect ar fi c)
8) În 2020, guvernele din UE s-au confruntat cu o situație în care economia practic s-a oprit din cauza pandemiei. Răspunsul lor a fost exact cel recomandat de Keynes: au crescut masiv cheltuielile publice ca să țină economia în viață: ajutoare, șomaj tehnic, sprijin pentru firme. Din curs știm că asta înseamnă că multiplicatorul bugetar (Kb = 1/s’) ar fi trebuit să genereze un efect pozitiv asupra venitului național.
Problema e că tot din curs știm că „orice cheltuială guvernamentală va trebui acoperită fie prin impozite mai mari, fie prin datorie publică”. În plină pandemie nimeni nu putea crește impozitele, așa că singura variantă a fost să se împrumute fapt in care ar rezulta datorie publică.
Raportat la intrebarea care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei, putem enumera statele cu cele mai mari creșteri ale ponderii datoriei în PIB față de 2019 au fost România (+13,9 pp), Cehia (+12,8 pp), Franța și Finlanda (ambele +11,8 pp) și Estonia (+11,2 pp)
Deci in concluzie, din punctul meu de vedere guvernele din UE au rasp pandemiei pe tiparul lui Keynes si anume au crescut ch. publice. Ina din curs stim ca asta nu e gratuit imprumuturile guvernamentale cresc dobanzile si alunga o parte din investitiile priv prin efectul de evictiune.
Lazăr Maria Alexandra – seria B – grupa 307
1.a. descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keyneist, între venit și rata consumului există o relație inversă, orice creștere a venitului determină, de asemenea, o creștere a consumului dar într-o mai mică măsură, ceea ce face ca rata consumul să scadă.
De asemenea, inclinația medie spre consum este mai mare decât inclinația marginală spre consum întrucât c cuprinde și consumul autonom (costuri fixe indiferent de venit) pe când c’ reprezintă variația consumului determinată doar de creșterea venitului.
2. Y crește cu 50 000, S cresc cu 10 000, c’ = ?
ΔY = ΔC + ΔC => ΔC = ΔY – ΔS => ΔC = 50 000 – 10 000 = 40 000
c’ = Δc / Δy => c’ = 40 000/50 000 => c’ = 0,8
3. C = 400 + 0,75Y, Yr = ?
C = CA + c’Y
Pragul de ruptură (Yr) atunci când C = Y => Y = 400 + 0,75Y => 0,25Y = 400 => Y = 400/0,25 = 1 600.
4. d. 320 miliarde lei.
I crește cu 80 mld lei, c’ = 0,75, ΔY=?
s’ + c’ = 1 => s’ = 1 – 0,75 => s’ = 0,25
Ki = 1/ s’ => s’ = Ki = 1/ 0,25 = 4
ΔY = Ki * ΔI = 4 * 80 => ΔY = 320 mld lei.
5. C = 35 + 0,8 Yd, I = 70, G = 65, T = 0,1Y
Yd = Y – T = Y – o,1Y = 0,9 Y => Yd = 0,9Y
C = 35 + 0,8 * 0,9
Nivelul de echilibru al venitului atunci când Y = C+I+G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y => 0,28Y = 170 => Y = 607,14
T = 0,1 * Y = 0,1 * 607,14 = 60,71
Soldul bugetului = T-G => T – G = 60,71 – 65 = -4,29
6.c. 360 mld. u.m.
S = -40 + 0,25 Y, I = 40, Knet( ieșiri nete de capital) = 10
S = I + Knet =: S = 40 + 10 = 50
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90 => Y = 90/0,25 = 360 mld \
7.c. crească
Dacă deficitul bugetar se acoperă prin datorie internă, statul împrumută bani de la sectorul privat, crescând cererea de bani disponibili. În acest caz, dobânda nu poate rămâne la fel, ci crește, pentru că resursele sunt limitate și toată lumea concurează pentru ele.
8. Pandemia COVID-19 a avut un impact puternic asupra finanțelor publice ale statelor membre UE, determinând creșteri semnificative ale datoriilor guvernamentale. Aceste creșteri s-au datorat în mare măsură necesității finanțării deficitelor publice prin împrumuturi.
Comparativul cu trimestrul trei din 2019, statele cu cele mai rapide creșteri ale datoriei publice (în puncte procentuale din PIB) au fost: Cipru (22,9), Italia (17,4), Grecia (17,3), Spania (16,6) și Franța (16,5).
La finalul trimestrului trei din 2020, cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice raportate la PIB erau: Grecia (199,9%), Italia (154,2%), Portugalia (130,8%), Cipru (119,5%), Franța (116,5%), Spania (114,1%) și Belgia (113,2%).
Pandemia a avut astfel un impact semnificativ asupra finanțelor publice, determinând creșteri foarte mari ale datoriei.
Lungu Daria Teodora.Grupa 307.Seria B
1. a) înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
În modelul keynesist, pe măsură ce venitul crește, consumul crește și el, dar nu în aceeași proporție, deoarece o parte din venit este economisită. Din acest motiv, ponderea consumului în venit tinde să scadă, ceea ce înseamnă că înclinația medie spre consum este descrescătoare. Ea rămâne totuși mai mare decât înclinația marginală, deoarece include și consumul autonom.
2.
ΔYd = 50000
ΔS = 10000
ΔY = ΔC + ΔS
ΔC = 50000 – 10000 = 40000
Înclinația marginală spre consum:
c = ΔC/ΔY
c = 40000/50000 = 0,8
înclinația marginală spre consum este 0,8.
3.
Funcția consumului este:
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură este nivelul venitului la care întreg venitul este consumat: C = Y
400 + 0,75Y = Y
400 = Y – 0,75Y
400 = 0,25Y
Y = 400/0,25
Y = 1600
pragul de ruptură al venitului este 1600 mld. lei.
4. d) 320 miliarde lei
ΔI = 80
c = 0,75
Multiplicatorul keynesist:
k = 1/(1-c)
k = 1/(1-0,75)
k = 1/0,25 = 4
Creșterea venitului:
ΔY = kΔI
ΔY = 480 = 320
5.
C = 35 + 0,8Yd
I = 70
G = 65
T = 0,1Y
Venitul disponibil:
Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,80,9Y
C = 35 + 0,72Y
Condiția de echilibru:
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170/0,28
Y = 607,14
Venitul de echilibru: 607,14 mld. lei
Soldul bugetului:
T = 0,1607,14 = 60,71
SB = T – G
SB = 60,71 – 65 = -4,29
soldul bugetului este -4,29, deci există deficit bugetar.
6. c) 360 mld. u.m.
S = -40 + 0,25Y
I = 40
ieșiri nete de capital = 10
În echilibru:
S = I + ieșiri nete
S = 40 + 10 = 50
Înlocuim:
-40 + 0,25Y = 50
0,25*Y = 90
Y = 90/0,25
Y = 360
7. c) crească
Atunci când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața financiară internă, ceea ce mărește cererea de fonduri și conduce la creșterea ratei dobânzii.
8.
În contextul crizei pandemice, datoria publică a crescut semnificativ în majoritatea statelor membre ale UE, deoarece guvernele au majorat cheltuielile pentru sănătate, sprijinirea economiei și protecția socială. Cele mai rapide creșteri față de anul 2019 s-au înregistrat în state precum Italia, Spania, Grecia și Franța.
Grupa 301, seria A
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decat înclinația marginală. C= a + bY, b= înclinația marginală,Cag = C / Y = a/Y + Cmg
2.ΔY = 50.000; ΔS = 10.000. S’ = ΔS / ΔY = 0,2;Cmg = 1 − 0,2 = 0,8
3. C=Y,C = 400 + 0,75Y;Y = 400 + 0,75Y, 0,25Y = 400, Y = 1600
4. d) 320 miliarde lei,k = 1 / (1 − Cmg),k = 1 / (1 − 0,75) = 4,ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
5. C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y
I = 70
G = 65
Yd = Y − T = 0,9Y
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y = 607,14
T = 0,1Y ≈ 60,71
G = 65
T − G = −4,29
Y=607,14 = 4,29 mld.
6.c) 360
S = -40 + 0,25Y
I = 40
Ieșiri capital = 10
S = I + ieșiri capital
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
7. c) crească
Statul se împrumută de pe piața internă; crește cererea de bani
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală- deoarece există un consum de bază indiferent de venit, oamenii consumă proporțional mai mult când au venituri mici, iar pe măsură ce venitul crește, această proporție scade, dar rămâne totuși mai mare decât consumul suplimentar din fiecare leu în plus.
2.Înclinația marginală spre consum este 0,8 (sau 80%) deoarece :
Dacă venitul crește cu 50.000 și economiile cu 10.000, atunci consumul a crescut cu:
50.000 − 10.000 = 40.000
Deci:
MPC = 40.000 / 50.000 = 0,8
3.Pragul de ruptură al venitului este 1600 (mld. lei) deoarece:
Avem:
C = 400 + 0,75Y
Egalăm:
Y = 400 + 0,75Y
Mutăm:
Y – 0,75Y = 400 => 0,25Y = 400
Y = 400/0,25 = 1600
4.d) 320 miliarde lei
Creșterea venitului:
Delta Y = k x Delta I = 4 x 80 = 320
5. Venitul de echilibru: ≈ 607,14 mld. lei
Bugetul: deficit de ≈ 4,29 mld. lei, deoarece:
Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8 x 0,9Y = 35 + 0,72Y
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28 = 607,14
T = 0,1 x 607,14 = 60,71
Sold = T – G = 60,71 – 65 = -4,29
6.c) 360 mld. u.m.
S = -40 + 0,25Y
I = 40
ieșiri nete de capital = 10
Dacă rezervele sunt constante → S = I + ieșiri nete de capital
S = I + ieșiri
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360
7.c)crească deoarece când statul acoperă deficitul prin împrumuturi interne, el cere bani de pe aceeași piață financiară ca firmele și populația.
Cererea de bani crește,mai mulți „se bat” pe aceiași bani disponibili,rezultat: rata dobânzii crește.
8.Din cauza cheltuielilor mari pentru sprijin economic în pandemie (măsuri fiscale, stimulente, scheme de protecție a locurilor de muncă, achiziții medicale etc.), datoria publică a majorității statelor UE a crescut semnificativ după 2019.
România a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice ca pondere în PIB în UE (+13,9 puncte procentuale, de la 35 % în 2019 la 48,9 % în 2023).
Cehia urmează României cu o creștere de 12,8 puncte procentuale în aceeași perioadă.
Franța și Finlanda ambele au avut creșteri importante ale ponderii datoriei în PIB (+11,8 puncte).
În contextul crizei pandemice de COVID‑19, creșterea datoriei publice în UE a fost una semnificativă:
România a avut cea mai rapidă creștere relativă a datoriei publice între 2019 și 2023. Au urmat Cehia, Franța, Finlanda și Estonia, toate cu creșteri robuste ale ponderei datoriei în PIB în aceeași perioadă.
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală- deoarece există un consum de bază indiferent de venit, oamenii consumă proporțional mai mult când au venituri mici, iar pe măsură ce venitul crește, această proporție scade, dar rămâne totuși mai mare decât consumul suplimentar din fiecare leu în plus.
2.Înclinația marginală spre consum este 0,8 (sau 80%) deoarece :
Dacă venitul crește cu 50.000 și economiile cu 10.000, atunci consumul a crescut cu:
50.000 − 10.000 = 40.000
Deci:
MPC = 40.000 / 50.000 = 0,8
3.Pragul de ruptură al venitului este 1600 (mld. lei) deoarece:
Avem:
C = 400 + 0,75Y
Egalăm:
Y = 400 + 0,75Y
Mutăm:
Y – 0,75Y = 400 => 0,25Y = 400
Y = 400/0,25 = 1600
4.d) 320 miliarde lei
Creșterea venitului:
Delta Y = k x Delta I = 4 x 80 = 320
5. Venitul de echilibru: ≈ 607,14 mld. lei
Bugetul: deficit de ≈ 4,29 mld. lei, deoarece:
Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8 x 0,9Y = 35 + 0,72Y
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28 = 607,14
T = 0,1 x 607,14 = 60,71
Sold = T – G = 60,71 – 65 = -4,29
6.c) 360 mld. u.m.
S = -40 + 0,25Y
I = 40
ieșiri nete de capital = 10
Dacă rezervele sunt constante → S = I + ieșiri nete de capital
S = I + ieșiri
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360
7.c)crească deoarece când statul acoperă deficitul prin împrumuturi interne, el cere bani de pe aceeași piață financiară ca firmele și populația.
Cererea de bani crește,mai mulți „se bat” pe aceiași bani disponibili,rezultat: rata dobânzii crește.
8.Din cauza cheltuielilor mari pentru sprijin economic în pandemie (măsuri fiscale, stimulente, scheme de protecție a locurilor de muncă, achiziții medicale etc.), datoria publică a majorității statelor UE a crescut semnificativ după 2019.
România a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice ca pondere în PIB în UE (+13,9 puncte procentuale, de la 35 % în 2019 la 48,9 % în 2023).
Cehia urmează României cu o creștere de 12,8 puncte procentuale în aceeași perioadă.
Franța și Finlanda ambele au avut creșteri importante ale ponderii datoriei în PIB (+11,8 puncte).
În contextul crizei pandemice de COVID‑19, creșterea datoriei publice în UE a fost una semnificativă:
România a avut cea mai rapidă creștere relativă a datoriei publice între 2019 și 2023. Au urmat Cehia, Franța, Finlanda și Estonia, toate cu creșteri robuste ale ponderei datoriei în PIB în aceeași perioadă.
seria B, grupa 358
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
În modelul keynesist, consumul este definit de funcția C = Ca + c’Y, unde Ca este consumul autonom de subzistență, iar c’ este înclinația marginală. Înclinația medie (c = C/Y) se traduce prin formula c = Ca/Y + c’. Aceasta este descrescătoare în raport cu venitul deoarece, pe măsură ce Y crește, ponderea consumului autonom (Ca/Y) scade. Totodată, c rămâne întotdeauna mai mare decât c’ datorită existenței acestei componente pozitive a consumului de subzistență raportat la venit.
2. Yd= 50.000 mld lei
S=10.000 mld lei
s`=S/Y= 10.000/50.000= 0.2
c`+s`=1 => c`=0.8
3. C=400+0,75Y
C=Y => Y= 400+0,75Y => Y-0.75Y=400 => 0.25Y=400 => Y=400/0.25 => Yr= 1.600 mld lei
4. d) 320 miliarde lei.
I= 80 mld lei
c`=0.75
s`=1-c`= 0.25
Ki= 1/s`= 1/0.25 =>Ki=4
Y= KI * I = 4 *80 = #20 mld lei.
5. C= 35+ 0,8Yd
Ip= 70 mld lei
G= 65 mld lei
T= 0,1Y
Y= C+Ip+G ; Yd= Y-T
Y = 35 + 0,8(Y – 0,1Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,8(0,9Y)
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170 => 0,28Y = 170
Y= 170/0.28 => Y= 607 mld lei
T= 0,1* 607,14 = 60,71 mld. Lei.
Sold = T – G = 60,71 – 65 = 4,29 mld. Lei.
6. c) 360 mld. U.m.
S = -40 + 0,25Y
I= 40 mld. u.m.
En=10 mld. U.m.
Y = C + Ip + G + En. => S = Ip + (G – T) + En
G=T,
S = I + En
-40 + 0,25Y = 40 + 10
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90/0,25=> Y = 360 mld. u.m.
7. c) crească.
Când statul finanțează deficitul prin datorie publică, acesta apare pe piața creditului ca un debitor suplimentar. Creșterea cererii de fonduri de împrumut determină automat creșterea ratei dobânzii, care reprezintă prețul creditului. Acest fenomen generează efectul de evicțiune, prin care investițiile private sunt reduse deoarece costul mai mare al banilor face ca multe proiecte de afaceri să devină nerentabile. Astfel, cheltuielile publice finanțate prin deficit dislocă resursele dinspre sectorul privat către stat.
8. Creșterea masivă a cheltuielilor publice pentru susținerea economiei a dus datoria publică peste pragul de 100% din PIB în multe state. Aplicând logica lui F. Bastiat, programele guvernamentale creează locuri de muncă vizibile („ceea ce se vede”), dar ignoră impactul negativ asupra sectorului privat („ceea ce nu se vede”). Orice cheltuială actuală a statului reprezintă, în realitate, fie impozite prezente mai mari, fie datorie publică ce va trebui achitată prin impozite viitoare. Astfel, intervenția statului nu creează resurse noi, ci doar le realocă pe cele existente dinspre mediul privat către cel public.
Ganea Robert 305A
1.Varianta corectă este a), deoarece prezența consumului autonom face ca ponderea consumului în venit să scadă pe măsură ce venitul crește, rămânând totodată mereu peste valoarea înclinației marginale.
2. Dacă economiile cresc cu 10.000 mld. dintr-o creștere a venitului de 50.000 mld., înseamnă că restul de 40.000 mld. (50.000 – 10.000) reprezintă creșterea consumului. Astfel, înclinația marginală spre consum este c = 40.000:50.000 = 0,8.
3. Scădem $0,75Y din ambele părți: 0,25Y = 400
Împărțim la 0,25: Y = 400:0,25
Y = 1.600
4. Varianta corectă: d) 320 miliarde lei
Multiplicatorul investițiilor (k) = 1 / (1 – 0,75) = 1 / 0,25 = 4
Creșterea venitului (delta Y) = k * delta I = 4 * 80 = 320 mld. lei.
5. C = 35 + 0,8 * (Y – 0,1Y)
C = 35 + 0,8 * 0,9Y
C = 35 + 0,72Y
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 607,14 mld. lei
SB = T – G
T = 0,1 * Y = 0,1 * 607,14 = 60,71 mld. lei
G = 65 mld. lei
SB = 60,71 – 65
SB = -4,29 mld. lei
6. Varianta corectă este c) 360 mld. u.m.
Condiția de echilibru: Într-o economie deschisă, economisirea (S) trebuie să acopere investițiile interne (I) și ieșirile nete de capital (NCO).
Relația este: S = I + NCO
-40 + 0,25Y = 40 + 10
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25
Y = 360 mld. u.m.
7. Varianta corectă este c) crească
Statul intră în competiție cu sectorul privat pentru resursele financiare disponibile pe piața internă. Creșterea cererii de fonduri împrumutabile, în condițiile unei oferte limitate, determină prin mecanismul pieței creșterea prețului banilor, adică a ratei dobânzii.
8. Pai, pe scurt, pandemia a forțat statele UE să arunce cu bani în economie pentru a opri colapsul, așa că datoriile au explodat peste tot. Dacă ne uităm la cine a “sărit” cel mai tare față de 2019, topul arată cam așa:
-Grecia și Italia: Deja aveau datorii uriașe, dar au mai pus vreo 20-25% din PIB în plus, pentru că turismul lor a fost la pământ.
-Spania: A avut una dintre cele mai rapide creșteri, sărind de la 95% la aproape 120% din PIB în doar un an.
-Franța și Cipru: Au depășit rapid pragurile psihologice (Franța a trecut de 110% din PIB), tot din cauza pachetelor masive de ajutor social.
De ce au crescut așa repede?
-Cheltuieli enorme: Sănătate, șomaj tehnic și subvenții pentru firme.
-Scăderea PIB-ului: Când economia scade, raportul datorie/PIB crește automat, chiar dacă nu te-ai mai împrumuta (efectul de numitor).
-Suspendarea regulilor: UE a lăsat deoparte limita de 3% deficit, deci statele au avut “liber” la împrumuturi.
Practic, țările care depindeau de servicii și turism au fost cele mai lovite și s-au îndatorat cel mai agresiv.
Incze Christian – Grupa 306B
1. a) deoarece funcția consumului este C = c0 + c*Y
2. 0.8 deoarece Y= 50000 iar Y= delta C + delta S, 50000-10000=40000 , iar delta C/delta Y= 40000/50000 = 0.8`
3. Y=1600 deoarece, Y=400+0.75Y , Y-0.75Y=400 0.25Y=400, Y= 400/0.25=1600
4. d) 320 miliarde deoarece k= 1/(1-c), k=1/(1-0.75)= 4, 80 * 4= 320 miliarde
5. 607,14 miliarde deoarece Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y. C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y. Y = C + I + G. Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65. Rezultă Y = 170 + 0,72Y, adică 0,28Y = 170. Venitul de echilibru este Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei. T = 0,1 * 607,14 = 60,71 mld. lei. T – G = 60,71 – 65 = -4,29 mld. lei
6. c) 360 mld. u.m deoarece S = I + NCO = 40 + 10 = 50 mld. u.m. 50 = -40 + 0,25Y. 0,25Y = 90, 90 / 0,25 = 360 mld. u.m.
7. c) creasca
8. n contextul crizei pandemice, datoriile publice au crescut accelerat în UE din cauza nevoii guvernelor de a finanța cheltuieli masive (sistemul sanitar, șomaj tehnic, subvenții), în paralel cu scăderea severă a PIB-ului cauzată de lockdown-uri. Raportat la situația din 2019 (anul pre-pandemic), statele membre care au înregistrat cele mai rapide și mari creșteri ale datoriilor publice (ca pondere în PIB) în primul an de pandemie au fost Cipru, Grecia, Italia, Spania și Franța
Rezolvare TEMA 2
calinoiu vlad mihai 303A
1. Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Explicație: Conform cursului, înclinația medie spre consum (c = C/Y) se deduce din funcția consumului. Deoarece C = Ca + c’Y, rata consumului devine c = Ca/Y + c’. Având în vedere că nivelul consumului autonom (Ca) este pozitiv și constant, pe măsură ce venitul (Y) crește, fracția Ca/Y scade. Prin urmare, înclinația medie spre consum (c) scade. De asemenea, fiindcă c = Ca/Y + c’, este evident matematic faptul că c > c’ (înclinația medie este strict mai mare decât înclinația marginală).
2. Răspuns: 0,8
Explicație: Orice modificare a venitului (delta Y) este destinată parțial consumului (delta C) și parțial economisirii (delta S). Avem ecuația de bază:
delta Y = delta C + delta S
Știind că venitul a crescut cu 50.000 mld. lei, iar economiile cu 10.000 mld. lei, putem afla creșterea consumului:
delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei
Înclinația marginală spre consum (c’) reprezintă modificarea consumului la modificarea cu o unitate a venitului:
c’ = delta C / delta Y = 40.000 / 50.000 = 0,8
3. Răspuns: 1.600
Explicație: Pragul de ruptură al venitului (Yr) este acel nivel de echilibru la care întregul venit este alocat consumului, ceea ce înseamnă că economisirea este zero (S = 0, deci Y = C). Egalând venitul cu funcția consumului:
Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400 => Y = 400 / 0,25 = 1.600
4. Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
Explicație: Se aplică principiul multiplicatorului investițiilor (Ki), care ne arată de câte ori crește venitul ca urmare a creșterii investițiilor. Știind înclinația marginală spre consum c’ = 0,75:
Ki = 1 / (1 – c’) = 1 / (1 – 0,75) = 1 / 0,25 = 4
Astfel, la un spor investițional (delta I) de 80 mld. lei, creșterea venitului (delta Y) va fi:
delta Y = Ki * delta I = 4 * 80 = 320 mld. lei
5. Răspuns: Nivelul de echilibru al venitului Y = 607,14 mld. lei; Sold bugetar = -4,29 mld. lei (deficit).
Explicație: Condiția macroeconomică de echilibru pe piața bunurilor este Y = C + I + G.
Venitul disponibil (Yd) este venitul brut din care se scad taxele:
Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
Înlocuim Yd în funcția consumului:
C = 35 + 0,8 * (0,9Y) = 35 + 0,72Y
Acum introducem toate datele în ecuația de echilibru general:
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170 => 0,28Y = 170 => Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei
Pentru a afla soldul bugetului statului (SB), scădem cheltuielile guvernului (G) din totalul taxelor încasate (T):
T = 0,1 * 607,14 = 60,71 mld. lei
SB = T – G = 60,71 – 65 = -4,29 mld. lei (Rezultatul este negativ, indicând un deficit bugetar).
6. Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
Explicație: Într-o economie deschisă, economisirea internă este utilizată pentru a finanța investițiile interne (I) și ieșirile nete de capital (NCO). Ecuația de echilibru este S = I + NCO.
-40 + 0,25Y = 40 + 10
0,25Y = 50 + 40 => 0,25Y = 90 => Y = 90 / 0,25 = 360 mld. u.m.
7. Răspuns corect: c) crească.
Explicație: Acesta este efectul de evicțiune (crowding-out), explicat pe larg în curs la paginile 11-12. Atunci când guvernul înregistrează un deficit bugetar și alege să îl acopere prin emitere de datorie publică internă, el se împrumută de pe piața creditului. Creditul guvernamental se adaugă celui privat, ceea ce înseamnă că cererea de fonduri de împrumut crește. O cerere de credit mai mare atrage automat după sine o creștere a prețului banilor, adică o creștere a ratei dobânzii. Acest fenomen sfârșește prin a descuraja investițiile sectorului privat, care devin mai scumpe.
8. Analiză a creșterii datoriilor publice în UE (context pandemic):
Criza pandemică a determinat guvernele statelor membre UE să intervină agresiv pentru a proteja economia (lockdown-uri), aplicând exact logica keynesistă: o suplimentare a cererii agregate prin pachete majore de cheltuieli publice (pentru sănătate, șomaj tehnic, sprijinirea IMM-urilor). Concomitent, contracția PIB-ului a dus la prăbușirea încasărilor fiscale. Rezultatul a fost o explozie a deficitelor bugetare acoperite prin noi împrumuturi.
Conform datelor oficiale, în raport cu situația din 2019, statele cu cele mai rapide și ample creșteri ale datoriei publice (ca procent din PIB) în anii de vârf ai pandemiei (2020-2021) au fost:
– Grecia (care a înregistrat un salt masiv, depășind pragul de 200% din PIB).
– Italia, Spania și Franța, care au experimentat salturi bruște de peste 15-20 de puncte procentuale, generând datorii publice mult peste pragul de 100% impus de tratatele europene.
– Cipru și Belgia s-au confruntat, de asemenea, cu majorări extrem de rapide din cauza structurii economiilor lor, sensibile la șocurile asupra consumului și turismului.
Cruceanu Alexandru-Gabriel Grupa: 304 A
1. Funcția consumului: C = Ca + c’ * Y
c med = C/Y => c med = (Ca + c’*Y)/Y = Ca/Y + c’
=> c med > c’ ; înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginala
C = Ca / Y + c’,atunci când Y crește, raportul Ca / Y scade
Ca const => înclinația medie spre consum este descrescătoare atunci când venitul crește.
Răspunsul corect: a)
2. Y creste cu 50.000 mld lei
S creste cu 10.000 mld lei
c’=?
s’ = ∆S/∆Y => s’ = 10.000/50.000 = 0,2
c’ = 1 – s’ = 1 – 0,2 = 0,8
3. Pragul de ruptură al venitului => S=0
C = Y
C = 400 + 0,75Y => Y – 0,75Y = 400 => Y = 400 / 0,25 => Y = 1.600
4. ∆I= 80 mld
s’=0.75 => c’=0.25
Ki=?
Ki = 1/ s’ = 1/(1-c’) => Ki= 1/0.75 = 4
La o creștere a investițiilor cu o unitate, venitul crește cu 4 unități => o creștere a investițiilor cu 80 miliarde lei conduce la o majorare a venitului cu 320 miliarde lei
Raspunsul corect: d)
5. C = 35 + 0,8 Yd
I=70 mld.
G=65 mld
T = 0,1Y
Sold bugetar ?
Y = C + I + G
Y=35 + 0,8 Yd + 70 + 65 = 170 + 0,8 Yd => Y=170+0.8*0.9Y => 0.28*Y=170 =>
Y = 607,14 mld.
T = 0,1Y => Yd = Y – T = Y – 0,1 Y = 0,9 Y
sold bigetar = T-G = 60.71 – 65 = – 4,28
T = 0,1 * 607,14 = 60,71 mld
Soldul bugetar inregistreaza un deficit de 4,28 mld
6. S = -40 + 0,25Y => 50 = -40 + 0,25Y => Y=90*4=360mld
I=40 mld
S – I = 10 mld => S=50mld
Y=?
7. Raspunsul corect: c)
Când statul decide să acopere deficitul prin datorie internă, el devine un consumator de credite. Astfel implica creșterea cererii de credite. Statul intră în competiție cu sectorul privat (firme și populație) pentru aceleași economisiri disponibile. Creșterea prețului creditului -> rata dobânzii. O creștere a ratei dobânzii va afecta negativ nivelul investițiilor private, ceea ce arată manifestarea efectului de evicțiune.
8. Creșterea datoriilor publice în Uniunea Europeană în contextul crizei pandemice (2020–2021) a fost determinată de două mecanisme principale:
1.creșterea masivă a cheltuielilor publice (sprijin pentru firme, șomaj tehnic, sănătate);
2.scăderea veniturilor bugetare din cauza contracției economice.
Aceste evoluții au dus la o creștere accentuată a raportului datorie publică/PIB în toate statele membre. La nivel agregat, datoria în zona euro a atins un vârf de aproximativ 96,5% din PIB în 2020, cel mai ridicat nivel din istorie.
Creșteri foarte mari (≈ +20–30 pp sau mai mult)
Spania -> creștere de aproximativ +25–27 pp din PIB
-una dintre cele mai afectate economii în 2020
Franța
creștere puternică a datoriei, depășind 110% din PIB ulterior
Portugalia
creștere importantă, deși ulterior a intrat pe o traiectorie de reducere
Creșteri medii (≈ +10–20 pp)
Grecia
creștere mare în pandemie (deja avea cel mai ridicat nivel din UE Datorie 2019 (% PIB) ~180%)
Austria, Finlanda, Slovenia – creșteri moderate, dar vizibile
Creșteri reduse sau limitate
Luxemburg, Danemarca, Țările baltice
creșteri limitate datorită poziției fiscale solide inițiale
Situația României
Deși nu a ajuns la nivelurile Spaniei sau Italiei, România a avut una dintre cele mai îngrijorătoare traiectorii din punct de vedere al sustenabilității. Datoria a crescut de la aproximativ 35% în 2019 la peste 48-50% în prezent.
Diferențele în ritmul de creștere a datoriei se explică prin:
Spațiul fiscal inițial
Țările cu datorii deja mari (Italia, Grecia) au fost nevoite să se împrumute suplimentar.
Structura economiei
Economiile dependente de turism (Spania, Grecia, Portugalia) au fost mai afectate.
-Măsurile de sprijin
Franța și Germania au implementat pachete fiscale masive, crescând datoria.
Statele din sudul Europei (Grecia, Spania, Italia, Cipru) au înregistrat cele mai rapide creșteri nominale în raport cu PIB-ul, însă vulnerabilitatea reală se simte cel mai tare în statele din est, care se împrumută la costuri mult mai ridicate pentru a acoperi deficite structurale mascate de pandemie.
Ichimescu Viorela Larisa grupa 306 seria B
1-a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
Rezolvare: Keynes spune că pe măsură ce câștigi mai mulți bani,cheltuiești mai mult, dar proporția de bani cheltuiți din total scade(pentru că începi să și economisești).
Exemplu: dacă ai 1000 lei, cheltuiești tot(100%). Dacă ai 10000 lei, cheltuiști 700( 70%). Deci, înclinația medie scade când venitul crește.
2-0,8
Rezolvare: Venitul a crescut cu 50000.Din acești bani,oamenii au economisit 10000. Asta înseamnă că restul de 40000 au fost cheltuiți. Formula este : consum suplimentar/venit cuplimentar = 40000/50000=0,8
3-1600 mld
Rezolvare: Pragul de ruptură este momentul în care cheltuiești exact cât câștigi(econimii=0). Punem egal între venit și consum:
Y=400+0,75Y=>Y-0,75=400=>0,25=400=> Y=400/0,25=1600. La acest venit, nu îți rămâne niciun leu în plus.
4-320 mld.lei
Rezolvare: Dacă c`=0,75 atunci multiplicatorul este k=1/1-0,75 = 4. Asta înseamnă că orice leu investit produce 4 lei în economie. Deci 80 mld investiți *4 = 320 mld crește venit.
5-venit=607,14 deficit=-4,28
Rezolvare: Am calculat venitul unde tot ce se cere este egal cu ce se produce (Y=C+I+G). Pentru soldul bugetar, statul încasează taxe(10% din venit,deci cam 60,7 mld.)dar cheltuiești 65mld. Deoarece cheltuielile sunt mai mari decât încasările, statul are un deficit bugetar.
6-280 u.m.
Rezolvare: Într-o economie echilibrată, ce economisim(S) trebuie să fie egal cu ce învestim (I) plus ce trimitem în afară(NX). S=40-10=30 =>-40+0,25=30=>0,25=70=>y=280
7-c) să crească
Rezolvare: Când statul se împrumtă de la bănci(emite titluri de stat), el devine un concurent pentru firmele private care vor și ele credite.Cererea de bani crește, iar băncile vor mări prețul banilor. Acest preț este rata dobânzii. Deci,cu cât statul are datorii mai mari, cu atât dobânzile tind să crească pentru toată lumea ( efectul de evicțiune)
8-În timpul pandemiei, datoriile au explodat pentru că statele au trebuit să plătească șomaj tehnic, ajutoare pentru firme și cheltuieli medicale,în timp ce încasările din taxe au scăzut( magazine închise). Țările cu cele mai mari creșteri,statele din sudul Europei( Grecia, Italia,Spania) care aveau deja datorii mari,dar și țări ca Franța sau Belgia. UE a creat un fond special pentru a ajuta aceste țări să nu intre în colaps.
grupa 309B
Nicolae Rares-Mario
1. Raspunsul corect este a), deoarece consumul are o parte fixa, iar cand venitul creste, aceasta parte fixa devine tot mai mica in raport cu venitul total.
2.Știm că venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei, iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei. Deoarece venitul se împarte între consum și economii, rezultă că variația consumului este diferența dintre variația venitului și variația economiilor, adică 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei.
Înclinația marginală spre consum este egală cu 40.000 împărțit la 50.000 = 0,8 adica 80%
3. Pragul de ruptura se intampla atunci cand consumul este egal cu venitul, adica nu avem nici economii nici datorii.
C = 400 + 0,75Y
Y = 400 + 0,75Y => Y = 1600 aici este pragul de ruptura
4. Raspunsul corect este d), deoarece folosim multiplicatorul, care depinde de înclinația marginală spre consum. Dacă inclinatia marginala spre consum este 0,75, atunci multiplicatorul este 4. Aceasta înseamnă că orice creștere a investițiilor se multiplică de 4 ori în economie. Vom avea 80 x 4 =320 mld lei
5. Yd = Y − 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Y = C + I + G = (35 + 0,72Y) + 70 + 65 = 170 + 0,72Y
Y − 0,72Y = 170 => 0,28Y = 170 => Y = 607,14
T − G = 60,71 − 65 ≈ −4,29
Așadar, la nivelul venitului de echilibru, statul are un deficit bugetar de aproximativ 4,29 miliarde lei
6.Rapunsul corect este c), doarece economisirea unei economii este dată de relația 𝑆=−40+0,25𝑌
S=−40 + 0,25Y, unde 𝑌 reprezintă PIB-ul. Într-o economie deschisă, economisirea internă trebuie să fie suficientă pentru a finanța atât investițiile interne, cât și ieșirile nete de capital. În această problemă, investițiile sunt de 40 mld. u.m., iar ieșirile nete de capital sunt de 10 mld. u.m., ceea ce înseamnă că economia trebuie să economisească în total 50 mld. u.m. pentru a menține rezervele valutare constante. Înlocuind această valoare în funcția economisirii, aflăm că PIB-ul care permite o economisire de 50 mld. u.m. este 360 mld. u.m. Astfel, echilibrul economic este atins la un PIB de 360 mld. u.m.
7. Raspunsul corect este c), deoarece când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, guvernul împrumută bani de la agenții economici interni. Această cerere suplimentară de fonduri atrage resurse care altfel ar fi fost disponibile pentru investițiile private. Cererea mai mare de bani pentru împrumuturi guvernamentale determină, în general, o creștere a ratei dobânzii, deoarece investitorii cer o recompensă mai mare pentru a-și împrumuta banii guvernului.
8. Criza pandemică din 2020 a avut un impact major asupra finanțelor publice ale statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru a atenua efectele economice ale pandemiei, guvernele au crescut cheltuielile publice, au susținut companiile și populația, și au majorat investițiile în sănătate. Toate aceste măsuri au generat deficite bugetare semnificative, ceea ce a condus la o creștere rapidă a datoriilor publice în aproape toate statele UE.
În această perioadă, unele țări au înregistrat creșteri mult mai accentuate decât altele. De exemplu, România a avut cel mai mare avans, datoria publică raportată la PIB crescând de la aproximativ 35% în 2019 la aproape 49% în 2023. Alte state cu creșteri rapide au fost Cehia, Franța, Finlanda și Estonia, fiecare înregistrând majorări de peste 10 puncte procentuale ale datoriei în raport cu PIB. Aceasta arată că, deși nivelul inițial al datoriei varia de la o economie la alta, ritmul de creștere a fost mai accentuat în țările care plecau de la niveluri mai mici ale datoriei.
seria A, grupa 301
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
În modelul lui Keynes, consumul este definit de funcția C = Ca + c’Y, unde Ca reprezintă consumul autonom, iar c’ este înclinația marginală spre consum. Înclinația medie spre consum, notată cu c, se calculează ca raport între consumul total și venit, rezultând formula c =Ca/Y+ c’. Din această relație matematică se observă clar că, pe măsură ce venitul Y crește, valoarea fracției Ca/Y scade, ceea ce face ca înclinația medie c să fie descrescătoare în raport cu venitul. Totodată, deoarece Ca este o mărime pozitivă (consumul de subzistență), înclinația medie va rămâne întotdeauna mai mare decât înclinația marginală c’, deoarece la valoarea lui c’ se adaugă componenta descrescătoare a consumului autonom raportat la venit.
2. Yd= 50.000 mld lei
S=10.000 mld lei
s`=S/Y= 10.000/50.000= 0.2
c`+s`=1 => c`=0.8
3. C=400+0,75Y
C=Y => Y= 400+0,75Y => Y-0.75Y=400 => 0.25Y=400 => Y=400/0.25 => Yr= 1.600 mld lei
4. d) 320 miliarde lei.
I= 80 mld lei
c`=0.75
s`=1-c`= 0.25
Ki= 1/s`= 1/0.25 =>Ki=4
Y= KI * I = 4 *80 = #20 mld lei.
5. C= 35+ 0,8Yd
Ip= 70 mld lei
G= 65 mld lei
T= 0,1Y
Y= C+Ip+G ; Yd= Y-T
Y = 35 + 0,8(Y – 0,1Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,8(0,9Y)
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170 => 0,28Y = 170
Y= 170/0.28 => Y= 607 mld lei
T= 0,1* 607,14 = 60,71 mld. Lei.
Sold = T – G = 60,71 – 65 = 4,29 mld. Lei.
6. c) 360 mld. U.m.
S = -40 + 0,25Y
I= 40 mld. u.m.
En=10 mld. U.m.
Y = C + Ip + G + En. => S = Ip + (G – T) + En
G=T,
S = I + En
-40 + 0,25Y = 40 + 10
0,25Y = 50 + 40
0,25Y = 90
Y = 90/0,25=> Y = 360 mld. u.m.
7. c) crească.
Atunci când statul alege să finanțeze deficitul bugetar prin emisiunea de datorie publică pe piața internă, acesta acționează ca un debitor suplimentar care concurează pentru resursele financiare disponibile. Această creștere a cererii de fonduri de împrumut pe piața creditului duce în mod direct la creșterea ratei dobânzii, care reprezintă prețul creditului. Un astfel de fenomen are consecinte negative asupra sectorului privat, generând ceea ce în literatura de specialitate numim efectul de evicțiune, deoarece o rată a dobânzii mai ridicată descurajează investițiile întreprinzătorilor prin reducerea rentabilității proiectelor de afaceri.
8. Criza pandemică a reprezentat un șoc major care a forțat statele membre ale Uniunii Europene să abandoneze temporar rigoarea bugetară pentru a susține sistemele sanitare și economiile aflate în blocaj. Această necesitate de finanțare a dus la o creștere rapidă a datoriilor publice, într-un ritm mult mai accelerat față de perioada de după criza din 2009 menționată în curs.
Statele care au înregistrat cele mai bruște creșteri ale ponderii datoriei în PIB comparativ cu anul 2019 au fost, în general, cele care depindeau masiv de sectoare afectate direct (precum turismul) sau care aveau deja vulnerabilități structurale. Printre acestea se numără Italia, Spania, Grecia și Franța. În aceste cazuri, datoria publică a depășit praguri critice, adesea trecând de 100% sau chiar 150% din PIB, reflectând o realitate cvasipermanentă a deficitelor bugetare în Europa Occidentală. Această evoluție confirmă îngrijorările teoretice privind povara fiscală viitoare, deoarece orice creștere actuală a datoriei implică, inevitabil, impozite mai mari în viitor pentru acoperirea serviciului datoriei.
1.C = Ca + c’Y (Funcția keynesistă)
APC = C/Y = Ca/Y + c’ (Înclinația medie spre consum) => Pe măsură ce Y crește, termenul Ca/Y scade, iar din asta rezultă că APC este descrescătoare pentru că Ca/Y > 0, avem APC > c’
Răspuns: a
2.C = 400 + 0,75Y
Y = C
Y = 400 + 0,75Y => Y – 0,75Y = 0,25Y = 400 => Y = 1600
3. Delta Yd = 50.000 mld lei, iar delta S = 10.000 mld lei
MPS = delta S / delta Yd = 10.000 / 50.000 = 0,2
MPC = 1 – 0,2 = 0,8
4. Delta I = 80 mld lei, iar c’ = 0,75
Ki = 1 / (1 – c’) = 1 / 0,25 = 4
Delta Y = Ki x delta I = 4 x 80 = 320 mld lei
5. C = 35 + 0,8 x 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru: Y = C + I + G = 35 + 70 + 65 + 0,72Y => Y = 170 + 0,72Y => 0,28Y = 170 => Y = 170 / 0,28 = 4250 / 7 = 607,14
Sold bugetar: T – G = 0,1Y – 65 = 0,1 x 4250 / 7 – 65 = 425 / 7 – 65 = (425 – 455) / 7 = -30 / 7 = -4,29
7.C) Finanțarea deficitului prin împrumuturi interne crește cererea de fonduri pe piața creditului, iar din asta rezultă că rata dobânzii crește.
8. Se compară datoria publică ca procent din PIB în 2020 sau 2021 față de 2019. Statele cu cele mai mari creșteri absolute sunt: Grecia, Cipru, Italia, Spania, Portugalia și Franța. Aceste țări au avut cele mai puternice salturi ale gradului de îndatorare publică pe fondul măsurilor economice anticriză declanșate de pandemie.
Olteanu Laura Maria
Grupa:310B
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, argumentați dacă înclinația medie spre consum este:
a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală
ARGUMENTARE: În modelul keynesist, funcția consumului este: C = a + bY, iar înclinația medie spre consum este:APC = C/Y = a/Y + b.
Pe măsură ce venitul crește, termenul a/Y scade, deci APC este descrescătoare în raport cu venitul. În același timp, deoarece a/Y > 0, rezultă că APC > MPC
Prin urmare, înclinația medie spre consum este descrescătoare și mai mare decât înclinația marginală.
2. . Cât este înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei?
Știm că:
ΔY = 50.000
ΔS = 10.000
Relația:
ΔY = ΔC + ΔS
ΔC = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = ΔC / ΔY = 40.000 / 50.000 = 0,8
MPC = 0,8
3. Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y. Să se determine pragul de ruptură al venitului.
Funcția:
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură → când C = Y
400 + 0,75Y = Y
400 = 0,25Y
Y = 400 / 0,25 = 1600
Pragul de ruptură = 1600
4. Care va fi creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75: d) 320 miliarde lei
Formula:
k = 1 / (1 – MPC)
k = 1 / (1 – 0,75) = 1 / 0,25 = 4
Creșterea venitului:
ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
5.Dacă funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, investițiile planificate sunt 70 mld. lei, cheltuielile guvernului 65 mld., iar taxele sunt exprimate prin funcția T = 0,1Y. Determinați nivelul de echilibru al venitului și arătați care este soldul bugetului statului.
Date:
C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y → Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y
I = 70
G = 65
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28 ≈ 607,14
Sold bugetar:
T = 0,1Y = 60,714
G = 65
Sold = T – G = 60,714 – 65 = –4,286
Deficit bugetar =4,29 mld lei
6. Economisirea este dată de relația S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este PIB-ul. Investițiile sunt 40 mld. u.m. iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: c) 360 mld. u.m.
S = –40 + 0,25Y
I = 40
Ieșiri capital = 10
În echilibru: S = I + ieșiri capital
–40 + 0,25Y = 40 + 10
–40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: c) crească
ARGUMENT: Creșterea cererii de fonduri duce la scumpirea acestora (dobânda).
8. Analizați creșterea datoriilor publice în UE, în contextul crizei pandemice, și indicați care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei.
Criza COVID-19 (2020–2021) a dus la: creșteri masive ale cheltuielilor publice
,scăderi de venituri bugetare,deci creșterea accelerată a datoriei publice
State cu creșteri rapide:
GRECIA-deja nivel ridicat, dar a crescut semnificativ
ITALIA-creștere mare datorită impactului sever al pandemiei
SPANIA-deficit ridicat și măsuri fiscale ample
FRANTA-creștere consistentă a datoriei
ROMANIA-una dintre cele mai rapide creșteri procentuale
Concluzie :
Creșterea datoriilor publice în UE a fost determinată de politicile fiscale expansioniste necesare pentru susținerea economiei în contextul pandemiei. Statele cu dezechilibre structurale sau cu impact sanitar sever au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriei în raport cu 2019.
Borsa Alex, grupa 352, seria A, anul 3
1. În modelul keynesist, înclinația medie spre consum este a)descrescătoare odată cu creșterea venitului, deoarece consumul autonom are o pondere tot mai mică. În același timp, ea este mai mare decât înclinația marginală spre consum.
2. s= ΔS/ΔY=10000/50000=0,2
c=1-s=1-0,2=0,8
c = 0,8
3. C = Y
Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400/0,25 = 1600
4. K=1/(1-c)=1/(1-0,75)=1/0,25=4
ΔY=k* ΔI=4*80=320
5. Y_d = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y
C = 35 + 0,8Y_d = 35 + 0,8 \cdot 0,9Y = 35 + 0,72Y
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170/0,28=607,14
T = 0,1Y = 60,7
Sold = T – G = 60,7 – 65 = -4,3
6. S = I + N
S = 40 + 10 = 50
S = -40 + 0,25Y
-40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 90/0,25 = 360
7. Finanțarea deficitului bugetar prin datorie publică internă duce la creșterea cererii de fonduri de împrumut, ceea ce determină majorarea ratei dobânzii. În consecință, investițiile private pot scădea. Rata dobânzii crește.
8. În timpul pandemiei, statele UE au crescut cheltuielile publice pentru a susține economia, ceea ce a dus la creșterea deficitelor și a datoriilor publice. Cele mai mari creșteri față de 2019 s-au înregistrat în țări precum Italia, Spania, Franța, Grecia și Portugalia.