Lecția 2 – Modelul lui Keynes: venit, consum, economii, investiții
– importanța cererii agregate în macroeconomie: venit, consum și investiții
– limitele modelului economic keynesist: efectul de evicțiune și paradoxul economisirii
TEMA 2
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 2 aprilie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, argumentați dacă înclinația medie spre consum este: a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală; b) constantă și mai mare decît înclinația marginală spre consum; c) egală cu înclinația marginală spre consum; d) descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decît înclinația marginală; e) nici una din variantele de mai sus.
2. Cât este înclinația marginală spre consum dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei?
3. Într-o economie închisă, fără sector guvernamental, consumul (C) și venitul (Y) sunt legate prin funcția C = 400 + 0,75Y. Să se determine pragul de ruptură al venitului.
4. Care va fi creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional de 80 miliarde lei, știind că înclinația marginală spre consum a fost de 0,75: a) 150 miliarde lei; b) 240 miliarde lei; c) 190 miliarde lei; d) 320 miliarde lei; e) 1050 miliarde lei.
5. Dacă funcția consumului este C = 35 + 0,8 Yd, investițiile planificate sunt 70 mld. lei, cheltuielile guvernului 65 mld., iar taxele sunt exprimate prin funcția T = 0,1Y. Determinați nivelul de echilibru al venitului și arătați care este soldul bugetului statului.
6. Economisirea este dată de relația S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este PIB-ul. Investițiile sunt 40 mld. u.m. iar ieșirile nete de capital sunt 10 mld. u.m. Dacă rezervele valutare rămân constante, atunci PIB-ul este: a) 160 mld. u.m.; b) 200 mld. u.m.; c) 360 mld. u.m.; d) 400 mld. u.m.; e) 500 mld. u.m..
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: a) fie inferioară ratei șomajului; b) nu se modifice; c) crească; d) scadă; e) fie superioară ratei șomajului. Argumentați răspunsul!
8. Analizați creșterea datoriilor publice în UE, în contextul crizei pandemice, și indicați care dintre statele membre au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 – anul de dinaintea pandemiei.
Seria A grupa 305
1. Inclinatia medie spre consum este raportul dintre consumul total si venitul total ,adica c/y=c0+cy/y=co/y+c.
d)descrescătoare in raport cu venitul si mai mica decat inclinatia mg-deoarece pe masura ce venitul creste ,consumul automat devine mai putin semnificativ in raport cu venitul total,iar astfel inclinatia medie spre consum scade si devine mai mica decat inclinatia mg
spre consum.
3. Pragul de ruptura al venitului reprezintă nivelul venitului la care consumul este egal cu venitul. C=Y.
C=400+0,75Y
400+0,75Y=Y
400=-0,75y
400=0,25y
Y=400/0,25=1.600
Pragul de ruptura al venitului este 1600.
4. K=1/1-C
k=1/1-0,75=1/0,25=4
Delta y=Kxdelta i
Delta y=4×80=320 miliarde lei
d)320 miliarde de lei
5. Y=c+i+g
C=35+0,8Yd
I=70 miliarde lei -investitiile planificate
G=65 miliarde lei-ch guvernamentale
20/24=0,25
400=0,25y
Y=400/0,25=1.600
Pragul de ruptura al venitului este 1600.
4. K=1/1-C
k=1/1-0,75=1/0,25=4
Delta y=Kxdelta i
Delta y=4×80=320 miliarde lei
d)320 miliarde de lei
5. Y=c+i+g
C=35+0,8Yd
I=70 miliarde lei -investitiile planificate
G=65 miliarde lei-ch guvernamentale
T=0,1Y-functia taxelor
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0;72Y+70+65
Y-0,72y=170
Y=170/0,28=607,143
Venitul de ech=607,143
Sold bugetar=T-G
Sb=0,1×607,14-65
Sb=60,71-65
So=-4,29
6. S+Ki=I
S=-40+0,25Y -economisirea
Ki=10 miliarde u.m sunt iesirile nete de capital
I=40 miliarde u.m sunt investitiile
Pib ul de ech este y (-40+0,25Y)+10=40
-40+0,25Y+10=40
-30+0,25y=40
0,25Y=70
Y=70/0,25=280
7. Cand deficitul bugetar este finantat prin datorie publica interna ,statul trebuie sã imprumute bani de pe piata interna prin emiterea de obligatiuni sau alte instrumente financiare .
C)cresterea ratei dobânzii deoarece guvernul creste cererea de capital ,iar sectorul privat este afectat prin efectul de evictiune
Grupa 309
1.
A) În modelul keynesist, înclinația medie spre consum (APC) scade odată cu creșterea venitului, deoarece ponderea consumului în venit scade progresiv, iar economiile cresc. APC este întotdeauna mai mare decât înclinația marginală spre consum (MPC), care rămâne constantă, deoarece APC include și consumul autonom (Ca), ce nu depinde de venit.
2.
MPC = delta C / delta Yv
Delta C = Delta Y – Delta S = 50.000 – 10.000= 40.000 mld. lei
MPC – 40.000/ 50.000 = 0,8
3.
C = 400 + 0,75Y
C = Y
400 + 0,75Y = Y
400 = Y – 0,75Y
400 = 0,25 Y
Y = 400/0,25 = 1600 mld. lei
4.
D) multiplicator = 1 / (1-MPC) = 1 / (1-0,75) =1 / 0,25 = 4
Delta Y = multiplicator/ delta I
Delta I = 80
Delta Y = 4 / 80 = 320 mld. lei
5.
C = 35 + 0,8 Yd
T= 0,1 Y
Yd = Y – 0,1Y = 0,9 Y
C=35 + 0,8 (0,9 Y) = 35 + 0,72 Y
Y = C + I + G
Y = (35 + 0,72Y) +70 +65
=> Y = aprox. 607,14 mld. lei
T = 0,1 Y = 0,1/ 607, 14 = aprox. 60, 71 mld. lei
Sold = T – G = 60,71 – 65 = aprox. – 4,29 mld. lei
=> deficit bugetar
6.
S= -40 + 0,25 Y
7.
C) Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, cererea crescută de finanțare a statului concurează cu sectorul privat pe piața de capital, forțând creșterea ratelor dobânzii pentru a atrage investitori. În plus, riscul perceput de investitori datorat creșterii datoriei publice și a deficitelor repetate impune dobânzi mai mari ca compensație, amplificând presiunea ascendentă.
8.
Înainte de pandemie, în 2019, datoria publică medie a UE era de aproximativ 77,5% din PIB. În 2020 și 2021, aceasta a crescut considerabil, atingând un vârf de aproximativ 90% din PIB în zona euro. Ulterior, nivelul datoriei a început să scadă treptat, pe fondul redresării economice și al revenirii creșterii PIB-ului.
Comparând nivelurile datoriei publice din 2019 și anul de vârf al pandemiei (2020-2021), cele mai afectate state au fost:
1. Grecia – A înregistrat o creștere de la 180,7% din PIB în 2019 la aproximativ 206,3% în 2020, unul dintre cele mai mari niveluri din UE.
2. Italia – A trecut de la 134,1% din PIB în 2019 la 155,3% în 2020, din cauza măsurilor economice extinse.
3. Spania – A avut o creștere de la 95,5% din PIB în 2019 la 120% în 2020, una dintre cele mai mari creșteri procentuale.
4. Franța – Datoria publică a crescut de la 98,1% din PIB în 2019 la 115% în 2020, fiind afectată de pachetele de sprijin economic și ajutoarele pentru companii.
Seria A grupa 305
1. Inclinatia medie spre consum este raportul dintre consumul total si venitul total ,adica c/y=c0+cy/y=co/y+c.
d)descrescătoare in raport cu venitul si mai mica decat inclinatia mg-deoarece pe masura ce venitul creste ,consumul automat devine mai putin semnificativ in raport cu venitul total,iar astfel inclinatia medie spre consum scade si devine mai mica decat inclinatia mg
spre consum.
3. Pragul de ruptura al venitului reprezintă nivelul venitului la care consumul este egal cu venitul. C=Y.
C=400+0,75Y
400+0,75Y=Y
400=-0,75y
400=0,25y
Y=400/0,25=1.600
Pragul de ruptura al venitului este 1600.
4. K=1/1-C
k=1/1-0,75=1/0,25=4
Delta y=Kxdelta i
Delta y=4×80=320 miliarde lei
d)320 miliarde de lei
5. Y=c+i+g
C=35+0,8Yd
I=70 miliarde lei -investitiile planificate
G=65 miliarde lei-ch guvernamentale
20/24=0,25
400=0,25y
Y=400/0,25=1.600
Pragul de ruptura al venitului este 1600.
4. K=1/1-C
k=1/1-0,75=1/0,25=4
Delta y=Kxdelta i
Delta y=4×80=320 miliarde lei
d)320 miliarde de lei
5. Y=c+i+g
C=35+0,8Yd
I=70 miliarde lei -investitiile planificate
G=65 miliarde lei-ch guvernamentale
T=0,1Y-functia taxelor
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0;72Y+70+65
Y-0,72y=170
Y=170/0,28=607,143
Venitul de ech=607,143
Sold bugetar=T-G
Sb=0,1×607,14-65
Sb=60,71-65
So=-4,29
6. S+Ki=I
S=-40+0,25Y -economisirea
Ki=10 miliarde u.m sunt iesirile nete de capital
I=40 miliarde u.m sunt investitiile
Pib ul de ech este y (-40+0,25Y)+10=40
-40+0,25Y+10=40
-30+0,25y=40
0,25Y=70
Y=70/0,25=280
7. Cand deficitul bugetar este finantat prin datorie publica interna ,statul trebuie sã imprumute bani de pe piata interna prin emiterea de obligatiuni sau alte instrumente financiare .
C)cresterea ratei dobânzii deoarece guvernul creste cererea de capital ,iar sectorul privat este afectat prin efectul de evictiune
1. Inclinatia medie spre consum este raportul dintre consumul total si venitul total ,adica c/y=c0+cy/y=co/y+c.
d)descrescătoare in raport cu venitul si mai mica decat inclinatia mg-deoarece pe masura ce venitul creste ,consumul automat devine mai putin semnificativ in raport cu venitul total,iar astfel inclinatia medie spre consum scade si devine mai mica decat inclinatia mg spre consum MPC=delta C/delta Y
delta Y=delta C+delta S
delta C=delta Y-delta S=50000-10000=40000 miliarde lei
MPC=40000/50000= 0,8
3. C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400, 0,25Y=400, Y=400/0,25=1600
4. d)320 miliarde lei, k=1/1-MPC, k=1/1-0,75=1/0,25=4, delta Y=k*delta I
delta Y=4×80=320 miliarde lei
5. Y=C+I+G
C=35+0,8=35+0,72Y, Y=(35+0,72Y)+70+65, Y=35+0,72Y+70+65, Y−0,72Y=170, 0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 miliarde lei
SB=T−G, SB=0,1Y−65, SB=0,1×607,14−65, SB=−4,29 miliarde lei
Nivelul de echilibru al venitului: 607,14 miliarde lei
Soldul bugetului statului: -4,29 miliarde lei
7.b
Jantea Aymin grupa 301A
1.) a)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală, deoarece pe masura ce venitul creste, oamenii aloca o suna mai mica pentru consum si mereu vor consuma o parte din venitul lor
2.) y1= y0+50mld s1=s2+10mld. Y1=c1+s1 50mld=c1+10mld c1=40mld C’= deltaC/deltaY= c1-c0/y1-y0 => 40mld/50mld C’=0.8
3.) C=Y=400+0.75y Y-0.75y=400 Y=400/0.25 y=1600
4.) daca c’=0.75 atunci s’=0.25 iar I=80mld
Ki=1/S’= 1/0.25 Ki=4 deltaY=ki*I deltaY= 4*80=320 D)320
5.) Daca T=0.1y atunci Yd=Y-T = 1y-0.1y Yd=0.9 C=35+0,8*0,9y C=35+0,72Y Cag=Y Y=C+Ip+G=> Y=35+0,72y+70+65 Y=170+0,72y 0,28y=170 Y=170/0,28=607mld T=0,1y=60,7. Sold bugetar=T-G= 60,7-65 Sb=-4,3mld
6.)
7.) c)creasca deoarece creste cererea de fonduri de imprumut, astfel avand o cerere mai mare de imprumut v-a creste si nivelul ratei dobanzii
8.) Statele care au inregistrat cea mai mare crestere a datoriilor publice din anul 2019 pana in 2024 au fost Estonia, care a ajuns de la 9.7%-24%, Romania care a urcat de la 42,4 la 53,1 sau Finlanda care a observat o crestere de la 72,8 la 81,5%.
308 B
1. Inclinatia medie spre consum scade pe masura ce venitul creste si este mai mare decat inclinatia marginala. Desi o crestere a venitului determina o crestere a consumului, aceasta se intampla intr-un ritm procentual mai mic decat cresterea venitului, ceea ce face ca rata consumului sa scada. Conform relatiei c = Ca/Y + c, rezulta ca inclinatia medie spre consum (c) este mai mare decat inclinatia marginala spre consum, intrucat raportul Ca/Y este pozitiv, iar consumul marginal este si el pozitiv.
2. c’=DC/DY=1-DS/DY=1-10000/50000=1-1/5=4/5= 0,8
C=0,8
3. C= 400 ÷ 0.75Y
C=Y =>Y=Са+с’У => У(1-c*)=Са => Y=Ca/1-c’ =>Y=400/1-0,75= 400/0,25
Уr=1600
4.raspuns d) 320 mld
Multiplicatorul investitiilor Ki=1/s*=1/1-c’=1/1-0,75=1/0,25=4
DY-Ki* DI: 4*80 mld
DY=320 mld
5. Y=C+Ip+G
Y= 35+0,8Yd ÷70÷65 Yd=Y-T
Y-35+0,8(Y-0,1Y)+70÷65
Y=35+0,8*0,9Y+70+65
Y=170+0,72Y
Y=170/0,28 mld
Y=607,14 miliarde
6. raspuns c) 360 miliarde u.m.
S=1+K =50 mld
40 ÷ 0,25Y = 50 miliarde
0,25Y = 90 miliarde
Y = 360 miliarde u.m.
7. raspuns c) se creeaza premise sa creasca rata dobânzii
Printr-o astfel de masura are loc cresterea cererii de fonduri de imprumuturi, ceea ce va determina un nivel mai mare al ratei dobanzii
8, Romania avut cea mai rapida crestere, datoria ei crescand cu 1% in fiecare an.de la 39 la 40,
41,42,. 43% din PIB
1.
C=C0+cY, Apc=C/Y=C0+cY/Y=C0+c, C0/Y scade în timp ce venitul Y crește.
a)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală;
2. Mpc=delta C/delta Y
delta Y=delta C+delta S
delta C=delta Y-delta S=50000-10000=40000 mld. lei
MPC=40000/50000= 0,8
3.
C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400, 0,25Y=400, Y=400/0,25=1600
4.
k=k/1-c
c=0,75
k=1/1-0,75=1/0,25=4
Dy=k*DI
Dy=4*80=320 miliarde lei
d)320 miliarde lei
5.Y=C+Y+G
C=35+0,8Yd
Yd=Y-T
T=0,1Y
Yd=Y-0,1Y=0,9Y
C=38+0,8(0,9Y)=38+0,72Y
I=70
G=65
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
Y-0,72Y=35+70+65
0,28Y=170=> Y=170/0,28 => Y=607,14 =>Y*=607,14 miliarde lei
SB=T-G =0,1Y-65 =0,1*607,14 -65 =60,71-65 => SB= -4,29 miliarde lei
Nivelul de echilibru al venitului este 607,14 miliarde lei ,iar soldul bugetar este -4,29 miliarde lei, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 4,29 miliarde lei.
Grupa 309
Seria B
1.D) În modelul keynesist, funcția consumului sugerează că inclinatia medie spre consum (APC) este descrescătoare în raport cu venitul. Acest lucru se datorează faptului că, pe măsură ce venitul crește, proporția din venit care este consumată tinde să scadă, iar economiile cresc. Inclinatia marginală spre consum (MPC) este, de obicei, constantă sau poate fi mai mare decât APC, dar nu este mai mică decât MPC. Prin urmare, varianta corectă este a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât inclinatia marginală.
2. Inclinatia marginală spre consum (MPC) se calculează folosind formula:
MPC = DC/DY, unde D= delta
unde Delta C este schimbarea în consum și Delta Y este schimbarea în venit. Dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei, iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei, consumul a crescut astfel:
Delta C = Delta Y – Delta S = 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei
Prin urmare:
MPC = 40.000/ 50.000= 0,8
3. Funcția de consum este dată de C = 400 + 0,75Y. Pragul de ruptură al venitului (sau venitul la care consumul este egal cu venitul) se determină prin:
C = Y
Așadar, putem scrie:
400 + 0,75Y =Y
400 = Y – 0,75Y
400 = 0,25Y
Y = 400/ 0,25 = 1600
Pragul de ruptură al venitului este de 1600 mld. lei.
4. D) Pentru a calcula creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional, putem folosi formula multiplicatorului keynesist:
1/1 – MPC
unde MPC (inclinatia marginală spre consum) este 0,75. Astfel, avem:
1/ 1 – 0,75} = 1/ 0,25 = 4
Delta Y = 4 x 80 = 320 miliarde lei
7. C) Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să crească . Aceasta se datorează faptului că o majorare a datoriei publice poate duce la o cerere mai mare de capital pe piața internă. Pe măsură ce guvernul împrumută mai mult pentru a acoperi deficitul, oferta de fonduri disponibile pentru sectorul privat se reduce, ceea ce poate determina o creștere a ratelor dobânzilor. În plus, dacă investitorii percep o creștere a riscurilor asociate cu datoria publică, ei ar putea solicita o dobândă mai mare pentru a compensa acest risc.
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul crizei pandemice a fost semnificativă, întrucât multe state au fost nevoite să implementeze măsuri de sprijin economic pentru a contracara efectele negative ale pandemiei. În perioada 2019-2021, multe state membre au înregistrat creșteri rapide ale datoriilor publice. Cele mai mari creșteri au fost observate în țări precum Italia, Spania, și Grecia. De exemplu, Italia a înregistrat o creștere a datoriei publice de aproximativ 20 puncte procentuale din PIB, în timp ce Spania a avut o creștere similară. Aceste creșteri au fost determinate de cheltuieli suplimentare pentru sănătate, susținerea locurilor de muncă și stimulente economice, toate acestea fiind necesare pentru a sprijini redresarea economică în fața crizei generate de pandemie.
Grupa 305A
1.
C=C0+cY, Apc=C/Y=C0+cY/Y=C0+c, C0/Y scade în timp ce venitul Y crește.
a)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală;
2. Mpc=delta C/delta Y
delta Y=delta C+delta S
delta C=delta Y-delta S=50000-10000=40000 mld. lei
MPC=40000/50000= 0,8
3.
C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400, 0,25Y=400, Y=400/0,25=1600
4.
k=k/1-c
c=0,75
k=1/1-0,75=1/0,25=4
Dy=k*DI
Dy=4*80=320 miliarde lei
d)320 miliarde lei
5.Y=C+Y+G
C=35+0,8Yd
Yd=Y-T
T=0,1Y
Yd=Y-0,1Y=0,9Y
C=38+0,8(0,9Y)=38+0,72Y
I=70
G=65
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
Y-0,72Y=35+70+65
0,28Y=170=> Y=170/0,28 => Y=607,14 =>Y*=607,14 miliarde lei
SB=T-G =0,1Y-65 =0,1*607,14 -65 =60,71-65 => SB= -4,29 miliarde lei
Nivelul de echilibru al venitului este 607,14 miliarde lei ,iar soldul bugetar este -4,29 miliarde lei, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 4,29 miliarde lei.
7.
Când statul împrumută sume mari de bani, rămân mai puține fonduri disponibile pentru ceilalți participanți din economie. Drept urmare, băncile și investitorii trebuie să crească rata dobânzii pentru a compensa cererea ridicată de bani.
Acest lucru face ca împrumuturile să devină mai scumpe pentru companii și persoane fizice, ceea ce poate reduce investițiile private și consumul. Pe termen lung, acest fenomen
Alexa Bogdan – Grupa 301 seria A anul 1 Facultatea de Business si Turism
1. În modelul keynesist al consumului, funcția consumului este de obicei exprimată astfel: C = C0 + cY unde C0 = consumul autonom; c = inclinatia marginala spre consum (MPC) ; Y = venitul disponibil
Inclinatia medie spre consum (APC): APC = C supra Y = C0 + cY supra Y = C0 supra Y + c. Observam ca inclinatia medie spre consum (APC) este descrescatoare in raport cu venitul, deaorece C0 supra Y scade pe masura ce venitul disponibil creste (Y), iar inclinatia medie spre consum este mai mare decat inclinatia marginala spre consum (MPC), deaorece APC = c + C0 supra Y, iar C0 supra Y > 0.
Varianta corecta este A) descrescatoare in raport cu venitul si mai mare decat inclinatia marginala spre consum.
2. MPC = delta C supra delta Y unde delta C este variatia consumului iar delta Y este
variatia venitului disponibil
delta Y= delta C + delta S
delta C = delta Y – delta S = 50.000 – 10.000 = 40 mld lei
MPC = 40.000 supra 50.000 = 0.8
Inclinatia marginala spre consum este 0.8
3. Pragul de ruptură al venitului este nivelul venitului (Y) pentru care consumul(C) este egal cu venitul disponibil, adică atunci când:
C = Y
C = 400 + 0.75Y
Pentru a determina pragul de ruptura egalam consumul cu venitul: Y = 400 + 0.75Y
Y – 0.75Y = 400 => 0.25Y = 400 => Y = 400 supra 0.25 => Y =1600
Pragul de ruptura al venitului este de 1600 unitati monetare
4. Creșterea venitului național rezultat dintr-un spor investițional se determină utilizând multiplicatorul investițional, care este dat de formula: k= 1 supra 1-MPC unde MPC = 0.75 (inclinatia marginala spre consum)
Multiplicatorul investitional este: k = 1 supra 1 – 0.75 – 1 supra 0.25 = 4
delta Y (cresterea venitului national) = k x delta I
delta I (sporul investitional) = 80 mld lei
delta Y = 4 x 80 = 320 miliarde lei
Raspunsul corect este d) 320 miliarde lei
6. Relatia echilibrului macroeconomic: S+IM= I+EX unde S = economisirea IM = importurile I = investitiile EX = exporturile
În acest caz, rezervele valutare sunt constante, deci exporturile sunt egale cu importurile, iar ieșirile nete de capital pot fi interpretate ca un deficit de cont curent de 10 miliarde u.m. Astfel, ecuația devine: S = I + 10
Inlocuim in ecuatia echilibrului macroeconomic: -40 + 0.25Y = 40 + 10 => -40 + 0.25Y=50 => 0.25Y = 90 => Y = 90 supra 0.25 => Y = 360
Raspunsul corect este C) 360 miliarde u.m
7. Rasppunsul corect este C deaorece atunci când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul emite obligațiuni pentru a împrumuta bani de pe piața internă. Acest proces influențează rata dobânzii prin mecanismul cererii și ofertei de fonduri pe piața financiară
8. În contextul crizei pandemice, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri semnificative ale datoriilor publice, ca urmare a măsurilor adoptate pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei. Conform datelor Eurostat, datoria publică în zona euro a crescut de la 83,9% din PIB la sfârșitul anului 2019 la 98,0% la sfârșitul anului 2020, iar în UE de la 77,5% la 90,7% în aceeași perioadă. Analizând creșterile datoriei publice între trimestrul IV 2019 și trimestrul III 2021, unele dintre cele mai mari creșteri au fost înregistrate în:
Spania: o creștere de 26,3 puncte procentuale, de la 95,5% la 121,8% din PIB.
Grecia: o creștere de 25,1 puncte procentuale, de la 180,5% la 205,6% din PIB.
Cipru: o creștere de 24,2 puncte procentuale, de la 94,0% la 118,2% din PIB.
Enache Stefania Catalina -305A.
1. Inclinatia medie spre consum este raportul dintre consumul total si venitul total ,adica c/y=c0+cy/y=co/y+c.
d)descrescătoare in raport cu venitul si mai mica decat inclinatia mg-deoarece pe masura ce venitul creste ,consumul automat devine mai putin semnificativ in raport cu venitul total,iar astfel inclinatia medie spre consum scade si devine mai mica decat inclinatia mg spre consum .
3. Pragul de ruptura al venitului reprezintă nivelul venitului la care consumul este egal cu venitul. C=Y.
C=400+0,75Y
400+0,75Y=Y
400=y-0,75y
400=0,25y
Y=400/0,25=1.600
Pragul de ruptura al venitului este 1600.
4. K=1/1-c
k=1/1-0,75=1/0,25=4
Delta y=Kxdelta i
Delta y=4×80=320 miliarde lei
Răspuns corect d)320 miliarde de lei
5. Y=c+i+g
C=35+0,8Yd
I=70 miliarde lei -investitiile planificate
G=65 miliarde lei-ch guvernamentale
T=0,1Y-functia taxelor
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Determinarea venitului de ech:
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0;72Y+70+65
Y-0,72y=170
Y=170/0,28=607,143
Venitul de ech=607,143
Sold bugetar=T-G
Sb=0,1×607,14-65
Sb=60,71-65
Sb=-4,29
Soldul bugetar este -4.29 ceea ce inseamna ca are un deficit bugetar de 4,29 miliarde lei .
2. MPC=delta C/delta Y
delta Y=delta C+delta S
delta C=delta Y-delta S=50000-10000=40000 miliarde lei
MPC=40000/50000= 0,8.
6. S+Ki=I
S=-40+0,25Y -economisirea
Ki=10 miliarde u.m sunt iesirile nete de capital
I=40 miliarde u.m sunt investitiile
Pib ul de ech este y
(-40+0,25Y)+10=40
-40+0,25Y+10=40
-30+0,25y=40
0,25Y=70
Y=70/0,25=280
7. Cand deficitul bugetar este finanțat prin datorie publica interna ,statul trebuie să împrumute bani de pe piața interna prin emiterea de obligațiuni sau alte instrumente financiare .
C)cresterea ratei dobânzii deoarece guvernul creste cererea de capital ,iar sectorul privat este afectat prin efectul de evictiune
Bratu Maria Alexandra, seria: A, grupa: 302
1. C) deoarece atat inclinatia marginala spre consum cat si inclinatia medie spre consum sunt marimi positive si subunitare, relatia ce se manifesta intre acestea respecta corelatiile existente in matematica in general intre o marime marginala si o marime medie.
2. Delta C= delta Y- delta S= 50.000-10.000=40.000 mld. Lei => delta C/ delta Y= 40.000/ 50.000= 0,8
3. C=400+ 0,75Y; C=Y; C=Ca+ c’Y; C=400+ 0,75Y; Y=400+0,75Y; Y-0,75Y=400; 0,25Y=400; Y= 400/0,25; Y= 1.600
4. D) deoarece Ki= delta y/ delta I= 1/s’; s’=1- c’= 1- 0,75= 0,25. Ki= 1/0.25= 4. Delta Y= Ki x delta I= 4 x 80= 320 miliarde lei
5. C=35+0,8Yd; Yd= Y- T= Y- 0,1Y=0,9Y. C=35+ 0,8Yd= 35+ 0,8 x 0,9Y= 35 + 0,72Y. Y= C+ Ip+ G= (35 + 0,72Y) +70 + 65= 0,72Y + 170=> Y= 0,72Y + 170=> Y- 0,72Y= 170=> 0,28Y= 170=> Y=170/0,28= 607,14. SOLD BUGETAR= T – G; T= 0,1Y= 0,1 x 607,14 = 60,71; SOLD BUGETAR= 60,71 – 65= -4,29
6. C) S = -40 + 0,25Y. S= I + IESIRILE NETE DE CAPITAL; -40 + 0,25Y= 40 +10=> -40 + 0,25Y = 50=> 0,25Y = 90=> Y= 90/0,25 = 360 miliarde u.m.
7. C) deoarece atunci când guvernul se împrumută în vederea acoperirii deficitului bugetar, efectul direct care se va manifesta pe piaţa creditului va fi creşterea ratei dobânzii.
8.
1. a) APC este descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală spre consum.
2.
IMC = delta C/delta y
Delta C = Delta Y – Delta S
Delta S = 10.000 miliarde lei.
Delta C = 50.000 – 10.000 = 40.000 lei
IMC = \frac{40.000}{50.000} = 0,8.
3. C=Y
Y = 400 + 0,75Y
0,25Y = 400
Y = 400/0,25 = 1.600
5.
Y= C+ I+ G
C = 35 + 0,8(0,9Y) = 35 + 0,72Y
Y = (35 + 0,72Y) + 70 + 65
Y – 0,72Y = 170
0,28Y = 170
Y = 170/0,28= 607,14
SB = T – G = 0,1Y – 65
SB = 0,1 x 607,14 – 65 = 60,71 – 65 = -4,29
Nivelul de echilibru al venitului: 607,14 miliarde lei
Soldul bugetar: -4,29 miliarde lei (deficit bugetar)
4. K=1/1-c
k =1/1-0,75=1/0,25= 4.
Delta Y=k x delta I=4 x 80=320 miliarde lei d)
6.
7. Când deficitul bugetar este finanțat prin datorie publică internă, guvernul emite obligațiuni și le vinde pe piața financiară. Acest proces are următoarele efecte:
1. Crește cererea de fonduri pe piața creditului, deoarece guvernul concurează cu sectorul privat pentru resursele disponibile.
2. Reducerea fondurilor disponibile pentru investițiile private , ceea ce poate duce la creșterea ratei dobânzii.
3. O rată mai mare a dobânzii poate să descurajeze investițiile private și consumul finanțat prin credit.
Astfel, răspunsul corect este:
c) crească.
8.
În contextul crizei pandemiei COVID-19, datoria publică în UE a crescut din cauza măsurilor economice și sociale adoptate. În zona euro, a urcat de la 83,9% din PIB în 2019 la 98,0% în 2020.
Cele mai mari creșteri ale datoriei publice s-au înregistrat în:
• Spania: +26,3 pp (120,0% din PIB)
• Grecia: +25,1 pp (205,6% din PIB)
• Italia: +20 pp (155,8% din PIB)
• Franța: +18 pp (115,7% din PIB)
Aceste creșteri arată eforturile guvernelor de a sprijini economiile prin cheltuieli suplimentare legate de sănătate și stimulente economice.
Seria A, Grupa 303
1. a)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală;
C=C0+cY, APC=C/Y=C0+cY/Y=C0+c, C0/Y scade în timp ce venitul Y crește.
2. MPC=delta C/delta Y
delta Y=delta C+delta S
delta C=delta Y-delta S=50000-10000=40000 miliarde lei
MPC=40000/50000= 0,8
3. C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400, 0,25Y=400, Y=400/0,25=1600
4. d)320 miliarde lei, k=1/1-MPC, k=1/1-0,75=1/0,25=4, delta Y=k*delta I
delta Y=4×80=320 miliarde lei
5. Y=C+I+G
C=35+0,8=35+0,72Y, Y=(35+0,72Y)+70+65, Y=35+0,72Y+70+65, Y−0,72Y=170, 0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 miliarde lei
SB=T−G, SB=0,1Y−65, SB=0,1×607,14−65, SB=−4,29 miliarde lei
Nivelul de echilibru al venitului: 607,14 miliarde lei
Soldul bugetului statului: -4,29 miliarde lei
7. c)crească; Când statul cere mulți bani, banca are mai puțini bani pentru ceilalți, așa că pentru a-i împrumuta, trebuie să ceară un preț mai mare pentru acești bani. Acest preț mai mare este rata dobânzii, adică cât trebuie să plătești pe lângă suma împrumutată. Atunci rata dobânzii crește pentru toți ceilalți care vor împrumuturi, ca să poată să împrumute și statul.
Seria A
Grupa 305
Gologan Anca Maria
1.
C=C0+cY, Apc=C/Y=C0+cY/Y=C0+c, C0/Y scade în timp ce venitul Y crește.
a)descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală;
2. Mpc=delta C/delta Y
delta Y=delta C+delta S
delta C=delta Y-delta S=50000-10000=40000 mld. lei
MPC=40000/50000= 0,8
3.
C=Y
C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400, 0,25Y=400, Y=400/0,25=1600
4.
k=k/1-c
c=0,75
k=1/1-0,75=1/0,25=4
Dy=k*DI
Dy=4*80=320 miliarde lei
d)320 miliarde lei
5.Y=C+Y+G
C=35+0,8Yd
Yd=Y-T
T=0,1Y
Yd=Y-0,1Y=0,9Y
C=38+0,8(0,9Y)=38+0,72Y
I=70
G=65
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
Y-0,72Y=35+70+65
0,28Y=170=> Y=170/0,28 => Y=607,14 =>Y*=607,14 miliarde lei
SB=T-G =0,1Y-65 =0,1*607,14 -65 =60,71-65 => SB= -4,29 miliarde lei
Nivelul de echilibru al venitului este 607,14 miliarde lei ,iar soldul bugetar este -4,29 miliarde lei, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 4,29 miliarde lei.
7.
Când statul împrumută sume mari de bani, rămân mai puține fonduri disponibile pentru ceilalți participanți din economie. Drept urmare, băncile și investitorii trebuie să crească rata dobânzii pentru a compensa cererea ridicată de bani.
Acest lucru face ca împrumuturile să devină mai scumpe pentru companii și persoane fizice, ceea ce poate reduce investițiile private și consumul. Pe termen lung, acest fenomen – cunoscut sub numele de efectul de evicțiune – poate încetini creșterea economică, deoarece resursele financiare sunt direcționate mai mult către stat și mai puțin către sectorul privat.
Dumitrana Diana grupa 305 A
1. raspunsul este D
2.Inclinatia marginala spre comsum = 50.000mld. lei : 40.000mld. lei=0,8
3. C=400+0,75Y
S=Y-C
0=Y-C
0=Y−(400+0,75Y)
0=Y−400−0,75Y
0,25𝑌=400
Y=400:0,25=1600 este pragul de ruptura
4. raspunsul corect este D
5. Y=(35+0,8(Y−0,1Y))+70+65
Y=35+0,8(0,9Y)+70+65
𝑌=35+0,72𝑌+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
𝑌=170+0,72𝑌
Y=170+0,72Y
Y−0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170:0,28=607,14 mld lei nivelul de echilibru
T=0,1Y=0,1×607,14=60,71mld. lei
Soldul bugetului=T−G=60,71−65=−4,29mld. lei
6. raspunsul este C
7. raspunsul este C
Grupa 303 A
1)d) descrecătoare în raport cu venitul și mai mică decât înclinația marginală,deoarece în modelul Keynesist, înclinația medie spre consum scade pe măsură ce venitul crește, fiind totodată mai mică decât înclinația marginală spre consum. Acest lucru se întâmplă pentru că, pe măsură ce venitul crește, oamenii tind să economisească o proporție mai mare din venitul suplimentar, iar consumul total crește mai lent în comparație cu venitul.
2)Creșterea consumului(Dc)=Creșterea venitului-Creșterea economiilor
=50.000-10.000=40.000 mld. Lei
c’=Creșterea consumului/Creșterea venitului=40.000/50.000=0,8
3)C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1600
4)Ki=1/1-c’
5)Ki=1/1-0,75=1/0,25=4
ΔY=4*80=320 mld. Lei
6)Yd=Y-T
Yd=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8*0,9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65=170+0,72Y
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=607,14 mld. lei
Soldul bugetului=T-G
T=0,1*607,14=60,71 mld. lei
Soldul bugetului=60,71-65=-4,29 mld. lei
7)c)crească,deoarece atunci când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, guvernul împrumută bani de la investitori interni, ceea ce crește cererea de capital. Aceasta poate duce la o creștere a ratei dobânzii, deoarece există mai puțin capital disponibil pentru împrumuturi private, iar investitorii cer dobânzi mai mari pentru a compensa riscurile.
8)Conform datelor, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a datoriei publice în raport cu situația din 2019, cu o creștere de 14,2 puncte procentuale în primul trimestru al anului 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Alte țări care au înregistrat creșteri semnificative ale datoriei publice sunt Finlanda: +5,2 puncte procentuale ,Estonia: +4,7 puncte procentuale,Letonia: +4,1 puncte procentuale ,Polonia: +4,1 puncte procentuale, Austria: +3,1 puncte procentuale, Belgia: +2,3 puncte procentuale, Slovacia: +13,0 puncte procentuale.
Baicu David-Andrei
Grupa 301
Seria A
1.Varianta corecta este a)descrescatoare in raport cu venitul si mai mare decat inclinatia marginala.
2. s’=Δs/Δy=s1-s0/y1-y0=s0+10000-so/y0+50000-yo=10000/50000=1/5
s’+c’=1
0,2+c’=1
c’=0,8
3. c=400+0,75y
y=400+0,75y
y-0,75=400
y+400/0,25=1600
c=y=1600 Yr=1600
4.Ki=ΔY/ΔI=1/(1-c’)=1/(1-0,75)=1/0,25=4
ΔY=Ki x ΔI
ΔY=4 x 80
ΔY=320 miliarde
Varianta corecta este d)320 miliarde lei
5.C=35+0,8Yd
T=0,1Y
Yd=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8Y(0,9Y)
C=35+0,72Y
AD=C+I+G
AD=(35+0,72Y)+70+65
AD=170+0,72Y
AD=Y
170+0,72Y=Y
Y=170/0,28
Y=607,14 miliarde lei
sold bugetar=T-G
T=0,1Y=0,1 X 607,14=60,71 miliarde lei
sold bugetar=60,71-65=-4,29 miliarde lei
7.Varianta corecta este c)creasca ,deoarece atunci când statul acoperă deficitul bugetar prin datorie publică internă, el crește cererea de fonduri pe piața financiară. Acest lucru pune presiune ascendentă asupra ratei dobânzii, deoarece investitorii cer randamente mai mari pentru a împrumuta statului.
8.In contextul pandemiei, datoria publica a statelor UE a crescut semnificativ.Cele mai mare cresteri intre 2019 si 2020 au fost inregistrate in :
-Spania:+26,3 pp(120% din PIB)
-Grecia:+25 pp(205,6% din PIB)
-Italia:+21,2 pp(155,8% din PIB)
-Franta:+18 pp(115,7% din PIB)
Seria: B
Grupa: 306
1. În modelul keynesist simplu, funcția consumului este exprimată astfel:
C = C0 + c * Y
unde:
• este consumul total,
• este consumul autonom (independent de venit),
• este înclinația marginală spre consum (IMC),
• este venitul.
Înclinația medie spre consum (IMeC) este dată de:
IMeC = C/Y = C0+ c * Y/Y = C0/Y + c
Aceasta scade odată cu creșterea venitului (deoarece scade), și este mai mare decât înclinația marginală spre consum (c) pentru orice .
Așadar, răspunsul corect este:
a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
2. Înclinația marginală spre consum (IMC) se calculează astfel:
IMC = Delta C/Delta Y
unde:
• delta C este variația consumului,
• delta Y este variația venitului disponibil.
Dacă venitul disponibil crește cu 50.000 mld. lei, iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei, înseamnă că 40.000 mld. lei din venit s-au dus în consum:
Delta C = Delta Y – Delta S = 50.000 – 10.000 = 40.000 mld. lei
Așadar:
IMC = 40.000/50.000 = 0,8
Răspuns: Înclinația marginală spre consum este 0,8.
3. Pragul de ruptură al venitului (sau pragul de echilibru) este nivelul venitului Y pentru care consumul C este egal cu venitul Y, adică nu există economii sau deficite (economiile sunt zero).
Într-o economie închisă fără sector guvernamental, consumul C este dat de funcția:
C = 400 + 0,75Y
Pragul de ruptură se determină atunci când consumul este egal cu venitul:
C = Y
Înlocuind expresia pentru C:
400 + 0,75Y = Y
Rezolvăm ecuația:
400 = Y – 0,75Y
400 = 0,25Y
Y = 400/0,25 = 1600
Răspuns: Pragul de ruptură al venitului este 1600.
4. Pentru a determina creșterea venitului rezultată dintr-un spor investițional, folosim multiplicatorul investiției, definit astfel:
k = 1/1 – c
unde c este înclinația marginală spre consum.
Avem:
• c = 0.75
• delta I = 80 miliarde lei
Calculăm multiplicatorul:
k = 1/1 – 0,75= 1/0,25 = 4
Creșterea venitului este:
Delta Y = k * Delta I = 4 * 80 = 320 miliarde lei
Răspuns corect: d) 320 miliarde lei.
5. Avem următoarele informații:
1. Funcția consumului:
C = 35 + 0,8Yd
Deci:
Yd = Y – 0,1Y = 0,9Y –> C = 35 + 0,8 * 0,9Y = 35 + 0,72Y
2. Alte componente:
• Investiții planificate: I = 70
• Cheltuieli guvernamentale: G = 65
3. Cererea agregată (AD):
AD = C + I + G = (35 + 0,72Y) + 70 + 65 = 170 + 0,72Y
4. Echilibrul macroeconomic:
Y = AD –> Y = 170 + 0,72Y
Rezolvăm ecuația:
Y – 0,72Y = 170 –> 0,28Y = 170 –> Y = 170/0,28 ~ 607,14
5. Soldul bugetului statului:
• Venituri fiscale:
T = 0,1Y = 0,1 * 607,14 ~ 60,71
• Cheltuieli guvernamentale:
G = 65
Sold bugetar = T – G = 60,71 – 65 = -4,29
Rezultate finale:
• Venitul de echilibru: aprox. 607,14 miliarde lei
• Soldul bugetar: -4,29 miliarde lei (deficit bugetar)
6. Avem următoarele date:
• Funcția economisirii:
S = -40 + 0,25Y
• Ieșirile nete de capital: NC = 10 mld. u.m.
• Rezervele valutare sunt constante (=> Balanța de plăți este în echilibru, deci S – I = NC)
Pas 1: Folosim relația-cheie:
S – I = NC
Înlocuim cu valorile:
(-40 + 0,25Y) – 40 = 10 –> -80 + 0,25Y = 10
–> 0,25Y = 90 –> Y = 90/0,25 = 360
Răspuns corect:
c) 360 mld. u.m.
7. Răspuns corect: c) să crească
Argumentație:
Când deficitul bugetar este acoperit prin datorie publică internă, statul se împrumută de pe piața internă de capital (vinde titluri de stat către bănci, investitori etc.).
Această creștere a cererii de fonduri pe piața internă determină:
• o creștere a cererii de capital,
• ceea ce duce, în mod natural, la creșterea ratei dobânzii (în funcție de cerere și ofertă pe piața monetară).
Consecință:
Această creștere a ratei dobânzii poate “scoate” din piață investițiile private (efectul de crowding out), deoarece devine mai scump să te împrumuți.
Așadar, acoperirea deficitului prin datorie publică internă creează premise pentru creșterea ratei dobânzii.
8. În contextul crizei pandemice COVID-19, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri semnificative ale datoriilor publice ca procent din PIB, ca urmare a măsurilor economice și sociale
adoptate pentru a combate efectele pandemiei.
Conform datelor Eurostat, la nivelul UE, raportul datorie publică/PIB a crescut de la 77,8% la sfârșitul anului 2019 la 90,0% la sfârșitil anului 2020, marcând cea mai abruptă creștere anuală înregistrată până atunci.
Analizând creșterile datoriilor publice în perioada 2019-2020, următoarele state membre au înregistrat cele mai mari creșteri ale raportului datorie publică/PIB:
• Spania: creștere de la 95,5% în 2019 la 120,0% în 2020.
• Italia: creștere de la 134,1% în 2019 la 155,6% în 2020.
• Grecia: creștere de la 180,5% în 2019 la 206,3% în 2020.
• Franța: creștere de la 97,4% în 2019 la 115,0% în 2020.
• Belgia: creștere de la 97,7% în 2019 la 112,8% în 2020.
Aceste creșteri semnificative reflectă eforturile guvernelor de a sprijini economiile naționale prin pachete de stimulente fiscale și alte măsuri de susținere de fața impactului economic al pandemiei.
Axinte Maria-Bianca, grupa 301, seria A
1) C= Ca + c’Y
c (înclinația medie spre consum) = C/Y
c= (Ca+ c’Y)/Y
c= Ca/Y + c’Y/Y (se simplifică Y)
c= Ca/Y + c’ => c>c’ (inclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală spre consum) (1)
Ca/Y- Odată cu creșterea venitului, raportul Ca/Y va scădea, deoarece Ca este o constantă, nu depinde de mărimea ori dinamica venitului, adică înclinația medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul
Din cele 2 demonstrații, răspunul corect este a)înclinația medie spre consum descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală
2) c’=?
Y crește cu 50 000 mld. lei
S crește cu 10 000 mld. lei
s’= ΔS/ΔY= (S1-S0)/(Y1-Y0)= (S0+10 000-S0)/(Y0+50 000-Y0)- se simplifică +S0 cu-S0 și +Y0 cu -Y0 = 10 000/50 000= 1/5= 0,2
s’+ c’=1
0,2 +c’=1
c’= 0,8
înclinația marginală spre consum va fi 0,8 în contextul creșterii venitului și a economisirii
3)economie închisă, fără sector guvernamental
C = 400 + 0,75Y.
pragul de ruptură al venitului (Yr): Y=C
ceea ce înseamnă că Y= 400+0,75Y
Y-0,75Y= 400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1600
Y=C=1600, pragul de ruptură al venitului (Yr) este 1600
4)c’ = 0,75
ΔI= 80 mld lei
modificarea venitului ΔY=?
Ki= ΔY/ΔI= 1/(1-c’)=1/(1-0,75)=1/0,25=4
Ki= ΔY/ΔI=> ΔY= Ki x ΔI = 4 x 80 =320 mld lei
răspuns corect: d) 320 miliarde lei
5)C = 35 + 0,8 Yd
I= 70 mld lei
G= 65 mld lei
Tn= 0,1Y
Economie mixtă – echilibru macroeconomic: Y= C+I+G
Yd=Y-Tn+Tr, dar Tr=0 => Yd= Y-Tn=> Yd= Y-0,1Y=0,9Y
C= 35+ 0,8 x 0,9Y
Y= C+I+G= 35+ 0,8 x 0,9Y +70+65
Y=0,72Y +170
Y-0,72Y= 170
0,28Y=170
Y=607,14
SB=Tn-G=0,1Y-65=0,1 x 607,14-65= 60,714-65= -4,28 (soldul bugetului statului)
6) S = -40 + 0,25Y
I=40 mld. u.m
Y=PIB=?
Rezervele valutare ramân constante
Rezervele valutare=rezerve inițiale-ieșiri nete de capital
Rezervele valutare ramân constante= 0 =>
Rezervele inițiale= ieșiri nete de capital= 40 mld
S=I+E=40+10=50
S = -40 + 0,25Y
50=-40+0,25Y
0,25Y=90
Y=360 => PIB=360 Raspuns corect c) PIB= 360 mld. u.m
7)Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să c) crească din cauza efectului de evicțiune. Guvernele, pentru a nu împovăra fiscal economia, împrumută resurse financiare pentru a acoperi deficitul bugetar. Creșterea datoriei publice a devenit o practică frecventă, mai ales în Europa, unde multe țări au un nivel al datoriei publice care depășește 100% din PIB.
Atunci când guvernul se împrumută, cererea de fonduri pe piața creditului crește, ceea ce duce la majorarea ratei dobânzii. O rată mai mare a dobânzii reduce stimulentele pentru investiții private, făcând unele proiecte de afaceri nerentabile sau insuficient de rentabile.
Efectul de evicțiune se referă la scăderea investițiilor private ca urmare a creșterii creditului guvernamental. Astfel, cheltuielile guvernamentale mai mari, alimentate de deficit, „dislocă” resurse din mediul de afaceri, iar povara datoriei publice amplifică efectele negative asupra economiei.
8)Pentru a analiza creșterea datoriilor la nivelul Uniunii Europene în contextul crizei pandemice, s-a analizat deficitul/excedentul guvernamental, datoria și datele asociate aflate pe site-ul Eurostat ăn perioada 2019-2023 și s-au constatat următoarele aspecte:
Începând cu anul 2019, deficitul guvernamental la nivelul Uniunii Europene(27 de țări) a cunoscut o creștere semnificativă. În 2019, deficitul UE era de -0,5% din PIB, menținându-se la un nivel relativ scăzut, iar în 2020, a avut loc o creștere abruptă a deficitului, ajungând la -6,7%, pe fondul măsurilor de sprijin economic adoptate pentru combaterea crizei sanitare. În 2021, deficitul s-a redus la -4,6%, semn că economiile începeau să se redreseze.În 2022, deficitul a continuat să scadă la -3,2%, apropiindu-se de nivelurile pre-pandemie. În 2023, însă, deficitul a crescut ușor la -3,5%, indicând dificultăți în menținerea echilibrului fiscal.Tendințe similare au fost observate și în Zona Euro (20 de țări), unde deficitul a variat între -0,5% în 2019 și -7,0% în 2020, revenind treptat la -3,6% în 2023.
România a avut cea mai abruptă creștere a deficitului bugetar în 2020, ajungând de la -4,3 % la -9,2% din PIB. În Franța deficitul a crescut de la -2,4% în 2019 la -8,9% în 2020; în 2023 rămâne ridicat la -5,5%. În 2019 în Italia, deficitul era de -1,5%, ajungând rapid la -9,4% în 2020. În 2023, deficitul se menține ridicat la -7,9%, indicând dificultăți în reducerea datoriei. De asemenea, și Spania a avut un deficit de -3,1% în 2019, care a crescut masiv la -9,9% în 2020.
Se poate observa, astfel, că datoriile publice au crescut în contextul crizei pandemice, în întreaga Uniune Europeană, iar statele membre care au înregistrat cele mai rapide creșteri ale datoriilor publice în raport cu situația din 2019 au fost România, Franța, Italia, Spania. Deși unele state au reușit să își reducă deficitul în ultimii ani, altele continuă să înregistreze dezechilibre fiscale semnificative, ceea ce poate afecta stabilitatea economică a regiunii în anii următori.
Dragusin Lorena Andreea
Grupa 305 seria A
1 Inclinatia medie spre consum are ca formula in principal:C/Y=Ca(consum autonom)+C’y(consum indus)/y=Ca/y +c’ unde C’y depinde de marimea si dinamica venitului pe cand Ca se manifesta si cand venitul este egal cu 0.
In plus intre venit si consum se manifesta o relatie inversa:cresterea consumului se manifesta intr o mai mica masura decat cresterea venitului ceea ce duce ca inclinatia medie spre consum sa scada.(c>c’)
Asadar concluzionam ca a) este raspunsul corect(descrescatoare in raport cu venitul si mai mare decat inclinatia marginala)
2 Vd creste cu 50.000 mld lei
S creste cu 10.000 mld lei
c’=?
c’=delta c/delta y
C=f(y)
Y=C+S=>delta C=delta Y-delta S = 50.000- 10.000=40.000 mld lei
=>c’=40.000/50.000=0,8
3. Economie inchisa fara sect guvernamental
C=400+0,75y
Yr=?
S=I->ech macro(R=J)
Oag=Cag
Oag=Y=C+S
Cag=C+I
C+Ib=Y=>Ca+C’y+Ib
Yr-> Y=C
=>C=400+0,75Y
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
4 delta I=80 mld lei
c’=0,75
delta Y=?
Multiplicatorul de investiții se calculează ca:Mi(Ki)=delta Y/delta I=Y1-Y0/I1-I0=1/(1-c’)=1/(s’)=>1/1-0,75=1/0,25=4
delta Y=Ki•delta I =>4•80=320 miliarde lei
5 C=35+0,8Yd
Ip=70 mld lei
T=0,1y
G=65 mld lei
Soldul bugetar si nivelul de ech al Y=?
Tn-G->sold bugetar/sold sector pubilc
Cag=Oag
C+Ib+G=Y
Yd=Y-T=Y-0,1=0,9Y
=>Y=(35+0,8•0,9Y)+70+65
=>Y=35+0,72Y+135
=>Y-0,72Y=170
=>0,28Y=170
=>Y=607,14 miliarde lei
T=0,1y=0,1•607,14=60,714 mld lei
Tn-G=60,714-65=-4,286
=>sold buget negativ,deficit bugetar
6 S=-40+0,25Y
Y=Pib-ul
I=40 mld
Tn=10 mld
Rezervele valutare raman constante
Pib-ul=?
S+Tn+Im=I+G+Ex sau S-I+Tn-G=Ex-Im
Ex-Im->sold comercial
Cag=Oag
C+Ib+G+Ex=Y
S=I+Tn
-40+0,25Y=40+10
=>0,25Y=90
=>Y=360 mld u.m(c)(PIB-ul)
7 In majoritatea cazurilor economia,guvernele decid sa si finanteze ch prin datorie publica,asadar guvernul imprumuta fonduri pentru finanțarea deficitului bugetar,insa efectul major se va manifesta pe piata creditului ceea ce duce la cresterea ratei dobanzii.Insa aceasta crestere a ratei dobanzii are efecte negative asupra investitiilor private si poate afecta consumul si pot descuraja imprumuturile.Cand oferta este constanta iar cererea este mai mare,aceasta duce la cresterea pretului al resurselor financiare.
In concluzie raspunsul corect este c)(creste)
8 Din cauza crizei pandemice,Covid-19,majoritatea tarilor din UE au majorat datoriile publice la un nivel semnificativ de mare.Aceste majorari au adus la cresterea ch publice pe diversi factori de productie.De asemenea s a manifestat o recesiune economica crescand taxele si impozitele si scazand veniturile iar locurilr de munca vor scadea si stimulentele din pricina banilor.Aceasta a adus la finantarea deficitelor bugetare.In 2019 Romania a inregistrat un deficit bugetar de 4,4% din Pib iar in 2020 isi creste deficitul bugetar cu aprox 5 pct procentuale
In alte tari de exemplu Italia a avut o crestere de la 134,1% la 155,3% din Pib,21,2 puncte procentuale mai mult.Un alt exemplu este Spania de la 95,5% la 120,0% din Pib,adica 24,5 puncte procentuale mai mult.
Grupa 306 Seria B
1.În modelul keynesist, consumul este dat de formula:unde este consumul autonom (partea consumată chiar dacă venitul e 0), este înclinația marginală spre consum, iar este venitul disponibil.
Înclinația medie spre consum (APC) se calculează astfel:
Observăm că scade pe măsură ce venitul crește, deci APC scade și rămâne mai mare decât . Deci varianta corectă este a).
2.c=deltaC/deltaYd. Venitul creste cu 50.000 mld. lei,economiile cresc cu 10.000 mld. lei. Deci deltaC=deltaYd-DeltaS=50.000-10.000=40.000
c=40.000/50.000=0,8
3.C=400+0,75Y. Echilibrul:Y=C deci Y=400+0,75Y
Y-0,75=400
0,25Y=400Y=1600
4.k=1/1-c=1/1-0,75=4
Venitul creste cu: deltaY=k*deltaI=4*80=320 mld. lei
varianta corecta este d)
5. C=35+0,8Yd.
Venitul disponibil:Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
PIB-ul de echilibru: Y=C=I=GY=(35+0,8*0,9Y)+70+65Y=35+0,72Y+70+65Y+0,72Y=170
0,28Y=170=607,14
Sold bugetar: T-G=0,1Y-65=60,71-65=-4,29 deci deficit de 4,29 mld. lei
6.S+IMN=I(-40+0,25Y)+10=40-30+0,25Y=40
0,25Y=70Y=280 mld. lei
Nicio varianta corecta
7.Daca deficitul este acoperit prin datorie interna, statul imprumuta bani, crescand cererea de fonduri si implicit dobanzile. Varianta corecta este c)
8. Pandemia a crescut datoria publica in multe tari, mai ales in: Italia,Belgia,Spania,Franta.
307B
1.
RASPUNS: a)
ARGUMENTARE: deoarece IMC_med este descrescătoare în raport cu venitul, iar IMedieC > IMargC (adică înclinația medie a consumului este mai mare decât cea marginală).
2.
RASPUNS:
Inclinatia marginala spre consum = 0.8
Argumentare: Inclinatia Marg. spre Consum = (Delta C / Delta Y)
Inclinatia marginala spre consum + inclinatia marginala spre economisire = 1
Inclinatia Marg. spre Economisire = (Delta S / Delta Y) = 10000 / 50000 = 0.2
Inclinatia marginala spre consum = 1 – 0.2 = 0.8
3.
RASPUNS:
Pragul de ruptura al venitului este atunci cand Y = 1600
Argumentare: Pragul de ruptura al venitului reprezinta situatia in care venitul este egal cu cheltuielile: C = Y
C = Y = 400 + (0.75 * Y); 0.25Y = 400; Y = 400/0.25 = 1600
4.
RASPUNS:
K = 1 / 1-C = 1 / 1-0,75 = 4
delta Y=K x delta I = 4×80 = 320 miliarde lei
5.
RASPUNS:
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8*0.9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65 => Y=607,14 mld lei
T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,714mld. lei
Soldul buget=T-G=60,71-65= -4,29 mld lei
6.
RASPUNS:
S=I+K=10+40=50 mld u.m
-40+0,25y=50
0,25y=90 => Y=360 mld u.m.
7.
RASPUNS: c)
ARGUMENTARE: deoarece, atunci cand cererea de fonduri creste, creste si pretul capitalului de unde rezulta ca va creste rata dobanzii.
8. Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra economiilor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), determinând o creștere considerabilă a datoriilor publice. Pentru a atenua efectele economice și sociale ale crizei sanitare, guvernele europene au implementat măsuri de sprijin financiar de amploare, ceea ce a condus la majorarea deficitelor bugetare și, implicit, a nivelurilor datoriei publice.
Conform datelor disponibile, la sfârșitul trimestrului trei din 2020, toate statele membre ale UE au înregistrat o creștere a datoriei publice comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Cele mai semnificative creșteri au fost observate în: Cipru -22,9%, Italia-17,4%, Grecia-17,3%, Spania-16,6%, Franta-16,5%.
in concluzie, pandemia de COVID-19 a condus la o creștere semnificativă a datoriei publice în toate statele membre ale UE, cele mai rapide creșteri fiind observate în tarile enumerate mai sus.
Seria: B, Grupa: 308
1. În cazul unei funcții a consumului specifice modelului keynesist, înclinația medie spre consum este a) descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decît înclinația marginală; Consumul crește procentual mai puțin decât venitul, ceea ce face ca rata consumului să scadă. c=Ca/Y
2. c’=DC/DY= 1 – DS/DY = 1 – 10000/50000 = 1 – 1/5 = 4/5 = 0,8
c’=0,8
3. C = 400 + 0,75Y
C = Y => Y=Ca+c’Y => Y(1-c’) = Ca => Y = Ca/1-c’ => Y=400/1-0,75 = 400/0,25
Yr = 1600
4. Ki=1/s’ = 1/1-c’ = 1/1-0,75 = 1/0,25 = 4
DY = Ki*DI = 4*80 mld.
DY = 320 mld
d) 320 mld
5. Y = C+Ip+G
Y = 35+0,8Yd+70+65Yd = Y-T
Y = 35 + 0,8(Y – 0,1Y) + 70 + 65
Y = 35 + 0,8*0,9Y + 70 + 65
Y = 170 + 0,72Y
Y = 170/0,28
Y = 607,14 mld.
6. S = I + K = 50 mld.
40 + 0,25Y = 50 mld.
0,25Y = 90 mld.
Y = 360 mld u.m.
c) 360 miliarde u.m.
7. Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să: c) crească; Astfel are loc creșterea de fonduri de împrumuturi, ceea ce va face rata dobânzii să crească.
307B
1. a, deoarece IMC_med este descrescătoare în raport cu venitul, iar IMC_med > IMC ( înclinația medie e mai mare decât cea marginală).
2. IMC=deltaC/deltaY=40000/50000=0.8
Economiile cresc cu 10.000 mdl => restul se duce spre consum =>deltaC=40000
3. C = 400 + 0,75Y
S=Y+C => S=O
Y-400-0,75Y=0
0,25Y=400
Y=1600
4. K=1/1-C=1/1-0,75=4
deltaY=K x deltaI= 4×80=320 miliarde lei
5. Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8*0.9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65 => Y=607,14 mld lei
T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,714mld. lei
Sold buget=T-G=60,71-65= -4,29 mld lei
6. S=I+K=10+40=50 mld u.m
-40+0,25y=50
0,25y=90 => Y=360 mld u.m.
7. c- pentru ca, cererea de fonduri crescand, creste si pretul capitalului de unde rezulta ca va creste rata dobanzii.
8. Pandemia de COVID-19 a avut un impact puternic asupra economiilor statelor membre ale Uniunii Europene, determinând o creștere semnificativă a datoriilor publice. Pentru a reduce efectele economice și sociale ale crizei sanitare, guvernele europene au adoptat măsuri extinse de sprijin financiar, ceea ce a dus la creșterea deficitelor bugetare și, implicit, a nivelului datoriei publice.
Potrivit datelor disponibile, la finalul trimestrului trei din 2020, toate statele membre ale UE au raportat o creștere a datoriei publice față de aceeași perioadă din 2019. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Cipru (+22,9%), Italia (+17,4%), Grecia (+17,3%), Spania (+16,6%) și Franța (+16,5%).
În concluzie, criza generată de pandemia de COVID-19 a determinat o creștere semnificativă a datoriei publice în întreaga Uniune Europeană, cele mai rapide creșteri fiind observate în țările menționate anterior.
307 B
1. Raspunsul corect este a) deoarece IMC_med este descrescătoare în raport cu venitul, iar IMCmed > IMC (înclinația medie e mai mare decât cea marginală).
2. IMC=deltaC/deltaY=40000/50000=0.8
Daca economiile cresc cu 10.000 mdl => restul se duce spre consum =>deltaC=40000
3. C = 400 + 0,75Y
S=Y+C => S=O
Y-400-0,75Y=0
0,25Y=400
Y=1600
4. K=1/1-C=1/1-0,75=4
deltaY=K x deltaI= 4×80=320 de miliarde
5. Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8*0.9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65 => Y=607,14 miliarde lei
T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,714mld. lei
Sold buget=T-G=60,71-65= -4,29 miliarde lei
6. S=I+K=10+40=50 miliarde u.m
-40+0,25y=50
0,25y=90 => Y=360 miliarde u.m.
7. Raspunsul corect este c) deoarece, atunci cand cererea de fonduri creste si pretul capitalului creste de unde rezulta ca va creste rata dobanzii.
8.Pandemia de COVID-19 a avut un impact puternic asupra economiilor țărilor din UE, determinând creșterea datoriilor publice. Guvernul au luat măsuri de sprijin financiar pentru a limita efectele crizei, ceea ce a dus la creșterea deficitelor bugetare.
Până la finalul trimestrului trei din 2020, toate statele UE au înregistrat o creștere a datoriei publice față de 2019. Cele mai mari creșteri au fost în Cipru (+22,9%), Italia (+17,4%), Grecia (+17,3%), Spania (+16,6%) și Franța (+16,5%).
În concluzie, pandemia a dus la o creștere rapidă a datoriei publice în toate statele membre, cele mai afectate fiind cele menționate mai sus
Buculea Adelina-Gabriela, Seria A, Grupa 302
1. a) Inclinatia medie spre consum este descrescatoare in raport cu venitul si mai mare decat inclinatia marginala spre consum. – C=C0+cY
IMCmed=C/Y=C0+cY/Y=C0/Y+c
2. IMC=deltaC/delta Y
delta C= variatia consumului
delta Y= variatia venitului disponibil
delta Y=delta C+delta S
delta S=10.000 mld. lei – cresterea economiilor
delta Y= 50.000 mld lei
delta C= delta Y-delta S= 50.000-10.000=40.000 mld lei
IMC=40.000/50.000=0,8
Raspuns – 0,8
3. Y=C
C=400+0,75Y
Y+400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=400/0,25=1600
Raspuns – 1600
4. d) 320 miliarde lei – k=1/1-c
delta Y=k x delta I
k=1/1-0,75=1/0,25=4
deltaa Y=4 x 80-320 miliarde lei
5.
Y= (35+0,8(Y-0,1Y))+70+65
Y=35+0,8(0,9Y)+70+65
Y=35+0,72Y+70+65
Y-0,72Y=170
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14
SB=T-G
SB=0,1 x 607,14-65
SB= 60,71-65
SB=-4,29
6. c) 360 mld. u.m.
S=I+NX
-40+0,25Y=40+10
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=90/0,25=360 mld u.m
7.
8.
Grupa 303 seria A
1. D) Conform ecuației, pe măsură ce venitul crește inclinația medie spre consum scade.
2. c’=deltaC/deltaY
Y1=Y0+50000
S1=S0+10000
DeltaC=50000-10000=40000
c’=40000/50000=0,8
3. C=400+0,75y
Pragul de ruptura este atunci când venitul se transformă total în economisire.
C=Ca++’Y=> Ca= 400 și c’=0,75
S=Y-C dar S=Y
S=-Ca+s’Y dar c’+s’=1=>s’=0,25
S=-400+0,25Y=Y
-400=0,75y=> y=1600
4. D) k=1/s’=> k=4
s’=1-0,75=0,25
DeltaY=k*deltaI=4*80=320 mld lei
5.Y=C+G+I
Y=(35+0,8(Y-T))+65+70= 35+0,8*0,9Y+65+70=0,72Y+170
0,28Y=170=>Y=607,14
T-G=0,1Y-65=0,1*607,14-65=-4,28
6.S=I+IN
-40+0,25Y=40+10=>0,25Y=90=>Y=90/0,25=360 mld
7. C) Dacă deficitul este acoperit Prin datorie publică internă cererea de împrumuturi crește lucru ce poate duce la creșterea dobânzii.
8. Cele mai multe datorii publice le-a acumulat Franța, Spania și Italia în urma pandemiei majoritatea fiind cauzate de costul măsurilor preventive impuse și consumul resurselor medicale.
1.D) Conform ecuației, pe măsură ce venitul crește inclinația medie spre consum scade.
2. c’=deltaC/deltaY
Y1=Y0+50000
S1=S0+10000
DeltaC=50000-10000=40000
c’=40000/50000=0,8
3. C=400+0,75y
Pragul de ruptura este atunci când venitul se transformă total în economisire.
C=Ca++’Y=> Ca= 400 și c’=0,75
S=Y-C dar S=Y
S=-Ca+s’Y dar c’+s’=1=>s’=0,25
S=-400+0,25Y=Y
-400=0,75y=> y=1600
4. D) k=1/s’=> k=4
s’=1-0,75=0,25
DeltaY=k*deltaI=4*80=320 mld lei
5.Y=C+G+I
Y=(35+0,8(Y-T))+65+70= 35+0,8*0,9Y+65+70=0,72Y+170
0,28Y=170=>Y=607,14
T-G=0,1Y-65=0,1*607,14-65=-4,28
6.S=I+IN
-40+0,25Y=40+10=>0,25Y=90=>Y=90/0,25=360 mld
7. C) Dacă deficitul este acoperit Prin datorie publică internă cererea de împrumuturi crește lucru ce poate duce la creșterea dobânzii.
8. Cele mai multe datorii publice le-a acumulat Franța, Spania și Italia în urma pandemiei majoritatea fiind cauzate de costul măsurilor preventive impuse și consumul resurselor medicale.
1 D, e deoarece aceasta functie este exprimata de relatia dintre consum si venit. In acest model inclinatia marginala spre consum reprezinta o schimbare a consumului ca efect a unei unitati suplimentare de de venit.
2 calculam deltaC=50.000-10.000=40.000
apoi calculam inclinatia marginala spre consum =40.000/50.000=0,8
3 calculam S=Y-(400+0,75Y)=S=400-0,25Y de unde avem 0=0,25Y-400 de unde rezulta 0,25Y=400 rezulta Y=400/0,25=1600.
4 calculam multiplicatorul 1/1-0,75=1/0,25 din care rezulta multiolicatorul=4 de unde avem delta I=4*80=320,deci raspuns final D.
5
6 C, calculam -40+0,25Y=40+10 rezulta -40+0,25Y=50 de unde rezulta 0,25Y=90 din care rezulta Y=90/0,25=360.
7 C, sa creasca, deoarece atunci cand guvernul acopera deficitul bugetar prin datorie publica, acest lucru areun impact direct asupra ratei dobanzii, care creste pentru a putea directiona bani catre imprumuturile guvernamentale.
8 in perioada pandemiei s-au inregistrat o scadere semnificativa a bugetului peste noapte, acesta fiind afectat de catre cheltuielile sanitare si pentru alte sectoare economice. Statele care au inregistrat cele mai rapide cresteri ale datoriilor publice in anul 2019 au fost:Romania,Franta,Spania,Ungaria,Belgia,Italia,Slovacia,Finlanda,Polonia si Letonia.
Grupa 306, Seria B
1. a,deoarece in modelul keynesist,funcția consumului este C=C0+c*Y,iar înclinația medie spre consum IMeC este dată de IMeC=C/Y=C0+c*Y/Y=C0/Y+c.Aceasta scade odată cu creșterea venitului(deoarece C0/Y scade),și este mai mare decât înclinația marginală spre consum (c) pentru orice Y>0.
2. IMC=DeltaC/DeltaY
DeltaY=50000 mld.lei
Economiile cresc cu 10000 mld.lei
DeltaY=DeltaC-DeltaS
DeltaC=DeltaY-DeltaS=50000-10000=40000 mld.lei
IMC=40000/50000=0,8
3. C=400+0,75Y
C=Y
400+0,75Y=Y
400=Y-0,75Y
400=0,25Y
Y=400/0,25=1600
4. c,deoarece:
Multiplicatorul =1/1-c’
k=1/1-0,75=1/0,25=4
DeltaY=k*DeltaI
DeltaY=4*80=320 mld.lei
5. C=35+0,8Y
G=65 mld.lei
T=0,1Y
Y=C+I+G
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y=>C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y=(35+0,72Y)+70+65
Y-0,72Y=35+70+65
0,28Y=170
Y=170/0,28=607,14 mld.lei
Sold bugetar=T-G
T=0,1Y=0,1*607,14=60,71 mld.lei
Sold bugetar=60,71-65=-4,29 mld.lei
Venitul de echilibru=607,14 mld.lei
Soldul bugetar=deficit de 4,29 mld.lei
6. c,deoarece:
S=-40+0,25Y
I=40 mld.u.m.
NC=10mld.u.m.
S=I+NC
-40+0,25Y=40+10
-40+0,25Y=50
0,25Y=50+40
0,25Y=90
Y=90/0,25=360 mld.u.m.
7. c,deoarece atunci când deficitul bugetar este înființat prin datorie publică internă,statul concurează cu sectorul privat pentru resurse financiare limitate,ceea ce crește cererea de capital.
8. Criza pandemiei a determinat guvernele să crească semnificativ cheltuielile publice pentru sprijinirea economiei,ceea ce a dus la creșterea datoriilor.Cele mai afectate state au fost cele cu economii fragile sau cu măsuri extinse de sprijin economic.Inaintea pandemiei,în 2019,datoria publică în UE era medie de 78% din PIB,iar în 2021 acest procent a crescut la 88%.Țările cu cele mai semnificative creșteri ale datoriei publice ca procent din PIB între 2019-2021 au fost: Grecia(de la 181% la 206,3%),Italia(de la 134,8% la 150,8%) și Portugalia (de la 116,6% la 127,4%).Aceste creșteri semnificative reflectă impactul economic al pandemiei și măsurile guvernamentale adoptate pentru a sprijinii economiile naționale.
Seria B, Grupa 307
1. a, deoarece IMC_med este descrescătoare în raport cu venitul, iar
IMC_med > IMC (adică înclinația medie e mai mare decât cea marginală).
2. IMC=deltaC/deltaY=40000/50000=0.8
Daca economiile cresc cu 10.000 mdl => restul se duce spre consum =>deltaC=40000
3. C = 400 + 0,75Y
S=Y+C => S=O
Y-400-0,75Y=0
0,25Y=400
Y=1600
4. K=1/1-C=1/1-0,75=4
deltaY=K x deltaI= 4×80=320 miliarde lei
5. Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8*0.9Y=35+0,72Y
Y=C+I+G
Y=(35+0,72Y)+70+65 => Y=607,14 mld lei
T=0,1Y=0,1⋅607,14=60,714mld. lei
Sold buget=T-G=60,71-65= -4,29 mld lei
6. S=I+K=10+40=50 mld u.m
-40+0,25y=50
0,25y=90 => Y=360 mld u.m.
7. c- deoarece, atunci cand cererea de fonduri creste, creste si pretul capitalului de unde rezulta ca va creste rata dobanzii.
8. Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra economiilor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), determinând o creștere considerabilă a datoriilor publice. Pentru a atenua efectele economice și sociale ale crizei sanitare, guvernele europene au implementat măsuri de sprijin financiar de amploare, ceea ce a condus la majorarea deficitelor bugetare și, implicit, a nivelurilor datoriei publice.
Conform datelor disponibile, la sfârșitul trimestrului trei din 2020, toate statele membre ale UE au înregistrat o creștere a datoriei publice comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Cele mai semnificative creșteri au fost observate în: Cipru -22,9%, Italia-17,4%, Grecia-17,3%, Spania-16,6%, Franta-16,5%.
In concluzie, pandemia de COVID-19 a condus la o creștere semnificativă a datoriei publice în toate statele membre ale UE, cele mai rapide creșteri fiind observate în tarile enumerate mai sus.
Ionescu Ana Ioana 308B
1. A) deoarece C0 este contat in timp ce Y creste,iar fracția C0/y scade, ceea ce înseamnă ca înclinația medie spre consum scade odată cu creșterea venitului.
2. S=s/y=10000/50000=0,2
IMC=1-s
IMC=1-0,2=0,8
3.C=400+0,75Y
Y=C
Y=400+0.75y
Y-0,75y=400
0,25y=400
Y=1600
4. D) deoarece
K=1/1-c=1/1-0,75=4
Y=k•I=4•80=320
5. Venitul de echilibru: Y=C+I+G
Y=(35+0,72y)+70+65
Y-0,72y=170
0,28y=170
Y=607,14
Sold bugetar:T-G=0,1•607,14-65=542,14=60,71-65=-4,29
6. S=-40+0,25y
-40+0,25y=40-10
-40+0,25y=30
0,25y=70
Y=360
7. C) deoarece acoperirea deficitului bugetar prin datorie publică internă duce la o creștere a cererii de fonduri pe piața financiară, ceea ce determină o creștere a ratei dobânzii.
8. În perioada 2019–2024, datoria publică în Uniunea Europeană a înregistrat fluctuații semnificative, influențate de evenimente precum pandemia COVID-19 și crizele energetice. În 2019, raportul datoriei publice la PIB în zona euro era de aproximativ 84%. Ca răspuns la pandemia COVID-19, acest raport a crescut semnificativ, atingând un vârf de 91.5% în primul trimestru al anului 2021. În ceea ce privește statele membre individuale, Grecia a înregistrat cel mai ridicat raport al datoriei publice la PIB, cu 158.2% în al treilea trimestru al anului 2024. Alte țări cu niveluri ridicate ale datoriei includ Italia și Franța.
1. a) Descrescătoare în raport cu venitul și mai mare decât înclinația marginală.
Pe măsură ce venitul crește, consumul crește mai lent, deci APC scade, dar rămâne mai mare decât înclinația marginală spre consum.
2. IMC = 0,8
Dacă venitul crește cu 50.000 mld. lei, iar economiile cu 10.000 mld. lei, atunci consumul crește cu 40.000 mld. lei.
IMC = 40.000 / 50.000 = 0,8
3. Pragul de ruptură: 1600
Din ecuația Y = 400 + 0,75Y, rezultă Y = 1600.
4. d) 320 miliarde lei
Multiplicatorul investițiilor este 4, deci venitul crește cu 4 × 80 = 320 miliarde lei.
5. Nivelul de echilibru: 607,14 mld. lei
Sold bugetar = T – G = 60,71 – 65 = -4,29 miliarde lei.
6. b) 200 mld. u.m.
Se rezolvă ecuația S + KI = I și rezultă Y = 200.
7. c) Crească.
Guvernul se împrumută de pe piața internă, băncile au mai puțini bani disponibili, iar dobânzile cresc.
8. Datoria publică a crescut mult în pandemie.
Țările cu cele mai mari creșteri:
Grecia 205% din PIB
Ungaria 80% din PIB
Polonia 60% din PIB
Germania 70% din PIB
Portugalia 130% din PIB
Seria A, gr. 302
1. d) Inclinatia medie spre consum e decrescatoare pe masura ce venitul creste deoarece atunci cand venitul creste, proportia consumului scade -> fapt ce duce la o parte mai mare de economisire a veniturilor
2. c’= ?
ΔY = ΔC + ΔS => 50000 = ΔC + 10000
=> ΔC = 50000 – 10000 => ΔC = 40000
c’ = ΔC/ΔY => c’ = 40000/50000 => c’ = 0.8
3. C = 400 + 0.75Y
Y = C => Y = 400 + 0.75Y => 0.25Y = 400 => Y = 1600
4. c’ = 0,75
ΔI = 80
m = 1/1-c’ = 1/1-0,,75 = 1/0,25 => 4
ΔY = m * ΔI = 4 * 80 = 320 miliarde lei -> varianta d
5. C = 35 + 0,8 Yd
I = 70
G = 65
T = 0.1Y
Y = C + I + G
Yd = Y-T => Yd = Y – 0.1Y = 0.9Y
C = 35 + 0,8 * 0,9Y = 35 + 0,72Y
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65 = 0,72Y + 170 => 0,28Y = 170 => Y = 607,14 miliarde lei
Sold bugetar = T – G
T = 0,1 * 607,14 = 60,71
T – G = 60,71 – 65 = 4,29 miliarde lei -> deficit bugetar
6. S = 40 + 0,25Y
I = 40
Iesiri nete cap. = 10
X = S – I => (40 + 0,25Y) – 40 = 0.25Y
40 + 0,25Y = 40 + 10 => 40 + 0,25Y = 50 => 0,25Y = 90 => Y = 90/0,25 => 360 mld u.m -> varianta c
7. c) Când deficitul bugetar se acoperă prin datorie publică internă, se creează premise ca rata dobânzii să creasca. Acest tip de finantare prin intermediul datoriei publice duce la cresterea cererii pentru credite, fapt ce rezulta si cresterea ratelor dobanzilor pentru ca banii sa nu fie foarte usor obtinuti.
8. In contextul crizei pandemice, statele membre din UE ce au inregistrat cele mai mari cresteri ale datoriei publice in raport cu situatia anului 2019 sunt:
Locul 1 -> Grecia cu 25,1 puncte procentuale.
Locul 2 -> Spania cu 24,5 puncte procentuale.
Locul 3 -> Cipru cu 24,2 puncte procentuale.
seria B, grupa 306
1. a) In modelul keynesist, functia consumului este de forma:
C=Ca+c’x Y
Inclinatia medie spre consum se calculeaza astfel:
c=C/Y=Ca+c’Y/Y=Ca/Y+c’
Observam ca pe masura ce venitul creste, fractia Ca/Y scade. Astfel, inclinatia medie spre consum este descrescatoare in raport cu venitul. Inclinatia marginala spre consum este constanta, iar inclinatia medie spre consum tinde spre inclinatia marginala spre consum pe masura ce venitul creste.
2. c’= delta c/ delta y
delta y= 50.000 mld. lei
delta s= 10.000 mld. lei
s’= 10.000/50.000= 0,2
c’= 1-s’= 1-0,2= 0,8
inclinatia marginala spre consum este egala cu 0,8
3.Y=C (pragul de ruptura)
Y=400+0,75Y
Y-0,75Y=400
0,25Y=400
Y=1600
Pragul de ruptura al venitului este de 1600 mld. lei
4.d)
delta I= 80.000
Ki= delta Y/delta I= 1/s’
s’= 1-c’=1-0,75= 0,25
Ki=1/0,25=4
delta Y= 4×80.000= 320 mld. lei
5. conditia de echilibru al venitului:
Y=C+I+G
C=35+0,8Yd
G= 65 mld
I=70 mld
Yd=Y-T=Y-0,1Y=0,9Y
C=35+0,8(0,9Y)=35+0,72Y
Y=(35+0,72Y)+75+60
Y-0,72Y=170
Y=607,14 mld lei
soldul bugetar= T-G
sold bugetar=0,1Y-65=0,1(607,14)-65= -4,29 mld lei
6. c)
S=-40+0,25Y
I=40 mld
iesiri n.=10 mld
S=I+iesiri n.
S=40+10=50 mld
-40+0,25Y=50
0,25Y=90
Y=360
Y=PIB=360 mld u.m.
7. c)
Cand un guvern acopera deficitul bugetar prin datorie publica interna, acesta imprumuta bani de pe piata interna prin emiterea de obligatiuni. Ca efect al acestui proces, guvernul concureaza cu sectorul privat pentru capital, ceea ce duce la cresterea ratei dobanzii. O rata mai mare a dobanzii duce la investitii private mai costisitoare, ceea ce poate reduce investitiile in economie. Daca investitiile private scad, cresterea economica incetineste, ceea ce poate duce la cresterea somajului.
8. In timpul crizei pandemice, majoritatea statelor membre ale UE au fost nevoite sa isi creasca masiv datoria publica pentru a finanta masuri de sprijin economica, precum: subventii pentru somaj tehnic, ajutoare pentru compaii si cresterea cheltuielilor din sectorul sanitar. Aceasta a dus la o crestere semnificativa a raportului datorie publica/PIB.
Conform datelor oficiale ale Eurostat si ale Comisiei Europene, statele UE care au inregistrat cele mai rapide cresteri ale datoriei publice ca procent din PIB intre 2019 si 2021 au fost:
1. Grecia- deja avea o datorie ridicata, dar a crescut semnificativ
2. Italia- una dintre cele mai afectate tari de pandemie, a avut un pachet mare de stiumlente economice
3. Spania- datorita impactului asupra turismului si economiei, a fost nevoita sa faca imprumuturi mari
4. Franta- a crescut cheltuielile publice pentru sustinerea economiei si sistemului sanitar
Grupa 302- A
1. Varianta a), deoarece în modelul keynesist, înclinația medie spre consum scade pe măsură ce venitul crește, pentru că oamenii tind să economisească mai mult când veniturile sunt mai ridicate. Înclinația marginală spre consum rămâne constantă sau se diminuează ușor.
2. c = delta C/ delta Y
Delta C= 50.000 -10.000= 40.000 mld. lei
c = 40.000/ 50.000= 0.8
3. C= 400 + 0.75Y
Y*= C/ (1-c)= 400/ (1- 0.75) = 1600
4. Varianta d)
k = 1/ (1- c) = 1/ (1- 0.75 )= 4
Delta Y = k x delta I = 4 x 80= 320 mld. lei
5. C= 35+ 0.8Y
Y*= ( C + I+ G )/ ( 1 – c + t )
Y*= ( 35 + 70 + 65 )/ ( 1 – 0.8+ 0.1) = 607,14 mld. lei
Sold bugetar: T -G= 0.1 x 607,14- 65= -4,29 mld. lei ( deficit )
7. Varianta c), deoarece când guvernul se împrumută intern pentru a finanța deficitul, cererea de fonduri crește, ceea ce duce la o creștere a ratei dobânzii.
8. Pandemia a forțat statele să crească cheltuielile pentru sănătate publică și sprijin economic, ceea ce a dus la creșteri considerabile ale datoriei publice în țări precum Spania, Italia, Franța, Belgia.
1. a.
2.Dacă venitul crește cu 50.000 mld. lei, iar economiile cresc cu 10.000 mld. lei, consumul crește cu:
Delta C = Delta Y – Delta S = 50.000 – 10.000 = 40.000
Înclinația marginală spre consum este:
C= Delta C/Delta Y = 40.000/50.000= 0,8
3.Determinarea pragului de ruptură al venitului
Echilibrul apare când C = Y, adică:
400 + 0,75Y = Y
Y – 0,75Y = 400
0,25Y = 400
Y =400/0,25 = 1600
Pragul de ruptură al venitului este 1600 miliarde lei.
4.d.
5.Nivelul de echilibru al venitului și soldul bugetar
C = 35 + 0,8 Y_d
I = 70, G = 65, T = 0,1Y
Y_d = Y – T = 0,9Y
Echilibrul: Y = C + I + G
Y = (35 + 0,8 x 0,9Y) + 70 + 65
Y = 35 + 0,72Y + 70 + 65
0,28Y = 170
Y = 607,14
Soldul bugetar:
T – G = 0,1Y – 65 = 60,71 – 65 = -4,29
Venitul de echilibru este 607,14 miliarde lei, iar soldul bugetar este un deficit de 4,29 miliarde lei.
6. b.
7.c.
8. Creșterea datoriilor publice în UE în contextul pandemiei
Cele mai mari creșteri ale datoriei publice raportate la PIB (2019-2020):
Grecia: de la 176,6% la 205,6%
Italia: de la 134,8% la 155,8%
Portugalia: de la 117,7% la 133,6%
Seria A, grupa 302
1. d) Inclinatia medie spre consum este descrescătoare în raport cu venitul și mai mică decît înclinația marginală, deoarece odata ce creste venitul, inclinatia medie spre consum scade datorita faptului ca proportia consumului fata de venit scade.
2. Inclinatia marginala spre consum este 0.8
3. pragul de ruptura al venitului Yr este 1600
4. d) 320 miliarde lei
5. nivelul de echilibru al venitului este Y=607,14 miliarde lei, iar soldul bugetar este -4,29 miliarde lei
6. c) 360 miliarde u.m.
7. c) Finantarea prin datorii publice conduce la cresterea cererii de credite, determinand astfel si cresterea ratelor dobanzilor pentru a face banii mai putin accesibili.
8. Datoriile publice au crescut in contextul crizei pandemice din cauza necesitatii guvernelor de a finanta instrumentele economice si medicale pentru a lupta impotriva Covid-19. Tarile membre UE cu cea mai mare crestere a datoriilor publice au fost Grecia, Spania si Cipru.
Alexandru Andreea
Grupa 301
Seria A
1.A).Înclinația medie spre consum se calculează folosind formula c = C / Y, iar în formula finală c = Ca / Y + c’. Astfel, putem observa că înclinația medie spre consum este mai mare decât înclinația marginală. De asemenea, conform formulei, înclinația medie este descrescătoare în raport cu venitul. Atunci când venitul crește, Ca / Y scade, deoarece consumul autonom rămâne constant.
2.s` = delta S/ delta Y
s` = 10000 /50000 = 0,2
c` = 1 – s` = 1 – 0,2 = 0,8
Dacă venitul disponibil crește cu o unitate, consumul înregistrează o creștere de 0,8 unități.
3. Pragul de ruptură al venitului este acel nivel al venitului la care tot venitul
este cheltuit în consum și economisirea devine zero.
C = Y
Y = 400 + 0,75Y Y – 0,75Y = 400 => 0,25Y = 400
Y = 400 / 0,25
Y = 1.600
4.Consider că răspunsul corect este varianta d.
Ki = 1/ s` = 1/(1-c`)
Ki = 1/(1-0,75)
Ki = 1/0,25
Ki = 4
Când investițiile cresc cu o unitate, venitul crește cu 4 unități, adică 80 • 4 =
320 miliarde lei.
5. Oag = Cag -> condiția de echilibru macroeconomic
Y = C + I + G
Y = 35 + 0,8 Yd + 70 + 65 = 170 + 0,8 Yd
T = 0,1 Y => Yd =Y – T = Y – 0,1 Y = 0,9 Y
Y = 170 + 0,8 (0,9 Y) = 170 + 0,72 Y
Y – 0,72Y = 170
0,28 Y = 170
Y = 170 / 0,28 = 607,14 mld. lei
T – G = 0,1Y – 65 = 60.71 – 65 = – 4,28
6.C) S – I = 10 mld. u.m.
S – 40 = 10
S = 50
50 = -40 + 0,25Y
0,25 Y = 90
Y = 90 / 0,25
Y = 360 mld. u.m.
7.C) Atunci când guvernul se împrumută pentru a acoperi deficitul bugetar, acest
lucru duce la creșterea ratei dobânzii pe piața creditului. Acest fenomen se
numește efectul de evicțiune, deoarece are loc o creștere a prețului creditului.
8. În contextul recesiunii economice, statele membre ale Uniunii Europene au
înregistrat o creștere considerabilă a datoriilor publice în 2020 comparativ cu
2019. Printre țările cu cele mai mari majorări ale datoriilor raportate la PIB se
numără Grecia (+25,7%), Cipru (+23,1%), Spania (+22,2%), Italia (+20,5%),
Portugalia (+18,3%), Franța (+17,6%) și Croația (+16%). Aceste creșteri au fost
determinate de reducerea semnificativă a activității economice pe parcursul crizei.