Tema 1 – Instituțiile în știința economică

Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează răspunsurile, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, precum și grupa – pe primul rând al casetei de comentarii. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.

Termen: vineri, 27 februarie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile vor primi feedback cu rezolvările corecte din partea titularului didactic.

1. La ce se referă economia instituțională, ca disciplină de studiu și domeniu de cercetare științifică?

2. Care din următoarele concepte pot fi incluse în categoria instituțiilor și care în cea a organizațiilor: firma, constituția, partidul politic, dreptul de proprietate, moneda, Academia de Studii Economice, Tratatul de la Maastricht, Parlamentul European, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, Biserica Ortodoxă, căsătoria, codul rutier, familia, Automobil Clubul Român, postul Paștelui, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, legea falimentului, bursa de studii, Bursa de la Londra, Biblia, criteriile de la Copenhaga.

3. Alege 3 instituții formale pe care le consideri importante pentru cariera dorită și explică pe scurt, pentru fiecare dintre acestea: a) rolul respectivei instituții în societate și b) de ce este relevantă pentru propria carieră.

4. Identifică valoarea de adevăr (Adevărat/Fals) pentru propozițiile 2, 7, 8 din aplicațiile Temei 1 a cursului Economie Instituțională (pag. 26) și argumentează răspunsul.

P2. După cum sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în naționale și internaționale.

P7. Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații.

P8. A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neapărat că nimeni nu s-a gândit la așa ceva înainte de apariția ei.

5. Analizează următorul studiu de caz și formulează concluziile desprinse:

În fosta Uniune Sovietică, directorii și angajații fabricilor producătoare de sticlă erau recompensați, la un moment dat, în funcție de tonele de sticlă plană produse. Drept consecință, foile de sticlă produse erau foarte groase, fapt ce diminua lumina care trecea prin ele.  Regulile de remunerare au fost schimbate astfel încât plata se făcea în funcție de metrii pătrați de sticlă produși. În aceste condiții, firmele sovietice produceau o sticlă atât de subțire încât se spărgea foarte ușor.