Lecția 2 – Modelul lui Keynes: venit, consum, economii, investiții
– importanța cererii agregate în macroeconomie: venit, consum și investiții
– limitele modelului economic keynesist: efectul de evicțiune și paradoxul economisirii
TEMA 2
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: joi, 2 aprilie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, argumentați dacă înclinația medie spre consum este: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală; b) constantă și mai mare decît înclinația marginală spre consum; c) egală cu înclinația marginală spre consum; d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decît înclinația marginală; e) nici una din variantele de mai sus.
2. Cât este înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei?
3. Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y. Să se determine pragul de ruptură al venitului.
4. Care va fi creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75: a) 150 miliarde lei; b) 240 miliarde lei; c) 190 miliarde lei; d) 320 miliarde lei; e) 1050 miliarde lei.
5. Dacă funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, investițiile planificate sunt 70 mld. lei, cheltuielile guvernului 65 mld., iar taxele sunt exprimate prin funcția T = 0,1Y. Determinați nivelul de echilibru al venitului și arătați care este soldul bugetului statului.
6. Economisirea este dată de relația S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este PIB-ul. Investițiile sunt 40 mld. u.m. iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: a) 160 mld. u.m.; b) 200 mld. u.m.; c) 360 mld. u.m.; d) 400 mld. u.m.; e) 500 mld. u.m..
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: a) fie inferioară ratei șomajului; b) nu se modifice; c) crească; d) scadă; e) fie superioară ratei șomajului. Argumentați răspunsul!
8. Analizați creșterea datoriilor publice în UE, în contextul crizei pandemice, și indicați care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei.
Grupa 305 A
1. Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală.
Explicație: Înclinația medie spre consum se calculează ca raportul consum / venit. Pentru că volumul consumului adună consumul autonom și pe cel indus, formula ei se poate scrie și ca (consum autonom / venit) + înclinația marginală. Când venitul este în creștere, partea de (consum autonom / venit) devine din ce în ce mai mică, trăgând în jos și înclinația medie. Tot din această relație se vede clar că înclinația medie este mereu peste nivelul celei marginale.
2. Răspuns: 0,8:
Prima dată aflăm înclinația marginală spre economisire, adică împărțim variația economiilor la variația venitului: 10.000 / 50.000 = 0,2. Știm clar că înclinația marginală spre consum adunată cu cea spre economisire fac mereu 1. Așadar, înclinația marginală spre consum este 1 – 0,2 = 0,8.
3. Răspuns: 1600
Pragul de ruptură apare acolo unde tot venitul se duce pe consum, deci C = Y (iar economiile sunt zero). Punem Y în loc de C în ecuație și avem: Y = 400 + 0,75 * Y. Mutăm termenii cu Y pe stânga: Y – 0,75 * Y = 400, adică 0,25 * Y = 400. Pentru a-l afla pe Y facem calculul 400 / 0,25 și obținem 1600.
4. Răspuns corect: d) 320 miliarde lei
Pentru început trebuie să găsim multiplicatorul investițiilor, care are formula 1 / înclinația marginală spre economisire. Din moment ce înclinația marginală spre consum e 0,75, restul până la 1 (adică 0,25) e economisirea. Multiplicatorul este 1 / 0,25 = 4. Sporul de venit îl calculăm astfel: 80 * 4 = 320 miliarde lei.
5. Răspuns: Venitul de echilibru ajunge la aprox. 607,14 mld. lei, iar la buget avem un deficit de 4,28 mld. lei.
La echilibru avem ecuația Y = C + I + G. Consumul e legat de venitul rămas după taxe. Taxele fiind 0,1 * Y, venitul disponibil va fi 0,9 * Y. Băgăm asta în ecuația consumului: C = 35 + 0,8 * (0,9 * Y) = 35 + 0,72 * Y. Acum reconstruim ecuația mare: Y = 35 + 0,72 * Y + 70 + 65. Separăm Y: 0,28 * Y = 170. De aici, Y este 170 / 0,28 = 607,14. Pentru buget, scădem cheltuielile din încasările din taxe. Taxele înseamnă 0,1 * 607,14 = 60,71. Scădem cheltuielile de 65 și ne dă 60,71 – 65 = -4,28 mld. lei (rezultat negativ, deci deficit).
6. Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
Din componentele cererii se deduce că totalul economiilor trebuie să acopere investițiile și ieșirile nete de capital. Deci, Economii = 40 + 10 = 50. Introducem suma de 50 în ecuația economisirii: 50 = -40 + 0,25 * Y. Trecem -40 pe stânga cu semn schimbat și avem 90 = 0,25 * Y. Y va fi rezultatul împărțirii 90 / 0,25, adică 360.
7. Răspuns corect: c) crească
Când un guvern se împrumută de pe piața internă pentru a-și acoperi „găurile” din buget, el intră în competiție directă cu sectorul privat pentru aceiași bani. Această presiune și cerere mai mare pentru credite duce inevitabil la scumpirea banilor, adică la majorarea ratei dobânzii (lucru cunoscut și sub denumirea de efect de evicțiune).
8. În timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 în anul 2020, țările din Uniunea Europeană s-au împrumutat enorm pentru a putea susține măsurile de sănătate publică și a salva economia, ceea ce a dus la o explozie generală a datoriei publice. Cele mai abrupte creșteri ale raportului datorie / PIB, comparativ cu nivelurile din 2019, au fost raportate de statele cu probleme fiscale vechi, topul fiind condus la mare distanță de Grecia, urmată de Italia, Spania și Cipru.
Gurea Elena Diana
306B
1.Răspuns: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
În modelul keynesist, funcția consumului este:
C=Ca+c′Y
C/Y=Ca/Y+c′
Rezultă că
pe măsură ce venitul 𝑌 crește, termenul 𝐶𝑎/𝑌 scade;
deci înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul;
𝐶𝑎/𝑌>0 rezultă că înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală spre consum.
2.ΔYd=50.000,ΔS=10.000
MPS=ΔS/ΔYd=10.000/50.000=0,2
MPC+MPS=1
MPC=1−0,2=0,8
Răspuns: înclinația marginală spre consum este 0,8.
3.C=400+0,75Y
C=Y
400+0,75Y=Y
400=0,25Y
Y=400/0.25=1600
Răspuns: pragul de ruptură al venitului este 1600.
4.Se dă:
ΔI=80,c′=0,75
Multiplicatorul investițiilor este:
k=1/1−c′=1/1−0,751=1/0,25=4
Creșterea venitului este:
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320
Răspuns: d) 320 miliarde lei.
5.
C=35+0,8Yd,I=70,G=65,T=0,1Y
Venitul disponibil este:
Yd=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y
Deci funcția consumului devine:
C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
În echilibru:
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14
Nivelul de echilibru al venitului:
Y∗=607,14 mld. lei
T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,71
Soldul bugetului:SB=T−G=60,71−65=−4,29
Răspuns:
venitul de echilibru este 607,14 mld. lei;
bugetul statului înregistrează deficit bugetar de 4,29 mld. lei.
6.
S=−40+0,25Y,I=40
ieșiri nete de capital=10
S=I+NCO
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=90/0,25=360
Răspuns c) 360 mld. u.m.
7.
Statul se împrumută pe piața internă
Crește cererea de fonduri
Apare presiune asupra dobânzii
Rezultat: dobânda crește
Răspuns: c) crească.
8. Creșterea datoriilor publice în Uniunea Europeană în perioada pandemiei a fost determinată de majorarea cheltuielilor publice și scăderea veniturilor bugetare, pe fondul crizei economice generate de COVID-19. Statele au intervenit pentru susținerea sistemelor de sănătate, a firmelor și a populației, ceea ce a dus la creșterea deficitelor și a datoriei publice.
Țări precum Italia, Spania și Franța au atins niveluri foarte ridicate ale datoriei, iar state ca România și Ungaria au înregistrat creșteri rapide față de 2019.
Grupa 305, seria A
1.Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală.
Înclinația medie spre consum reprezintă raportul dintre consum și venit. Deoarece consumul este format din consum autonom și consum indus, rata consumului devine suma dintre (consumul autonom împărțit la venit) și înclinația marginală. Atunci când venitul crește, ponderea consumului autonom în venit scade, reducând astfel înclinația medie spre consum. Din această structură rezultă matematic și că înclinația medie este întotdeauna mai mare decât cea marginală.
2. Răspuns: 0,8
Rezolvare: Mai întâi aflăm înclinația marginală spre economisire, care este raportul dintre variația economiilor și variația venitului, adică 10.000 împărțit la 50.000, rezultând 0,2. Suma dintre înclinația marginală spre consum și cea spre economisire este mereu 1. Prin urmare, înclinația marginală spre consum se calculează scăzând 0,2 din 1, adică 0,8.
3. Răspuns: 1600
Rezolvare: Pragul de ruptură al venitului este punctul în care întregul venit este consumat, adică C = Y (iar economisirea este zero). Înlocuim C cu Y în funcția consumului: Y = 400 + 0,75 * Y. Trecem termenul cu Y în partea stângă: Y – 0,75 * Y = 400. Rezultă 0,25 * Y = 400, de unde aflăm Y prin împărțirea lui 400 la 0,25. Astfel, Y = 1600.
4. Răspuns corect: d) 320 miliarde lei
Rezolvare: Mai întâi trebuie aflat multiplicatorul investițiilor, care se calculează ca 1 împărțit la înclinația marginală spre economisire. Cum înclinația marginală spre consum este 0,75, cea spre economisire va fi 1 – 0,75 = 0,25. Multiplicatorul este 1 împărțit la 0,25, adică 4. Creșterea totală a venitului se obține înmulțind sporul investițional cu multiplicatorul obținut: 80 * 4 = 320 miliarde lei.
5. Nivelul de echilibru al venitului este de aproximativ 607,14 mld. lei, iar soldul bugetului înregistrează un deficit de 4,28 mld. lei.
Condiția de echilibru este Venit = Consum + Investiții + Cheltuieli (Y = C + I + G). Consumul depinde de venitul disponibil (venit minus taxe).
Taxele sunt 0,1 * Y, deci venitul disponibil este Y – 0,1 * Y = 0,9 * Y.
Funcția consumului devine C = 35 + 0,8 * (0,9 * Y), adică C = 35 + 0,72 * Y. Ecuația de echilibru va fi: Y = 35 + 0,72 * Y + 70 + 65. Prin urmare, Y – 0,72 * Y = 170, adică 0,28 * Y = 170. Venitul va fi 170 împărțit la 0,28, adică aproximativ 607,14 mld. lei.
Soldul bugetar reprezintă diferența dintre încasările din taxe și cheltuielile statului. Încasările din taxe sunt 0,1 * 607,14 = 60,71 mld. lei. Soldul bugetului va fi 60,71 – 65 = -4,28 mld. lei. Fiind negativ, rezultă un deficit bugetar.
6. Răspuns corect: c) 360 mld. u.m. Rezolvare: Din structura venitului și din cererea agregată rezultă că economiile susțin investițiile și ieșirile nete de capital. Prin urmare: Economii = Investiții + Ieșiri nete de capital.
Economii = 40 + 10 = 50. Înlocuim valoarea economiilor (50) în ecuația inițială: 50 = -40 + 0,25 * Y. Mutăm 40 în partea stângă: 50 + 40 = 0,25 * Y, adică 90 = 0,25 * Y.
Y se calculează împărțind 90 la 0,25, de unde obținem Y = 360.
7. Răspuns corect: c) crească
Argumentare: Când guvernul alege să își acopere deficitul bugetar prin datorie publică internă, statul împrumută bani de pe piața financiară locală. Astfel, cererea de fonduri din partea sectorului public se suprapune peste nevoia de creditare a sectorului privat. Această creștere a cererii de capital duce la scumpirea prețului banilor, adică la creșterea ratei dobânzii (mecanism cunoscut și sub numele de efect de evicțiune).
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul crizei pandemice În contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 în 2020, statele Uniunii Europene s-au împrumutat masiv pentru a susține sistemele sanitare și economiile afectate de restricții, generând o creștere generalizată a datoriei publice. Comparativ cu situația din 2019, cele mai rapide și semnificative creșteri ale gradului de îndatorare s-au înregistrat în țări precum Grecia, Italia, Spania și Cipru.
Negoita Ioana
309B
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Atât înclinaţia marginală spre consum cât şi înclinaţia medie sunt mărimi pozitive şi subunitare. De asemenea, relaţia ce se manifestă între acestea respectă corelaţiile existente în matematică în general între o mărime marginală şi o mărime medie.
Între venit şi rata consumului se manifestă o relaţie inversă: orice creştere a venitului antrenează o creştere a consumului, însă într-o mai mică măsură decât creşterea venitului, ceea ce face ca rata consumului să scadă.
2. ΔY=50000
ΔS=10000
c’=?
s’=ΔS/ΔY= 10000/50000=1/5=0,2
c’+s’=1
c’+0,2=1
c’=0,8
3. C = 400 + 0,75Y.
Pragul de ruptură: când C = Y
400 + 0,75Y=Y
0,75Y-Y=-400
-0,25Y=-400
Y=1600
4. ΔI = 80 mld. Lei
c’ = 0,75,iar s’ = 0,25.
Ki=1/s’=Δy/ΔI
Ki=1/0,25=4
ΔY=Ki x ΔI
ΔY=4 X 80 =320 mld.
d) 320 miliarde lei;
5. C = 35 + 0,8Yd
Ip = 70;
G = 65;
T = 0,1Y
Y=C+I+G
Y=35+0,8Yd +70+65
Y=170+0,8(Y-T)
Y=170+0,8(Y-0,1)
Y=170+0,8 x 0,9y
Y=170+0.72y
Y-0,72y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28
=607,14
Soldul bugetar (T – G):
T = 0,1 x 607,14 = 60,714 mld. lei.
SB = 60,714 – 65 = -4,286 mld. lei (deficit bugetar).
6. S = -40 + 0,25Y
Date:
S = −40 + 0,25Y
I = 40
ieșiri capital = 10
S = I + ieșiri nete
S = 40 + 10 = 50
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
c) 360 mld. u.m.
7. c)crească
Atunci când guvernul se împrumută în vederea acoperirii deficitului bugetar, efectul direct care se va manifesta pe piaţa creditului va fi creşterea ratei dobânzi.O cerere de credit mai mare se transferă într-un nivel mai mare al ratei dobânzii .Acest fenomen este cunoscut sub numele de efect de evicțiune.
8. Criza pandemică din 2020 a determinat cea mai bruscă creștere a datoriilor publice din istoria recentă a UE: raportul datorie/PIB în zona euro a sărit de la 83,9% în 2019 la 98,0% în 2020, iar la nivelul întregii UE de la 77,5% la 90,7% , pe fondul cheltuielilor masive pentru sprijinirea economiilor naționale. Cele mai rapide creșteri față de 2019 s-au înregistrat în statele deja vulnerabile: Spania a acumulat cu 26,3 puncte procentuale mai mult, plasându-se printre cele mai afectate, în timp ce media UE s-a situat la circa 12,9 puncte procentuale , iar Grecia a atins cel mai ridicat nivel din bloc, de 205,6% din PIB , urmată de Italia și Franța, ale căror deficite structurale nu au revenit nici în 2023 la nivelurile prepandemice.
Musat Vanesa 306B
1.Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
În modelul keynesist, funcția consumului este:
C=Ca+c′Y unde 𝐶𝑎 este consumul autonom, iar 𝑐′ este înclinația marginală spre consum.
Înclinația medie spre consum este: C/Y=Ca/Y+c′
Rezultă că:
pe măsură ce venitul 𝑌 crește, termenul 𝐶𝑎/𝑌 scade;
deci înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul;
fiindcă 𝐶𝑎/𝑌>0 rezultă că înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală spre consum.
2.ΔYd=50.000,ΔS=10.000
MPS=ΔS/ΔYd=10.000/50.000=0,2
MPC+MPS=1
MPC=1−0,2=0,8
Răspuns: înclinația marginală spre consum este 0,8.
3.Se dă: C=400+0,75Y
Pragul de ruptură al venitului este acel nivel al venitului pentru care: C=Y
Așadar:
400+0,75Y=Y
400=0,25Y
Y=400/0.25=1600
Răspuns: pragul de ruptură al venitului este 1600.
4.Se dă:
ΔI=80,c′=0,75
Multiplicatorul investițiilor este:
k=1/1−c′=1/1−0,751=1/0,25=4
Creșterea venitului este:
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
5.Se dă:
C=35+0,8Yd,I=70,G=65,T=0,1Y
Venitul disponibil este:
Yd=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y
Deci funcția consumului devine:
C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
În echilibru:
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14
Nivelul de echilibru al venitului:
Y∗=607,14 mld. lei
Acum calculăm taxele: T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,71
Soldul bugetului:SB=T−G=60,71−65=−4,29
Răspuns:
venitul de echilibru este 607,14 mld. lei;
bugetul statului înregistrează deficit bugetar de 4,29 mld. lei.
6.Se dă:
S=−40+0,25Y,I=40,ieșiri nete de capital=10
Dacă rezervele valutare rămân constante, economisirea finanțează investițiile interne și ieșirile nete de capital:
S=I+NCO
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=90/0,25=360
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
7. Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă a creditului. Astfel, cererea de fonduri de împrumut crește. În aceste condiții apare presiune de creștere asupra ratei dobânzii.
În logica modelului keynesist și a efectului de evicțiune, creșterea împrumuturilor statului reduce resursele disponibile pentru investițiile private. De aceea, investițiile private sunt „evinse”, iar rata dobânzii tinde să crească.
Răspuns corect: c) crească.
Argument: deficitul finanțat prin împrumut intern produce efect de evicțiune, adică reduce investițiile private și împinge rata dobânzii în sus.
8.În contextul pandemiei, datoriile publice din UE au crescut semnificativ din cauza majorării cheltuielilor guvernamentale (sprijin pentru economie, sănătate) și a scăderii PIB-ului, care a afectat veniturile bugetare și echilibrul finanțelor publice.
Cele mai rapide creșteri ale datoriei publice față de 2019 s-au înregistrat în state precum Grecia, Cipru, Spania, Italia și Portugalia. Aceste economii au fost puternic afectate de criză și au recurs la împrumuturi masive pentru susținerea activității economice și protejarea locurilor de muncă, dar și pentru finanțarea sistemelor de sănătate.
Concluzie: pandemia a dus la o creștere generalizată a datoriei publice în UE, cele mai afectate fiind statele din sudul Europei, unde dezechilibrele economice erau deja mai pronunțate înainte de criză și capacitatea de reacție fiscală mai limitată.
Ivan Iulian-Vasile
Grupa:307
Seria:B
1.a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală
C=Ca+c′Y
C/Y=Ca/Y+c′
Ca/Y scade cand Y creste
C/Y este descrescatoare
C/Y>c′
2.ΔY=ΔC+ΔS
ΔC=ΔY−ΔS
ΔC=50.000−10.000=40.000
c′=ΔC/ ΔY=40.000/50.000=0.8
3.C=400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
0,25Y=400
Y=1600
4.k=1/1-c′
k=1/1-0.75=4
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320
5.Yd=Y−T
T=0,1Y
Yd=0,9Y
C=35+0,8Yd
C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=35+0,72Y+70+65
0,28Y=170
Y=607,14
T=0,1Y=60,714
T−G=60,714−65=−4,286
6. S=I+E
S=40+10=50
S=−40+0,25Y
50=−40+0,25Y
0,25Y=90
Y=360
7. c) crească
Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile statului sunt mai mari decât veniturile, ceea ce obligă statul să se împrumute. Astfel, crește cererea de fonduri pe piață, iar în condițiile unor resurse limitate, rata dobânzii crește. Această situație duce și la reducerea investițiilor private.
8. În contextul crizei pandemice, datoriile publice în UE au crescut rapid din cauza majorării cheltuielilor publice pentru sănătate și sprijin economic G și a scăderii veniturilor bugetare T . Aceasta a dus la deficite bugetare semnificative, ceea ce a determinat creșterea datoriei publice în raport cu PIB.
Cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice față de 2019 s-au înregistrat în: România, Ungaria, Grecia, Italia și Spania.
Gherghescu Larisa-Gabriela, 306B
Rezolvare:
1.Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
În modelul keynesist, funcția consumului este:
C=Ca+c′Y unde 𝐶𝑎 este consumul autonom, iar 𝑐′ este înclinația marginală spre consum.
Înclinația medie spre consum este: C/Y=Ca/Y+c′
Rezultă că:
pe măsură ce venitul 𝑌 crește, termenul 𝐶𝑎/𝑌 scade;
deci înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul;
fiindcă 𝐶𝑎/𝑌>0 rezultă că înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală spre consum.
2.ΔYd=50.000,ΔS=10.000
MPS=ΔS/ΔYd=10.000/50.000=0,2
MPC+MPS=1
MPC=1−0,2=0,8
Răspuns: înclinația marginală spre consum este 0,8.
3.Se dă: C=400+0,75Y
Pragul de ruptură al venitului este acel nivel al venitului pentru care: C=Y
Așadar:
400+0,75Y=Y
400=0,25Y
Y=400/0.25=1600
Răspuns: pragul de ruptură al venitului este 1600.
4.Se dă:
ΔI=80,c′=0,75
Multiplicatorul investițiilor este:
k=1/1−c′=1/1−0,751=1/0,25=4
Creșterea venitului este:
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
5.Se dă:
C=35+0,8Yd,I=70,G=65,T=0,1Y
Venitul disponibil este:
Yd=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y
Deci funcția consumului devine:
C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
În echilibru:
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14
Nivelul de echilibru al venitului:
Y∗=607,14 mld. lei
Acum calculăm taxele: T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,71
Soldul bugetului:SB=T−G=60,71−65=−4,29
Răspuns:
venitul de echilibru este 607,14 mld. lei;
bugetul statului înregistrează deficit bugetar de 4,29 mld. lei.
6.Se dă:
S=−40+0,25Y,I=40,ieșiri nete de capital=10
Dacă rezervele valutare rămân constante, economisirea finanțează investițiile interne și ieșirile nete de capital:
S=I+NCO
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=90/0,25=360
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
7. Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă a creditului. Astfel, cererea de fonduri de împrumut crește. În aceste condiții apare presiune de creștere asupra ratei dobânzii.
În logica modelului keynesist și a efectului de evicțiune, creșterea împrumuturilor statului reduce resursele disponibile pentru investițiile private. De aceea, investițiile private sunt „evinse”, iar rata dobânzii tinde să crească.
Răspuns corect: c) crească.
Argument: deficitul finanțat prin împrumut intern produce efect de evicțiune, adică reduce investițiile private și împinge rata dobânzii în sus.
8.În contextul pandemiei, datoriile publice din UE au crescut semnificativ din cauza majorării cheltuielilor guvernamentale (sprijin pentru economie, sănătate) și a scăderii PIB-ului, care a afectat veniturile bugetare și echilibrul finanțelor publice.
Cele mai rapide creșteri ale datoriei publice față de 2019 s-au înregistrat în state precum Grecia, Cipru, Spania, Italia și Portugalia. Aceste economii au fost puternic afectate de criză și au recurs la împrumuturi masive pentru susținerea activității economice și protejarea locurilor de muncă, dar și pentru finanțarea sistemelor de sănătate.
Concluzie: pandemia a dus la o creștere generalizată a datoriei publice în UE, cele mai afectate fiind statele din sudul Europei, unde dezechilibrele economice erau deja mai pronunțate înainte de criză și capacitatea de reacție fiscală mai limitată.
Bileanu Alexia Cristiana
Seria A, grupa 302
1.
Răspunsul corect este a. În modelul keynesist, pe măsură ce venitul crește, oamenii cheltuiesc o proporție tot mai mică din venitul lor total, ceea ce face ca înclinația medie să fie descrescătoare. Totodată, aceasta rămâne mereu mai mare decât înclinația marginală deoarece consumul total include și o componentă autonomă (minimul necesar traiului), care menține media cheltuielilor deasupra fracțiunii stricte din ultima unitate de venit câștigată.
2.
Delta Y = 50.000
Delta S = 10.000
Delta C = delta Y – delta S = 40.000
Înclinația marginală = Delta C/delta Y = 40.000/50.000 = 0,8
3.
Y=C
Y=400 + 0,75y
Y – 0,75y = 400
0,25y = 400
Y = 400/0,25 = 1.600
4.
Răspunsul corect este d) 320 miliarde lei.
Înclinația = 0,75delta I = 80
K = 1/1-inclinatie = 1/1-0,75 = 1/0,25 = 4
Delta Y = K x delta I delta Y = 4 x 80 = 320
Constantin Alissia
Grupa 304
Seria A
1. Înclinația medie spre consum (APC)
Funcția consumului keynesist:
C = a + bY, unde:
a = consum autonom
b = înclinația marginală spre consum (MPC)
APC = C / Y = (a + bY) / Y = a/Y + b
Pe măsură ce venitul Y crește:
a/Y scade
deci APC scade
iar APC > MPC (deoarece a/Y > 0)
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Calcul MPC
ΔYd = 50.000
ΔS = 10.000
MPC + MPS = 1
MPS = ΔS / ΔY = 10.000 / 50.000 = 0,2
MPC = 1 − 0,2 = 0,8
Răspuns: MPC = 0,8
3. Pragul de ruptură
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură: C = Y
Y = 400 + 0,75Y
Y − 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400 / 0,25 = 1600
Răspuns: Y = 1600
4. Multiplicatorul investițional
k = 1 / (1 − MPC)
k = 1 / (1 − 0,75) = 1 / 0,25 = 4
Creșterea venitului:
ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei
5. Venitul de echilibru + buget
C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y
Yd = Y − T = 0,9Y
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y − 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28 ≈ 607,14
Sold bugetar:
T = 0,1Y = 60,714
G = 65
Sold = T − G = 60,714 − 65 = −4,286
Bugetul este în deficit (~4,29 mld.)
6. Determinarea PIB
S = −40 + 0,25Y
I = 40
ieșiri capital = 10
În echilibru:
S = I + ieșiri
−40 + 0,25Y = 40 + 10
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
7. Deficit bugetar și dobânzi
Dacă deficitul se finanțează prin împrumut intern:
statul concurează cu sectorul privat pentru fonduri
crește cererea de bani
⇒ crește rata dobânzii
fenomenul se numește crowding out
Răspuns corect: c) crește
8. Datoria publică în UE după pandemie
În timpul crizei COVID-19:
statele au crescut cheltuielile (sănătate, sprijin economic)
veniturile fiscale au scăzut
rezultatul: explozie a datoriei publice
Țări cu creșteri rapide (față de 2019):
Grecia – deja foarte îndatorată, creștere accentuată
Italia – datorie mare + creștere rapidă
Spania– impact economic sever
Franța – creștere semnificativă
toate statele UE au înregistrat creșteri ale datoriei
cele mai rapide creșteri au fost în economiile deja vulnerabile sau puternic afectate de pandemie.
1) a)
2)
c’ = ΔC / ΔY = ΔC / ΔVd = 40.000 / 50.000 = 0,8
ΔVd = ΔC + ΔS
ΔVd = 50.000 mld lei
ΔS = 10.000 mld lei
⇒ ΔC = ΔVd − ΔS = 50.000 − 10.000 = 40.000
3)
C = Y
C = 400 + 0,75Y
400 + 0,75Y = Y
⇒ 400 = Y − 0,75Y
⇒ 400 = 0,25Y
⇒ Y = 400 / 0,25 = 1600
4) multiplicatorul investiției
k = 1 / (1 − c’) = 1 / (1 − 0,75) = 4
ΔY = k · ΔI
⇒ ΔY = 4 · 80 = 320
5)
Yd = C + I + G
C = 35 + 0,8Vd
I = 70
G = 65
Yd = Y − T
⇒ Yd = Yd − 0,1Yd = 0,9Yd
Yd = [35 + 0,8(0,9Yd)] + 70 + 65
Yd = 35 + 0,72Yd + 135
Yd − 0,72Yd = 170
0,28Yd = 170
⇒ Yd = 170 / 0,28 ≈ 607,14
SB = T − G
T = 0,1 × 607,14 = 60,714 mld lei
SB = 60,714 − 65 = −4,286 mld lei
Yd = 600
⇒ T = 0,1 × 600 = 60
SB = 60 − 65 = −5 mld lei
6)
S = I + NCO
S = −40 + 0,25Y
I = 40 mld lei
NCO = 10 mld lei
S = 40 + 10 = 50 mld lei
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
⇒ Y = 90 / 0,25 = 360 mld u.m.
PIB = 360 (varianta c)
Ioan Cristian
306B
Rezolvare:
1.Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
În modelul keynesist, funcția consumului este:
C=Ca+c′Y unde 𝐶𝑎 este consumul autonom, iar 𝑐′ este înclinația marginală spre consum.
Înclinația medie spre consum este: C/Y=Ca/Y+c′
Rezultă că:
pe măsură ce venitul 𝑌 crește, termenul 𝐶𝑎/𝑌 scade;
deci înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul;
fiindcă 𝐶𝑎/𝑌>0 rezultă că înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală spre consum.
2.ΔYd=50.000,ΔS=10.000
MPS=ΔS/ΔYd=10.000/50.000=0,2
MPC+MPS=1
MPC=1−0,2=0,8
Răspuns: înclinația marginală spre consum este 0,8.
3.Se dă: C=400+0,75Y
Pragul de ruptură al venitului este acel nivel al venitului pentru care: C=Y
Așadar:
400+0,75Y=Y
400=0,25Y
Y=400/0.25=1600
Răspuns: pragul de ruptură al venitului este 1600.
4.Se dă:
ΔI=80,c′=0,75
Multiplicatorul investițiilor este:
k=1/1−c′=1/1−0,751=1/0,25=4
Creșterea venitului este:
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
5.Se dă:
C=35+0,8Yd,I=70,G=65,T=0,1Y
Venitul disponibil este:
Yd=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y
Deci funcția consumului devine:
C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
În echilibru:
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14
Nivelul de echilibru al venitului:
Y∗=607,14 mld. lei
Acum calculăm taxele: T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,71
Soldul bugetului:SB=T−G=60,71−65=−4,29
Răspuns:
venitul de echilibru este 607,14 mld. lei;
bugetul statului înregistrează deficit bugetar de 4,29 mld. lei.
6.Se dă:
S=−40+0,25Y,I=40,ieșiri nete de capital=10
Dacă rezervele valutare rămân constante, economisirea finanțează investițiile interne și ieșirile nete de capital:
S=I+NCO
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=90/0,25=360
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
7. Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă a creditului. Astfel, cererea de fonduri de împrumut crește. În aceste condiții apare presiune de creștere asupra ratei dobânzii.
În logica modelului keynesist și a efectului de evicțiune, creșterea împrumuturilor statului reduce resursele disponibile pentru investițiile private. De aceea, investițiile private sunt „evinse”, iar rata dobânzii tinde să crească.
Răspuns corect: c) crească.
Argument: deficitul finanțat prin împrumut intern produce efect de evicțiune, adică reduce investițiile private și împinge rata dobânzii în sus.
8.În contextul pandemiei, datoriile publice din UE au crescut semnificativ din cauza majorării cheltuielilor guvernamentale (sprijin pentru economie, sănătate) și a scăderii PIB-ului, care a afectat veniturile bugetare și echilibrul finanțelor publice.
Cele mai rapide creșteri ale datoriei publice față de 2019 s-au înregistrat în state precum Grecia, Cipru, Spania, Italia și Portugalia. Aceste economii au fost puternic afectate de criză și au recurs la împrumuturi masive pentru susținerea activității economice și protejarea locurilor de muncă, dar și pentru finanțarea sistemelor de sănătate.
Concluzie: pandemia a dus la o creștere generalizată a datoriei publice în UE, cele mai afectate fiind statele din sudul Europei, unde dezechilibrele economice erau deja mai pronunțate înainte de criză și capacitatea de reacție fiscală mai limitată.
Braila Giorgian Milagro 302 A
1. Înclinația medie spre consum
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Argumentare: În teoria lui Keynes, funcția consumului este $C=Ca+c’Y$.
Rata consumului (sau înclinația medie spre consum, notată cu $c$) se calculează ca raport între consum și venit: $c=\frac{C}{Y}$.
Înlocuind funcția, obținem $c=\frac{Ca}{Y}+c’$.
Deoarece consumul autonom ($Ca$) are mereu o valoare pozitivă, fracția $\frac{Ca}{Y}$ este de asemenea pozitivă, deci rata consumului ($c$) va fi întotdeauna mai mare decât înclinația marginală ($c’$).
Mai mult, pe măsură ce venitul ($Y$) crește, ponderea $\frac{Ca}{Y}$ scade matematic, determinând scăderea ratei consumului.
2. Înclinația marginală spre consum
Rezolvare:
Orice variație a venitului ($\Delta Y$) se distribuie între variația consumului ($\Delta C$) și variația economiilor ($\Delta S$).
Înclinația marginală spre economisire ($s’$) se determină cu formula $s’=\frac{\Delta S}{\Delta Y}$. Având $\Delta Y =$ 50.000 mld. lei și $\Delta S =$ 10.000 mld. lei, calculăm $s’ = \frac{10.000}{50.000} = 0,2$.
În matematicile keynesiste, între mărimea marginală spre consum și cea spre economisire există relația de bază $c’+s’=1$.
Prin urmare, $c’ = 1 – 0,2 = 0,8$.
Răspuns final: Înclinația marginală spre consum este 0,8.
3. Pragul de ruptură al venitului
Rezolvare:
Pragul de ruptură al venitului ($Yr$) reprezintă acel nivel în care venitul obținut se transformă în totalitate în consum, caz în care ecuația devine $C=Y$.
Prin egalarea funcției de consum cu venitul obținem:
$Y = 400 + 0,75Y$
$Y – 0,75Y = 400$
$0,25Y = 400$
$Y = 1600$
Răspuns final: Pragul de ruptură este 1600.
4. Multiplicatorul investițiilor și creșterea venitului
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
Rezolvare:
Variația venitului sub influența unei investiții se obține folosind principiul multiplicatorului investițiilor ($Ki$), a cărui formulă este $Ki=\frac{1}{s’}$.
Dacă înclinația marginală spre consum este $c’=0,75$, deducem că $s’ = 1 – 0,75 = 0,25$.
$Ki = \frac{1}{0,25} = 4$.
Creșterea venitului va fi $\Delta Y = Ki \cdot \Delta I$.
$\Delta Y = 4 \cdot 80 = 320$ miliarde lei.
5. Echilibrul venitului și soldul bugetului
Rezolvare:
Condiția de echilibru într-o economie cu sector guvernamental este $Y=C+Ip+G$.
Venitul disponibil ($Yd$) ia în calcul taxele ($T$), așadar $Yd=Y-T$.
$T = 0,1Y$, deci $Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y$.
Aducem funcția consumului în ecuație: $C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y$.
Substituim toate elementele în formula de echilibru a venitului:
$Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65$
$Y = 170 + 0,72Y$
$0,28Y = 170$
$Y = \frac{170}{0,28} \approx 607,14$ mld. lei.
Soldul bugetului statului reprezintă diferența dintre încasările din taxe și cheltuielile publice ($T – G$).
$T = 0,1 \cdot 607,14 = 60,714$ mld. lei.
Sold bugetar = $60,714 – 65 = -4,286$ mld. lei.
Răspuns final: Nivelul de echilibru al venitului este de 607,14 mld. lei, iar bugetul prezintă un deficit de 4,286 mld. lei.
6. Economie deschisă și PIB la echilibru
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
Rezolvare:
Într-un model de echilibru cu sector extern, resursele economisite în interior ($S$) trebuie să asigure finanțarea pentru suma investițiilor ($I$) și a ieșirilor nete de capital ($En$). Condiția devine $S = I + En$.
Introducem datele problemei în egalitate:
$-40 + 0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 50$
$Y = 200$
Atenție, la rezolvarea inițială a existat o eroare matematică în raționamentul din fundal pe care am corectat-o aici. $-40$ mutat peste egal devine $+40$, deci avem $0,25Y = 50 + 40 = 90$, de unde $Y = 360$.
7. Datoria publică internă și dobânda
Răspuns corect: c) crească.
Argumentare: Atunci când un stat utilizează datoria publică internă pentru a acoperi un deficit bugetar masiv, acesta devine un debitor redutabil care absoarbe o mare parte din fondurile disponibile pe piața financiară internă. Această cerere adițională de credite se adaugă la cererea deja existentă din sectorul privat, generând presiune. Conform principiilor clasice ale cererii și ofertei, creșterea cererii de credit atrage inevitabil după sine majorarea prețului acestuia, deci rata dobânzii va crește. Acest proces dă naștere fenomenului cunoscut sub numele de „efect de evicțiune” (crowding-out), statul sufocând sau scumpind practic accesul mediului privat la finanțarea investițiilor.
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul pandemiei
Pandemia de COVID-19 a exercitat presiuni extraordinare asupra bugetelor țărilor din Uniunea Europeană, provocând creșteri record ale deficitelor și ale datoriilor publice. Pe de o parte, statele membre au fost nevoite să declanșeze pachete masive de cheltuieli guvernamentale destinate susținerii sistemului medical, șomajului tehnic și subvenționării companiilor restricționate. Pe de altă parte, încasările fiscale s-au prăbușit natural pe fondul contracției economice (scăderea PIB-ului general în 2020).
Ca impact general, media datoriilor publice în Uniunea Europeană a „sărit” de la nivelul de aproximativ 77,5% din PIB la finele anului 2019, trecând rapid de borna de 90% din PIB până la sfârșitul anului 2020.
Potrivit datelor oficiale furnizate de Eurostat, țările care au înregistrat cele mai alerte și substanțiale avansuri ale indicatorului datorie guvernamentală (exprimate ca pondere procentuală în PIB între 2019 și 2020) au fost statele cu o expunere semnificativă la sectoarele închise complet (precum HoReCa/turism):
Grecia: a înregistrat cea mai mare prăpastie din Uniune, adăugând un plus de peste 25 de puncte procentuale.
Spania: o creștere uluitoare de aproximativ 24,5 puncte procentuale.
Cipru: o majorare abruptă de aproape 24,2 puncte procentuale.
Italia și Franța le-au urmat îndeaproape, raportând la rândul lor sporuri spectaculoase de peste 21, respectiv 18 puncte procentuale într-un singur an.
Nentu Alexandra Andreea
Seria A grupa 304
1. Înclinația medie spre consum (APC)
Funcția consumului keynesist:
C = a + bY, unde:
a = consum autonom
b = înclinația marginală spre consum (MPC)
APC = C / Y = (a + bY) / Y = a/Y + b
Pe măsură ce venitul Y crește:
a/Y scade
deci APC scade
iar APC > MPC (deoarece a/Y > 0)
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Calcul MPC
ΔYd = 50.000
ΔS = 10.000
MPC + MPS = 1
MPS = ΔS / ΔY = 10.000 / 50.000 = 0,2
MPC = 1 − 0,2 = 0,8
Răspuns: MPC = 0,8
3. Pragul de ruptură
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură: C = Y
Y = 400 + 0,75Y
Y − 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400 / 0,25 = 1600
Răspuns: Y = 1600
4. Multiplicatorul investițional
k = 1 / (1 − MPC)
k = 1 / (1 − 0,75) = 1 / 0,25 = 4
Creșterea venitului:
ΔY = k × ΔI = 4 × 80 = 320
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei
5. Venitul de echilibru + buget
C = 35 + 0,8Yd
T = 0,1Y
Yd = Y − T = 0,9Y
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibru:
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y − 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28 ≈ 607,14
Sold bugetar:
T = 0,1Y = 60,714
G = 65
Sold = T − G = 60,714 − 65 = −4,286
Bugetul este în deficit (~4,29 mld.)
6. Determinarea PIB
S = −40 + 0,25Y
I = 40
ieșiri capital = 10
În echilibru:
S = I + ieșiri
−40 + 0,25Y = 40 + 10
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
7. Deficit bugetar și dobânzi
Dacă deficitul se finanțează prin împrumut intern:
statul concurează cu sectorul privat pentru fonduri
crește cererea de bani
⇒ crește rata dobânzii
fenomenul se numește crowding out
Răspuns corect: c) crește
8. Datoria publică în UE după pandemie
În timpul crizei COVID-19:
statele au crescut cheltuielile (sănătate, sprijin economic)
veniturile fiscale au scăzut
rezultatul: explozie a datoriei publice
Țări cu creșteri rapide (față de 2019):
Grecia – deja foarte îndatorată, creștere accentuată
Italia – datorie mare + creștere rapidă
Spania– impact economic sever
Franța – creștere semnificativă
toate statele UE au înregistrat creșteri ale datoriei
cele mai rapide creșteri au fost în economiile deja vulnerabile sau puternic afectate de pandemie.
Enache Stefania Catalina
Grupa 334
1. Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
ImcC = C/Y = (C0 + cY)/Y = C0/Y + c. Pe măsură ce venitul 👍 crește, raportul C0/Y scade, deci ImcC scade, dar rămâne mereu mai mare decât c (înclinația marginală).
2.
ΔYd = 50.000 mld. lei
ΔS = 10.000 mld. lei
ΔC = ΔYd – ΔS = 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei
c (înclinația marginală) = ΔC / ΔYd = 40.000 / 50.000 = 0,8
3. Rezolvare:
Pragul de ruptură: C = Y
Y = 400 + 0,75Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y = 400 / 0,25 = 1.600
4. Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
k (multiplicatorul) = 1 / (1 – c) = 1 / (1 – 0,75) = 4
ΔY = k * ΔI = 4 * 80 = 320 miliarde lei
5.
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,8(Y – 0,1Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
0,28Y = 170
Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei (Venitul de echilibru)
Sold bugetar = T – G = (0,1 * 607,14) – 65 = 60,71 – 65 = -4,29 mld. lei (Deficit)
6. Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
S = I + NX (ieșiri nete)
-40 + 0,25Y = 40 + 10
0,25Y = 90
Y = 90 / 0,25 = 360 mld. u.m.
7. Răspuns corect: c) crească.
Acoperirea deficitului prin datorie internă crește cererea de fonduri pe piața financiară, ceea ce pune presiune pe creșterea ratei dobânzii (efectul de crowding-out).
8.
În contextul pandemiei, datoriile publice în UE au crescut accelerat din cauza pachetelor de stimulare economică. Statele cu cele mai mari creșteri de la nivelul din 2019 au fost Spania, Italia, Grecia și Franța, depășind praguri critice de peste 100-120% din PIB. România a înregistrat și ea o creștere rapidă, de la aprox. 35% în 2019 spre 49-50% în anii următori.
Grupa 307 Seria B
1)Răspuns corect:a)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
C=a+cY
Pe măsură ce venitul crește:a/Y scade,rezultând că APC scade,dar rămâne mai mare decât MPC pentru că a>0
2)ΔY = 50.000
ΔS = 10.000
MPC+MPS=1
MPS=ΔS/ΔY=10.000/50.0000=0,2
MPC=1-0,2=0,8
3)C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
4)k=1/1-MPC
k=1/1-0,75=1/0,25=4
ΔY=k*ΔI=4*80=320
d)320 de miliarde de lei
5)Yd=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y
C=35+0,8*0,9Y=35+0,72Y
Y=35+0,72Y+70+65
Y=170+0,72Y
0,28Y=170
Y aproximativ 607,14
T=0,1Y=60,714
G=65
Sold=T−G=60,714−65=−4,286
Deficit bugetar aproximativ 4,29 mld. lei
7)Când statul se împrumută intern:concurează cu sectorul privat pentru resurse;crește cererea de bani
Efect:rata dobânzii crește
Răspuns:c)crească
8)În contextul crizei Pandemia COVID-19:statele au crescut masiv cheltuielile (sprijin firme, sănătate)
veniturile bugetare au scăzut
rezultatul: creștere accelerată a datoriei
Țări cu creșteri rapide față de 2019:
Italia,Spania,Grecia,Franța
caracteristici:
deja aveau datorii mari,au aplicat politici fiscale expansioniste puternice.
Concluzie:
Creșterea datoriei a fost determinată de:
politici anticriză;scădere PIB;stabilizatori automați.
Grupa 310B
Pascaluța Damian
1) a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că între venit şi rata consumului se manifestă o relaţie inversă: orice creştere a venitului antrenează o creştere a consumului, însă într-o mai mică măsură decât creşterea venitului, ceea ce face ca rata consumului să scadă. Deoarece Ca este o valoare pozitivă, fracția Ca/Y este strict pozitivă. Astfel, c = Ca/Y+c’ demonstrează că înclinația medie (c) este mai mare decât înclinația marginală (c’). Pe măsură ce venitul (Y) crește, fracția Ca/Y scade, ceea ce face ca înclinația medie spre consum (c) să fie descrescătoare în raport cu venitul.
2) ⩟Y= 50.000mld
⩟S= 10.000 mld
Rezolvare:
⩟Y= ⩟C+⩟S
⩟C=⩟Y-⩟S= 50.000-10.000=40.000 mld. lei
c’= ⩟C/⩟V=40.000/50.000=0,8
3) Pragul de ruptură al venitului reprezintă acel nivel al venitului la care economiile sunt zero (S=0), adică tot venitul este consumat.
C= 400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1.600
4) ⩟I=80 mld. lei
c’= 0,75
Rezolvare:
Ki= 1/1-c’= 1/0,25=4
⩟Y= K*⩟I=4*80=320 mld. lei
5) C= 35+0,8 Yd
I= 70 mld. lei
G= 65mld. lei
T=0,1Y
Rezolvare:
Yd= Y-0,1Y = 0,9Y
C= 35+0,8(0,9Y)= 35+0,72Y
Y= (35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 mld. lei
SB=T-G
T=0,1*Y=0,1* 607,14= 60,71 mld. lei
SB= 60,71-65= -4,29 mld. lei
6) S= -40+0,25Y
I= 40
Ieșiri nete de capital= 10
Rezolvare:
S= I+ Ieșiri nete de capital
-40+0,25Y=40+10
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y= 90/0,25=360 mld. u.m.
c) 360 mld. u.m.
7) Când un stat are deficit bugetar și alege să-l finanțeze prin datorie publică internă, el se împrumută de pe piața financiară națională, de regulă prin emiterea de titluri de stat. Aceasta duce la creșterea cererii de fonduri împrumutabile. Conform regulilor pieței, o cerere mai mare determină creșterea „prețului” banilor, adică a ratei dobânzii. În acest context, statul intră în competiție cu sectorul privat pentru aceleași resurse financiare, ceea ce reduce fondurile disponibile pentru investițiile private și contribuie la majorarea dobânzilor.
8)Criza pandemică din 2020 a determinat o creștere rapidă a datoriei publice în Uniunea Europeană, ca urmare a unui dublu șoc economic: majorarea semnificativă a cheltuielilor publice pentru sănătate și sprijin economic, combinată cu scăderea accentuată a PIB-ului. Astfel, datoria publică medie în UE-27 a crescut de la 77,5% din PIB în 2019 la 90,7% în 2020. Cele mai afectate au fost statele din sudul Europei, deja fragile din punct de vedere fiscal și dependente de turism. Cele mai mari creșteri ale datoriei, raportate la PIB, s-au înregistrat în Grecia (+25,1 puncte procentuale), Spania (+24,5), Cipru (+24,2), Italia (+21,2) și Franța (+18,1). Pentru a face față acestei situații, Uniunea Europeană a relaxat temporar regulile privind deficitul bugetar și a lansat programul de redresare NextGenerationEU.
Dinu Mihai Razvan 305 A
1. Înclinația medie spre consum
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Argumentare: În teoria lui Keynes, funcția consumului este $C=Ca+c’Y$.
Rata consumului (sau înclinația medie spre consum, notată cu $c$) se calculează ca raport între consum și venit: $c=\frac{C}{Y}$.
Înlocuind funcția, obținem $c=\frac{Ca}{Y}+c’$.
Deoarece consumul autonom ($Ca$) are mereu o valoare pozitivă, fracția $\frac{Ca}{Y}$ este de asemenea pozitivă, deci rata consumului ($c$) va fi întotdeauna mai mare decât înclinația marginală ($c’$).
Mai mult, pe măsură ce venitul ($Y$) crește, ponderea $\frac{Ca}{Y}$ scade matematic, determinând scăderea ratei consumului.
2. Înclinația marginală spre consum
Rezolvare:
Orice variație a venitului ($\Delta Y$) se distribuie între variația consumului ($\Delta C$) și variația economiilor ($\Delta S$).
Înclinația marginală spre economisire ($s’$) se determină cu formula $s’=\frac{\Delta S}{\Delta Y}$. Având $\Delta Y =$ 50.000 mld. lei și $\Delta S =$ 10.000 mld. lei, calculăm $s’ = \frac{10.000}{50.000} = 0,2$.
În matematicile keynesiste, între mărimea marginală spre consum și cea spre economisire există relația de bază $c’+s’=1$.
Prin urmare, $c’ = 1 – 0,2 = 0,8$.
Răspuns final: Înclinația marginală spre consum este 0,8.
3. Pragul de ruptură al venitului
Rezolvare:
Pragul de ruptură al venitului ($Yr$) reprezintă acel nivel în care venitul obținut se transformă în totalitate în consum, caz în care ecuația devine $C=Y$.
Prin egalarea funcției de consum cu venitul obținem:
$Y = 400 + 0,75Y$
$Y – 0,75Y = 400$
$0,25Y = 400$
$Y = 1600$
Răspuns final: Pragul de ruptură este 1600.
4. Multiplicatorul investițiilor și creșterea venitului
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
Rezolvare:
Variația venitului sub influența unei investiții se obține folosind principiul multiplicatorului investițiilor ($Ki$), a cărui formulă este $Ki=\frac{1}{s’}$.
Dacă înclinația marginală spre consum este $c’=0,75$, deducem că $s’ = 1 – 0,75 = 0,25$.
$Ki = \frac{1}{0,25} = 4$.
Creșterea venitului va fi $\Delta Y = Ki \cdot \Delta I$.
$\Delta Y = 4 \cdot 80 = 320$ miliarde lei.
5. Echilibrul venitului și soldul bugetului
Rezolvare:
Condiția de echilibru într-o economie cu sector guvernamental este $Y=C+Ip+G$.
Venitul disponibil ($Yd$) ia în calcul taxele ($T$), așadar $Yd=Y-T$.
$T = 0,1Y$, deci $Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y$.
Aducem funcția consumului în ecuație: $C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y$.
Substituim toate elementele în formula de echilibru a venitului:
$Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65$
$Y = 170 + 0,72Y$
$0,28Y = 170$
$Y = \frac{170}{0,28} \approx 607,14$ mld. lei.
Soldul bugetului statului reprezintă diferența dintre încasările din taxe și cheltuielile publice ($T – G$).
$T = 0,1 \cdot 607,14 = 60,714$ mld. lei.
Sold bugetar = $60,714 – 65 = -4,286$ mld. lei.
Răspuns final: Nivelul de echilibru al venitului este de 607,14 mld. lei, iar bugetul prezintă un deficit de 4,286 mld. lei.
6. Economie deschisă și PIB la echilibru
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
Rezolvare:
Într-un model de echilibru cu sector extern, resursele economisite în interior ($S$) trebuie să asigure finanțarea pentru suma investițiilor ($I$) și a ieșirilor nete de capital ($En$). Condiția devine $S = I + En$.
Introducem datele problemei în egalitate:
$-40 + 0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 50$
$Y = 200$
Atenție, la rezolvarea inițială a existat o eroare matematică în raționamentul din fundal pe care am corectat-o aici. $-40$ mutat peste egal devine $+40$, deci avem $0,25Y = 50 + 40 = 90$, de unde $Y = 360$.
7. Datoria publică internă și dobânda
Răspuns corect: c) crească.
Argumentare: Atunci când un stat utilizează datoria publică internă pentru a acoperi un deficit bugetar masiv, acesta devine un debitor redutabil care absoarbe o mare parte din fondurile disponibile pe piața financiară internă. Această cerere adițională de credite se adaugă la cererea deja existentă din sectorul privat, generând presiune. Conform principiilor clasice ale cererii și ofertei, creșterea cererii de credit atrage inevitabil după sine majorarea prețului acestuia, deci rata dobânzii va crește. Acest proces dă naștere fenomenului cunoscut sub numele de „efect de evicțiune” (crowding-out), statul sufocând sau scumpind practic accesul mediului privat la finanțarea investițiilor.
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul pandemiei
Pandemia de COVID-19 a exercitat presiuni extraordinare asupra bugetelor țărilor din Uniunea Europeană, provocând creșteri record ale deficitelor și ale datoriilor publice. Pe de o parte, statele membre au fost nevoite să declanșeze pachete masive de cheltuieli guvernamentale destinate susținerii sistemului medical, șomajului tehnic și subvenționării companiilor restricționate. Pe de altă parte, încasările fiscale s-au prăbușit natural pe fondul contracției economice (scăderea PIB-ului general în 2020).
Ca impact general, media datoriilor publice în Uniunea Europeană a „sărit” de la nivelul de aproximativ 77,5% din PIB la finele anului 2019, trecând rapid de borna de 90% din PIB până la sfârșitul anului 2020.
Potrivit datelor oficiale furnizate de Eurostat, țările care au înregistrat cele mai alerte și substanțiale avansuri ale indicatorului datorie guvernamentală (exprimate ca pondere procentuală în PIB între 2019 și 2020) au fost statele cu o expunere semnificativă la sectoarele închise complet (precum HoReCa/turism):
Grecia: a înregistrat cea mai mare prăpastie din Uniune, adăugând un plus de peste 25 de puncte procentuale.
Spania: o creștere uluitoare de aproximativ 24,5 puncte procentuale.
Cipru: o majorare abruptă de aproape 24,2 puncte procentuale.
Italia și Franța le-au urmat îndeaproape, raportând la rândul lor sporuri spectaculoase de peste 21, respectiv 18 puncte procentuale într-un singur an.
Chiriac Robert Adrian 303 A
1.
a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decat înclinația marginală.
Argumentare: Funcția consumului în modelul keynesist este C = Ca + c’ * Y. Înclinația medie spre consum (c) se calculează ca raportul C/Y, adică c = Ca/Y + c’. Deoarece consumul autonom (Ca) este mereu o valoare pozitivă, pe măsură ce venitul (Y) crește, raportul Ca/Y scade. Astfel, înclinația medie este descrescătoare. Mai mult, deoarece c = Ca/Y + c’, rezultă evident că înclinația medie (c) este mereu mai mare decât înclinația marginală (c’).
2.
Înclinația marginală spre consum (c’) reprezintă ponderea din venitul suplimentar care merge către consum: c’ = ΔC / ΔY.
Știm că variația venitului se distribuie între consum și economisire: ΔY = ΔC + ΔS.
Avem ΔY = 50.000 și ΔS = 10.000. Rezultă că ΔC = 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei.
Prin urmare, c’ = 40.000 / 50.000 = 0,8.
3.
Pragul de ruptură al venitului se atinge atunci când întregul venit este consumat (Y = C), iar economisirea este zero.
Avem ecuația: Y = 400 + 0,75Y.
Trecem Y pe o parte: Y – 0,75Y = 400 => 0,25Y = 400.
Y = 400 / 0,25 = 1600. Pragul de ruptură este 1600.
4.
d) 320 miliarde lei.
Explicație: Trebuie să aflăm multiplicatorul investițiilor (k), care se calculează ca: k = 1 / (1 – c’).
k = 1 / (1 – 0,75) = 1 / 0,25 = 4.
Creșterea venitului (ΔY) este produsul dintre multiplicator și sporul investițional: ΔY = k * ΔI = 4 * 80 = 320 miliarde lei.
5.
Date: C = 35 + 0,8Yd; I = 70; G = 65; T = 0,1Y.
Venitul disponibil (Yd) este venitul minus taxe: Yd = Y – T = Y – 0,1Y = 0,9Y.
Înlocuim în funcția consumului: C = 35 + 0,8 * (0,9Y) = 35 + 0,72Y.
Condiția de echilibru este Y = C + I + G.
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y => 0,28Y = 170 => Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei (nivelul de echilibru al venitului).
Soldul bugetului statului (SB) reprezintă diferența dintre încasări din taxe și cheltuieli guvernamentale:
SB = T – G = (0,1 * 607,14) – 65 = 60,714 – 65 = -4,286 mld. lei. Avem un deficit bugetar de 4,286 mld. lei.
6.
c) 360 mld. u.m.
Explicație: Condiția de echilibru este S = I + Xn.
Înlocuim datele din enunț: -40 + 0,25Y = 40 + 10.
0,25Y – 40 = 50 => 0,25Y = 90.
Y = 90 / 0,25 = 360 mld. u.m.
7.
c) crească.
Argumentare: Când statul înregistrează un deficit bugetar pe care alege să îl finanțeze prin datorie publică internă, emite titluri de stat pe piață. Aceasta echivalează cu o cerere suplimentară majoră de fonduri împrumutabile. Într-o piață unde oferta de fonduri/economisiri este limitată, presiunea cererii guvernamentale va duce la creșterea prețului capitalului, adică la creșterea ratei dobânzii (fenomen cunoscut și sub numele de „efect de evicțiune” sau crowding-out al investițiilor private).
8.
Analiza creșterii datoriilor publice în UE în contextul pandemiei:
Criza generată de pandemia de COVID-19 a reprezentat un șoc economic și sanitar sever care a determinat o creștere masivă a datoriilor publice pe tot continentul. Pentru a susține economia blocată prin măsuri restrictive, statele UE au lansat programe fiscale uriașe (șomaj tehnic, ajutoare de stat, cheltuieli de sănătate masive). Totodată, PIB-ul și încasările la buget s-au contractat. Acest fenomen a adus deficite record.
Dacă ne raportăm la 2019 (anul pre-pandemic), ponderea medie a datoriei publice în PIB în Uniunea Europeană a urcat brusc și cu peste 10 puncte procentuale doar în 2020. Cele mai rapide și abrupte creșteri ale datoriei raportate la PIB s-au înregistrat în statele care au suferit cel mai mult economic (sau aveau economii bazate pe turism), cum ar fi Grecia (cu o creștere masivă de peste 25 puncte procentuale), urmată de Spania, Italia, Franța și Cipru.
Diaconu Maria Alexandra
Grupa 302A
1. În modelul keynesist, înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
Acest lucru se explică prin faptul că există un consum autonom, adică oamenii consumă chiar și atunci când venitul este mic. La venituri reduse, consumul reprezintă o proporție mare din venit, ceea ce face ca înclinația medie să fie ridicată.
Pe măsură ce venitul crește, consumul crește și el, dar într-un ritm mai lent decât venitul, deoarece o parte mai mare din venit este economisită. Din acest motiv, înclinația medie spre consum scade.
În același timp, înclinația medie rămâne mai mare decât înclinația marginală, deoarece include și consumul autonom, care mărește proporția consumului în venitul total.
Prin urmare, varianta corectă este: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
2. ⩟Y= 50.000mld
⩟S= 10.000 mld
Rezolvare:
⩟Y= ⩟C+⩟S
⩟C=⩟Y-⩟S= 50.000-10.000=40.000 mld. lei
c’= ⩟C/⩟V=40.000/50.000=0,8
3. Pragul de ruptură al venitului reprezintă acel nivel al venitului la care economiile sunt zero (S=0), adică tot venitul este consumat.
C= 400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1.600
4. ⩟I=80 mld. lei
c’= 0,75
Rezolvare:
Ki= 1/1-c’= 1/0,25=4
⩟Y= K*⩟I=4*80=320 mld. lei
5. C= 35+0,8 Yd
I= 70 mld. lei
G= 65mld. lei
T=0,1Y
Rezolvare:
Yd= Y-0,1Y = 0,9Y
C= 35+0,8(0,9Y)= 35+0,72Y
Y= (35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 mld. lei
SB=T-G
T=0,1*Y=0,1* 607,14= 60,71 mld. lei
SB= 60,71-65= -4,29 mld. lei
6. S= -40+0,25Y
I= 40
Ieșiri nete de capital= 10
Rezolvare:
S= I+ Ieșiri nete de capital
-40+0,25Y=40+10
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y= 90/0,25=360 mld. u.m.
c) 360 mld. u.m.
7. Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, rata dobânzii tinde să crească.
Acest lucru se explică prin faptul că statul se împrumută de pe piața internă, concurând cu firmele și populația pentru aceleași resurse financiare disponibile (economiile din economie). Cererea de bani pentru împrumuturi crește, iar oferta rămâne relativ constantă.
Ca urmare, pentru a atrage fonduri, statul este nevoit să ofere dobânzi mai mari, ceea ce duce la creșterea ratei dobânzii în economie. Acest fenomen este cunoscut și ca „efect de crowding-out”, deoarece investițiile private pot fi reduse din cauza dobânzilor mai ridicate.
Prin urmare, răspunsul corect este: c) crească.
8. În contextul crizei pandemice COVID-19, datoria publică în Uniunea Europeană a crescut puternic, ca urmare a creșterii cheltuielilor bugetare și a scăderii activității economice. Statele au intervenit pentru a susține sistemele de sănătate și economia, ceea ce a dus la deficite bugetare mari și la acumularea de datorii. În același timp, PIB-ul a scăzut în 2020, ceea ce a amplificat creșterea datoriei ca procent din PIB. La nivelul UE, datoria publică a crescut cu aproximativ 10–12 puncte procentuale din PIB într-un singur an .
Cele mai rapide creșteri ale datoriei publice față de 2019 s-au înregistrat în Italia și Spania, unde datoria a crescut foarte mult (aprox. +29,5% din PIB în Italia și +27% în Spania) . Creșteri importante au avut și state mari precum Franța și Germania, datorită pachetelor masive de sprijin economic.
De asemenea, unele state din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, România și Bulgaria, au înregistrat creșteri rapide ale datoriei raportat la nivelurile inițiale mai reduse .
Prin urmare, creșterea datoriilor publice în UE în perioada pandemiei a fost determinată atât de majorarea cheltuielilor, cât și de scăderea PIB-ului, iar cele mai afectate au fost statele puternic lovite de criză și cele care au aplicat politici fiscale expansioniste.
Barcan Roxana 309B
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Atât înclinaţia marginală spre consum cât şi înclinaţia medie sunt mărimi pozitive şi subunitare. De asemenea, relaţia ce se manifestă între acestea respectă corelaţiile existente în matematică în general între o mărime marginală şi o mărime medie.
Între venit şi rata consumului se manifestă o relaţie inversă: orice creştere a venitului antrenează o creştere a consumului, însă într-o mai mică măsură decât creşterea venitului, ceea ce face ca rata consumului să scadă.
2. ΔY=50000
ΔS=10000
c’=?
s’=ΔS/ΔY= 10000/50000=1/5=0,2
c’+s’=1
c’+0,2=1
c’=0,8
3. C = 400 + 0,75Y.
Pragul de ruptură: când C = Y
400 + 0,75Y=Y
0,75Y-Y=-400
-0,25Y=-400
Y=1600
4. ΔI = 80 mld. Lei
c’ = 0,75,iar s’ = 0,25.
Ki=1/s’=Δy/ΔI
Ki=1/0,25=4
ΔY=Ki x ΔI
ΔY=4 X 80 =320 mld.
d) 320 miliarde lei;
5. C = 35 + 0,8Yd
Ip = 70;
G = 65;
T = 0,1Y
Y=C+I+G
Y=35+0,8Yd +70+65
Y=170+0,8(Y-T)
Y=170+0,8(Y-0,1)
Y=170+0,8 x 0,9y
Y=170+0.72y
Y-0,72y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28
=607,14
Soldul bugetar (T – G):
T = 0,1 x 607,14 = 60,714 mld. lei.
SB = 60,714 – 65 = -4,286 mld. lei (deficit bugetar).
6. S = -40 + 0,25Y
S = −40 + 0,25Y
I = 40
ieșiri capital = 10
S = I + ieșiri nete
S = 40 + 10 = 50
−40 + 0,25Y = 50
0,25Y = 90
Y = 360
c) 360 mld. u.m.
7. c)crească
Atunci când guvernul se împrumută în vederea acoperirii deficitului bugetar, efectul direct care se va manifesta pe piaţa creditului va fi creşterea ratei dobânzi.O cerere de credit mai mare se transferă într-un nivel mai mare al ratei dobânzii .Acest fenomen este cunoscut sub numele de efect de evicțiune.
8. Criza pandemică din 2020 a determinat cea mai bruscă creștere a datoriilor publice din istoria recentă a UE: raportul datorie/PIB în zona euro a sărit de la 83,9% în 2019 la 98,0% în 2020, iar la nivelul întregii UE de la 77,5% la 90,7% , pe fondul cheltuielilor masive pentru sprijinirea economiilor naționale. Cele mai rapide creșteri față de 2019 s-au înregistrat în statele deja vulnerabile: Spania a acumulat cu 26,3 puncte procentuale mai mult, plasându-se printre cele mai afectate, în timp ce media UE s-a situat la circa 12,9 puncte procentuale , iar Grecia a atins cel mai ridicat nivel din bloc, de 205,6% din PIB , urmată de Italia și Franța, ale căror deficite structurale nu au revenit nici în 2023 la nivelurile prepandemice.
Grupa 307, Seria B
Exercițiul 1: C=Co+Cy
C/y=Co/y+c
pe masură ce venitul crește, Co/y scade, deci înclinația medie scade și este mai mare decât cea marginală
Răspuns corect:a).
Exercițiul 2:
ΔY=50.000
ΔS=10.000
ΔY=ΔC+ΔS=50.000-10.000=40.000
c=ΔC/ΔY=40.000/50.000=0,8
Exercițiul 3:
C=400+0,75Y
Y=C=Y=400+0,75Y
Y-0,75=400
Y=1600
Exercițiul 4:
k=1/(1-c)
k=1/(1-0,75)=4
ΔY=k*ΔI=4*80=320
Exercițiul 5:
C=35+0,8Yd
T=0,1Y
Yd=Y-T=0,9Y
C=35+0,8*0,9=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
=170+0,72Y
0,28Y=170
Y≈607,14
T=0,1Y=60,71
T-G=60,71-65=-4,29
Exercițiul 7:
Când statul se împrumută:-crește cererea de bani
-crește dobânda
-scad investițiile private
Răspuns corect:c)
Exercițiul 8: pandemia-cheltuieli mari-creștere deficit și datorie
Țări cu creșteri rapide:România,Italia,Franța, Spania
Explicație: sprijin economic (subvenții, ajutoare, sănătate)
scădere venituri bugetare
Concluzie: toate statele UE au avut creșteri, dar cele de mai sus au fost cele mai afectate
Braila Milagro Giorgian 302 A
1. Înclinația medie spre consum
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Argumentare: În teoria lui Keynes, funcția consumului este $C=Ca+c’Y$.
Rata consumului (sau înclinația medie spre consum, notată cu $c$) se calculează ca raport între consum și venit: $c=\frac{C}{Y}$.
Înlocuind funcția, obținem $c=\frac{Ca}{Y}+c’$.
Deoarece consumul autonom ($Ca$) are mereu o valoare pozitivă, fracția $\frac{Ca}{Y}$ este de asemenea pozitivă, deci rata consumului ($c$) va fi întotdeauna mai mare decât înclinația marginală ($c’$).
Mai mult, pe măsură ce venitul ($Y$) crește, ponderea $\frac{Ca}{Y}$ scade matematic, determinând scăderea ratei consumului.
2. Înclinația marginală spre consum
Rezolvare:
Orice variație a venitului ($\Delta Y$) se distribuie între variația consumului ($\Delta C$) și variația economiilor ($\Delta S$).
Înclinația marginală spre economisire ($s’$) se determină cu formula $s’=\frac{\Delta S}{\Delta Y}$. Având $\Delta Y =$ 50.000 mld. lei și $\Delta S =$ 10.000 mld. lei, calculăm $s’ = \frac{10.000}{50.000} = 0,2$.
În matematicile keynesiste, între mărimea marginală spre consum și cea spre economisire există relația de bază $c’+s’=1$.
Prin urmare, $c’ = 1 – 0,2 = 0,8$.
Răspuns final: Înclinația marginală spre consum este 0,8.
3. Pragul de ruptură al venitului
Rezolvare:
Pragul de ruptură al venitului ($Yr$) reprezintă acel nivel în care venitul obținut se transformă în totalitate în consum, caz în care ecuația devine $C=Y$.
Prin egalarea funcției de consum cu venitul obținem:
$Y = 400 + 0,75Y$
$Y – 0,75Y = 400$
$0,25Y = 400$
$Y = 1600$
Răspuns final: Pragul de ruptură este 1600.
4. Multiplicatorul investițiilor și creșterea venitului
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
Rezolvare:
Variația venitului sub influența unei investiții se obține folosind principiul multiplicatorului investițiilor ($Ki$), a cărui formulă este $Ki=\frac{1}{s’}$.
Dacă înclinația marginală spre consum este $c’=0,75$, deducem că $s’ = 1 – 0,75 = 0,25$.
$Ki = \frac{1}{0,25} = 4$.
Creșterea venitului va fi $\Delta Y = Ki \cdot \Delta I$.
$\Delta Y = 4 \cdot 80 = 320$ miliarde lei.
5. Echilibrul venitului și soldul bugetului
Rezolvare:
Condiția de echilibru într-o economie cu sector guvernamental este $Y=C+Ip+G$.
Venitul disponibil ($Yd$) ia în calcul taxele ($T$), așadar $Yd=Y-T$.
$T = 0,1Y$, deci $Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y$.
Aducem funcția consumului în ecuație: $C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y$.
Substituim toate elementele în formula de echilibru a venitului:
$Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65$
$Y = 170 + 0,72Y$
$0,28Y = 170$
$Y = \frac{170}{0,28} \approx 607,14$ mld. lei.
Soldul bugetului statului reprezintă diferența dintre încasările din taxe și cheltuielile publice ($T – G$).
$T = 0,1 \cdot 607,14 = 60,714$ mld. lei.
Sold bugetar = $60,714 – 65 = -4,286$ mld. lei.
Răspuns final: Nivelul de echilibru al venitului este de 607,14 mld. lei, iar bugetul prezintă un deficit de 4,286 mld. lei.
6. Economie deschisă și PIB la echilibru
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
Rezolvare:
Într-un model de echilibru cu sector extern, resursele economisite în interior ($S$) trebuie să asigure finanțarea pentru suma investițiilor ($I$) și a ieșirilor nete de capital ($En$). Condiția devine $S = I + En$.
Introducem datele problemei în egalitate:
$-40 + 0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 50$
$Y = 200$
Atenție, la rezolvarea inițială a existat o eroare matematică în raționamentul din fundal pe care am corectat-o aici. $-40$ mutat peste egal devine $+40$, deci avem $0,25Y = 50 + 40 = 90$, de unde $Y = 360$.
7. Datoria publică internă și dobânda
Răspuns corect: c) crească.
Argumentare: Atunci când un stat utilizează datoria publică internă pentru a acoperi un deficit bugetar masiv, acesta devine un debitor redutabil care absoarbe o mare parte din fondurile disponibile pe piața financiară internă. Această cerere adițională de credite se adaugă la cererea deja existentă din sectorul privat, generând presiune. Conform principiilor clasice ale cererii și ofertei, creșterea cererii de credit atrage inevitabil după sine majorarea prețului acestuia, deci rata dobânzii va crește. Acest proces dă naștere fenomenului cunoscut sub numele de „efect de evicțiune” (crowding-out), statul sufocând sau scumpind practic accesul mediului privat la finanțarea investițiilor.
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul pandemiei
Pandemia de COVID-19 a exercitat presiuni extraordinare asupra bugetelor țărilor din Uniunea Europeană, provocând creșteri record ale deficitelor și ale datoriilor publice. Pe de o parte, statele membre au fost nevoite să declanșeze pachete masive de cheltuieli guvernamentale destinate susținerii sistemului medical, șomajului tehnic și subvenționării companiilor restricționate. Pe de altă parte, încasările fiscale s-au prăbușit natural pe fondul contracției economice (scăderea PIB-ului general în 2020).
Ca impact general, media datoriilor publice în Uniunea Europeană a „sărit” de la nivelul de aproximativ 77,5% din PIB la finele anului 2019, trecând rapid de borna de 90% din PIB până la sfârșitul anului 2020.
Potrivit datelor oficiale furnizate de Eurostat, țările care au înregistrat cele mai alerte și substanțiale avansuri ale indicatorului datorie guvernamentală (exprimate ca pondere procentuală în PIB între 2019 și 2020) au fost statele cu o expunere semnificativă la sectoarele închise complet (precum HoReCa/turism):
Grecia: a înregistrat cea mai mare prăpastie din Uniune, adăugând un plus de peste 25 de puncte procentuale.
Spania: o creștere uluitoare de aproximativ 24,5 puncte procentuale.
Cipru: o majorare abruptă de aproape 24,2 puncte procentuale.
Italia și Franța le-au urmat îndeaproape, raportând la rândul lor sporuri spectaculoase de peste 21, respectiv 18 puncte procentuale într-un singur an.
ENE ALEXANDRU IONUT 305A
1. Înclinația medie spre consum
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Argumentare: În teoria lui Keynes, funcția consumului este $C=Ca+c’Y$.
Rata consumului (sau înclinația medie spre consum, notată cu $c$) se calculează ca raport între consum și venit: $c=\frac{C}{Y}$.
Înlocuind funcția, obținem $c=\frac{Ca}{Y}+c’$.
Deoarece consumul autonom ($Ca$) are mereu o valoare pozitivă, fracția $\frac{Ca}{Y}$ este de asemenea pozitivă, deci rata consumului ($c$) va fi întotdeauna mai mare decât înclinația marginală ($c’$).
Mai mult, pe măsură ce venitul ($Y$) crește, ponderea $\frac{Ca}{Y}$ scade matematic, determinând scăderea ratei consumului.
2. Înclinația marginală spre consum
Rezolvare:
Orice variație a venitului ($\Delta Y$) se distribuie între variația consumului ($\Delta C$) și variația economiilor ($\Delta S$).
Înclinația marginală spre economisire ($s’$) se determină cu formula $s’=\frac{\Delta S}{\Delta Y}$. Având $\Delta Y =$ 50.000 mld. lei și $\Delta S =$ 10.000 mld. lei, calculăm $s’ = \frac{10.000}{50.000} = 0,2$.
În matematicile keynesiste, între mărimea marginală spre consum și cea spre economisire există relația de bază $c’+s’=1$.
Prin urmare, $c’ = 1 – 0,2 = 0,8$.
Răspuns final: Înclinația marginală spre consum este 0,8.
3. Pragul de ruptură al venitului
Rezolvare:
Pragul de ruptură al venitului ($Yr$) reprezintă acel nivel în care venitul obținut se transformă în totalitate în consum, caz în care ecuația devine $C=Y$.
Prin egalarea funcției de consum cu venitul obținem:
$Y = 400 + 0,75Y$
$Y – 0,75Y = 400$
$0,25Y = 400$
$Y = 1600$
Răspuns final: Pragul de ruptură este 1600.
4. Multiplicatorul investițiilor și creșterea venitului
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
Rezolvare:
Variația venitului sub influența unei investiții se obține folosind principiul multiplicatorului investițiilor ($Ki$), a cărui formulă este $Ki=\frac{1}{s’}$.
Dacă înclinația marginală spre consum este $c’=0,75$, deducem că $s’ = 1 – 0,75 = 0,25$.
$Ki = \frac{1}{0,25} = 4$.
Creșterea venitului va fi $\Delta Y = Ki \cdot \Delta I$.
$\Delta Y = 4 \cdot 80 = 320$ miliarde lei.
5. Echilibrul venitului și soldul bugetului
Rezolvare:
Condiția de echilibru într-o economie cu sector guvernamental este $Y=C+Ip+G$.
Venitul disponibil ($Yd$) ia în calcul taxele ($T$), așadar $Yd=Y-T$.
$T = 0,1Y$, deci $Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y$.
Aducem funcția consumului în ecuație: $C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y$.
Substituim toate elementele în formula de echilibru a venitului:
$Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65$
$Y = 170 + 0,72Y$
$0,28Y = 170$
$Y = \frac{170}{0,28} \approx 607,14$ mld. lei.
Soldul bugetului statului reprezintă diferența dintre încasările din taxe și cheltuielile publice ($T – G$).
$T = 0,1 \cdot 607,14 = 60,714$ mld. lei.
Sold bugetar = $60,714 – 65 = -4,286$ mld. lei.
Răspuns final: Nivelul de echilibru al venitului este de 607,14 mld. lei, iar bugetul prezintă un deficit de 4,286 mld. lei.
6. Economie deschisă și PIB la echilibru
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
Rezolvare:
Într-un model de echilibru cu sector extern, resursele economisite în interior ($S$) trebuie să asigure finanțarea pentru suma investițiilor ($I$) și a ieșirilor nete de capital ($En$). Condiția devine $S = I + En$.
Introducem datele problemei în egalitate:
$-40 + 0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 50$
$Y = 200$
Atenție, la rezolvarea inițială a existat o eroare matematică în raționamentul din fundal pe care am corectat-o aici. $-40$ mutat peste egal devine $+40$, deci avem $0,25Y = 50 + 40 = 90$, de unde $Y = 360$.
7. Datoria publică internă și dobânda
Răspuns corect: c) crească.
Argumentare: Atunci când un stat utilizează datoria publică internă pentru a acoperi un deficit bugetar masiv, acesta devine un debitor redutabil care absoarbe o mare parte din fondurile disponibile pe piața financiară internă. Această cerere adițională de credite se adaugă la cererea deja existentă din sectorul privat, generând presiune. Conform principiilor clasice ale cererii și ofertei, creșterea cererii de credit atrage inevitabil după sine majorarea prețului acestuia, deci rata dobânzii va crește. Acest proces dă naștere fenomenului cunoscut sub numele de „efect de evicțiune” (crowding-out), statul sufocând sau scumpind practic accesul mediului privat la finanțarea investițiilor.
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul pandemiei
Pandemia de COVID-19 a exercitat presiuni extraordinare asupra bugetelor țărilor din Uniunea Europeană, provocând creșteri record ale deficitelor și ale datoriilor publice. Pe de o parte, statele membre au fost nevoite să declanșeze pachete masive de cheltuieli guvernamentale destinate susținerii sistemului medical, șomajului tehnic și subvenționării companiilor restricționate. Pe de altă parte, încasările fiscale s-au prăbușit natural pe fondul contracției economice (scăderea PIB-ului general în 2020).
Ca impact general, media datoriilor publice în Uniunea Europeană a „sărit” de la nivelul de aproximativ 77,5% din PIB la finele anului 2019, trecând rapid de borna de 90% din PIB până la sfârșitul anului 2020.
Potrivit datelor oficiale furnizate de Eurostat, țările care au înregistrat cele mai alerte și substanțiale avansuri ale indicatorului datorie guvernamentală (exprimate ca pondere procentuală în PIB între 2019 și 2020) au fost statele cu o expunere semnificativă la sectoarele închise complet (precum HoReCa/turism):
Grecia: a înregistrat cea mai mare prăpastie din Uniune, adăugând un plus de peste 25 de puncte procentuale.
Spania: o creștere uluitoare de aproximativ 24,5 puncte procentuale.
Cipru: o majorare abruptă de aproape 24,2 puncte procentuale.
Italia și Franța le-au urmat îndeaproape, raportând la rândul lor sporuri spectaculoase de peste 21, respectiv 18 puncte procentuale într-un singur an.
Grupa 307 B
1. Rezolvare: a)
Deoarece C=Ca+c’Y şi c=C/Y
=>c= (Ca+c’Y)/Y=Ca/Y+c’
C_a este constant, iar venitul Ycrește, ceea ce înseamnă că C_a/Y scade, deci c este descrescătoare în raport cu venitul. În același timp, C_a/Y>0, deci c>c^’.
2. Rezolvare:
c^’=∆C/∆Y
∆Y=∆C+∆S
=> ∆C=∆Y-∆S=50000-10000=40000
=>c^’=∆C/∆Y=40000/50000=0,8
3. Rezolvare:
Y=C
=> Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
4. Rezolvare: d)
k=1/(1-c’)
k=1/(1-0,75)=1/0,25=4
∆Y=k∙∆I=4∙80=320 mld lei
5. Rezolvare:
C=35+0,8Yd
I=70
G=65
T=0,1Y
=>Yd=Y-T
Yd=Y-0,1Y=0,9Y
=>C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=607,14 mld lei
T=0,1Y=>T=0,1∙607,14=60,7 mld lei
Sold bugetar=T-G=60,7-65=-4,3 mld lei
6. Rezolvare: c)
S=-40+0,25Y
I=40
In=10
Rezerve valutare constante =>S=I+In
=>S=40+10=50
=>50=-40+0,25Y
0,25Y=90=>Y=360 mld u.m.
7. Rezolvare: c)
Atunci când statul acoperă deficitul bugetar prin împrumuturi interne, el intră pe piața internă de capital și atrage bani care altfel ar fi disponibili pentru investitori privați. Această cerere suplimentară de bani determină creșterea ratei dobânzii, pentru că investitorii cer un randament mai mare pentru a-și plasa economiile în titluri de stat. Practic, finanțarea deficitului intern face împrumuturile mai scumpe pentru restul economiei, iar acest fenomen este cunoscut în economie sub numele de „crowding‑out”. Așadar, în general, rata dobânzii tinde să crească atunci când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă.
8. Rezolvare:
În urma crizei generate de pandemia de COVID‑19, multe state membre ale Uniunii Europene au introdus programe de sprijin fiscal prin majorarea cheltuielilor publice pentru a susține sistemele de sănătate, locurile de muncă și economia în ansamblu. Aceasta a determinat o creștere semnificativă a datoriei publice ca pondere în PIB în majoritatea țărilor UE față de nivelul din 2019, înainte de pandemie. În medie, ponderea datoriei publice în PIB în Uniunea Europeană a urcat cu câteva puncte procentuale între 2019 și 2023, reflectând eforturile fiscale extraordinare ale guvernelor în perioada de criză.
Analiza datelor arată că România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale datoriei publice ca procent din PIB în UE între 2019 și 2023. În 2019, datoria publică a României era de aproximativ 35 % din PIB, iar în 2023 a ajuns la aproape 49 % din PIB, ceea ce înseamnă o creștere de circa 13,9 puncte procentuale, ritm considerat cel mai mare din blocul comunitar în această perioadă. Pe locurile următoare în clasamentul creșterilor se află Cehia (+12,8 puncte procentuale), Franța și Finlanda (ambele cu aproximativ +11,8 puncte procentuale), urmate de Estonia (+11,2 puncte procentuale).
Pe de altă parte, în unele state ponderea datoriei publice în PIB a scăzut în aceeași perioadă, ca urmare a redresării economice și a unor politici fiscale mai prudente după faza acută a pandemiei. Printre aceste țări se numără Grecia, Cipru, Portugalia sau Irlanda.
Bercaru Daria Maria-302 A
1.a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Deoarece Ca este o valoare pozitivă, fracția Ca/Y este strict pozitivă. Astfel, c = Ca/Y+c’ demonstrează că înclinația medie (c) este mai mare decât înclinația marginală (c’). Pe măsură ce venitul (Y) crește, fracția Ca/Y scade, ceea ce face ca înclinația medie spre consum (c) să fie descrescătoare în raport cu venitul.
2) ⩟Y= 50.000mld
⩟S= 10.000 mld
Rezolvare:
⩟Y= ⩟C+⩟S
⩟C=⩟Y-⩟S= 50.000-10.000=40.000 mld. lei
c’= ⩟C/⩟V=40.000/50.000=0,8
3) Pragul de ruptură al venitului reprezintă acel nivel al venitului la care economiile sunt zero (S=0), adică tot venitul este consumat.
C= 400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1.600
4) ⩟I=80 mld. lei
c’= 0,75
Rezolvare:
Ki= 1/1-c’= 1/0,25=4
⩟Y= K*⩟I=4*80=320 mld. lei
5) C= 35+0,8 Yd
I= 70 mld. lei
G= 65mld. lei
T=0,1Y
Rezolvare:
Yd= Y-0,1Y = 0,9Y
C= 35+0,8(0,9Y)= 35+0,72Y
Y= (35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 mld. lei
SB=T-G
T=0,1*Y=0,1* 607,14= 60,71 mld. lei
SB= 60,71-65= -4,29 mld. lei
6) S= -40+0,25Y
I= 40
Ieșiri nete de capital= 10
Rezolvare:
S= I+ Ieșiri nete de capital
-40+0,25Y=40+10
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y= 90/0,25=360 mld. u.m.
c) 360 mld. u.m.
7)c) creasca
Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă, crescând cererea de fonduri bănești. În condițiile în care oferta de economii rămâne relativ constantă pe termen scurt, această cerere suplimentară duce la creșterea ratei dobânzii. De exemplu, dacă într-o economie există o anumită sumă de bani disponibilă pentru împrumuturi, iar firmele o folosesc pentru investiții, dobânda se stabilește la un anumit nivel. Dacă statul intervine și începe să se împrumute din aceleași resurse pentru a acoperi deficitul bugetar, cererea totală de bani crește. Cum oferta de bani nu se modifică pe termen scurt, pentru a echilibra piața, dobânzile vor crește. Astfel, creditul devine mai scump, iar unele investiții private pot fi descurajate.
8) În contextul crizei pandemice (2020–2021), datoria publică a crescut în toate statele Uniunii Europene, ca urmare a majorării cheltuielilor bugetare și a scăderii veniturilor. Statele au intervenit pentru a susține sistemele de sănătate, firmele și populația, ceea ce a dus la deficite bugetare mai mari și, implicit, la creșterea datoriei publice. Conform datelor Eurostat, cele mai mari creșteri ale datoriei publice, ca pondere în PIB față de anul 2019, au fost înregistrate în special în Polonia (aproximativ 5–6 puncte procentuale), România (circa 4–5,5 puncte procentuale), Finlanda (în jur de 4–5 puncte procentuale), Slovacia (aproximativ 3–4 puncte procentuale) și Franța (circa 3–4 puncte procentuale). De asemenea, creșteri semnificative au fost observate și în Bulgaria, precum și în alte state din Europa Centrală și de Est.
Aceste evoluții reflectă impactul puternic al pandemiei asupra finanțelor publice, statele fiind nevoite să majoreze cheltuielile pentru a susține economia, în condițiile reducerii veniturilor bugetare.
BUCUR EVA MARIA 302A
1. Înclinația medie spre consum
Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Argumentare: În teoria lui Keynes, funcția consumului este $C=Ca+c’Y$.
Rata consumului (sau înclinația medie spre consum, notată cu $c$) se calculează ca raport între consum și venit: $c=\frac{C}{Y}$.
Înlocuind funcția, obținem $c=\frac{Ca}{Y}+c’$.
Deoarece consumul autonom ($Ca$) are mereu o valoare pozitivă, fracția $\frac{Ca}{Y}$ este de asemenea pozitivă, deci rata consumului ($c$) va fi întotdeauna mai mare decât înclinația marginală ($c’$).
Mai mult, pe măsură ce venitul ($Y$) crește, ponderea $\frac{Ca}{Y}$ scade matematic, determinând scăderea ratei consumului.
2. Înclinația marginală spre consum
Rezolvare:
Orice variație a venitului ($\Delta Y$) se distribuie între variația consumului ($\Delta C$) și variația economiilor ($\Delta S$).
Înclinația marginală spre economisire ($s’$) se determină cu formula $s’=\frac{\Delta S}{\Delta Y}$. Având $\Delta Y =$ 50.000 mld. lei și $\Delta S =$ 10.000 mld. lei, calculăm $s’ = \frac{10.000}{50.000} = 0,2$.
În matematicile keynesiste, între mărimea marginală spre consum și cea spre economisire există relația de bază $c’+s’=1$.
Prin urmare, $c’ = 1 – 0,2 = 0,8$.
Răspuns final: Înclinația marginală spre consum este 0,8.
3. Pragul de ruptură al venitului
Rezolvare:
Pragul de ruptură al venitului ($Yr$) reprezintă acel nivel în care venitul obținut se transformă în totalitate în consum, caz în care ecuația devine $C=Y$.
Prin egalarea funcției de consum cu venitul obținem:
$Y = 400 + 0,75Y$
$Y – 0,75Y = 400$
$0,25Y = 400$
$Y = 1600$
Răspuns final: Pragul de ruptură este 1600.
4. Multiplicatorul investițiilor și creșterea venitului
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
Rezolvare:
Variația venitului sub influența unei investiții se obține folosind principiul multiplicatorului investițiilor ($Ki$), a cărui formulă este $Ki=\frac{1}{s’}$.
Dacă înclinația marginală spre consum este $c’=0,75$, deducem că $s’ = 1 – 0,75 = 0,25$.
$Ki = \frac{1}{0,25} = 4$.
Creșterea venitului va fi $\Delta Y = Ki \cdot \Delta I$.
$\Delta Y = 4 \cdot 80 = 320$ miliarde lei.
5. Echilibrul venitului și soldul bugetului
Rezolvare:
Condiția de echilibru într-o economie cu sector guvernamental este $Y=C+Ip+G$.
Venitul disponibil ($Yd$) ia în calcul taxele ($T$), așadar $Yd=Y-T$.
$T = 0,1Y$, deci $Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y$.
Aducem funcția consumului în ecuație: $C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y$.
Substituim toate elementele în formula de echilibru a venitului:
$Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65$
$Y = 170 + 0,72Y$
$0,28Y = 170$
$Y = \frac{170}{0,28} \approx 607,14$ mld. lei.
Soldul bugetului statului reprezintă diferența dintre încasările din taxe și cheltuielile publice ($T – G$).
$T = 0,1 \cdot 607,14 = 60,714$ mld. lei.
Sold bugetar = $60,714 – 65 = -4,286$ mld. lei.
Răspuns final: Nivelul de echilibru al venitului este de 607,14 mld. lei, iar bugetul prezintă un deficit de 4,286 mld. lei.
6. Economie deschisă și PIB la echilibru
Răspuns corect: c) 360 mld. u.m.
Rezolvare:
Într-un model de echilibru cu sector extern, resursele economisite în interior ($S$) trebuie să asigure finanțarea pentru suma investițiilor ($I$) și a ieșirilor nete de capital ($En$). Condiția devine $S = I + En$.
Introducem datele problemei în egalitate:
$-40 + 0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 40 + 10$
$0,25Y = 50$
$Y = 200$
Atenție, la rezolvarea inițială a existat o eroare matematică în raționamentul din fundal pe care am corectat-o aici. $-40$ mutat peste egal devine $+40$, deci avem $0,25Y = 50 + 40 = 90$, de unde $Y = 360$.
7. Datoria publică internă și dobânda
Răspuns corect: c) crească.
Argumentare: Atunci când un stat utilizează datoria publică internă pentru a acoperi un deficit bugetar masiv, acesta devine un debitor redutabil care absoarbe o mare parte din fondurile disponibile pe piața financiară internă. Această cerere adițională de credite se adaugă la cererea deja existentă din sectorul privat, generând presiune. Conform principiilor clasice ale cererii și ofertei, creșterea cererii de credit atrage inevitabil după sine majorarea prețului acestuia, deci rata dobânzii va crește. Acest proces dă naștere fenomenului cunoscut sub numele de „efect de evicțiune” (crowding-out), statul sufocând sau scumpind practic accesul mediului privat la finanțarea investițiilor.
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul pandemiei
Pandemia de COVID-19 a exercitat presiuni extraordinare asupra bugetelor țărilor din Uniunea Europeană, provocând creșteri record ale deficitelor și ale datoriilor publice. Pe de o parte, statele membre au fost nevoite să declanșeze pachete masive de cheltuieli guvernamentale destinate susținerii sistemului medical, șomajului tehnic și subvenționării companiilor restricționate. Pe de altă parte, încasările fiscale s-au prăbușit natural pe fondul contracției economice (scăderea PIB-ului general în 2020).
Ca impact general, media datoriilor publice în Uniunea Europeană a „sărit” de la nivelul de aproximativ 77,5% din PIB la finele anului 2019, trecând rapid de borna de 90% din PIB până la sfârșitul anului 2020.
Potrivit datelor oficiale furnizate de Eurostat, țările care au înregistrat cele mai alerte și substanțiale avansuri ale indicatorului datorie guvernamentală (exprimate ca pondere procentuală în PIB între 2019 și 2020) au fost statele cu o expunere semnificativă la sectoarele închise complet (precum HoReCa/turism):
Grecia: a înregistrat cea mai mare prăpastie din Uniune, adăugând un plus de peste 25 de puncte procentuale.
Spania: o creștere uluitoare de aproximativ 24,5 puncte procentuale.
Cipru: o majorare abruptă de aproape 24,2 puncte procentuale.
Italia și Franța le-au urmat îndeaproape, raportând la rândul lor sporuri spectaculoase de peste 21, respectiv 18 puncte procentuale într-un singur an.
Bercaru Daria Maria-302 A
1. a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Deoarece Ca este o valoare pozitivă, fracția Ca/Y este strict pozitivă. Astfel, c = Ca/Y+c’ demonstrează că înclinația medie (c) este mai mare decât înclinația marginală (c’). Pe măsură ce venitul (Y) crește, fracția Ca/Y scade, ceea ce face ca înclinația medie spre consum (c) să fie descrescătoare în raport cu venitul.
2) ⩟Y= 50.000mld
⩟S= 10.000 mld
Rezolvare:
⩟Y= ⩟C+⩟S
⩟C=⩟Y-⩟S= 50.000-10.000=40.000 mld. lei
c’= ⩟C/⩟V=40.000/50.000=0,8
3) Pragul de ruptură al venitului reprezintă acel nivel al venitului la care economiile sunt zero (S=0), adică tot venitul este consumat.
C= 400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1.600
4) ⩟I=80 mld. lei
c’= 0,75
Rezolvare:
Ki= 1/1-c’= 1/0,25=4
⩟Y= K*⩟I=4*80=320 mld. lei
5) C= 35+0,8 Yd
I= 70 mld. lei
G= 65mld. lei
T=0,1Y
Rezolvare:
Yd= Y-0,1Y = 0,9Y
C= 35+0,8(0,9Y)= 35+0,72Y
Y= (35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 mld. lei
SB=T-G
T=0,1*Y=0,1* 607,14= 60,71 mld. lei
SB= 60,71-65= -4,29 mld. lei
6) S= -40+0,25Y
I= 40
Ieșiri nete de capital= 10
Rezolvare:
S= I+ Ieșiri nete de capital
-40+0,25Y=40+10
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y= 90/0,25=360 mld. u.m.
c) 360 mld. u.m.
7)c) creasca
Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă, crescând cererea de fonduri bănești. În condițiile în care oferta de economii rămâne relativ constantă pe termen scurt, această cerere suplimentară duce la creșterea ratei dobânzii. De exemplu, dacă într-o economie există o anumită sumă de bani disponibilă pentru împrumuturi, iar firmele o folosesc pentru investiții, dobânda se stabilește la un anumit nivel. Dacă statul intervine și începe să se împrumute din aceleași resurse pentru a acoperi deficitul bugetar, cererea totală de bani crește. Cum oferta de bani nu se modifică pe termen scurt, pentru a echilibra piața, dobânzile vor crește. Astfel, creditul devine mai scump, iar unele investiții private pot fi descurajate.
8) În contextul crizei pandemice (2020–2021), datoria publică a crescut în toate statele Uniunii Europene, ca urmare a majorării cheltuielilor bugetare și a scăderii veniturilor. Statele au intervenit pentru a susține sistemele de sănătate, firmele și populația, ceea ce a dus la deficite bugetare mai mari și, implicit, la creșterea datoriei publice. Conform datelor Eurostat, cele mai mari creșteri ale datoriei publice, ca pondere în PIB față de anul 2019, au fost înregistrate în special în Polonia (aproximativ 5–6 puncte procentuale), România (circa 4–5,5 puncte procentuale), Finlanda (în jur de 4–5 puncte procentuale), Slovacia (aproximativ 3–4 puncte procentuale) și Franța (circa 3–4 puncte procentuale). De asemenea, creșteri semnificative au fost observate și în Bulgaria, precum și în alte state din Europa Centrală și de Est.
Aceste evoluții reflectă impactul puternic al pandemiei asupra finanțelor publice, statele fiind nevoite să majoreze cheltuielile pentru a susține economia, în condițiile reducerii veniturilor bugetare.
1. Răspuns corect: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Argumentare (conform logicii keynesiste):
Funcția consumului: C=Ca +c′⋅Y, unde Ca >0 (consum autonom).
Înclinația medie spre consum (C/Y): Dacă împărțim funcția la Y, obținem C/Y=Ca/Y+c′
De ce este descrescătoare: Deoarece Ca este constant, pe măsură ce venitul (Y) crește, raportul Ca/Y scade, deci ponderea consumului în venit se reduce.
De ce este mai mare decât înclinația marginală: Deoarece C/Y=Ca/Y+c’ , rezultă clar că C/Y >c ′ (înclinația medie este egală cu cea marginală plus componenta autonomă pozitivă).
2. Înclinația marginală spre consum (c′)
ΔC=ΔY−ΔS=50.000−10.000=40.000
c ′ = ΔC/DY= 50.000/40.000 =0,8
3. Pragul de ruptură al venitului (Y=C)
Y=400+0,75Y⇒0,25Y=400⇒Y=400/0,25=1.600
4. Creșterea venitului (ΔY)
k= 1/1−c’ = 1/1−0,75 =4
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320 (Răspuns d)
5. Echilibrul venitului și Soldul Bugetar (SB)
Y=35+0,8(Y−0,1Y)+70+65⇒Y=170+0,72Y⇒0,28Y=170⇒Y≈607,14
SB=T−G=(0,1⋅607,14)−65=60,71−65=−4,29 (Deficit)
6. Determinarea PIB (Y)
S=I+Ext
−40+0,25Y=40+10⇒0,25Y=90⇒Y=90/0,25 =360 (Răspuns c)
7. Evoluția ratei dobânzii
Răspuns: c) crească (Efectul de evicțiune/crowding-out determinat de creșterea cererii de credite din partea statului).
Caragea Andrei
Grupa 303
Seria A
1. C=C0+c⋅Yd,0<c<1
APC=C/Yd=C0/Yd+c
Răspuns: a
2. Yd=C+S⇒ΔYd=ΔC+ΔS
ΔC=ΔYd−ΔS=50.000−10.000=40.000
MPC=ΔC/ΔYd=40.000/50.000=0,8
Răspuns: MPC=0,8
3. C=Y
400+0,75Y=Y⇒400=0,25Y⇒Y=1600
Y*= 1600 (unități monetare ale problemei)
4. k=1/(1−MPC)=1/(1−0,75)=1/0,25=4
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320
Răspuns: d) 320 miliarde lei
5. C=35+0,8Y
I=70
𝐺=65
𝑇=0,1
Yd=Y−T=Y−0,1Y=0,9Y
C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
AE=C+I+G=(35+0,72Y)+70+65=170+0,72Y
Y=AE
Y=170+0,72Y⇒0,28Y=170⇒Y=607,142
Y*= 607,14 mld.lei
BB=T−G=0,1Y−65=0,1⋅607,14−65=60,714−65=−4,286
deficit= 4,29 mld. lei
6. S=−40+0,25Y
I=40
ieșiri nete de capital NCO=10
rezerve constante în identitatea standard NX=NCO
S=I+NX
NX=NCO=10⇒S=40+10=50
−40+0,25Y=50⇒0,25Y=90⇒Y=360
Răspuns: c) 360 mld. u.m.
7. Când deficitul bugetar este finanțat prin împrumuturi interne, cererea de fonduri pe piața creditului crește, ceea ce determină, de regulă, creșterea ratei dobânzii. Raspunsul este c.
Mirea Denisa Maria
Grupa 308B
1-a) deoarece in modelul keynesist, consumul nu pleacă de la zero , există un consum autonom. Asta înseamnă că, la venituri mici, oamenii consumă relativ mult din venit, deci înclinația medie e ridicată. Pe măsură ce venitul crește, partea fixă își pierde din importanță, iar înclinația medie începe să scadă.
În schimb, înclinația marginală rămâne constantă. Prin urmare, înclinația medie este descrescătoare și se situează deasupra celei marginale.
2-Venitul disponibil se împarte între consum și economii:
ΔYd=ΔC+ΔS
variația consumului (ΔC):
ΔC=ΔYd−ΔS=50.000−10.000=40.000
înclinația marginală spre consum (c):
C= ΔC/ΔYd=40.000/50.000=0,8
Înclinația marginală spre consum este 0,8 (sau 80%)
La fiecare 1 leu în plus din venitul disponibil, 0,8 lei se consumă și 0,2 lei se economisesc.
3-C=Y
Y=400+0,75Y
Y−0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/25
Y=1600
La un venit de 1600, oamenii consumă tot (C = Y), iar economiile sunt zero
4-d) deoarece un spor de investiții de 80 duce la o creștere totală a venitului de 320, datorită efectului de multiplicare.
multiplicatorul (k):
k=1/1-c
k=1/1-0,75
k=1/0,25
k=4
creșterea venitului (ΔY):
ΔY=k⋅ΔI=4⋅80=320
5-venitul disponibil:
Yd=Y−0,1Y=0,9Y
funcția consumului devine:
C=35+0,8⋅0,9Y=35+0,72Y
condiția de echilibru:
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0.28
Y=607,14 mld lei
soldul bugetului:taxe
T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,71
cheltuieli guvernamentale:
G=65
sold bugetar:
SB=T−G=60,71−65=−4,29 mld lei
Statul cheltuie mai mult decât încasează , deficit de aproximativ 4,3 mld. lei.
6-c) deoarece
S=I+NCO
−40+0,25Y=40+10
−40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=90/0,25
Y=360 mld u m
7-c) deoarece când statul acoperă deficitul prin datorie publică internă, el se împrumută de pe piața financiară internă,crește cererea de bani (fonduri împrumutabile)
oferta de bani nu crește automat ,apare exces de cerere
cererea creste =>pretul creste
8-In România de la 35% din PIB (2019) la aproape 49% în 2023 una dintre cele mai rapide creșteri din UE chiar cea mai mare creștere medie anuală după pandemie
(~4 pp/an)
Top creșteri ale datoriei publice (raport PIB):
România (+5,5 pp)
Polonia (+5,0 pp)
Finlanda (+4,7 pp)
Bulgaria (+4,1 pp)
Franța (+4,0 pp)
Pandemia a determinat o creștere generalizată a datoriei publice în UE, prin majorarea cheltuielilor și a deficitelor
Seria: A
Grupa: 305
1. a), deoarece
C=C0+cY; C/Y=C0/Y+c
Pe măsură ce Y crește, C0/Y scade -> înclinația medie scade
Dar fiind C0>0-> C/Y>c
Inclinația medie este descrescătoare și mai mare decât cea marginală.
2. ΔY= ΔC+ΔS
ΔY=50000
ΔS=10000
ΔC=50000-10000=40.000
MPC= ΔC/ ΔY= 40000/50000=0,8
3. Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
4. d), deoarece
k= 1/1-c
k=1/1-0,75=1/0,25=4
ΔY=k•ΔI=4•80=320
5. Yd=Y-T
Yd= Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8•0,9Y=35+0,72Y
Y=C+Y+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y−0,72Y=170
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
Y≈607,14 mld lei
T=0,1Y=0,1•607,14 ≈60,71
Sold bugetar=T-G=60,71-65=-4,29 (deficit bugetar)
6. c), deoarece
S=I+NCO
S=40+10=50
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=360
7. c), deoarece finanțarea deficitului prin împrumuturi interne mărește cererea de bani pe piață. Cu oferta de economisire relativ constantă, „prețul banilor” (rata dobânzii) crește.
8. În contextul pandemiei, datoria publică în UE a crescut puternic din cauza creșterii cheltuielilor și scăderii veniturilor bugetare.
Cele mai rapide creșteri față de 2019:Italia;Spania
Alte creșteri importante: Franța; Germania
Statele cel mai afectate de pandemie au avut cele mai mari creșteri ale datoriei publice.
Nume și prenume: Grigore Adelina Maria
Seria și grupa: 306b
1. a) Argument: Înclinația medie spre consum este c = C/Y = C_a/Y + c’. Deoarece C_a/Y > 0, rezultă c > c’. Pe măsură ce Y crește, fracția C_a/Y scade, deci c este descrescătoare.
N
2. c’ = 0,8. ModificIarea consumului: \Delta C = \Delta Y – \Delta S = 50.000 – 10.000 = 40.000.
Înclinația marginală spre consum: c’ = \Delta C / \Delta Y = 40.000 / 50.000 = 0,8. –
3. Y = 1.600. Pragul de ruptură implică Y = C.
Y = 400 + 0,75Y \Rightarrow 0,25Y = 400 \Rightarrow Y = 1.600.
4. d) 320 miliarde lei. Multiplicatorul investițiilor: K = 1 / (1 – 0,75) = 4.
Creșterea venitului: \Delta Y = K \times \Delta I = 4 \times 80 = 320.
5. Y ≈ 607,14 mld. lei | Deficit = 4,286 mld. lei.
Echilibrul: Y = C + I + G
Y = 35 + 0,8(Y – 0,1Y) + 70 + 65 \Rightarrow Y = 170 + 0,72Y \Rightarrow 0,28Y = 170 \Rightarrow Y = 607,14.
Sold Bugetar = T – G = 0,1(607,14) – 65 = 60,714 – 65 = -4,286 (deficit).
6. c) 360 mld. u.m.
Echilibrul pe piața fondurilor: S = I + NX \Rightarrow S = 40 + 10 = 50.
Înlocuim S: 50 = -40 + 0,25Y \Rightarrow 0,25Y = 90 \Rightarrow Y = 360.
7. c) crească. Argument: Acoperirea deficitului prin datorie publică internă înseamnă că statul crește cererea de fonduri împrumutabile pe piața internă, ceea ce duce la creșterea ratei dobânzii (efect de evicțiune).
8. Scăderea PIB-ului și pachetele masive de stimulare din pandemie au explodat deficitele. Cele mai abrupte creșteri ale datoriei publice (ca % din PIB) în 2020 față de 2019 s-au înregistrat în Grecia (+25,1 pp), Spania (+24,5 pp), Cipru (+24,2 pp) și Italia (+21,2 pp).
Nume și prenume: Grigore Adelina Maria
Seria și grupa: 306b
1. a) Argument: Înclinația medie spre consum este c = C/Y = C_a/Y + c’. Deoarece C_a/Y > 0, rezultă c > c’. Pe măsură ce Y crește, fracția C_a/Y scade, deci c este descrescătoare.
2. c’ = 0,8. Modificarea consumului: \Delta C = \Delta Y – \Delta S = 50.000 – 10.000 = 40.000.
Înclinația marginală spre consum: c’ = \Delta C / \Delta Y = 40.000 / 50.000 = 0,8.
3. Y = 1.600. Pragul de ruptură implică Y = C.
Y = 400 + 0,75Y \Rightarrow 0,25Y = 400 \Rightarrow Y = 1.600.
4. d) 320 miliarde lei. Multiplicatorul investițiilor: K = 1 / (1 – 0,75) = 4.
Creșterea venitului: \Delta Y = K \times \Delta I = 4 \times 80 = 320.
5. Y ≈ 607,14 mld. lei | Deficit = 4,286 mld. lei.
Echilibrul: Y = C + I + G
Y = 35 + 0,8(Y – 0,1Y) + 70 + 65 \Rightarrow Y = 170 + 0,72Y \Rightarrow 0,28Y = 170 \Rightarrow Y = 607,14.
Sold Bugetar = T – G = 0,1(607,14) – 65 = 60,714 – 65 = -4,286 (deficit).
6. c) 360 mld. u.m.
Echilibrul pe piața fondurilor: S = I + NX \Rightarrow S = 40 + 10 = 50.
Înlocuim S: 50 = -40 + 0,25Y \Rightarrow 0,25Y = 90 \Rightarrow Y = 360.
7. c) crească. Argument: Acoperirea deficitului prin datorie publică internă înseamnă că statul crește cererea de fonduri împrumutabile pe piața internă, ceea ce duce la creșterea ratei dobânzii (efect de evicțiune).
8. Scăderea PIB-ului și pachetele masive de stimulare din pandemie au explodat deficitele. Cele mai abrupte creșteri ale datoriei publice (ca % din PIB) în 2020 față de 2019 s-au înregistrat în Grecia (+25,1 pp), Spania (+24,5 pp), Cipru (+24,2 pp) și Italia (+21,2 pp).
Munteanu Bianca Ionelia 301A
1. Funcția consumului în modelul keynesist
Funcția consumului are forma C = a + bY, unde există o componentă fixă (a) și una dependentă de venit (bY). Pe măsură ce venitul crește, partea fixă devine tot mai puțin importantă în total consum, ceea ce face ca raportul dintre consum și venit (APC) să scadă. În același timp, acest raport rămâne peste MPC, deoarece include și componenta autonomă.
Răspuns: a)
2. Calculul înclinației marginale spre consum
Venitul crește cu 50.000, iar economiile cresc cu 10.000. Asta înseamnă că diferența a fost direcționată către consum.
Delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = 40.000/50.000 = 0,8
3. Determinarea venitului de echilibru (pragul de ruptură)
La pragul de echilibru, tot venitul este consumat, deci:
Y = C
Înlocuim funcția:
Y = 400 + 0,75Y
0,25Y = 400
Y= 1600
4. Efectul multiplicatorului investițional
Multiplicatorul arată cât de mult crește venitul în urma unei variații a investițiilor :
Creșterea venitului:
k = 1 / (1 – 0,75) = 4
Răspuns: d)
5. Echilibrul macroeconomic și soldul bugetar
Venitul disponibil este afectat de taxe:
Yd = 0,9Y
Consumul devine:
C = 35 + 0,8 × 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibrul:
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
0,28Y = 170
Y ≈ 607
Taxele:
T = 0,1Y ≈607
Diferența dintre venituri și cheltuieli publice:
60,7 – 65 = -4,3
Rezultă un deficit bugetar.
6. Determinarea venitului în echilibru extern
Economiile trebuie să acopere atât investițiile, cât și ieșirile de capital:
S = 50
-40 + 0,25Y = 50
Y = 360
Răspuns: c)
7. Finanțarea deficitului bugetar
Atunci când statul se împrumută de pe piața internă, concurează cu sectorul privat pentru aceleași resurse financiare. Această competiție duce la creșterea dobânzilor și la reducerea investițiilor private — fenomen cunoscut ca efect de crowding out.
Răspuns: c)
8. Evoluția datoriei publice în pandemie
În perioada pandemiei, guvernele au intervenit masiv în economie prin creșterea cheltuielilor (sănătate, sprijin pentru firme și populație), în timp ce veniturile fiscale au scăzut. Acest dezechilibru a dus la majorarea rapidă a datoriei publice în multe țări europene, în special în economiile deja vulnerabile. Creșterea reflectă atât impactul crizei, cât și politicile de susținere economică.
1. Funcția consumului în modelul keynesist
Funcția consumului are forma C = a + bY, unde există o componentă fixă (a) și una dependentă de venit (bY). Pe măsură ce venitul crește, partea fixă devine tot mai puțin importantă în total consum, ceea ce face ca raportul dintre consum și venit (APC) să scadă. În același timp, acest raport rămâne peste MPC, deoarece include și componenta autonomă.
Răspuns: a)
⸻
2. Calculul înclinației marginale spre consum
Venitul crește cu 50.000, iar economiile cresc cu 10.000. Asta înseamnă că diferența a fost direcționată către consum.
\Delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = \frac{40.000}{50.000} = 0,8
⸻
3. Determinarea venitului de echilibru (pragul de ruptură)
La pragul de echilibru, tot venitul este consumat, deci:
Y = C
Înlocuim funcția:
Y = 400 + 0,75Y
0,25Y = 400 \Rightarrow Y = 1600
⸻
4. Efectul multiplicatorului investițional
Multiplicatorul arată cât de mult crește venitul în urma unei variații a investițiilor:
k = \frac{1}{1 – 0,75} = 4
Creșterea venitului:
\Delta Y = 4 \times 80 = 320
Răspuns: d)
⸻
5. Echilibrul macroeconomic și soldul bugetar
Venitul disponibil este afectat de taxe:
Y_d = 0,9Y
Consumul devine:
C = 35 + 0,8 \cdot 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibrul:
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
0,28Y = 170 \Rightarrow Y \approx 607
Taxele:
T = 0,1Y \approx 60,7
Diferența dintre venituri și cheltuieli publice:
60,7 – 65 = -4,3
Rezultă un deficit bugetar.
⸻
6. Determinarea venitului în echilibru extern
Economiile trebuie să acopere atât investițiile, cât și ieșirile de capital:
S = 50
-40 + 0,25Y = 50
Y = 360
Răspuns: c)
⸻
7. Finanțarea deficitului bugetar
Atunci când statul se împrumută de pe piața internă, concurează cu sectorul privat pentru aceleași resurse financiare. Această competiție duce la creșterea dobânzilor și la reducerea investițiilor private — fenomen cunoscut ca efect de crowding out.
Răspuns: c)
⸻
8. Evoluția datoriei publice în pandemie
În perioada pandemiei, guvernele au intervenit masiv în economie prin creșterea cheltuielilor (sănătate, sprijin pentru firme și populație), în timp ce veniturile fiscale au scăzut. Acest dezechilibru a dus la majorarea rapidă a datoriei publice în multe țări europene, în special în economiile deja vulnerabile. Creșterea reflectă atât impactul crizei, cât și politicile de susținere economică.
Năstase Diana Alexandra
Grupa 302
Seria A
1) a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că între venit şi rata consumului se manifestă o relaţie inversă: orice creştere a venitului antrenează o creştere a consumului, însă într-o mai mică măsură decât creşterea venitului, ceea ce face ca rata consumului să scadă. Deoarece Ca este o valoare pozitivă, fracția Ca/Y este strict pozitivă. Astfel, c = Ca/Y+c’ demonstrează că înclinația medie (c) este mai mare decât înclinația marginală (c’). Pe măsură ce venitul (Y) crește, fracția Ca/Y scade, ceea ce face ca înclinația medie spre consum (c) să fie descrescătoare în raport cu venitul.
2) ⩟Y= 50.000mld
⩟S= 10.000 mld
Rezolvare:
⩟Y= ⩟C+⩟S
⩟C=⩟Y-⩟S= 50.000-10.000=40.000 mld. lei
c’= ⩟C/⩟V=40.000/50.000=0,8
3) Pragul de ruptură al venitului reprezintă acel nivel al venitului la care economiile sunt zero (S=0), adică tot venitul este consumat.
C= 400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1.600
4) ⩟I=80 mld. lei
c’= 0,75
Rezolvare:
Ki= 1/1-c’= 1/0,25=4
⩟Y= K*⩟I=4*80=320 mld. lei
5) C= 35+0,8 Yd
I= 70 mld. lei
G= 65mld. lei
T=0,1Y
Rezolvare:
Yd= Y-0,1Y = 0,9Y
C= 35+0,8(0,9Y)= 35+0,72Y
Y= (35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 mld. lei
SB=T-G
T=0,1*Y=0,1* 607,14= 60,71 mld. lei
SB= 60,71-65= -4,29 mld. lei
6) S= -40+0,25Y
I= 40
Ieșiri nete de capital= 10
Rezolvare:
S= I+ Ieșiri nete de capital
-40+0,25Y=40+10
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y= 90/0,25=360 mld. u.m.
c) 360 mld. u.m.
7) c)crească
Când statul înregistrează un deficit bugetar și decide să îl acopere prin datorie publică internă, acest lucru înseamnă că guvernul se împrumută de pe piața financiară internă, de exemplu, prin emiterea de titluri de stat. Acest proces determină o creștere a cererii de fonduri împrumutabile pe piața monetară. Când cererea pentru un bun crește, prețul acelui bun va tinde să crească. Prețul banilor pe piața de capital este reprezentat de rata dobânzii. Așadar, concurența dintre stat și sectorul privat pentru aceleași fonduri disponibile va duce la o creștere a ratei dobânzii, deoarece statul absoarbe o parte din economiile disponibile, lăsând mai puțin capital pentru investițiile private.
8) Criza pandemică din 2020 a generat o creștere explozivă a datoriilor publice în Uniunea Europeană, provocată de un dublu șoc macroeconomic: creșterea masivă a cheltuielilor guvernamentale pentru susținerea sistemului sanitar și a economiei, suprapusă peste contracția severă a PIB-ului. Astfel, media datoriei publice la nivelul UE-27 a urcat abrupt de la 77,5% în 2019 la 90,7% în 2020 (conform Eurostat). Statele care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale nivelului de îndatorare au fost cele din sudul Europei, deja vulnerabile fiscal și puternic dependente de turism și servicii. Față de 2019, cele mai mari salturi (în puncte procentuale din PIB) le-au raportat Grecia (+25,1 p.p.), Spania (+24,5 p.p.), Cipru (+24,2 p.p.), Italia (+21,2 p.p.) și Franța (+18,1 p.p.). Pentru a gestiona această deteriorare violentă a finanțelor, Uniunea Europeană a suspendat temporar regulile stricte privind limitele de deficit și a lansat fondul istoric de redresare financiară NextGenerationEU.
Ghita calin 301A
1. Funcția consumului în modelul keynesist
Funcția consumului are forma C = a + bY, unde există o componentă fixă (a) și una dependentă de venit (bY). Pe măsură ce venitul crește, partea fixă devine tot mai puțin importantă în total consum, ceea ce face ca raportul dintre consum și venit (APC) să scadă. În același timp, acest raport rămâne peste MPC, deoarece include și componenta autonomă.
Răspuns: a)
⸻
2. Calculul înclinației marginale spre consum
Venitul crește cu 50.000, iar economiile cresc cu 10.000. Asta înseamnă că diferența a fost direcționată către consum.
\Delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = \frac{40.000}{50.000} = 0,8
⸻
3. Determinarea venitului de echilibru (pragul de ruptură)
La pragul de echilibru, tot venitul este consumat, deci:
Y = C
Înlocuim funcția:
Y = 400 + 0,75Y
0,25Y = 400 \Rightarrow Y = 1600
⸻
4. Efectul multiplicatorului investițional
Multiplicatorul arată cât de mult crește venitul în urma unei variații a investițiilor:
k = \frac{1}{1 – 0,75} = 4
Creșterea venitului:
\Delta Y = 4 \times 80 = 320
Răspuns: d)
⸻
5. Echilibrul macroeconomic și soldul bugetar
Venitul disponibil este afectat de taxe:
Y_d = 0,9Y
Consumul devine:
C = 35 + 0,8 \cdot 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibrul:
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
0,28Y = 170 \Rightarrow Y \approx 607
Taxele:
T = 0,1Y \approx 60,7
Diferența dintre venituri și cheltuieli publice:
60,7 – 65 = -4,3
Rezultă un deficit bugetar.
⸻
6. Determinarea venitului în echilibru extern
Economiile trebuie să acopere atât investițiile, cât și ieșirile de capital:
S = 50
-40 + 0,25Y = 50
Y = 360
Răspuns: c)
⸻
7. Finanțarea deficitului bugetar
Atunci când statul se împrumută de pe piața internă, concurează cu sectorul privat pentru aceleași resurse financiare. Această competiție duce la creșterea dobânzilor și la reducerea investițiilor private — fenomen cunoscut ca efect de crowding out.
Răspuns: c)
⸻
8. Evoluția datoriei publice în pandemie
În perioada pandemiei, guvernele au intervenit masiv în economie prin creșterea cheltuielilor (sănătate, sprijin pentru firme și populație), în timp ce veniturile fiscale au scăzut. Acest dezechilibru a dus la majorarea rapidă a datoriei publice în multe țări europene, în special în economiile deja vulnerabile. Creșterea reflectă atât impactul crizei, cât și politicile de susținere economică.
1. Funcția consumului în modelul keynesist
Funcția consumului are forma C = a + bY, unde există o componentă fixă (a) și una dependentă de venit (bY). Pe măsură ce venitul crește, partea fixă devine tot mai puțin importantă în total consum, ceea ce face ca raportul dintre consum și venit (APC) să scadă. În același timp, acest raport rămâne peste MPC, deoarece include și componenta autonomă.
Răspuns: a)
⸻
2. Calculul înclinației marginale spre consum
Venitul crește cu 50.000, iar economiile cresc cu 10.000. Asta înseamnă că diferența a fost direcționată către consum.
\Delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000
MPC = \frac{40.000}{50.000} = 0,8
⸻
3. Determinarea venitului de echilibru (pragul de ruptură)
La pragul de echilibru, tot venitul este consumat, deci:
Y = C
Înlocuim funcția:
Y = 400 + 0,75Y
0,25Y = 400 \Rightarrow Y = 1600
⸻
4. Efectul multiplicatorului investițional
Multiplicatorul arată cât de mult crește venitul în urma unei variații a investițiilor:
k = \frac{1}{1 – 0,75} = 4
Creșterea venitului:
\Delta Y = 4 \times 80 = 320
Răspuns: d)
⸻
5. Echilibrul macroeconomic și soldul bugetar
Venitul disponibil este afectat de taxe:
Y_d = 0,9Y
Consumul devine:
C = 35 + 0,8 \cdot 0,9Y = 35 + 0,72Y
Echilibrul:
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
0,28Y = 170 \Rightarrow Y \approx 607
Taxele:
T = 0,1Y \approx 60,7
Diferența dintre venituri și cheltuieli publice:
60,7 – 65 = -4,3
Rezultă un deficit bugetar.
⸻
6. Determinarea venitului în echilibru extern
Economiile trebuie să acopere atât investițiile, cât și ieșirile de capital:
S = 50
-40 + 0,25Y = 50
Y = 360
Răspuns: c)
⸻
7. Finanțarea deficitului bugetar
Atunci când statul se împrumută de pe piața internă, concurează cu sectorul privat pentru aceleași resurse financiare. Această competiție duce la creșterea dobânzilor și la reducerea investițiilor private — fenomen cunoscut ca efect de crowding out.
Răspuns: c)
⸻
8. Evoluția datoriei publice în pandemie
În perioada pandemiei, guvernele au intervenit masiv în economie prin creșterea cheltuielilor (sănătate, sprijin pentru firme și populație), în timp ce veniturile fiscale au scăzut. Acest dezechilibru a dus la majorarea rapidă a datoriei publice în multe țări europene, în special în economiile deja vulnerabile. Creșterea reflectă atât impactul crizei, cât și politicile de susținere economică.
Grupa 302A
Bocioanca Maria Karina
1) a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Acest rezultat este specific funcției consumului de tip keynesist și se explică prin faptul că, deși consumul crește odată cu venitul, ritmul de creștere al acestuia este inferior celui al venitului. În consecință, înclinația medie spre consum tinde să se reducă pe măsură ce venitul crește. Totodată, prezența consumului autonom (Ca > 0) determină ca raportul Ca/Y să fie pozitiv, ceea ce conduce la o valoare a înclinației medii mai mare decât înclinația marginală. Relația c = Ca/Y + c’ evidențiază faptul că înclinația medie spre consum depinde atât de componenta autonomă, cât și de cea indusă a consumului. Pe măsură ce venitul (Y) crește, ponderea consumului autonom în venit se diminuează, ceea ce explică caracterul descrescător al înclinației medii spre consum.
2) ⩟Y= 50.000mld
⩟S= 10.000 mld
Rezolvare:
⩟Y= ⩟C+⩟S
⩟C=⩟Y-⩟S= 50.000-10.000=40.000 mld. lei
c’= ⩟C/⩟V=40.000/50.000=0,8
3) Pragul de ruptură al venitului reprezintă acel nivel al venitului la care economiile sunt zero (S=0), adică tot venitul este consumat.
C= 400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1.600
4) ⩟I=80 mld. lei
c’= 0,75
Rezolvare:
Ki= 1/1-c’= 1/0,25=4
⩟Y= K*⩟I=4*80=320 mld. lei
5) C= 35+0,8 Yd
I= 70 mld. lei
G= 65mld. lei
T=0,1Y
Rezolvare:
Yd= Y-0,1Y = 0,9Y
C= 35+0,8(0,9Y)= 35+0,72Y
Y= (35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 mld. lei
SB=T-G
T=0,1*Y=0,1* 607,14= 60,71 mld. lei
SB= 60,71-65= -4,29 mld. lei
6) S= -40+0,25Y
I= 40
Ieșiri nete de capital= 10
Rezolvare:
S= I+ Ieșiri nete de capital
-40+0,25Y=40+10
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y= 90/0,25=360 mld. u.m.
c) 360 mld. u.m.
7) Atunci când deficitul bugetar este finanțat prin împrumuturi interne (datorie publică internă), statul intervine direct pe piața fondurilor disponibile, concurând cu sectorul privat pentru resursele financiare existente. Această creștere a cererii de capital determină, în condițiile unei oferte relativ rigide de economisire, o presiune ascendentă asupra ratei dobânzii. Fenomenul este cunoscut în literatura economică sub denumirea de „efect de evicțiune” (crowding out), deoarece investițiile private pot fi descurajate de costul mai ridicat al creditului. În consecință, finanțarea deficitului prin datorie publică internă conduce, de regulă, la creșterea ratei dobânzii, afectând negativ investițiile private și, implicit, ritmul de creștere economică. Prin urmare, varianta corectă este c) crească.
8) În contextul crizei generate de pandemia COVID-19, statele membre ale Uniunea Europeană au adoptat politici fiscale expansioniste, caracterizate prin creșterea cheltuielilor publice și diminuarea veniturilor bugetare, ceea ce a condus la majorarea semnificativă a deficitelor și, implicit, a datoriei publice. Comparativ cu anul 2019, unele dintre cele mai accentuate creșteri s-au înregistrat în Greece, Italy, Spain și France, pe fondul nivelurilor deja ridicate ale datoriei și al intervențiilor guvernamentale extinse. Totodată, state precum Romania și Ungaria au înregistrat creșteri rapide în termeni relativi. În concluzie, pandemia a determinat o creștere generalizată a datoriei publice în UE, ca rezultat al măsurilor de sprijin economic.
Grupa 302A
Borș Mihail
1) a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că între venit şi rata consumului se manifestă o relaţie inversă: orice creştere a venitului antrenează o creştere a consumului, însă într-o mai mică măsură decât creşterea venitului, ceea ce face ca rata consumului să scadă. Deoarece Ca este o valoare pozitivă, fracția Ca/Y este strict pozitivă. Astfel, c = Ca/Y+c’ demonstrează că înclinația medie (c) este mai mare decât înclinația marginală (c’). Pe măsură ce venitul (Y) crește, fracția Ca/Y scade, ceea ce face ca înclinația medie spre consum (c) să fie descrescătoare în raport cu venitul.
2) ⩟Y= 50.000mld
⩟S= 10.000 mld
Rezolvare:
⩟Y= ⩟C+⩟S
⩟C=⩟Y-⩟S= 50.000-10.000=40.000 mld. lei
c’= ⩟C/⩟V=40.000/50.000=0,8
3) Pragul de ruptură al venitului reprezintă acel nivel al venitului la care economiile sunt zero (S=0), adică tot venitul este consumat.
C= 400+0,75Y
Y=C
Y=400+0,75Y
Y-0,75=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1.600
4) ⩟I=80 mld. lei
c’= 0,75
Rezolvare:
Ki= 1/1-c’= 1/0,25=4
⩟Y= K*⩟I=4*80=320 mld. lei
5) C= 35+0,8 Yd
I= 70 mld. lei
G= 65mld. lei
T=0,1Y
Rezolvare:
Yd= Y-0,1Y = 0,9Y
C= 35+0,8(0,9Y)= 35+0,72Y
Y= (35+0,72Y)+70+65
Y=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 mld. lei
SB=T-G
T=0,1*Y=0,1* 607,14= 60,71 mld. lei
SB= 60,71-65= -4,29 mld. lei
6) S= -40+0,25Y
I= 40
Ieșiri nete de capital= 10
Rezolvare:
S= I+ Ieșiri nete de capital
-40+0,25Y=40+10
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y= 90/0,25=360 mld. u.m.
c) 360 mld. u.m.
7) Când statul înregistrează un deficit bugetar și decide să îl acopere prin datorie publică internă, acest lucru înseamnă că guvernul se împrumută de pe piața financiară internă, de exemplu, prin emiterea de titluri de stat. Acest proces determină o creștere a cererii de fonduri împrumutabile pe piața monetară. Când cererea pentru un bun crește, prețul acelui bun va tinde să crească. Prețul banilor pe piața de capital este reprezentat de rata dobânzii. Așadar, concurența dintre stat și sectorul privat pentru aceleași fonduri disponibile va duce la o creștere a ratei dobânzii, deoarece statul absoarbe o parte din economiile disponibile, lăsând mai puțin capital pentru investițiile private.
8) Criza pandemică din 2020 a generat o creștere explozivă a datoriilor publice în Uniunea Europeană, provocată de un dublu șoc macroeconomic: creșterea masivă a cheltuielilor guvernamentale pentru susținerea sistemului sanitar și a economiei, suprapusă peste contracția severă a PIB-ului. Astfel, media datoriei publice la nivelul UE-27 a urcat abrupt de la 77,5% în 2019 la 90,7% în 2020 (conform Eurostat). Statele care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale nivelului de îndatorare au fost cele din sudul Europei, deja vulnerabile fiscal și puternic dependente de turism și servicii. Față de 2019, cele mai mari salturi (în puncte procentuale din PIB) le-au raportat Grecia (+25,1 p.p.), Spania (+24,5 p.p.), Cipru (+24,2 p.p.), Italia (+21,2 p.p.) și Franța (+18,1 p.p.). Pentru a gestiona această deteriorare violentă a finanțelor, Uniunea Europeană a suspendat temporar regulile stricte privind limitele de deficit și a lansat fondul istoric de redresare financiară NextGenerationEU.