Aplicații Tema 2 – Sisteme instituționale și ordine socială
Tema 2: Sisteme instituționale și ordine socială
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează răspunsurile, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, precum și grupa – pe primul rând al casetei de comentarii. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: vineri, 21 martie, ora 21:00, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Mult succes!
1. Cum se împacă libertatea cu regulile? Libertatea omului nu are de suferit atunci când viaţa acestuia se desfăşoară în cadrul unor reguli? Comentaţi!
2. În societate, ordinea spontană şi ordinea planificată coexistă, deoarece fiecare formă de coordonare a acţiunilor umane se dovedeşte superioară în anumite circumstanţe. Poate societatea să funcţioneze în baza unei singure ordini?
3. TikTok a devenit nefuncțional în SUA, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a unei noi legi de interzicere a platformei. Legea prevedea eliminarea aplicației din App Store și Google Play, nu și oprirea imediată, însă compania a ales această variantă „going dark” pentru a pune presiune pe decidenți. Ulterior, TikTok și-a reluat funcționarea în SUA după ce președintele ales, Donald Trump, a declarat că va oferi o amânare privind aplicarea interdicției asupra TikTok, după ce își va prelua mandatul.
Pe 24 martie 2023, guvernul francez a anunțat interzicerea TikTok și Instagram pe telefoanele de serviciu ale celor 2,5 milioane de funcționari publici. Conform comunicatului oficial, “aplicațiile de agrement nu prezintă niveluri suficiente de securitate cibernetică și de protecție a datelor pentru a fi implementate pe echipamentele administrației. Prin urmare, aceste aplicații pot constitui un risc pentru protecția datelor administrațiilor și ale funcționarilor publici.” Mai multe state europene și non-europene au adoptat restricții similare sau analizează această posibilitate. Spre exemplu, Nepalul a interzis TikTok pe motiv că platforma ar perturba “armonia socială” a țării.
a) Care are fi consecințele interzicerii, dar și ale neinterzicerii platformelor respective?
b) Are dreptul o universitate să interzică accesul studenților la aceste platforme, dacă aceștia folosesc propriile dispozitive, dar se conectează la rețeaua Wi-Fi a universității?
c) Cum poate fi combătut fenomenul „deepfake” atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, dată fiind libertatea utilizatorilor de a posta conținut nefiltrat pe aceste platforme?
4. Analizați următorul studiu de caz și exemplificați cu eventuale situații comparabile:
Pe marginea Golfului Bengal se află Sundarban, care înseamnă „pădure frumoasă”. Acesta este habitatul natural al tigrului regal bengalez, care este protejat printr-o lege strictă ce interzice vânarea lui. Sundarban este, de asemenea, renumită datorită cantităţii mari de miere produsă în stupi naturali. Oamenii din această regiune, aflaţi într-o stare de sărăcie disperată, merg în pădure să adune mierea, pentru care pot obţine un preţ bun în pieţele urbane. În fiecare an, cel puţin cincizeci de colectori de miere sunt ucişi de tigri. Nu există nimic care să protejeze aceste fiinţe cu existenţă mizerabilă ce caută să-şi ducă viaţa muncind prin pădurile bengaleze, în timp ce tigrii sunt protejaţi prin legi.
grupa 1416, seria A
1. În ce măsură libertatea și regulile pot coexista? Oare respectarea unor reguli impuse limitează libertatea individuală?
Libertatea și regulile nu sunt concepte opuse, ci se completează reciproc. Regulile există pentru a asigura siguranța, drepturile și bunăstarea tuturor membrilor unei comunități. De exemplu, regulile de circulație nu îngrădesc libertatea șoferilor, ci le permit să circule în siguranță și fără haos. Totuși, dacă regulile devin prea stricte sau abuzive, ele pot afecta libertatea individuală și pot duce la nemulțumiri sociale. Astfel, provocarea constă în găsirea unui echilibru între respectarea regulilor și menținerea libertății personale.
2. Poate o societate funcționa doar pe baza unei singure forme de organizare: ordinea spontană sau ordinea planificată?
Ordinea spontană și ordinea planificată sunt două mecanisme esențiale care coexistă în orice societate modernă. Ordinea spontană se bazează pe interacțiuni naturale, pe inițiativa și adaptabilitatea oamenilor, așa cum se întâmplă în economia de piață, unde cererea și oferta se reglează în mod liber. Pe de altă parte, ordinea planificată presupune reguli, structuri și strategii impuse de autorități pentru a asigura stabilitatea și funcționarea unor sisteme esențiale, precum infrastructura, sănătatea sau educația. O societate bazată exclusiv pe una dintre aceste forme ar avea dificultăți: fără ordine planificată, riscul de haos ar crește, iar fără ordine spontană, inovația și adaptabilitatea ar fi limitate.
3. a) Ce efecte ar putea avea interzicerea sau, dimpotrivă, menținerea platformelor de social media precum TikTok?
Interzicerea unor platforme de socializare poate fi justificată prin motive de securitate cibernetică, protecția datelor utilizatorilor sau prevenirea manipulării informațiilor. Pe de altă parte, astfel de măsuri pot ridica întrebări legate de libertatea de exprimare și de dreptul oamenilor de a accesa conținut digital fără restricții. În plus, mulți utilizatori, inclusiv creatori de conținut și afaceri, ar putea suferi pierderi financiare. În schimb, dacă platformele rămân disponibile fără nicio restricție, pot apărea riscuri precum dezinformarea, dependența de social media sau utilizarea abuzivă a datelor personale.
b) Poate o universitate să interzică accesul la platforme sociale prin rețeaua sa Wi-Fi, chiar dacă studenții folosesc propriile dispozitive?
Universitățile au dreptul să administreze utilizarea rețelei lor interne, ceea ce înseamnă că pot decide să restricționeze accesul la anumite platforme prin Wi-Fi-ul instituției. Motivele pot include menținerea unui mediu academic productiv, reducerea distragerilor sau protejarea securității cibernetice. Cu toate acestea, dacă studenții folosesc date mobile proprii, interdicția nu se mai aplică, iar universitatea nu ar putea impune restricții asupra dispozitivelor personale în afara rețelei sale.
c) Cum poate fi combătut fenomenul „deepfake” atât pe termen scurt, cât și pe termen lung?
Fenomenul „deepfake” reprezintă o amenințare serioasă, deoarece permite manipularea imaginilor și videoclipurilor într-un mod foarte realist, ceea ce poate duce la dezinformare, șantaj sau afectarea reputației unor persoane.
Pe termen scurt, soluțiile includ dezvoltarea unor tehnologii de detectare a conținutului falsificat, educarea utilizatorilor pentru a recunoaște astfel de manipulări și promovarea verificării informațiilor din surse sigure.
Pe termen lung, ar fi necesare reglementări mai stricte privind utilizarea inteligenței artificiale pentru crearea de deepfake-uri, precum și colaborarea dintre platformele online, guverne și experți în securitate cibernetică pentru a limita impactul acestui fenomen. De asemenea, conștientizarea publicului și dezvoltarea unor strategii de verificare a autenticității conținutului media ar putea reduce răspândirea acestui tip de manipulare.
4. Ce dileme ridică protejarea tigrilor din Sundarban și cum putem compara această situație cu alte cazuri similare?
În pădurile din Sundarban, tigrul regal bengalez este protejat prin legi stricte, dar acest lucru creează o situație dificilă pentru localnicii care își riscă viața colectând miere în habitatul acestor animale. În fiecare an, zeci de oameni mor atacați de tigri, iar statul nu oferă suficiente măsuri de protecție pentru acești muncitori. Problema ridică întrebarea: este corect ca protecția faunei să fie prioritară în fața siguranței oamenilor?
O situație comparabilă poate fi găsită în Africa, unde elefanții sunt protejați pentru a preveni braconajul, însă distrug culturile fermierilor locali, afectându-le mijloacele de trai. O altă situație similară apare în România, unde populația de urși bruni este protejată prin lege, dar atacurile asupra oamenilor și pagubele produse în gospodării generează dezbateri aprinse despre necesitatea unor măsuri de control.
În astfel de cazuri, soluția ar trebui să fie un echilibru între conservarea naturii și protejarea comunităților locale, prin măsuri precum crearea unor zone de siguranță, oferirea de compensații financiare pentru pierderile suferite și implementarea unor soluții tehnologice pentru prevenirea conflictelor dintre oameni și animale.
Ilie Ioana Alexandra -1418
Exercitiul 1 :In opinia mea ,este necesar ca regulile să fie stabilite intr-un mod in care sa respecte drepturile individului.Libertatea inseamna posibilitatea de a actiona conform propriilor alegeri .Regulile sunt necesare pentru prevenirea haosului .Atunci cand acestea sunt bine aplicate ,nu numai ca nu restrang libertatea ,ci creaza un spatiu in care fiecare poate trăi liber.
In concluzie ,regulile nu trebuie vazute ca o limitarea a libertății.
Exercitiul 2:Societatea nu poate functiona eficient pe baza unei singure ordini .Ordinea spontană este eficientă in domenii ca economia ,iar ordinea planificată este esentială pentru protectia drepturilor omului.
Cele doua ordini se completeaza si sunt necesare.
Exercitiul 3:a) După părerea mea consecintele interzicerii platformei tiki tok in SUA ar fi urmatoarele:
-multe afaceri depind de tik tok pentru promaovare si venituri.Interzicerea ar afecta aceste surse de venit.
-decizia ar putea amplifica tensiunile dintre SUA si China.
Consecintele neinterzicerii:
– influența chineză.
-incredere publica afectata
b)O universitate are dreptul să stabileasca reguli pentru utilizarea retelei sale wi-fi ,inclusiv blocarea accesului la anumite rețele,totuși ,acest drept trebuie echilibrat cu libertatea personala a studentilor
Exercitiul 4: Eu cred că ar trebui luate masuri legate de sărăcia oamenilor din acea regiune ,pentru ca ei să nu mai fie nevoiți să isi riște viața pentru hrană.Ar fi normal ca si oamenii sa fie protejati de lege nu numai animalele.
Roman Petre Madalin Grupa 1421
1.Unele reguli ne priveaza de libertate, dar eu sunt de parere ca au fost facute cu un motiv, iar libertatea nu inseamna mereu un lucru bun (Ex. Libertatea de a nu face parte la ore in scoala gimnaziala, este penalizata cu un motiv bun).
2.Dupa parerea mea, societatea nu poate functiona dupa un singur tip de ordine, fiecare avand rolul ei. (Ex. Nevoia de a creea o ordine planificata privind locurile la coada nu exista, deoarece aceasta ordine poate functiona altfel in functie de caz)
3.A) TikTok si alte platforme asemanatoare au puncte bune si rele, puncta bune fiind publicitatea, facerea de content amuzant+monetizarea acestuia si imprastierea de informatii, care pot fi bune sau rele, in al doilea caz fiind un punct rau, deoarece exista foarte multe misinformatii care circula pe acest gen de aplicatii. Alt punct rau poate fi folosirea prea indelungata a aplicatiei.
B) Din punctul meu de vedere, universitatea poate decide sa blocheze anumite website-uri/aplicatii atat timp cat sunt blocate doar pe ip-ul/wi-fi-ul acesteia.
C) Dupa parerea mea, accesul online ar trebui facut cu responsabilitate proprie, astfel atunci cand creeam un cont pe orice website ar trebui sa ne identificam cu propria identitate si sa scadem anonimitatea, astfel toata lumea ar avea mai multa responsabilitate si ar raspunde pentru actiuni/lucrurile spuse pe platforme. De asemenea, accesul pe multe platforme (Twitter [X], etc.) ar trebui permis doar dupa o anumita varsta.
4. Dupa parerea mea, oamenii din regiunea respective ar trebui ajutati, astfel incat sa nu fie nevoiti sa recurga la astfel de actiuni doar pentru a supravietui si pentru a nu incalca teritoriul unor specii pe cale de disparitie, precum s-a intamplat de foarte multe ori in istorie.
Imi pare rau pentru intarzierea temei, inteleg perfect daca decideti sa nu o acceptati.
Militaru Bianca-Florentina
Grupa 1419
1. Libertatea și regulile nu sunt în opoziție, ci se susțin reciproc atunci când regulile sunt justificate și necesare pentru buna funcționare a societății. Fragmentul sugerează că ordinea socială poate fi spontană, apărută din interacțiunile voluntare dintre oameni, sau planificată, impusă de autorități.
Libertatea nu înseamnă absența totală a regulilor, ci existența unui cadru care permite oamenilor să acționeze fără a intra în conflict cu ceilalți. De exemplu, regulile de circulație nu îngrădesc libertatea de mișcare, ci o facilitează prin crearea unui sistem predictibil și sigur.
În același timp, William Hazlitt face o distincție între libertatea autentică și dorința de putere: adevărata libertate respectă drepturile celorlalți, pe când puterea urmărește interese egoiste. Dacă regulile sunt impuse abuziv, ele pot deveni opresive și pot limita nejustificat libertatea individuală.
2. Societatea nu poate funcționa eficient bazându-se exclusiv pe o singură formă de ordine, fie ea spontană sau planificată. Cele două tipuri de ordine coexistă și se completează reciproc, deoarece fiecare are avantaje și limite în funcție de context.
Ordinea spontană apare natural din interacțiunile indivizilor și este caracteristică pieței libere, obiceiurilor sociale și normelor emergente. De exemplu, limbajul, tradițiile și multe reguli economice nu sunt impuse de autorități, ci s-au format în mod organic, adaptându-se continuu nevoilor oamenilor. Un avantaj major al ordinii spontane este flexibilitatea sa, dar poate duce la haos dacă nu există un cadru de reguli stabilit.
Ordinea planificată, în schimb, este necesară în domenii unde coordonarea strictă este esențială, cum ar fi infrastructura, sistemul juridic sau siguranța publică. Regulile de circulație, de exemplu, nu pot fi lăsate la voia întâmplării, deoarece ar duce la accidente și conflicte. Totuși, o ordine prea rigidă poate limita inovația și adaptabilitatea.
Prin urmare, societatea funcționează cel mai bine atunci când există un echilibru între cele două forme de ordine: regulile planificate oferă stabilitate și siguranță, iar ordinea spontană permite libertatea de acțiune și adaptabilitatea.
3. a) Consecințele interzicerii și neinterzicerii platformelor precum TikTok
Consecințele interzicerii:
Politice și economice – O interdicție totală poate duce la tensiuni diplomatice între țările care implementează restricțiile și statul de origine al platformei (în cazul TikTok, China). De asemenea, companiile locale care folosesc platforma pentru publicitate și vânzări ar putea suferi pierderi financiare.
Libertatea de exprimare – Blocarea unei platforme ridică întrebări despre cenzură și drepturile utilizatorilor. O astfel de măsură poate crea un precedent periculos pentru limitarea altor rețele sociale.
Siguranța cibernetică – Pe de altă parte, susținătorii interdicției argumentează că platformele controlate de entități străine pot reprezenta riscuri de securitate, cum ar fi colectarea excesivă de date sau influențarea opiniei publice prin algoritmi netransparenți.
Consecințele neinterzicerii:
Acces la informație și economie digitală – Menținerea accesului la platforme permite utilizatorilor să beneficieze de conținut divers, iar creatorii de conținut și afacerile online își pot continua activitatea.
Riscuri de securitate – Lăsarea platformei fără restricții poate expune utilizatorii la posibile breșe de securitate sau la manipulare informațională, dacă datele lor sunt utilizate fără transparență.
Impact social – Platforme precum TikTok au fost criticate pentru promovarea conținutului dăunător (dezinformare, manipulare, efecte negative asupra sănătății mentale). Lipsa reglementărilor poate amplifica aceste probleme.
b) Poate o universitate să interzică accesul studenților la aceste platforme prin rețeaua Wi-Fi?
Universitatea are dreptul de a gestiona utilizarea propriei infrastructuri, inclusiv rețeaua Wi-Fi, și poate impune restricții dacă există motive întemeiate (ex. securitate cibernetică, productivitate academică). Totuși, interzicerea accesului doar la anumite platforme poate fi contestată din perspectiva libertății digitale.
Dacă interdicția vizează doar rețeaua universitară, studenții pot accesa oricum platformele folosind date mobile, ceea ce face ca măsura să fie mai mult simbolică decât eficientă. În schimb, dacă universitatea interzice utilizarea aplicației în mod absolut, inclusiv pe dispozitive personale, aceasta ar putea fi considerată o încălcare a libertății individuale.
Cel mai echilibrat scenariu ar fi ca universitatea să informeze studenții despre riscurile platformelor și să limiteze accesul doar în anumite contexte (ex. în timpul cursurilor), fără a impune o interdicție generală.
c) Cum poate fi combătut fenomenul „deepfake” pe termen scurt și lung?
Pe termen scurt:
Etichetarea și verificarea conținutului – Platformele sociale pot introduce un sistem de detectare automată a deepfake-urilor și etichetarea conținutului suspect.
Reglementări și responsabilitate legală – Guvernele pot adopta legi care să impună platformelor responsabilitatea de a elimina rapid conținutul manipulat dăunător.
Campanii de conștientizare – Utilizatorii trebuie să fie educați despre riscurile deepfake-urilor și metodele de verificare a autenticității informațiilor.
Pe termen lung:
Inteligență artificială pentru detectare – Dezvoltarea unor algoritmi mai avansați care să identifice și să elimine deepfake-urile înainte de a deveni virale.
Colaborare internațională – Crearea unor standarde globale pentru combaterea dezinformării și a manipulării prin deepfake.
Tehnologii de autentificare digitală – Implementarea unor sisteme care verifică autenticitatea surselor media, precum blockchain sau filigrane digitale.
4. Acest studiu de caz evidențiază un conflict între protecția mediului și drepturile omului, ilustrând o situație în care o specie protejată intră în competiție cu nevoile de subzistență ale oamenilor. Pe de o parte, tigrul regal bengalez este o specie pe cale de dispariție, iar conservarea sa este crucială pentru biodiversitate. Pe de altă parte, locuitorii din Sundarban sunt obligați de sărăcie să își riște viața pentru a colecta mierea, fără sprijin din partea autorităților.
Situații comparabile
1. Elefanții din Africa și conflictul cu fermierii
În multe regiuni din Africa, elefanții distrug culturile fermierilor, iar localnicii recurg la braconaj pentru a se proteja și pentru a obține profit din fildeș. În același timp, elefanții sunt protejați de legi internaționale, ceea ce creează tensiuni între conservarea speciilor și nevoile economice ale populației locale.
2. Lupii din România și fermierii locali
În Carpați, lupii sunt protejați prin legislație, dar atacă adesea turmele de oi, provocând pierderi semnificative fermierilor. Deși există despăgubiri oferite de stat, procesul birocratic este complicat, iar unii fermieri recurg la metode ilegale pentru a elimina prădătorii.
3. Indienii din Amazon și exploatarea pădurilor
Triburile indigene din Amazon sunt afectate de defrișările ilegale și de companiile care exploatează resursele naturale, însă guvernele ezită să ia măsuri ferme pentru protecția lor. În multe cazuri, conflictele între comunitățile locale și interesele economice duc la violență și distrugerea ecosistemului.
Posibile soluții
Alternative economice pentru localnici – Guvernul indian ar putea oferi locuri de muncă alternative sau subvenții pentru ca oamenii să nu fie nevoiți să intre în habitatul tigrilor.
Sisteme de protecție – Utilizarea unor metode precum stupi artificiali în zone sigure sau echipamente de protecție pentru colectorii de miere.
Management integrat al conservării – Crearea unui echilibru între protecția faunei sălbatice și sprijinirea comunităților locale prin programe de coexistență.
Acest caz subliniază dilema dintre conservarea speciilor și drepturile omului, iar soluțiile trebuie să implice atât protecția biodiversității, cât și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populațiile afectate.
CALOTA MARIA BIANCA , gr 1414
4.
Conflictul dintre conservarea speciilor și supraviețuirea umană
Protecția tigrilor: Legea care interzice vânarea tigrului regal bengalez urmărește prevenirea extincției acestei specii emblematice, care joacă un rol ecologic important în menținerea echilibrului ecosistemului din Sundarban.
Nevoile oamenilor: Sărăcia extremă împinge comunitățile locale să intre în habitatul tigrilor pentru a-și câștiga existența, riscându-și viața. Din punctul lor de vedere, prioritatea este supraviețuirea imediată, nu conservarea pe termen lung a unei specii.
Această situație este adesea descrisă drept un dilema ecologică-morală, în care drepturile unei specii amenințate intră în competiție cu drepturile oamenilor la o viață demnă
CALOTA MARIA BIANCA ,GR 1414
3.
c.
COMBATEREA:
uTILIZAREA TEHNOLOGIILOR DE DETECTARE,
EDUCATIE SI CONSTIENTIZARE
REGLARE LEGALA
INFRASTRUCTURA DE VERFICARE
COLABORARE INTERNATIONALA
DEZVOLTAREA ETICII TEHNOLOGICE
Cain Florin-1423
1.Libertatea și regulile nu sunt neapărat în conflict, ci mai degrabă se completează reciproc. Regulile sunt esențiale pentru menținerea ordinii și a unui mediu în care fiecare individ își poate exercita libertatea fără a afecta drepturile altora. Dacă nu ar exista reguli, libertatea absolută a unui individ ar putea duce la haos și la încălcarea libertății altora.
2.Societatea nu poate funcționa sub o singură regula absolută, deoarece este necesar echilibrul între mai multe norme. Acestea trebuie sa coexiste pentru a delimita clar drepturile și obligațiile fiecăruia, acoperind diferite aspecte ale statului.
3.a)Consecințele pozitive sunt creșterea securității și protejarea datelor utilizatorilor, reducerea influenței opiniei publice si diminuarea dezinformării.
Consecințele negative sunt limitarea libertății de exprimare și a accesului la informație.
b)Universitățile au dreptul de a restricționa accesul studenților la anumite site-uri atunci când aceștia utilizează rețeaua instituției. Acest lucru se justifică prin necesitatea de a menține un mediu academic adecvat și de a facilita accesul la resurse educaționale.
c)Fenomenul deepfake poate fi combătut pe termen scurt prin dezvoltarea de tehnologii de detectare capabile sa identifice conținutul manipulat, colaborarea cu organizații de fact-checking pentru a semnala conținutul falsificat si o moderare mai strictă a conținutului distribuit.
Pe termen lung, guvernele pot adopta legi care să penalizeze utilizarea în scopuri dăunătoare precum manipularea politică sau defăimarea si îmbunătățirea metodelor de detectare prin investiții in AI-uri care să identifice manipulările digitale.
4. Studiul de caz prezintă problema conflictului dintre protecția speciilor sălbatice și nevoile de supraviețuire ale comunităților locale. În pădurea Sundarban, oamenii continuă să intre pe teritoriul tigrilor pentru a obține resurse, chiar dacă există riscuri mari și nu există legi care să îi protejeze.
O situație comparabilă poate fi conflictul dintre protecția pădurilor tropicale și defrișările ilegale. În multe țări, comunitățile locale depind de exploatarea pădurilor pentru subzistență, dar aceasta duce la distrugerea habitatelor și la pierderea biodiversității.
Calota Maria Bianca-grupa 1414
3.
Consecintele interzicerii si ale neinterzicerii platformei Tik Tok:
Consecintele interzicerii:
a. impactul economic:
– pierderi financiare pentru creatorii de continut care isi genereaza veniturile din aceasta aplicatie;
-companiile care folosesc TikTOK pentru publicitate isi pierd un canal important de promovare
-posibila scadere a investitiilor tehnologice in regiuni unde interdictiile devin dese si frecvente.
b. impactul social:
-restrangerea libertatii de exprimare si a accesului la divertisment
-frustarea in randul utilizatorilor care percep interdictiile ca fiind nedemocratice.
-posibila migrare a utilizatorilor catre alte platforme
c. implicatii geopolitice:
-intensificarea tensiunilor dintre tarile care interzicaplicatiile si tarile de origine ale acestora
-crearea unui precedent pentru alte restrictii tehnologice.
Consecintele neinterzicerii:
-mentinerea libertatii digitale
-probleme de securitate cibernetica si riscuri
-lipa reglementarii
b.
ASPECTE ale interzicerii ale accesului la platforme prin retea:
1. aspecte legale:
universitatea poate invoca motivele interdictiei prin riscul securitatii cibernetice, desi fiind propriile dispozitive ale srtudentiilor acestia pot vedea aceasta masura ca o limitare a drepturilor individuale, mai ales daca utilizarea platformei nu afecteaza functionalitatea platformei
2. aspecte etice:
-deciza poate genera controverse privind libertatea studentiilor la utilizarea internetului
-intr-un mediu academic se promoveaza libera exprimare si schimbul de idei, aceasta masura poate fi prevazuta ca o forma de cenzura
3. aspecte practrice: universitatea ar trebui sa promoveze si prioritizarea educarii studentiilor , nu interdictia unei aplicatii.
1
Libertatea nu are de suferit.Cat timp individul respecta regulile stabilite prin legislatia in vigoare,cutuma locului si bunele moravuri.
Libertatea individului reprezinta un drept fundamental,recunoscuta la nivel mondial,prin diverse tratate.
2
Societatea nu ar putea functionaza in baza unei singure ordini
Orinea spontaca cu cea planifica pot coexista.In cazul in care s-ar impune o singura ordine,ar fi lipsa de democratie
3
In ceea ce priveste interzicere platformelor mentionate pe telefoanele de serviciu,consider ca este ok intrucat permit acces la date confidentiale ceea ce ar putea duce la un rism major societatilor respectica
Intervicerea la nivel national ar reprezenta o restrangere a libertatii individului,ele ar trebui sa asigure utilizatorilor mai multa protectie in ceea ce priveste continutul
b) In cadrul universitarii,prin utilizarea wi-fi-ul institutuei de invatamant,nu consider o restrictie interzicerea platformelor respectica.Accesul la aceste platforme poate fi realizat oricand in afara institutiei de invatamant
c) Verificarea informatiei din mai multe surse,cat si verificarea conturilor si securitatea acestora
4
O situatie comparativa este cea a ursului brun romanesc,care este protejat prin lege,oamenii cat si gospodariile acestora,sunt atacate in mod frecvent de catre ursi
Statul trebuie sa adopte legi care sa asigure un nivel de trai decent pentru individ,cat si protejarea vietii omului,incluzand si protectia animalelor,dar nu in detrimentul vietii omului
Cernăianu Mihaela- Elena-Alexandra , Grupa 1414 , seria A
1.
Libertatea și regulile nu se opun, ci se ajută una pe alta , ajutând la o viață echilibrată, atât pentru fiecare persoană, cât și pentru societate. Chiar dacă regulile pot părea restricțI’ve , ele sunt importante pentru a proteja libertatea și pentru a menține un echilibru între drepturile și responsabilitățile fiecăruia.
2. Societatea nu poate funcționa bine doar pe baza ordinii spontane sau a celei programate , deoarece ambele sunt importante și se ajută una pe cealaltă pentru a menține echilibrul comunității. Ordinea spontană apare din interacțiunile dintre oameni și ajută la adaptare și inovație, însă fără reguli, poate provoca inegalități și probleme sociale. Pe de altă parte, ordinea planificată înseamnă că autoritățile intervin pentru a asigura stabilitate și corectitudine în domenii importante, cum ar fi infrastructura, educația și siguranța publică; totuși, o planificare prea strictă poate limita inițiativa privată. Așadar, pentru ca o societate să fie eficientă, este esențial să existe un echilibru între aceste două tipuri de ordine, combinând flexibilitatea cu predictibilitatea pentru a promova progresul și unitatea socială.
3a ) O consecință a interzicerii plaftormei Tik Tok ar fi un risc al protecției datelor dar și afectarea comunităților online, consecințele neinterzicerii platformei online ar fi opusul interzicerii online adică pacea pentru protecția datelor .
b) O universitate are dreptul să interzică accesul studenților la aceste platforme daca se conectează la rețeaua WiFi , dacă consideră ca prezintă riscuri de securitate, viruși , poate bloca accesul la ele prin platforma digitală.
C) Fenomenul ,, deepfake “ poate fi combătut prin termen scurt prin limitarea mai strictă a rețelelor sociale, flirtând videoclipurile afectate , detectarea automată a conținutului ..
Fenomenul,, deepfake “ poate fi combătut prin termen lung prin introducerea legilor care să interzică folosirea deepfake – urilor în tactici de manipulare sau înșelăciune,elaborarea de soluții blockchain pentru validarea conținutului original.
4. Studiul de caz despre Sundarban evidențiază un conflict complex între conservarea faunei sălbatice și nevoile de supraviețuire ale comunităților locale. Pe de o parte, tigrul regal bengalez este o specie pe cale de dispariție, iar protecția sa este esențială pentru menținerea biodiversității în ecosistemul din Sundarban. Un punct important -localnicii depind de colectarea mierii pentru a-și asigura traiul, ceea ce le aduce riscuri multiple , inclusiv atacurile tigrelor.
În multe zone , căprioarele pot cauza daune semnificative culturilor agricole. Fermierii se plâng adesea de pierderi financiare din cauza acestor animale, iar în unele cazuri, se recurge la vânătoare pentru a controla populația de căprioare, ceea ce poate afecta biodiversitatea.
Un alt exemplu potrivit este în zonele umede, păsările migratoare pot afecta populațiile de pești prin competiția pentru hrană. Aceasta poate crea conflicte între pescarii locali care depind de resursele acvatice și conservarea habitatelor pentru păsări.
Grupa 1422
1) Libertatea oamenilor dintr-o societate este oferită de regulile pe care le deține societatea, după modul de guvernare acestea pot avea reguli ce limitează libertățile individuale, și le oferă o direcție predictibilă, care poate fi anticipată.
Modul în care se împacă libertatea cu regulile trebuie analizat din două puncte de vedere. Primul este din perspectivă instituțională, scopul regulilor este de a optimiza relațiile oamenilor. Iar al doilea punct de vedere este dintr-o perspectivă individuală a persoanelor care acționează în mod anti-social. Astfel un set de reguli bine deficite într-o anumită direcție poate ataca modul în care acești indivizi își percep propria libertate, obligându-i să se conformeze regulilor consideră că le este restricționat accesul la libertate.
Prin urmare, răspunsul este unul pozitiv celei de-a doua întrebări, libertatea omului poate avea de suferit în funcție de scopul acestuia, dacă o persoana are un scop în direcția pe care setul de reguli o ofera, atunci nu se simte amenințat. Și invers, dacă o persoana are un scop ce nu se află în direcția pe care setul de reguli o ofera, atunci se simte amenințat, și marginalizat de societatea.
2) Nu, societatea nu poate funcționa în baza unei singure ordini, iar cel mai bun exemplu este mediul înconjurător, ca și consecință a pieței libere în contextul exploatării resurselor, planeta se confruntă în prezent cu un nivel ridicat de poluare, ceea ce se simte prin temperaturile ridicate. Drept urmare, o ordine spontană, a dus efecte negative în calitatea vieții prin perturbarea echilibrului natural.
3)a) Consecințele interzicerii: Afectarea creatorilor de conținut, influencerilor și a afacerilor mici care se promovează prin intermediul rețelelor sociale. Libertatea de exprimare diminuată, reducerea dezinformării, protecția oamenilor pentru simptomul de “Brainrot” și dependența de social-media.
Consecințele neinterzicerii: În 2025, Tiktok a ajuns o meserie full-time, care pentru unii oameni a posta pe Tiktok este sursa lor de venit, ajungând influenceri și obținând bani nu numai din postat propriu-zis, dar devenind o voce influentă, companiile mari fac parteneriate cu aceste persoane.
b) Da, o universitate are dreptul să interzică accesul la aceste platforme, prin politica internă poate interzice accesul, având ca urmare consecințe pozitive asupra atenției studenților la orele din timpul programului.
c) Fenomenul “deepfake” poate fi combătut prin intermediul unui departament din partea companiei care să confirme dacă unele conținuturi sunt legitime sau nu, sau printr-un program software care să se ocupe de acest obiect de activitate.
4)Problema identificată în acest studiu de caz este protejarea tigrilor bengalezi în detrimentul oamenilor care sunt nevoiți să își desfășoare activitatea acolo. Lipsa unor reguli care să mențină un echilibru între protejarea tigrilor și asigurarea drepturilor și nevoilor oamenilor duc la moartea a zeci de oameni.
O situație similară se află și în România, Predeal, la Batalionul 21, “Vânători de Munte”, unde, pe timpul verii, noaptea, se invesc ocazii când urșii sar gardul bazei de instrucție și caută mâncare, soldații care sunt pe tură sunt nevoiți să se retragă până se retrag urșii, dar comparative cu cazul tigrilor, în situații excepționale, de atac din partea urșilor, este permisă împușcarea lor, însă urmată de un proces birocratic stufos, și declarații peste declarații.
Alupoae Darius-MIhai
grupa 1414
Seria A
1.Libiertatea si regulile nu sunt neaparat in conflict, ci, dimpotriva, se completeaza. Libertatea absoluta fara nicio regula ar duce la haos si la conflicte intre oameni deoarece fiecare ar actiona exclusiv in interesul propriu fara sa tina cont de ceilalti. Regulile sunt necesare pentru a asigura un echilibru intre libertatile individuale si binele comun.
Regulile protejeaza libertatea tuturor, spre exemplu, legea interzice furtul. Acest lucru limiteaza libertatea de a lua ce nu iti apartine dar protejeaza dreptul fiecaruia la proprietate. De asemenea traficul rutier are reguli clare. Daca fiecare ar conduce dupa bunul plac, accidentele ar fi frecvente si siguranta tuturor ar fi pusa in pericol.
Libertatea nu inseamna lipsa regulilor, ci existenta unor reguli corecte care sa permita oamenilor sa convietuiasca armonios. Atunci cand regulile sunt bine gandite ele nu limiteaza libertatea ci o protejeaza si o garanteaza.
2. Societatea nu poate functiona doar pe baza unei singure ordini, deoarece ordinea spontana si ordinea planificata se completeaza. Ordinea spontana apare natural din interactiunile oamenilor ca in piata libera sau evolutia limbii. Ordinea planificata este impusa de autoritati prin lege si reguli esentiale pentru organizare precum infrastructura si sistemul juridic.
daca ar exista doar ordine spontana ar aparea haos, daca ar exista doar ordine planificata, initiativa si inovatia ar fi sufocate. Societatea are nevoie de un echilibru intre cele doua pt a funtiona eficient.
3. a)Interzicerea platfornelor poate avea efecteve pozitive si negative. cele pozitive sunt :cresterea securitatii, protectia datelor personale. De asemenea poate diminua impactul continutului daunator(dezinformare, manipulare). Cele negative ar fi limitarea libertatii de exprimare si pierderi ecoomice pt creatorii de continut si companiile care folosesc aceste platforme pt promovare.
Neinterzicerea platformelor are ca aspecte pozitive mentinerea libertatii de exprimare stimularea economiei digitale si a creativitatii. Cele negative sunt riscurile continue de securitate cibernetica si influenta straina, proliferarea continutului periculos sau inselator.
b) Da, o universitate poate restrictiona accesul la anumite platforme prin reteaua sa wi fi deoarece este proprietara infrastructruii si are dreptul de a impune politici de utilizare. Acest lucru se face frecvent pt a reduce distragerile si pt a optimiza utilizarea reteleui pt activitati academice. Insa daca studentii folosesc propriile dispozitive si date mibile universitatea nu poate interzice accesul dearece ar incalca drepturile individuale. O astfel de masura ar trebuii justificata clar si sa nu afecteze libertatea de informare si exprimare a studentilor.
c)tehnologia ati-deepfake reprezinta dezvoltarea unor algoritmi AI care dectecteaza si marcheaza continutul maipulator. Platformele pot impune politici de verificare a continutului pentru a prevenii raspandirea deepfake-urilor periculoase. o alta masura de asemenea este informarea piblicului despre riscurile deepfake-urilor si cum pot fi recunoscute.
Pe termen lung ca solutii, stabilirea unor legi care sa incrimineze utilizarea deepfake-urilor in scopuri dezinformative sau frauduloase. Educatia digitala, includerea in programele scolare si universitare a unor cursuri despre identificarea continutului falsificat.
4. Acest studiu de caz reflecta un conflict clasic intre protectia faunei salbatice si supravietuirea comunitatilor locale. In Surdarban legea protejeaza tigrul regal bengalez dar nu ofera solutii pt oamenii saraci care isi risca viata pt a colecta miere. Astfel se creeaza o tensiune intre conservarea biodiversitatii si nevoile economice ale localnicilor.
alte situatii comparabile sunt in tari precum Romania, Germaniasau Franta. Lupii ataca turmele de oi. Crescatorii sunt afectati dar lupii sunt protejati de legislatia europeana. Ca solutie guvernele ofera compensatii financiare si promoveaza folosirea cainilor de paza pt a proteja animalele domestice.
In concluzie cazul Sundarban arata ca legile de protevtie a mediului trebuie sa includa si masuri pt oamenii afectati. solutiile pot fi: creearea unor fonduri de compensatie pentru familiile victimelor atacurilor tigrilor, dezvoltarea stupilor artificiali in zone sigure.
Anghel Sidali-Marian
Seria A Grupa 1414
1.Libertatea si regulile nu se exclud reciproc, sunt compelementare. Intr-o socitetate libertatea inseamna sa poti actiona fara constrangeri, dar in acelasi timp sa respecti drepturile si libertatile celorlalti.Regulile(legile) exista tocmai pentru a proteja aceste drepturi si pentru a preveni haosul sau abuzurile
– Libertatea este stans legata de drepturile de proprietate si de protectia acestora.Daca fiecare persoana isi respecta proprietatea si libertatea celuilalt, atunci toata lumea se bucura de un cadru sigur.
-Regulile asigura faptul ca nimeni nu isi impune vointa in mod abuziv asupra altora. Ele stabilesc limite, astfel incat libertatea unei persoane sa nu se incalce libertatea altuia.
2. Practic, nu exista o socitate bazate exclusiv pe ordinea spontana sau doar pe cea planificata. Cele doua tipuri de ordine coexista si se completeaza, pentru ca avem nevoie atat de piata libera si initiativa privata, cat si de un cadru legal si institutional stabilit de stat.
– Ordinea spontana – apare din actiunile libere ale indivizilor coordonate prin mecanismul preturilor si prin contracte voluntare.
– Ordinea planificata – se bazeaza pe decizii ierarhice si pe un anumit grad de control centralizat.
– Hayek si Mises arata ca o planificare complet centralizata nu poate folosi eficient informatiile disperate in societate si nici nu poate calcula corect resursele
– Totusi , fara un minim de coordonare planificata( legislatie,apareare, justitie) societatea poate cadea in dezordine.
3. a)Interzicerea totala a unor platforme poate fi vazuta ca o masura excesiva deoarece afecteaza libertatea de exprimare. Cu toate acestea , guvernele invoca uneori motive de securitate nationala sau protectia datelor. Important este ca masura sa fie justificata si transparenta .
– Libertatea de exprimare este o componenta importanta a unei ordini spontane , unde indivizii isi pot comunica liber ideile.
– Argumentul securtiatii poate fi valid daca exista dovezi clare ca platforma respectiva reprezinta un pericol
– Daca interzicerea e aplicata fara justificare ea poate deveni o forma de cenzura si de limitare a libertatii de exprimare.
b) Da, o universitate poate impune reguli pentru utilizarea retelei sale , mai ales daca exista probleme de securitate cibernetica , totusi daca studentii iti folosesc propriile telefoane si date mobile, e discutabil daca universitatea chiar poate interzice accesul – asta ar putea fi vazut ca o restrictie nejustificata a libertatii lor de a nagiva pe internet.
c) Pe termen scurt- platformele pot folosi algoritmi care detecteaza deepfake-urile si le marcheaza ca fiind editate, iar utilizatorii ar trebui informati despre riscurile acestor tehnologii
Pe termen lung – ar fi nevoie de reguli mai clare despre folosirea deepfake-urilor , fara sa se ajunga la cenzura. Totodata, ar trebui investii in tehnologii care sa depisteze manipularea digitala, astfel incat oamenii sa poate diferentia intre continut real si cel falsificat.
4. Studiul de caz despre Sundarban arata o situatie in care protectia unui animal( tigrul bengalez) este bine reglemtnata prin lege, dar oamenii care traiesc acolo nu beneficeaza de acelasi masuri de siguranta , Desi tigrii sunt protejati , localnicii care isi risca viata colecand miere nu au parte de nici o protectie. Problema de baza este ca saracia ii impinge sa isi asume acest risc , pentru ca nu au alte surse de venit.
Un exemplu ar fi conflictele dintre fermieri si ursii din Romania, Pe de-o parte, ursii sunt protejati prin lege, dar pe de alta parte , ataca adesea gospodariile oamenilor, distrug culturi si omoara animale domestice. Statul ofera uneori despagubiri, dar acestea nu acopera intotdeauna pagubele reale, iar fermierii se simt neajutorati.
O alta situatie asemanatoare avem in Africa , unde localnicii care traiesc langa parcuri naturale sunt expusi pericolelor din cauza animalelor salbatice , in timp ce aceste specii beneficeaza de programe stricte de conservare.
In concluzie , protejarea naturii este importanta dar ar trebui gasit un echilibru intre conservarea speciilor si siguranta si bunastarea oamenilor care traiesc in acele zone.
Iordăchescu Luca Gabriel Ștefan, Grupa 1418, Seria A
1. Libertatea și regulile sunt două concepte care, la prima vedere, par a fi în contradicție, dar în realitate se completează și se sprijină reciproc. Libertatea nu înseamnă absența totală a constrângerilor, ci posibilitatea de a acționa într-un cadru care asigură bunăstarea colectivă. Regulile, atunci când sunt justificate și aplicate echitabil, nu limitează libertatea, ci o protejează și o consolidează. De exemplu, în economie, regulile precum legile contractuale sau drepturile de proprietate creează un mediu stabil în care libertatea economică poate prospera. Fără aceste reguli, libertatea ar putea degenera în haos sau inechități. Astfel, libertatea și regulile nu sunt opuse, ci interdependente, iar societatea funcționează cel mai bine atunci când aceste două elemente sunt echilibrate.
2. În societate, ordinea spontană și ordinea planificată coexistă și se completează, deoarece fiecare are avantaje în anumite contexte. Ordinea spontană, cum ar fi cea generată de piața liberă, apare ca urmare a acțiunilor individuale necoordonate, dar care, prin mecanisme precum „mana invizibilă” a lui Adam Smith, duc la un echilibru benefic. Pe de altă parte, ordinea planificată, reprezentată de legi și reglementări guvernamentale, este rezultatul unor decizii deliberate și structurate. În practică, nici o societate nu poate funcționa doar pe baza uneia dintre aceste forme de ordine. De exemplu, piața liberă are nevoie de reguli și instituții pentru a preveni abuzuri precum monopolurile sau exploatarea, iar prea multă planificare poate înăbuși inovația și libertatea individuală. Economiile moderne ilustrează perfect această coexistență, combinând elemente de piață liberă cu reglementări guvernamentale în domenii precum sănătatea sau educația. Prin urmare, societatea funcționează cel mai bine atunci când cele două forme de ordine se completează, fiecare fiind superioară în anumite circumstanțe.
3. a) Care au fi consecințele interzicerii, dar și ale neinterzicerii platformelor respective?
Interzicerea platformelor:
Consecințe pozitive:
– Protejarea datelor personale și a securității cibernetice, în special pentru funcționarii publici (conform argumentelor guvernului francez).
– Posibila reducere a influenței negative a conținutului (dezinformare, manipulare a opiniei publice, conținut inadecvat pentru anumite categorii de vârstă).
Consecințe negative:
– Restrângerea libertății de exprimare și a accesului la informații.
– Impact negativ asupra economiei digitale (companii, creatori de conținut, publicitate).
– Creșterea utilizării altor platforme care ar putea fi la fel de problematice sau mai puțin reglementate.
Neinterzicerea platformelor:
Consecințe pozitive:
– Promovarea inovării, comunicării și libertății de exprimare.
– Oportunități economice pentru creatori de conținut și companii.
Consecințe negative:
– Riscuri legate de securitatea cibernetică și protecția datelor.
– Expunerea utilizatorilor (inclusiv minorilor) la conținut inadecvat sau manipulativ.
– Probleme legate de dezinformare și influențarea opiniei publice.
b) Are dreptul o universitate să interzică accesul studenților la aceste platforme, dacă aceștia folosesc propriile dispozitive, dar se conectează la rețeaua Wi-Fi a universității?
Argumente pro:
– Protejarea rețelei și a datelor sensibile (de exemplu, din cercetare sau administrative).
– Menținerea unui mediu educațional concentrat și lipsit de distrageri, dacă se
consideră că anumite platforme afectează negativ performanța academică.
Argumente contra:
– Încălcarea libertății de exprimare și a dreptului la informare.
– Limitarea accesului la resurse digitale și posibilitatea ca interzicerea să fie percepută ca o formă de cenzură.
Concluzie:
Universitățile pot impune politici pentru protejarea rețelelor lor și a datelor, însă trebuie să echilibreze aceste măsuri cu drepturile individuale ale studenților. O soluție ar putea fi implementarea unor filtre sau politici de utilizare responsabilă, mai degrabă decât o interdicție totală.
c) Cum poate fi combătut fenomenul „deepfake” atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, dată fiind libertatea utilizatorilor de a posta conținut nefiltrat pe aceste platforme?
Pe termen scurt:
– Implementarea unor algoritmi de detectare a deepfake-urilor folosind inteligența artificială, care să semnaleze conținutul suspect pentru revizuire.
– Colaborarea dintre platforme, guverne și organizații independente pentru a stabili standarde și proceduri de verificare a autenticității conținutului.
– Campanii de educație publică pentru a crește conștientizarea cu privire la deepfake-uri și metodele de identificare a acestora.
Pe termen lung:
– Dezvoltarea unor tehnologii de criptare și autentificare a sursei, care să permită verificarea integrității conținutului video și audio încă de la sursă.
– Reglementări clare și colaborative la nivel internațional pentru a descuraja crearea și distribuția deepfake-urilor cu intenții maligne, menținând totodată libertatea de exprimare.
– Încurajarea cercetării și inovării în domeniul inteligenței artificiale pentru a dezvolta soluții proactive care să prevină abuzul tehnologiei deepfake.
4. Sundarban, un habitat natural protejat al tigrului bengalez, este un exemplu clar al conflictului dintre conservarea biodiversității și nevoile economice ale comunităților locale. Tigrii bengalezi sunt protejați prin lege datorită importanței lor ecologice și simbolice, însă această protecție nu se aplică în mod similar și oamenilor care trăiesc în apropierea acestui habitat. Localnicii, adesea aflați într-o stare de sărăcie extremă, recurg la recoltarea mierii din pădurea Sundarban, o activitate care le asigură un venit important. Însă, în această încercare de a supraviețui, ei riscă constant viața, deoarece tigrii, deși protejați prin lege, pot deveni o amenințare mortală pentru aceștia.
Această situație scoate în evidență o problemă majoră: inegalitatea de protecție. Legile care protejează tigrul bengalez sunt eficiente pentru salvarea unei specii rare și valoroase din punct de vedere ecologic, dar nu iau în considerare vulnerabilitatea oamenilor care depind de aceste resurse pentru a supraviețui. Conflictul dintre necesitatea conservării mediului și nevoile economice ale localnicilor devine evident, iar acest lucru subliniază lipsa unor soluții adecvate care să combine protecția mediului cu dezvoltarea economică sustenabilă.
În multe regiuni ale lumii, s-au înregistrat situații similare. De exemplu, în pădurile tropicale din America de Sud, comunitățile indigene se confruntă cu restricții impuse de legislațiile de conservare, care le limitează accesul la resurse naturale esențiale pentru traiul lor. În unele cazuri, guvernele au implementat programe de turism ecologic, care ar putea oferi alternative economice pentru aceste comunități, însă succesul acestora depinde de o planificare adecvată și de o implementare corectă. De asemenea, în Africa, anumite rezervații naturale au creat scheme de partajare a veniturilor din turism sau din alte activități economice pentru a compensa comunitățile locale pentru restricțiile impuse de reglementările de conservare a mediului.
În concluzie, cazul Sundarban ne arată complexitatea relației dintre protecția mediului și nevoile economice ale oamenilor. Aceasta este o problemă globală, întâlnită în multe colțuri ale lumii, unde este necesar un management echilibrat al resurselor naturale, care să răspundă atât nevoilor de conservare, cât și celor de dezvoltare economică sustenabilă pentru comunitățile locale.
SERIA A, GRUPA 1414
1. Din punctul meu de vedere, libertatea și regulile nu sunt neapărat opuse, ci ele se completează reciproc. Dacă la prima vedere regulile pot părea o restricție a libertății, ele sunt esențiale pentru ca libertatea fiecăruia să fie protejată. Dacă orice individ face orice dorește fără nicio limitare, duce foarte rapid la conflict și haos, un lucru pe care nimeni nu și-l dorește.
2. Nu, societatea nu poate funcționa eficient bazându-se doar pe o singură formă de ordine, spontană sau planificată. Acestea se completează reciproc, fiecare având avantaje și limitări în funcție de situație. Dacă o societate se bazează exclusiv pe una dintre cele două forme de ordine ar deveni haotică, rigidă sau ineficientă.
Ordinea spontană apare în mod natural din interacțiunile individuale, pe când ordinea planificată presupune o coordonare centralizată, bazată pe reguli explicite stabilite de instituții. Un exemplu concret pentru a analiza faptul că societatea nu poate funcționa doar cu una dintre cele două forme de ordine este traficul rutier: regulile sunt esențiale pentru siguranță, dar șoferii iau decizii individuale pe baza experienței și a intuiției.
3.
A. Interzicerea sau neinterzicerea platformelor TikTok sau Instagram are implicații semnificative în mai multe domenii – economic, social, politic și tehnologic.
Consecințele interzicerii: Poate crește tensiunile internaționale, în special între SUA și China, în cazul TikTok, deoarece această platformă este deținută de o companie chinezească; guvernele care interzic aceste platforme pot fi acuzate de cenzură sau de restricționarea libertății de exprimare; afectează companiile și creatorii de conținut care depind de aceste platforme pentru venituri și marketing; poate reduce veniturile platformelor și ale economiei digitale asociate; poate limita accesul la informație și la conținutul cultural global; afectează libertatea de exprimare și modul în care oamenii comunică; reduce riscurile de spionaj sau de influență străină asupra populației.
Consecințele neinterzicerii: Permite menținerea relațiilor economice și comerciale cu țările care controlează aceste platforme; guvernele ar putea fi acuzate că ignoră riscurile de securitate națională sau protecția datelor; susține dezvoltarea industriei digitale și a economiei creatorilor de conținut; permite continuarea schimbului liber de idei și conținut între utilizatorii din diferite țări; menține accesul la divertisment și la comunitățile online; guvernele trebuie să implementeze măsuri de reglementare pentru a limita posibilele abuzuri.
În concluzie, interzicerea platformelor precum TikTok sau Instagram poate fi justificată prin motive de securitate, dar vine alături de costuri economice și sociale mari.
B. O universitate are dreptul să stabilească reguli privind utilizarea rețelei sale Wi-Fi, inclusiv să restricționeze accesul la anumite platforme, dar această decizie trebuie să fie justificată clar și să respecte dreptul studenților. O interdicție strictă ar putea fi considerată excesivă, iar o abordare mai flexibilă ar putea fi mai eficientă.
C. Fenomenul ”deepfake” reprezintă o provocare semnificativă în ceea ce privește dezinformarea, siguranța și protecția imaginii publice.
Combaterea acestuia pe termen scurt: detectarea și eliminarea conținutului cu ajutorul unor algoritmi de AI care analizează conținutul postat și detectează deepfake-urile, dar și cu ajutorul raportării realizată de utilizatori în cazul conținutului suspect; campanii de informare a acestui fenomen.
Combaterea acestuia pe termen lung: algoritmi mai avansați pentru detectarea și eliminarea conținutului suspect, platforme de verificare a autenticității conținutului, cooperare globală, legislație globală, transparență algoritmică, parteneriate între platforme și organizații de verificare a faptelor.
4. Acest studiu de caz subliniază o tensiune între protecția faunei sălbatice și nevoile economice ale oamenilor săraci, dar și între legislația care protejează specii în pericol și realitățile cotidiene ale celor care depind de resursele naturale pentru supraviețuire.
Legislația care protejează tigrul bengalez este bine intenționată, având ca scop conservarea unei specii aflate în pericol, însă pentru colectorii de miere, care trăiesc în sărăcie extremă, pădurea oferă o resursă de supraviețuire esențială. În acest context, se ajunge la o contradicție între protejarea faunei sălbatice și nevoile economice ale persoanelor ce locuiesc acolo. Acest conflict de interese ridică întrebarea despre responsabilitatea guvernelor și a organizațiilor de protecția mediului de a găsi soluții care să protejeze ambele părți.
Un exemplu concret este conservarea faunei în zonele sărace din Africa: În multe părți din Africa, sărăcia extremă și dependența de resursele naturale pentru supraviețuire se află în conflict cu protecția faunei sălbatice. În parcurile naționale, sătenii din zonele adiacente pot recurge la vânătoare ilegală pentru a obține hrană sau venituri, fiind puși în fața unei alegeri dificile între conservarea speciilor și supraviețuirea lor. Unele organizații au implementat programe de dezvoltare economică și turism ecologic pentru a ajuta aceste comunități să se sprijine pe surse alternative de venit.
Soluțiile pentru astfel de situații ar trebui să fie multidimensionale, abordând atât protecția faunei sălbatice, cât și îmbunătățirea condițiilor de trai ale comunităților afectate. Fără un echilibru între aceste două aspecte, este dificil să se obțină un rezultat sustenabil pe termen lung, iar astfel de conflicte vor continua să apară.
Marocico Irina
grupa 1419
1. Multă lume consideră că libertatea constă în absența regulilor, când adevărata libertate este dată de reguli.
Existența regulilor face posibilă trăirea vieții intr-un mod echilibrat, absența regulilor ar duce la un haos total, care ar duce la încălcarea libertății.
2. Societatea are nevoie atât de ordinea spontană, cat și de ordinea planificată. Ambele au rolul lor esențial fără de care o societatea nu ar putea funcționa în mod echilibrat.
3. a) Interzicerea poate stârni revolta din partea utilizatorilor platformei. Interzicerea lor poate fi percepută ca o restrângere a libertății de exprimare și a accesului la informație.
Prin neinterzicerea platformelor utilizatorii continuă să beneficieze de conținut divers și de oportunități de networking, dar TikTok și alte platforme pot fi folosite pentru manipulare politică sau răspândirea dezinformării.
b) Universitatea poate bloca accesul la Wi-Fi pe baza unor reguli interne, dar nu poate interzice complet utilizarea platformelor pe dispozitive personale.
c) Pe termen scurt: Detectoare AI, etichetarea conținutului falsificat, sancțiuni pentru utilizarea înșelătoare.
Pe termen lung: Educație digitală, dezvoltarea unor tehnologii avansate de verificare și colaborarea platformelor cu autoritățile.
4. Acest studiu de caz subliniază două nevoi care intră în conflict: nevoia umană de supraviețuire și nevoia protejării mediului.
O posibilă soluție pentru cazul prezentat ar putea fi: autoritățile ar putea sprijini localnicii prin programe de apicultură controlată sau prin dezvoltarea ecoturismului, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să intre în teritoriul tigrilor.
O situație comparabilă este pescuitul în zonele protejate.
1.Consider ca intre libertate și reguli există și trebuie respectat un echilibru. Părerea mea este ca libertatea absolută duce la haos
Într-adevăr libertatea individuală pare ca ne este limitată atunci când suntem obligați sa respectăm anumite reguli/legi, dar acestea exista pentru a proteja comunitatea în general,relațiile interpersonale.
2.a) Sunt de părere ca interzicerea Tik Tokului sau a oricărei altei aplicații poate genera nemulțumiri atât din partea utilizatorilor cât și din partea celor care își desfășoară activitatea pe această aplicație (influenceri, persoane publice dar și companii care își fac reclamă pe Tik Tok) și care câștigă bani din asta.
Neinterzicerea ofera în continuare posibilitatea acumulării anumitor informații folositoare (rețete,anumite solutii pentru probleme minore) dar ,partea mai puțin bună, avem accesul și la informații false sau mai puțin educative
b) Universitățile au dreptul să-și administreze utilizarea propriei rețele Wi-fi inclusiv restricționarea anumitor platforme, dar bineînțeles cu anumite consecințe. Spre exemplu studenții pot considera ca este o încălcare a libertății de exprimare, a accesului la informație
c) Consider că: Dezvoltarea unor algoritmi de detectare, marcarea conținutului suspect și avertizarea utilizatorilor înainte de distribuire și colaborarea între platforme și autorități pentru eliminarea conținutului periculos; pot combate fenomenul deepfake pe termen scurt.
Pe termen lung in schimb cred ca ar fi mai de folos o educație digitala și mai apoi fiecare dintre utilizatori să poată recunoaște deepfakeurile, dar și tehnologii de autentificare a conținutului. Și sancționarea celor care se ocupă de asta ar fi o metodă bună.
4. În acest studiu de caz ni se prezintă o problemă des întâlnită, un conflict între protejarea vieții/a animalelor sălbatice și supraviețuirea umană. Consider ca în Sundarban protecția tigrilor pare a fi mai presus decât viața oamenilor care își riscă viața pentru a obține un venit.
Un alt exemplu în genul acesta îl găsim în Kenya unde elefanții,care sunt ocrotiți de lege, intră pe terenurile agricole ale fermierilor locali în căutare de hrană și distrug recoltele acestora, ba chiar în unele cazuri ajung să fie răniți și oamenii care lucrează acolo.
Rasu Bianca-Andrada
1421
1. Consider ca libertatea nu înseamnă haos, ci posibilitatea de a face alegeri fără a-i afecta pe ceilalți. Regulile sunt necesare pentru ca oamenii să poată trăi împreună în siguranță și respect. Fără reguli, fiecare ar face ce vrea, iar asta ar duce la conflicte și probleme. De exemplu, avem libertatea de a conduce, dar trebuie să respectăm regulile de circulație pentru a evita accidente.
2. Consider ca societatea are nevoie atât de ordine spontană, cât și de ordine planificată. De exemplu, economia de piață funcționează pe baza cererii și ofertei (ordine spontană), dar fără reguli și infrastructură (ordine planificată), ar exista haos.
3. a) Dacă sunt interzise, se pot evita problemele de securitate și dezinformare, dar se limitează libertatea de exprimare și accesul la informații. Dacă nu sunt interzise, utilizatorii își păstrează drepturile, dar riscurile de manipulare și scurgere de date rămân.
b) Dacă studenții folosesc rețeaua universității, aceasta are dreptul să impună restricții, mai ales din motive de securitate. Totuși, dacă studenții folosesc propriile date mobile, interdicția nu ar trebui sa existe.
4. Avem un conflict între protejarea animalelor și supraviețuirea oamenilor. Cazuri similare: în Amazon, unii defrișează pădurile pentru agricultură, dar sunt criticați pentru distrugerea naturii.; în Africa, elefanții protejați distrug culturile fermierilor, care nu au voie să îi alunge.
Lungu Patricia Georgeta 1418
1. Libertatea nu poate exista in afara unui cadru de reguli. Spre exemplu, fara legi care sa protejeze proprietatea privata, oricine ar putea lua bunurile altcuiva, ceea ce ar duce la haos, Astfel, regulile sunt necesare pentru a garanta libertatea tuturor.
2. Unii economisti sustin ca piata libera regleaza totul mai bine decat statul, in timp ce altii argumenteaza ca fara interventia statului, inegalitatile sociale ar deveni insuportabile. In realitate, niciuna dintre variante nu poate functiona singura pe termen lung.
3. a) Consecinte daca acesta este interzis: protectie impotriva colectarii de date si a influentei straine; limitarea accesului la o platforma populara poate provoca proteste si poate afecta economia digitala; precedent periculos pentru cenzura
Consecinte daca acesta nu este interzis: libertatea digitala este mentinuta; datele utilizatorilor pot fi expuse unor riscuri; creste posibilitatea dezinformarii si a manipularii opiniei publice
b) Dreptul universitatii de a bloca accesul
Pro interzicerii: universitatea are dreptul sa isi gestioneze resursele digitale, iar folosirea retelei pentru platforme non-educationale poate fi considerata inadecvata
Contra interzicerii: daca studentii folosesc dispozitive personale, interdictia poate fi vazuta ca o incalcare a libertatii lor. O alternativa ar fi limitarea accesului in timpul cursurilor
c) Combaterea fenomenului deepfake
Pe termen scurt: platformele ar trebui sa dezvolte algoritmi de detectare si sa eticheteze continutul manipulat
Pe termen lung: educatia digitala in scoli si universitati, dezvoltarea unor standarde internationale privind utilizarea inteligentei artificiale
4. Studiu de caz – Tigrii din Sundarban
Protejarea unei specii este importanta, dar si viata oamenilor trebuie protejata. O solutie ar fi crearea unor rezervatii speciale pentru tigri, iar localnicii sa primeasca locuri de munca alternative.
Grupa 1422
1. In opinia mea, libertatea unui om nu are de suferit in prezenta regulilor deoarece (
in general) regulile sunt facute cu scopul de protejarea drepturilor si mentinerea ordinii generale, mai exact oferirea sigurantei cetateanului.
Fara reguli societatea ar fi supusa anomiei, iar omul degeaba are libertate deplina, daca acesta nu are o anumita stabilitate si siguranta .
2. Societatea nu ar putea sa functioneze pe baza unei singure ordini deoarece este nevoie de un echilibru intre ordinea spontana si cea planificata, astfel exista un mix intre piata libera, obiceiurile sociale(ordinea spontana) si legile si regulile impuse de autoritati (ordinea planificata).
3. a) Consecintele interzicerii platformelor TikTok si Istagram ar putea include:
– un raspuns negativ din partea utilizatorilor acestora, in special tinerii, deoarece aceasta este o forma de cenzura
– o siguranta mai mare a functionarilor publici (in cazul Frantei) deoarece informatiile guvernamentale sau informatiile functionariilor publici sunt protejate mai bine dat fiind faptul ca nu mai exista acea posibilitate de piratare sau preluare ilegala a datelor.
b) Universitatile au dreptul sa interzica accesul studentilor la platforme precum Instagram si TikTok deoarece atunci cand esti student al facultatii esti obligat sa urmezi regulile si restrictiile, mai ales atunci cand folosesti Wi-fi-ul facultatii, indifferent ca studentii folosesc propriile dispositive.
c) In opinia mea, fenomenul deepfake nu poate fi combatut complet nici pe termen scurt dar nici pe termen lung, deoarece utilizatorii sunt liberi si nu au nici un fel de restrictie sau limita in a posta orice doresc acestia.
4. O situatie foarte asemanatoare poate fi reprezentata de conflictul dintre ursi si cetateni, unde ursii sunt protejati de lege in anumite regiuni, dar acestia pot provoca daune sau pot pune in pericol viata cetateniilor mai ales in zonele rurale. In acest caz si cazul prezentat in cerinta, este vorba de o proasta legislatie si/sau un conflict de interese.
Seria B, grupa 1423
1. Din punctul meu de vedere, libertatea reprezinta atat un drept, cat si o regula, deoarece libertatea mea trebuie respectata de catre ceilalati. In continuarea acestei idei, vreau sa adaug faptul ca daca nu ar exista reguli, nu ar exista nici libertate pentru ca ceilalti indivizi din societate nu ar respecta dreptul la proprietate, deci este esential ca regulile sa exista pentru a exista si libertate. In urma acestui argument, sustin faptul ca libertatea omului nu are nicidecum de suferit in cadrul unei societati bazate pe reguli.
2. Sunt de parere ca societatea nu ar putea exista in lipsa niciunei dintre cele doua forme de coordonare a actiunilor umane. Pe de o parte, ordinea spontana, neplanificata este vitala bunei functionari a societii, vizand realizarea scopurilor individuale ale indivizilor. Daca acestora li s ar inlocui scopurile personale, strict cu scopuri comune, la nivel de bunastare a societatii, indivizii le ar trata cu superficialitate. Pe de alta parte, ordinea planificata, ierarhica are rolul de a echilibra lucrurile in societate.
3. Consecintele interzicerii platformelor Instagram si Tik Tok ar fi revolta cetatenilor, intrucat ar simti ca li se incalca dreptul la libertate. Consecintele neinterzicerii ar fi fenomenul “brainrot” care deja a luat amploare in randul indivizilor care petrec zilnic ore in sir pe aceste aplicatii, devenind ineficieti la locurile de munca, pierzandu si motivatiile si aspiratiile.
O Universitate poate sa interzica accesul studentilor la aceste platforme daca se conecteaza la reteaua Wi-fi a universitatii, deoarece, asa cum se citeaza in textul de mai sus, aceste aplicatii nu asigura siguranta datelor personale. Astfel, datele confidentiale ale universitatii ar putea fi accesate de catre hackeri.
Fenomenul “deepfake” ar putea fi combatut, pe termen scurt, prin introducerea unor instrumente automate de detectare si eliminare a continutului fals, asa cum s a procedat si cu continuturile violente. O alta metoda este educarea utilizatorilor, pentru ca oamenii sa devina constienti de existenta acestei probleme. Pe termen lung, ar putea fi eficienta introducerea unor reglementari care sa includa sanctiuni pentru cei care creeaza sau distribuie acest tip de continut. O alta metoda ar fi dezvoltarea unor tehnologii care pot autentifica sursa si veridicitatea postarilor.
4. Studiul de caz pune in lumina inegalitatea intre drepturile animalelor protejate si conditiile de viata ale oamenilor. In acest text, putem observa faptul ca acesti oameni sunt supusi nu numai saraciei, dar si riscului de a si pierde viata, in timp ce tigrii raman sub protectia legii. Acest caz poate fi comparat cu situatia din Romania in ceea ce priveste protectia ursilor bruni. Numarul ursilor bruni continua sa creasca la noi in tara, punand in pericol siguranta cetatenilor, dar si a culturilor agricole. Distrugerile cauzate de ursi in randul culturilor fermierilor afecteaza direct veniturile acestora.
Bajenaru Andrei, Grupa 1414, Seria A.
1. Imbinarea regulilor si a libertatii, nu este artificiala, ci naturala. Libertatea nu ar putea exista in cazul in care regulile nu ar fi respectate si existente. Avand in vedere ca libertatea coexista cu regulile simultan, acestea se completeaza, deoarece actiunile omului au o incertitudine mai scazuta si acestia pot actiona liber.
Insa, omul se poate simti cateodata restrictionat de anumite reguli, fiindca oamenii nu depind de aceleasi caractere sau aceleasi moduri de gandire. Unele persoane pot vedea o regula ca fiind corecta, altii nu.
In concluzie, regulile sunt imbinate perfect cu libertatea, iar omul nu are de suferit din aceasta imbinare, ci are numai de castigat fiindca are parte de aparare si reducerea incertitudinii.
2. Societatea, ca sa atinga parametrii optimi de functionare, trebuie sa asimileze simultan doua tipuri de ordini, cea spontana, respectiv, cea planificata.
Ordinea spontana este aparuta in stagiu natural, neavand parte de interventie, insa avand parte de indivizi si este rezultata de actiunile acestora. Anumite lucruri, cum ar fi pietele libere, functioneaza pe acest principiu deoarece informatiile sunt impartite in piata si nu pot fi centralizate.
Pe cand, ordinea planificata, dupa cum si numele sugereaza, este o structura controlata de o autoritate. Aceasta autoritate infiinteaza reguli pentru activitatile economice, ori sociale.
Acestea fiind spuse, societatea nu poate functiona, de exemplu, decat bazandu-se de exemplu pe ordinea spontana, deoarece poate ajuta haosul sa se instaleze in societate, iar ineficientele vor fi prezente, in timp ce o ordine planificata, ar putea ajuta instalarea lipsei de adaptare, ori restrictionarea creativitatii.
In concluzie, trebuie sa exista un echilibru in societate intre aceste doua tipuri de ordine.
3.
a) Avand in vedere ca omul are libertatea de exprimare, interzicerea TikTok ar putea perturba aceasta libertate, plus ca ar putea dezaxa normalitatea care este deja adusa de TikTok generatiilor noi.
Ar avea si un efect economic in cadrul influencerilor si creatorilor de continut. Foarte multe persoane aduc un venit din aceasta platforma, unii chiar un venit substantial, care, in disparitie, creeaza haos pentru acestia.
Insa, neinterzicerea platformei TikTok, dupa cum este spus in cazul Frantei, riscul de de securitate cibernetica este mult mai ridicat.
Pe langa acest lucru, platforma TikTok este de multe ori, pentru utilizatori, un mare bloc de informatii bune, incerte sau false. Opinia publica poate fi afectata de informatiile incerte sau false raspandite global pe platforma.
b) Nu este gresit ca o universitate sa interzica folosirea platformei TikTok, in caz ca studentii se conecteaza la reteaua de Wi-Fi a universitatii, din motive de securitate si poate chiar de productivitate a studentilor, chiar profesilor. Poate implementa o politica interna de interzicere folosind reteaua Wi-Fi.
Insa, interzicerea nu poate avea loc in cazul in care studentii folosesc dispozitive personale conectate la retele diferite.
c) Pe termen scurt, IA ( inteligenta artificiala ) poate fi cel mai de folos lucru in combatarea postarile tip “deepfake”. Se poate implementa o extensie in aplicatie, arbitrata de inteligenta artificala, care sa fie antrenata in deosebirea postarilor originale de cele false.
Pe termen lung se pot implementa reglementari mai multe, poate mai stricte, insa ne putem intoarce la inteligenta artificala, care este in rapida dezvoltare.
In concluzie, inteligenta artificiala poate fi folosite pe termen lung, cat si scurt pentru combatarea falsurilor.
4. Tigrul regal bengalez, atacand colectorii de miere care incearca sa-si castige existenta din aceasta colectare, contribuie negativ la starea de bine cat si la starea economica a acelei parti a lumii, a Golfului Bengalez. Aici se prezinta un conflict intre comunitatea locala si interzicerea vanarii tigrului regal bengalez.
O solutie ar fi, crearea de fonduri despagubitoare a colectorilor de miere, cat si remunerarea acestora cat de corect se poate. Iar, in vederea tigrului, se pot implementa solutii tehnologice pentru distragerea sau alungarea tigrilor bengalezi.
Un exemplu bun, chiar din Romania, unde foarte multe animale sunt protejate de lege. Animale care ranesc si ingreuneaza munca montana si a civilizatii montane prezente in Romania. Acest exemplu ar fi, ursul brun, care este foarte periculos. Localnicii din zonele montane sunt cat mai expusi la atacurile acestora, iar acestia nu primesc destul ajutor si sprijin din parte statului.
Blajut Stefan-Iulian
Grupa 1415, Seria A, Anul 2
1. Libertatea și regulile nu se exclus unul de celălalt, ci trebuie să se completeze. Fără reguli, noi aș am haos, iar libertatea fiecăruia ar fi amenințată de cei mai puternici dintre dânșii. În locul acesta, prea multe reguli pot sufoca inițiativa și drepturile individuale. Ideea e să existe un echilibru: regulile ar trebui să fie suficient de clare și corecte încât să asigure o libertate reală, nu doar teoretică.
2. Societatea nu poate exista doar pe o singură tip de ordine. Ordinea spontană, care se formează în mod natural în economie și în relațiile dintre om, ajută la inovare și la flexibilitate. Pe de altă parte, ordinea planificată este esențială în sectoare ca infrastructura, sistemul legal sau învățământul, unde este necesară regulamentare clară și coordonare. Dacă totul își ar fi chemă turma, ar apărea haos și inegalități mari. Pe de o parte, rigiditatea planificării ar putea stinca inițiativa și flexibilitatea. Așadar, cele două trebuie să trăiască împreună pentru ca societatea să funcționeze cu eficiență.
3. Interzicerea TikTok ar avea atât efecte pozitive, cât și negative. Pe de o parte, ar scădea riscurile asociate securității datelor și influenței străine asupra opiniei publice. Pe de altă parte, ar afecta creatorii de conținut și companiile care folosesc platforma pentru promovare, iar utilizatorii nu ar avea un spațiu mare de exprimare. Neinterzicerea are de altfel și pericole, mai ales în privința manipulării informațiilor și a protecției datelor utilizatorilor. Soluția ar fi reglementarea mai strictă și nu o interdicție totală.
Universitățile nu ar trebui să aibă dreptul să blocheze accesul la site-uri web dacă studenții utilizează echipamentele proprii. În ciuda conectării în Wi-Fi-ul universitar, acesta putând avea permisuri mai lax, mai cu seamă în afara cursurilor. O opțiune ar fi restricționarea accesului doar în timpul cursurilor, dar o interzicere absolută ar putea afecta și accesul spre informație sau către resurse educaționalealternative.
Fenomenul „deepfake” este tot mai amplu ca problemă, și lupta împotriva lui trebuie să se desfășoare pe două planuri. În timp scurt, rețelele sociale ar putea impune filtre și mecanisme de verificare pentru a restrânge conținutul manipulat. În timp lung, s-ar fi nevoie de educație digitală pentru ca oamenii să învețe să recunoască astfel de falsuri și de reglementări care să sancționeze utilizarea deepfake-urilor în scopuri frauduloase.
4. Situația din Sundarban descrie un conflict caracteristic între conservarea mediului și interesele economice ale comunităților locale. În afară de protejarea tigrii, o preferință, populația care trăiește de la resursele forestiere este lăsată fără o opțiune viabilă. O soluție ar fi căutarea unui echilibru între conservarea naturii și susținerea comunităților, ca să fie, de exemplu, prin proiecte de ecoturism sau alte surse de venit sustenabile. Un exemplu similar este cel al localnicilor din zonele protejate din Africa, care se confruntă cu restricții privind vânătoarea și utilizarea terenurilor, deși acestea sunt principalele lor surse de trai. Astfel de probleme ar trebui abordate prin politici care să țină cont de ambele părți, nu doar prin interdicții stricte.
GANEA SEBASTIAN – GRUPA 1418
EXERCIȚIUL 1:
Libertatea omului poate să existe armonios în cadrul unor reguli, atâta timp cât drepturile fundamentale(naturale) și principiul domniei legii nu sunt încălcate, având la cunoștință evenimentele care s-au petrecut în istorie legate de formalismul legal din Germania nazistă (cu privire la drepturile cetăţenilor evrei) şi din perioada stalinistă (cu privire la dizidenţii regimului lui Stalin). Totodată, individul are responsabilitatea de a respecta aceste reguli și libertățile celor din jur pentru a contribui la o societate echilibrată. Prin urmare, respectarea legilor previne intervenția excesivă statului, acesta având ca scop principal protejarea libertății cetățenilor.
EXERCIȚIUL 2:
Societatea nu poate funcționa doar prin intermediul unei singure ordini, fie ea spontană sau planificată. Acestea coexistă deoarece fiecare are roluri diferite care contribuie la funcționarea eficientă a societății. Dacă s-ar forma o societate bazată numai pe o singură ordine, ar putea apărea fie ideea de anarhie, o societate fără conducători sau guvern, fie ideea de dictatură și de colectivism unde statul controlează în întregime funcționarea societății iar inovația și libertatea individuală sunt inexistente. Ordinea spontană apare natural, sprijină individualismul și funcționarea liberă a piețelor iar ordinea planificată este necesară pentru funcționarea instituțiilor și pentru gestionarea infrastructurii, educației, siguranței publice prin intermediul unor reguli stabilite de autorități.
EXERCIȚIUL 3:
a) Platformele respective, în special TikTok, oferă oamenilor dreptul la opinie și la exprimarea liberă, reprezentând o metodă mai ușoară și mai eficientă pentru folosirea acelui drept. În același timp, reprezintă o cale prin care business-urile pot să-și promoveze produsele sau serviciile. Interzicerea acestora ar putea duce la proteste masive și la scăderea încrederii populației în guvern. Totodată, platformele acestea pot fi folosite pentru falsificarea alegerilor, dezinformare, manipularea opiniei publice și promovarea candidaților susținuți de un mediu extern prin folosirea roboților pentru creșterea vizualizărilor și viralizarea videoclipurilor, necesară pentru atragerea publicului țintă potențial. Un caz similar s-a întâmplat în România unde CCR a fost nevoită să anuleze alegerile prezidențiale recente deoarece pe platforma TikTok a fost promovat masiv un candidat folosind roboți pentru creșterea vizualizărilor la videoclipurile virale legate de candidatul respectiv. În această campanie electorală pe mediul virtual s-ar fi implicat și Federația Rusă care se află în relații strânse cu candidatul respectiv. În numeroase interviuri când susținătorii candidatului au fost întrebați despre motivul alegerii acestuia, majoritatea au menționat platformele respective ca fiind sursa și factorul de decizie.
b) Această decizie are destul de multe alternative care permit utilizarea platformelor respective în perimetrul universității, de unde rezultă faptul că nu ar reprezenta o soluție foarte eficientă. O alternativă populară este activarea datelor mobile ca înlocuitor pentru WI-FI.
c) Deepfake-urile reprezintă o problemă gravă, acestea având potențialul de a dezinforma și manipula opinia publică. Combaterea acestui fenomen necesită măsuri atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Pe termen scurt, avem ca soluții colaborarea cu “fact-checkers” și agenții de știri cu scopul verificării conținutului viral suspect, implementarea unor instrumente de detectare a conținutului fals cu inteligență artificială și campanii de educare a utilizatorilor privind riscurile deepfake-urilor și modurile de identificare a acestora. Pe termen lung, avem ca soluții reglementări legale stricte care să impună transparență în utilizarea tehnologiilor deepfake, precum etichetarea obligatorie a conținutului generat de ai, îmbunătățirea tehnologiilor de detecție bazate pe AI și obligarea platormelor digitale de a implementa politici clare privind eliminarea deepfake-urilor dăunătoare, fără compromiterea libertății de exprimare.
EXERCIȚIUL 4:
Acest studiu de caz legat de Sundarban arată conflictul dintre protecția mediului și necesitățile de trai ale comunităților locale, unde protejarea tigrilor bengalezi prin lege intră în opoziție cu nevoia oamenilor săraci de a colecta miere din pădure, ceea ce duce la victime umane. Pentru combaterea problemei respective, putem oferi alternative economice sustenabile prin intermediul guvernelor sau ONG-urilor, de exemplu apicultura controlată sau ecoturism. Totodată, putem să realizăm zone tampon care să îndepărteze animalele de zonele unde se poate colecta mierea. Prin intermediul acestor idei, se poate face un echilibru între tigrii și oamenii săraci care adună miere din zona respectivă. Ca exemplu similar avem defrișările ilegale în amazon, unde comunitățile indigene și muncitorii săraci defrișează pădurea pentru agricultură și exploatări forestiere în ciuda efortului din partea guvernelor și organizațiilor ecologiste care încearcă să protejeze biodiversitatea regiunii.
STOICA MIHAI – MASTERAT DIDACTIC IN ECONOMIE (AN I, GRUPA 1436)
1.
Libertatea omului este protejată, garantată și chiar extinsă în prezența unor reguli de drept, a unor legi. Absența acestora ar conduce, mai mult ca sigur, la restrângerea sau chiar abolirea libertății oamenilor. Prin urmare, regulile au rolul de a oferi/crea cadrul necesar pentru ca oamenii să poată „beneficia” de libertate în societatea actuală. Mai mult decât atât, un sistem de reguli are rolul de a ordona acțiunile umane, reușind astfel să creeze un cadru de conviețuire bazat pe norme, legi și drepturi.
Libertatea omului nu are de suferit atunci când viața acestuia se desfășoară în cadrul unor reguli, deoarece, într-un astfel de context, nimeni nu este justificat să intervină asupra proprietății și acțiunilor altcuiva, adică în direcția limitării libertății (drepturilor de proprietate). De altfel, se presupune că nici persoana în cauză (cea care beneficiază de liberatate ca urmare a faptului că ceilalți respectă anumite reguli) nu întreprinde nicio acțiune umană care are drept rezultat limitarea (încalcarea) libertății altcuiva.
Așadar, existența unui sistem de reguli asigură predictibilitatea și siguranță, ceea ce contribuie la dezvoltarea unui mediu în care fiecare persoană se poate bucura de liberatate, fără însă a intra în conflict cu libertatea celorlalți.
2.
Ordinea spontană și ordinea planificată sunt două moduri diferite de coordonare a acțiunilor umane, care pot fi departajate în principal pe baza naturii stimulentelor și constrângerilor integrate în angajamentele instituționale de bază. Totuși, faptul că fiecare dintre cele două tipuri se dovedește superioară în anumite circumstanțe demonstrează că soluția optimă este coexistența lor.
Societatea nu poate funcționa bazându-se pe o singură opțiune. Este imposibil să înlocuim ordinea spontană a societății cu ordinea planificată, deoarece capacitatea cognitivă a minții umane este insuficientă pentru a cuprinde toate detaliile organizării unei societăți complexe. Acest lucru înseamnă că o coordonare strict ierarhică (ordinea planificată) va eșua inevitabil. Mai mult decât atât, chiar dacă inteligența umană ar putea înțelege toate detaliile procesului de piață, ordinea planificată rămâne imposibilă din cauza absenței unui instrument indispensabil pentru alocarea rațională a resurselor în societate – calculul economic. Așadar, societatea nu poate fi planificată, nu poate funcționa asemenea unei organizații, din cauza dispariției mecanismului prețurilor. În absența prețurilor, calculul economic devine imposibil.
De cealaltă parte, ordinea spontană nu poate funcționa exclusiv într-o societate complexă, deoarece nu poate gestiona eficient situațiile care necesită coordonare centralizată (de exemplu, distribuirea echitabilă a resurselor, acțiunile de protecția mediului sau protecția comunităților/ persoanelor defavorizate etc).
3.
a) Interzicerea platformelor corespunde unui tipar comportamental asociat ordinii planificate, ierarhice, închise, ceea ce conduce la subminarea spiritului întreprinzător și denotă o reticență față de noutate și un accent pe centralism. Pe de altă parte, neinterzicerea ridică probleme legate de securitatea cibernetică și protecția datelor (așa cum se arată și în comunicatul guvernului francez), care pot influența ordinea socială. Totuși, în această situație, ar fi necesară stabilirea unui set de reguli mai stricte (de exemplu, norme clare privind colectarea și utilizarea datelor), care să impună o reglementare mai riguroasă a acestor platforme. O astfel de soluție ar permite menținerea echilibrului între protecția utilizatorilor și dinamica concurențială a pieței digitale.
b) Universitatea poate impune prin regulament restricții privind utilizarea rețelei proprii Wi-Fi, în baza autonomiei universitare. Prin urmare, studentului îi rămâne libertatea de a utiliza platformele dorite, dacă folosește resursele personale (inclusiv conexiunea proprie la internet). Cu toate acestea, o universitate este un spațiu care promovează libertatea de exprimare și accesul liber la informație. Astfel, atunci când decide să restricționeze accesul la anumite platforme, aceasta trebuie să aibă argumente solide (de exemplu, protecția datelor personale, prevenirea atacurilor cibernetice etc.). Decizia trebuie să fie fundamentată și să se bazeze pe motive relevante pentru mediul academic.
O astfel de reglementare poate fi comparată cu ordinea planificată, caracterizată prin reglementări stricte care afectează comportamentul utilizatorilor (studenților). Cu toate acestea, așa cum am menționat, în acest caz se pune întrebarea dacă astfel de reglementări pot influența libertatea de exprimare și accesul la informație, care sunt fundamentale pentru mediile academice și inovative.
c) Fenomenul „deepfake” poate fi combătut printr-o serie de măsuri pe termen scurt și lung, respectând libertatea utilizatorilor.
Pe termen scurt, soluțiile pot include reglementări legislative clare și cooperare între autorități și platforme pentru a identifica și elimina rapid conținutul “nepotrivit”. Platformele pot implementa algoritmi de detectare a deepfake-urilor și pot impune sancțiuni pentru încălcarea reglementărilor. Aceasta ar contribui la menținerea ordinii sociale și protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor afectate. De asemenea, autoritățile pot aplica măsuri de protecție a datelor personale și de prevenire a defăimării.
Pe termen lung, soluțiile ar trebui să includă educația digitală și promovarea unei culturi a responsabilității în rândul utilizatorilor, pentru a încuraja un comportament mai etic în mediul online. De asemenea, dezvoltarea unui sistem de reguli din partea platformelor ar putea preveni răspândirea deepfake-urilor. Astfel, se poate crea un echilibru între libertatea de exprimare și protecția imaginii persoanelor, fără a periclita libertatea de exprimare sau a încălca principiile “domniei legii” (rule of law).
Prin astfel de măsuri se poate construi o societate digitală în care utilizatorii sunt conștienți de impactul conținutului pe care îl distribuie și de responsabilitatea lor în cadrul ordinii spontane.
4.
Studiul de caz prezintă modul în care preocupările pentru conservarea biodiversității au neglijat situația comunităților locale defavorizate economic. Mai exact, protecția biodiversității este garantată printr-o lege strictă care interzice vânătoarea tigrului regal bengalez, reflectând existența unei instituții formale (regulă socială scrisă). În schimb, localnicii din regiunea Golfului Bengal trăiesc în condiții de sărăcie extremă, fiind forțați să își asume riscuri majore pentru a-și asigura traiul. În această „luptă” pentru supraviețuire, pierderile de vieți omenești sunt inevitabile.
O problemă centrală este lipsa unui sistem clar de drepturi de proprietate asupra resurselor pădurii. Mai mult decât atât, știm că drepturile omului sunt, în esență, drepturi de proprietate. Atunci când nu sunt fondate pe acest principiu, ele devin vagi și contradictorii. În situația actuală, aceste drepturi nu sunt garantate, deoarece localnicii nu beneficiază de protecție („Nu există nimic care să protejeze aceste ființe…”), în timp ce legea actuală asigură un control strict doar asupra tigrului regal bengalez. O soluție posibilă ar fi reglementarea drepturilor în baza cărora comunitățile locale să poată exploata resursele, alături de un set de reguli care să urmărească protecția acestora.
Acest caz poate fi analizat și prin prisma conceptului de homesteading – apropierea originară, prin muncă, a resurselor care nu sunt încă în proprietatea cuiva și, implicit, nerevendicate. O soluție inspirată din această perspectivă ar putea oferi un echilibru între conservarea resurselor naturale și utilizarea lor sustenabilă de către comunitățile care depind de ele pentru supraviețuire.
În România, putem identifica o serie de situații similare, precum:
– Restricțiile impuse pentru protejarea biodiversității din Delta Dunării care au limitat activitățile specifice (tradiționale), precum pescuitul sau creșterea animalelor, afectând astfel comunitățile locale.
– Protecția strictă a urșilor a dus la atacuri frecvente asupra turiștilor și localnicilor, mai ales în zone precum Valea Prahovei.
– “Cazul” Valea Jiului, unde închiderea minelor și pierderea locurilor de muncă au lăsat comunitățile într-o criză economică profundă. Reglementările stricte privind protecția mediului au împiedicat redeschiderea unor activități similare, limitând posibilitățile de redresare economică.
Seria B gr.1423 Ticleanu Ioana Teodora
1. Libertatea si regulile nu sunt neaparat in contradictie. In document, se mentioneaza ca libertatea este extinsa, nu restransa, atunci cand oamenii se raporteaza la reguli. De exemplu, regulile de trafic nu sunt concepute pentru a limita libertatea, ci pentru a crea incredere si siguranta, facilitand astfel libertatea de miscare. In acelasi timp, libertatea individuala este circumscrisa de libertatile celorlalti, adica de dreptul legitim al fiecaruia asupra proprietatilor sale. Astfel, regulile nu incalca libertatea, ci o protejeaza asigurand ca actiunile unui individ nu limiteaza libertatile altora. In concluzie, libertatea nu sufera atunci cand este exercitata in cadrul unor reguli bine definite, care respecta drepturile tuturor.
2. Societatea nu poate functiona eficient doar pe baza unei singure ordini, deoarece ordinea spontana si ordinea planificata servesc unor scopuri diferite si sunt adaptate unor contexte specifice. Ordinea spontana este descentralizata si se bazeaza pe actiunile individuale ale oamenilor care urmaresc propriile interese. Aceasta este eficienta in contexte complexe, cum ar fi economia de piata, unde milioane de actiuni individuale sunt coordonate prin mecanisme precum preturile. Ordinea planificata este centralizata si se bazeaza pe directive si planuri. Aceasta este necesara in situatii unde este nevoie de coordonare stricta si ierarhica, cum ar fi in cazul unei orchestre sau al unei organizatii militare. In concluzie, societatea are nevoie de ambele forme de ordine pentru a functiona eficient. Eliminarea uneia dintre ele ar duce la disfunctionalitati majore, deoarece fiecare forma de ordine este superioara in anumite contexte.
3. a) Consecintele interzicerii: -pozitive: Protectia datelor personale si a securitatii cibernetice, mai ales in cazul functionarilor publici sau al institutiilor sensibile. Reducerea riscurilor legate de dezinformarea si manipularea prin continut viral. Limitarea impactului negativ al unor platforme asupra armoniei sociale sau a sanatatii mentale.
-negative: Limitarea libertatii de exprimare si a accesului la informatie. Impact economic negativ pentru companiile care folosesc platformele pentru marketing si promovare. Reactii negative din partea utilizatorilor si posibile proteste impotriva guvernului.
Consecintele neinterzicerii: -pozitive: Mentinerea libertatii de exprimare si a accesului la informatie. Continuarea activitati economice legate de platforme.
-negative: Riscuri continue legate de securitatea datelor si de manipularea informatiilor. Posibilitatea perpetuarii unor forme negative, deepfake-urile sau dezinformarea.
b) Da, o universitate are dreptul sa interzica accesul la anumite platforme pe reteaua sa de Wi-Fi, deoarece asta este o resursa administrata de institutie. Universitatea are responsabilitatea de a asigura securitatea retelei si protectia datelor, iar interzicerea unor platforme considerate riscante poate fi justificata din punct de vedere al politicilor de securitatea cibernetica. Cu toate acestea, studentii pot folosi propriile date mobile pentru a accesa aceste platforme, ceea ce limiteaza impactul unei astfel de interdictii.
c) Pe termen scurt: implementarea de algoritm de detectare a deepfake-urilor, care sa identifice si sa elimine continutul fals inainte de a fi distribuit. Educarea utilizatorilor pentru a recunoaste si raporta continutul suspect. Cooperarea intre platforme si autoritati pentru a identifica si penaliza creatorii de deepfake-uri.
Pe termen lung: dezvoltare de tehnologii avansate de verificare a autenticitatii continutului. Legislatie mai stricta care sa pedepseasca crearea si distriburea de deepfake-uri cu intentii rele. Programe educationale care sa creasca constientizarea despre riscurile deepfake-urilor si sa promoveze utilizarea responsabila a tehnologiei.
4. Studiul de caz al Sundarbanului evidentiaza un conflict intre protectia mediului inconjurator si nevoia de supravietuire al oamenilor saraci care aduna miere. Aceasta situatie este similare cu alte conflicte intre conservarea biodiversitatii si dezvoltarea umana.
Exemplu comparabil: Padurile Amazoniene: Locuitorii indigeni si comunitatile locale depind de resursele padurii pentru supravietuire, dar defrisarile ilegale si expansiunea agriculturii pun in pericol biodiversitatea. Aici, conflictul este intre nevoile economice ale oamenilor si necesitatea de a proteja ecosistemele fragile.
Solutii posibile: Implementarea de programe de dezvoltare durabila care sa ofere alternative economice comunitatilor locale. Educarea populatiei despre importanta conservarii biodiversitatii si implicarea lor in procesele de protectie a mediului. Creare de buffer unde activitatile umane sunt reglementate, dar nu interzise complet, pentru a permite o coexistenta intre oameni si natura.
Este necesar sa se gaseasca un echilibru intre protectia mediului si nevoile umane, prin intermediul unor politici care sa ia in considerare atat conservarea, cat si dezvoltarea durabila.
Grupa 1420, seria B
1. Libertatea și regulile nu sunt opuse , ci complementare . Regulile sunt necesare pentru a asigura ordinea și pentru a proteja drepturile fiecărei persoane.
Libertatea ar putea aduce haos și la încălcarea drepturilor celorlalți. Totodată regulile trebuie să fie rezonabile pentru a nu duce la mod excesiv libertatea individului.
2. Societatea nu poate funcționa exclusiv pe baza unei singure forme de ordine, deoarece atât ordinea spontană cât și cea planificată au roluri esențiale. Ordinea spontană apare în mod natural prin interacțiunile dintre indivizi, iar ordinea planificată este impusă de guverne și instituții prin legi și reglementări pentru a asigura siguranța . În concluzie, ambele ordini sunt necesare.
3. a)Consecințele interzicerii TikToK
– limitarea libertății de exprimare
– impact economic; influencerii, creatorii de conținut ar putea pierde venituri semnificative
-scăderea accesului la divertisment și educație ; ar putea reduce accesul la conținutul educativ
Consecințele neinterzicerii TikTok
– risc de securitate a datelor
-influențarea opiniei publice
– dependență de social-media
b) Universitatea are dreptul să stabilească reguli pentru rețeaua sa Wi-fi dar dacă ar interzice unele platforme pot apărea unele probleme legale . Ar putea restricționa accesul în anumite zone, de exemplu în biblioteca.
4. Sundarban este un habitat protejat pentru tigrul regal bengalez unde vânătoarea acestuia este interzisă prin lege. Totodată oamenii săraci din această regiune , depind de colectarea mierii pentru a supraviețui. Din cauza prezenței tigrilor , cel puțin 50 de oameni mor anual , iar statul nu oferă protecție pentru muncitori , cu toate acestea animalele sunt protejate. Soluția acestei regiuni este să ia în considerare atât drepturile animale cat și nevoia omenirii .
Calota Maria Bianca, grupa 1414, anul2 , eta ,seria A
1.
Regulile sociale creeaza incredere si limiteaza oportunismul, Institutiile indeplinesc un rol de ghid in interactiunea umana, fapt ce faciliteaza cooperearea sociala, coordonarea palnurilor indivizilor si ameliorarea limitelor cognitive ale indivizilor.
Parere personala:
Libertatea absoluta, fara reguli, poate ducfe la haos. In absentaregulilor, drepturile fiecarui individ ar putea fi usor de incalcat de catre cei din jur, iar libertatea s-ar transforma intr-o competitie pentru supravietuire.De exemplu, intr-o societate fara reguli , unii oameni ar putea abuza de libertatea lor, limitand-o pe a altora.
Astfel, regulile devin esentiale pentru a asiguraca libertatea fiecarui inidivid este respectata.Regulile sociale si juridice sunt ca niste garduri care pastreaza un echilibru intre libertatea personala si binele colectiv.
Concluzie:
Libertatea si regulile sunt intr-o relatie stransa de dependenta, fara acestea societatea nu ar putea exista. Libertatea omului nu are de suferit atunci cand viata lui se desfasoara in cadrul unor reguli, deoarece regulile au scopul de a proteja drepturile omului si de a le apara , nu de a le ingradi.
2.
Ordinea spontana se refera la coordonarea indirecta, naturala a actiunilor umane care apare in mod organic,spontan, fara o planificare centralizata,pe masura ce indivizii actioneaza in concordanta cu un anumit sistem de reguli, in vederea satisfacerii scopurilor lor.
Avantaje:
-flexibilitate(usor de adaptat la schimbari noi)
-inovatie (experimentarea noilor solutii)
-costul redus(nu necesita control/interventie externa)
Dezavantaje:
-lipsa de echitate
-haos(fara coordonare)
Ordinea planificata/ierarhica-directa,de catre o autoritate externa, stabilirea unor reguli sau politici clare,folosita pentru a coordona eforturile oamenilor in vederea atingerii unor obiective comune.
Avantaje:
-coerenta: permite directionarea resurselor si actiunilor:
-egalitatea
-stabilitatea
Dezavantaje:
-lipsa de flexibilitate: se adapteaza mai greu la schimbari
-posibilitatea abuzului de putere:planificarea excesiva poate duce la birocratizare
-inertia: deciziile centralizate pot fi lente si ineficiente
Concluzie:
Societatea nu poate functiona eficient in baza unei singure forme de ordine, fie ea spontana sau planificata, deoarece natura diversa, dimanica si complexa a inetractiunilor umane nu permite celor doua metode sa functioneze separat , necesitand o combinatie a celor doua, acestea fiind utile in contexte diferite.
IGNAT DENIS-ANDREI, Seria A, grupa 1418
1. Libertatea omului nu are de suferit ca urmare a apariției regulilor, ci este extinsă. Spre exemplu regulile de trafic au luat naștere pentru a crea încrederea necesară participanților la trafic și pentru a reduce la minim potențiale conflicte și accident, nu pentru a încetini traficul.
2. Este nevoie de ambele tipuri de ordine, într-o oarecare măsură, pentru ca societatea să funcționeze. Ca exemplu de ordine spontană putem avea piața iar ca exemplu de ordine planificată familia, firma. Toate acestea sunt necesare pentru existența societății.
3. a) Drept consecință ca urmare a interzicerii companiile și creatorii care utilizează TikTok pot suferi pierderi financiare, iar ca consecință a neinterzicerii avem riscuri de securitate și spionaj.
b) În cazul în care studenții se conectează la rețeaua de Wi-Fi a școlii facultatea are voie să interzică accesul la aceste platforme.
c) Fenomenul de deepfake poate fi combătut pe termen scurt prin investirea în tehnologii de detectare, respectiv software care poate identifica și elimina acest fenomen. Iar pe termen lung, guvernele pot dezvolta legislația pentru a pedepsi utilizarea acestei tehnologii cu scop ilicit.
4. Acest studiu de caz reprezintă o dilemă etică și ecologică în care prezervarea ecosistemului pune în pericol vieți umane.
Situație comparabilă cu următorul studiu de caz poate fi: Conflictul dintre elefanți și agricultori în Kenya ude elefanții sălbatici distrug plantațiile localnicilor. Deși aceștia sunt ocrotiți prin lege agricultorii își riscă viața în apărarea pământurilor, ceea ce duce uneori la conflicte fatale.
Grupa 1420, seria B
1.Libertatea și regulile nu sunt opuse, ci completare. Regulile sunt necesare pentru a asigura ordinea și pentru a proteja drepturile fiecărei persoane.
Libertatea ar putea aduce haos și la încălcarea drepturilor celorlalți. Totodată , regulile trebuie să fie rezonabile pentru a nu duce la mod excesiv libertatea individului.
2. Societatea nu poate funcționa exclusiv pe baza unei singure forme de ordine , deoarece atât ordine spontană cat și cea planificată au roluri esențiale. Ordinea spontană apare în mod natural , prin interacțiunile dintre indivizi, iar ordinea planificată este impusă de guverne și instituții prin legi și reglementări pentru a asigura siguranța. În concluzie, ambele ordini sunt necesare .
3. a) Consecințele interzicerii TikTok
– limitarea libertății de exprimare
-impact economic; influencerii, creatorii de conținut ar putea pierde venituri semnificative
-scăderea accesului la divertisment și educație; ar putea reduce accesul la conținutul educativ
-creștere utilizării altor platforme
Consecințele neinterzicerii TikTok
– risc de securitate a datelor
-influențarea opiniei publice
-dependența de social -media
b) Universitatea are dreptul să stabilească reguli pentru rețeaua sa Wi-fi, dar dacă ar interzice unele platforme pot apărea unele probleme legale . Ar putea restricționa accesul doar în anumite zone , de exemplu în biblioteca.
4. Sundarban este un habitat protejat pentru tigrul bengalez , unde vânătoarea acestuia este interzisă prin lege . Totodată, oamenii săraci din această regiune depind de colectarea mierii pentru a supraviețui. Din cauza prezenței tigrilor , cel puțin cinci zeci de oameni mor anual , iar statul nu oferă protecție pentru muncitori, cu toate acestea animalele sunt protejate. Soluția acestei regiuni este să ia în considerare atât drepturile animalelor cat și nevoia omenirii.
Grupa 1422 seria B
1.In opinia mea, regulile nu sunt opuse, ci acestea se completeaza reciproc.Regulile sunt concepute pentru a asigura oamenii ca au liberate sa individuala, si ca deciziile lor nu ii afecteaza pe cei din jur.Libertatea nu are nciun dezavantaj
daca este urmata de un set de reguli clare.
2.Dn punctul meu de vedere, ordinea spontana si ordinea planificata sunt doua concepte compatibile, dar au niste roluri total diferite.Ordinea spontana apare natural, fara o anumita planificare. Un exemplu in acest ses este internetul. Pe cealalta parte , este un set de reguli sau decizii luate de anumite institutii de ex.guvernul, care controleaza activitatea economica.Acesta este esential in educatie, sanatate pentru un echilibru eficient.Acestea doua nu pot functiona una fara cealalta. Ordinea spontana ofera flexibilitate, in timp ce ordinea planificata ofera protectie si siguranta cetatenilor.Functioneaza eficient avand in vedere nevoile individuale, cat si cele colective.
3.1.Consecintele interzicerii pot fi multiple:protejarea datelor cu caracter personal, restrictionarea pentru a nu mai avea acest la multe stiri eronate, nefondate pe un fond teoretic.Un efect negativ este acela ca platforma Tik-Tok este o sursa de venit pentru multi,,influenceri”, dar si anumite surse de promovare pentru anumite companii/campanii.
3.2.Consecintele neinterzicerii pot fi multiple:utilizatorii isi pot exprima iar opiniile precumsi monetizarea contului sau sustinerea de creare de continut.
3.3. Universitatile pot interzice accesul pe platforma Tik-Tok, char daca acceseaza propriile dispozitive atat timp cat utilizeaza reteaua universitatii. Dar acestia mai pot sa limiteze accesul studentilor, acestia fiind in consecinta atenti la cursuri fara a le mai fi atrasa atentia, adaugand anumite cuti unde acestia sa isi depoziteze telefoanele.
3.4. Combaterea deepfake-ului pe termen scurt prin deterctarea continutului fals dar si educatia publicului in acest sens prin anumite platforme. Pe termen lung pot pune anumiti algoritmi care sa le detecteze dar si colaborarea intre platforme sociale pentru a combate dezinformarea pentru o anumita informatie falsa.
4.Studiu de caz analizeaza o situatie dificila unde se incearca protejarea unui animal pe cale de disparitie, acesti localnici confruntandu-se cu o saracie drastica. Pentru supravietuire acestia trebuie sa se sacrifice colectand miere, unde isi pot pune viata in pericol din cauza tigrilor.Se naste unconflict intre conservare si supravietuire prin protectia tigrilor care este esential in echilibrul ecosistemului.Colectarea mierei este esentiala pentru colectarea venitului, dar si foarte riscanta.Un mare gol este ca au procent mare de decese in colecarea mierei.Exemplele sunt urmatoarele: vanatoarea ilegala din africa, unde aice se protejeaza fauna, deoarece acestia sunt extrem de saraci si pot participa la alternative neortodoxe precum si defrisarea padurilor amazoniene- in Brazilia, aceste paduri sunt taiate ilegal pentru a mari plaja agricola. Populatia indiei sunt intr o presiune economica si acest fapt ii impingesa defriseze pentru supravietuire.
Bercea Anamaria Anul II Seria A Grupa 1414
1. Libertatea și regulile
Libertatea și regulile nu se exclud reciproc. Regulile sunt necesare pentru a menține ordinea și pentru ca libertatea fiecaruia să nu afecteze libertatea celorlalți. Fără reguli, s-ar instala haosul, iar drepturile și libertățile individuale ar putea fi încalcate. Totuși, dacă regulile sunt prea stricte sau abuzive, ele pot limita in mod nedrept libertatea personală.
2. Ordinea spontană vs. ordinea planificată
Societatea nu poate functiona doar pe baza unei singure forme de ordine. Ordinea spontană apare natural, prin obiceiuri și reguli nescrise, iar ordinea planificată este necesară pentru coordonarea activităților complexe cum ar fi infrastructura sau legislatia. Un echilibru între cele două este esențial pentru un sistem eficient.
3. Interzicerea TikTok și implicatiile sale:
a) Interzicerea TikTok ar putea reduce riscurile de securitate și protecția datelor, dar ar limita libertatea de exprimare și ar afecta companiile și creatorii de conținut. Pe de altă parte, neinterzicerea poate menține accesul la informatii și libertatea digitală, dar poate expune utilizatorii la riscuri de securitate.
b) O universitate poate restricționa accesul la rețeaua sa Wi-Fi, dar nu poate interzice folosirea platformelor pe dispozitivele personale deoarece acest lucru ar incălca libertatea individuală.
c) Pe termen scurt combaterea fenomenului „deepfake” se poate face prin instrumente de verificare a conținutului și educarea utilizatorilor. Pe termen lung sunt necesare reglementări clare și dezvoltarea unor tehnologii care să detecteze falsurile.
4. Studiu de caz – Sundarban
Problema din Sundarban reflectă un conflict între protejarea naturii și nevoile oamenilor. Legile de protecție a animalelor sunt importante dar ele nu ar trebui să condamne comunitățile locale la sarăcie. Situații similare apar și în alte părți ale lumii, cum ar fi restricțiile asupra pescuitului in unele zone pentru protejarea ecosistemului marin, afectând însa pescarii locali care depind de această activitate.
Grupa 1422, seria B
1.In opinia mea, regulile nu sunt opuse, ci acestea se completeaza reciproc.Regulile sunt concepute pentru a asigura oamenii ca au liberate sa individuala, si ca deciziile lor nu ii afecteaza pe cei din jur.Libertatea nu are nciun dezavantaj
daca este urmata de un set de reguli clare.
2.Dn punctul meu de vedere, ordinea spontana si ordinea planificata sunt doua concepte compatibile, dar au niste roluri total diferite.Ordinea spontana apare natural, fara o anumita planificare. Un exemplu in acest ses este internetul. Pe cealalta parte , este un set de reguli sau decizii luate de anumite institutii de ex.guvernul, care controleaza activitatea economica.Acesta este esential in educatie, sanatate pentru un echilibru eficient.Acestea doua nu pot functiona una fara cealalta. Ordinea spontana ofera flexibilitate, in timp ce ordinea planificata ofera protectie si siguranta cetatenilor.Functioneaza eficient avand in vedere nevoile individuale, cat si cele colective.
3.1.Consecintele interzicerii pot fi multiple:protejarea datelor cu caracter personal, restrictionarea pentru a nu mai avea acest la multe stiri eronate, nefondate pe un fond teoretic.Un efect negativ este acela ca platforma Tik-Tok este o sursa de venit pentru multi,,influenceri”, dar si anumite surse de promovare pentru anumite companii/campanii.
3.2.Consecintele neinterzicerii pot fi multiple:utilizatorii isi pot exprima iar opiniile precumsi monetizarea contului sau sustinerea de creare de continut.
3.3. Universitatile pot interzice accesul pe platforma Tik-Tok, char daca acceseaza propriile dispozitive atat timp cat utilizeaza reteaua universitatii. Dar acestia mai pot sa limiteze accesul studentilor, acestia fiind in consecinta atenti la cursuri fara a le mai fi atrasa atentia, adaugand anumite cuti unde acestia sa isi depoziteze telefoanele.
3.4. Combaterea deepfake-ului pe termen scurt prin deterctarea continutului fals dar si educatia publicului in acest sens prin anumite platforme. Pe termen lung pot pune anumiti algoritmi care sa le detecteze dar si colaborarea intre platforme sociale pentru a combate dezinformarea pentru o anumita informatie falsa.
4.Studiu de caz analizeaza o situatie dificila unde se incearca protejarea unui animal pe cale de disparitie, acesti localnici confruntandu-se cu o saracie drastica. Pentru supravietuire acestia trebuie sa se sacrifice colectand miere, unde isi pot pune viata in pericol din cauza tigrilor.Se naste unconflict intre conservare si supravietuire prin protectia tigrilor care este esential in echilibrul ecosistemului.Colectarea mierei este esentiala pentru colectarea venitului, dar si foarte riscanta.Un mare gol este ca au procent mare de decese in colecarea mierei.Exemplele sunt urmatoarele: vanatoarea ilegala din africa, unde aice se protejeaza fauna, deoarece acestia sunt extrem de saraci si pot participa la alternative neortodoxe precum si defrisarea padurilor amazoniene- in Brazilia, aceste paduri sunt taiate ilegal pentru a mari plaja agricola. Populatia indiei sunt intr o presiune economica si acest fapt ii impingesa efriseze pentru supravietuire.
Grupa 1422 seria B
1.In opinia mea, regulile nu sunt opuse, ci acestea se completeaza reciproc.Regulile sunt concepute pentru a asigura oamenii ca au liberate sa individuala, si ca deciziile lor nu ii afecteaza pe cei din jur.Libertatea nu are nciun dezavantaj
daca este urmata de un set de reguli clare.
2.Dn punctul meu de vedere, ordinea spontana si ordinea planificata sunt doua concepte compatibile, dar au niste roluri total diferite.Ordinea spontana apare natural, fara o anumita planificare. Un exemplu in acest ses este internetul. Pe cealalta parte , este un set de reguli sau decizii luate de anumite institutii de ex.guvernul, care controleaza activitatea economica.Acesta este esential in educatie, sanatate pentru un echilibru eficient.Acestea doua nu pot functiona una fara cealalta. Ordinea spontana ofera flexibilitate, in timp ce ordinea planificata ofera protectie si siguranta cetatenilor.Functioneaza eficient avand in vedere nevoile individuale, cat si cele colective.
3.1.Consecintele interzicerii pot fi multiple:protejarea datelor cu caracter personal, restrictionarea pentru a nu mai avea acest la multe stiri eronate, nefondate pe un fond teoretic.Un efect negativ este acela ca platforma Tik-Tok este o sursa de venit pentru multi,,influenceri”, dar si anumite surse de promovare pentru anumite companii/campanii.
3.2.Consecintele neinterzicerii pot fi multiple:utilizatorii isi pot exprima iar opiniile precumsi monetizarea contului sau sustinerea de creare de continut.
3.3. Universitatile pot interzice accesul pe platforma Tik-Tok, char daca acceseaza propriile dispozitive atat timp cat utilizeaza reteaua universitatii. Dar acestia mai pot sa limiteze accesul studentilor, acestia fiind in consecinta atenti la cursuri fara a le mai fi atrasa atentia, adaugand anumite cuti unde acestia sa isi depoziteze telefoanele.
3.4. Combaterea deepfake-ului pe termen scurt prin deterctarea continutului fals dar si educatia publicului in acest sens prin anumite platforme. Pe termen lung pot pune anumiti algoritmi care sa le detecteze dar si colaborarea intre platforme sociale pentru a combate dezinformarea pentru o anumita informatie falsa.
4.Studiu de caz analizeaza o situatie dificila unde se incearca protejarea unui animal pe cale de disparitie, acesti localnici confruntandu-se cu o saracie drastica. Pentru supravietuire acestia trebuie sa se sacrifice colectand miere, unde isi pot pune viata in pericol din cauza tigrilor.Se naste unconflict intre conservare si supravietuire prin protectia tigrilor care este esential in echilibrul ecosistemului.Colectarea mierei este esentiala pentru colectarea venitului, dar si foarte riscanta.Un mare gol este ca au procent mare de decese in colecarea mierei.Exemplele sunt urmatoarele: vanatoarea ilegala din africa, unde aice se protejeaza fauna, deoarece acestia sunt extrem de saraci si pot participa la alternative neortodoxe precum si defrisarea padurilor amazoniene- in Brazilia, aceste paduri sunt taiate ilegal pentru a mari plaja agricola. Populatia indiei sunt intr o presiune economica si acest fapt ii impingesa defriseze pentru supravietuire.
Grupa 1422, seria B
1.In opinia mea, regulile nu sunt opuse, ci acestea se completeaza reciproc.Regulile sunt concepute pentru a asigura oamenii ca au liberate sa individuala, si ca deciziile lor nu ii afecteaza pe cei din jur.Libertatea nu are nciun dezavantaj
daca este urmata de un set de reguli clare.
2.Dn punctul meu de vedere, ordinea spontana si ordinea planificata sunt doua concepte compatibile, dar au niste roluri total diferite.Ordinea spontana apare natural, fara o anumita planificare. Un exemplu in acest ses este internetul. Pe cealalta parte , este un set de reguli sau decizii luate de anumite institutii de ex.guvernul, care controleaza activitatea economica.Acesta este esential in educatie, sanatate pentru un echilibru eficient.Acestea doua nu pot functiona una fara cealalta. Ordinea spontana ofera flexibilitate, in timp ce ordinea planificata ofera protectie si siguranta cetatenilor.Functioneaza eficient avand in vedere nevoile individuale, cat si cele colective.
3.1.Consecintele interzicerii pot fi multiple:protejarea datelor cu caracter personal, restrictionarea pentru a nu mai avea acest la multe stiri eronate, nefondate pe un fond teoretic.Un efect negativ este acela ca platforma Tik-Tok este o sursa de venit pentru multi,,influenceri”, dar si anumite surse de promovare pentru anumite companii/campanii.
3.2.Consecintele neinterzicerii pot fi multiple:utilizatorii isi pot exprima iar opiniile precumsi monetizarea contului sau sustinerea de creare de continut.
3.3. Universitatile pot interzice accesul pe platforma Tik-Tok, char daca acceseaza propriile dispozitive atat timp cat utilizeaza reteaua universitatii. Dar acestia mai pot sa limiteze accesul studentilor, acestia fiind in consecinta atenti la cursuri fara a le mai fi atrasa atentia, adaugand anumite cuti unde acestia sa isi depoziteze telefoanele.
3.4. Combaterea deepfake-ului pe termen scurt prin deterctarea continutului fals dar si educatia publicului in acest sens prin anumite platforme. Pe termen lung pot pune anumiti algoritmi care sa le detecteze dar si colaborarea intre platforme sociale pentru a combate dezinformarea pentru o anumita informatie falsa.
4.Studiu de caz analizeaza o situatie dificila unde se incearca protejarea unui animal pe cale de disparitie, acesti localnici confruntandu-se cu o saracie drastica. Pentru supravietuire acestia trebuie sa se sacrifice colectand miere, unde isi pot pune viata in pericol din cauza tigrilor.Se naste unconflict intre conservare si supravietuire prin protectia tigrilor care este esential in echilibrul ecosistemului.Colectarea mierei este esentiala pentru colectarea venitului, dar si foarte riscanta.Un mare gol este ca au procent mare de decese in colecarea mierei.Exemplele sunt urmatoarele: vanatoarea ilegala din africa, unde aice se protejeaza fauna, deoarece acestia sunt extrem de saraci si pot participa la alternative neortodoxe precum si defrisarea padurilor amazoniene- in Brazilia, aceste paduri sunt taiate ilegal pentru a mari plaja agricola. Populatia indiei sunt intr o presiune economica si acest fapt ii impingesa efriseze pentru supravietuire.
Tema 2
Ciobanu Andrei-Valentin
Grupa 1416
Seria A
An 2
1.Libertatea si regulile sunt esentiale pentru esixtenta unui mediu sigur unde toti oamenii pot avea o buna experienta a vietii.Libertatea nu este “furata” prin reguli,
din potriva acestea ajuta la o buna desfasurare,unde toti indivizii isi pot exercita actiuniile fara a creea probleme altora.Fara aceste reguli,viata ar fi un haos,iar
calitatea acesteia ar scadea drastic.
2.Societatea nu poate functiona eficient pe baza unei singure forme de ordine din cauza multiplelor circumstante in care aceasta opereaza.Din curs reieste ca ordinea
spontana are ca scop coordonarea actiunilor indivizilor prin intermediul pietei(economia de piata).Pe cand ordinea planificata presupune o coordonare centralizata si
directiva a actiunilor(interes comun,un bun exemplu este actionarea acestuia in contextul unei crize).In concluzie,societatea functioneaza optim doar atunci cand exista
un echilibru intre cele doua forme de ordine>
3.a)
Consecintele interzicerii:
-Protectia datelor si securitatea cibernetica
-Efecte asupra functionarilor publici
-Posibile discutii de nemultumire din partea fondatorilor
Consecintele neinterzicerii:
-Continuarea expunerii datelor de securitate
-Impact pozitiv asupra marketingului
b)
Din punctul meu de vedere,universitatea poate interzice studentillor folosirea acestor aplicatii cu justificarea de a pastra intacte informatiile de securitate.Pe langa
aceasta justificare,fiind o institutie privata,exista anumite reguli care trebuie sa fie respectate.
c)
Pe termen scurt,fenomenul de “deep fake” foate fi combatut prin anumitori masuri tehnice de securitate precum un sistem automatizat pentru verificare adevarului sin spatele
informatiti postate.
Pe termen lung,o buna educatie a utilizatorilor este pozitiva pentru reducerera fenomenului de “deep fake”.
4. In textul dat reiese faptul ca exista un conflict intre protectia faunei si supravietuirea oamenilor care depinde de adunarea mierii din paduri.In timp ce acesta specie de
tigrii este protejata de lege,populatia incearca sa-si castige existenta.Problema apare cand statul nu se gandeste sa ofere protectie atat animalelor cat si culegatorilor de
miere.O solutie buna pentru a rezolva problema,este educarea oamenilor care se ocupa cu adunarea mierii pentru a lucra in siguranta sau gasirea unor noi modalitati de aduce
venituri persoanelor care se ocupa cu aceasta colectare.Un bun exemplu este protectia ursului brun in Romania,unde aceast animal este protejat de lege,dar exista nemultumiri
din partea localnicilor care nu-si pot desfasura activitatiile din cauza acestuia precum cresterea de animale.Situatie este putin diferita deoarace aici statul se implica,iar
alternative au fost gasite precum hranirea acestor ursi in munti pentru oprirea de a mai cobori dupa hrana.
Braboveanu Ovidiu Mihai
Grupa: 1414A
1 . Libertatea și regulile nu sunt neapărat opuse. Libertatea omului nu este limitată de existența regulilor, ci dimpotrivă, acestea pot oferi un cadru sigur pentru exercitarea libertății. Regulile asigură coexistența pașnică și protecția drepturilor tuturor. Fără reguli, libertatea unora ar putea încălca libertatea altora. De exemplu, regulile de circulație asigură libertatea de mișcare, dar și siguranța tuturor participanților la trafic.
2 . Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure ordini (spontană sau planificată). Ordinea spontană apare natural, prin interacțiunile libere ale indivizilor (de exemplu, piața liberă), în timp ce ordinea planificată este impusă prin legi și instituții (de exemplu, reglementări guvernamentale). Fiecare este superioară în anumite contexte: ordinea spontană este eficientă în economie, iar cea planificată este necesară pentru protecția drepturilor fundamentale.
3. a) Interzicerea:
– Pozitiv: Protejează datele personale și securitatea cibernetică; reduce riscurile de manipulare și dezinformare.
– Negativ: Limitează libertatea de exprimare și accesul la informații; poate afecta economiile care depind de aceste platforme.
– Neinterzicerea:
– Pozitiv: Menține libertatea de exprimare și oportunități economice.
– Negativ: Riscuri de abuz de date, manipulare și răspândirea de conținut dăunător (de exemplu, deepfake).
b) Dreptul universității de a interzice accesul:
Da, o universitate are dreptul să interzică accesul la anumite platforme pe rețeaua sa Wi-Fi, deoarece este responsabilă pentru securitatea rețelei și protecția utilizatorilor. Studenții pot folosi alte rețele sau date mobile pentru a accesa platformele respective.
c) Combaterea fenomenului „deepfake”:
– Pe termen scurt: Implementarea de algoritmi de detectare a conținutului fals și educarea utilizatorilor pentru a identifica deepfake-urile.
– Pe termen lung: Dezvoltarea de legi și reglementări care să pedepsească crearea și răspândirea de conținut fals, precum și promovarea tehnologiilor de verificare a autenticității conținutului.
4. În Sundarban, conflictul dintre protecția tigrilor și necesitățile oamenilor săraci evidențiază o problemă de echilibru între conservarea naturii și drepturile omului. Tigrii sunt protejați prin legi, dar oamenii care adună miere nu beneficiază de aceeași protecție, deși riscă viața pentru supraviețuire.
Situații comparabile:
– În Africa, protejarea elefanților pentru a combate braconajul poate afecta comunitățile locale care depind de resursele naturale.
– În Amazon, protejarea pădurilor tropicale poate intra în conflict cu drepturile populațiilor indigene care trăiesc din agricultură și vânătoare.
Soluția ar fi găsirea unui echilibru între protecția mediului și sprijinirea comunităților vulnerabile, prin programe de dezvoltare durabilă și educație.
Grupa 1418
1) Din punctul meu de vedere, libertatea si regulilenu se exclud reciproc, ci se pot completa una cu alta. Regulile sunt importante pentru a proteja libertatea tuturor prin prevenirea abuzurilor si sa asigure un mediu in care fiecare individ poate sa-si exercite drepturi fara a le incalca si interveni in libertatea celorlati.
Prin urmare, rolul regulilor nu e de a limita libertatea, ci de a crea o societate echilibrata si sigura.
2) Daca o societate se va baza doar pe un singura forma de ordine, acea ordine va fi doar efectiva pe termen scurt, precum ordinea planificata fiind mai1 predispus fata de ordinea spontana.
Ordinea planificata poate functiona eficient pe termen scurt in situatii de crize sau in situatii in care sunt necesare coordonari rapide a alocarii resurselor. Pe termen scurt aceasta ordine ofera predictibilate si claritate ce permite societatea sa fie stabila, iar pe masura ce trece timpul, rigiditatea si flexibilitatea va duce la ineficiente si la respingerea de catre populatie.
Pe termen lung, ordinea spontana pare sa fie cea superioara, fapt dat de adaptibilitatea si de libertate individuala. De exemplu, piata ofera inovatie si competitie, ce dduce la progres economic, respectiv tehnologic. Normele sociale si obiceiurile se devolta dreptat, ofering o stabilitate lunga fara a fi necesar interventii din mediu exterior. In plus, ordinea spontana este mai rezinstenta la schimbari bruste prin prin ajustarea la nevoile societati.
In concluzie, societatea necesita ambele ordini sociale., dar ordinea spontana reprezinta o optiune mai plauzibila de aplicat deoarece detine sanse mari de a rezinsta in timp si sa fie benefic societatii.
3)
a. Interzicerea unei platforme de sociale precum Tiktok poate aduce beneficii precum protejarea de date personale sensibile si reducerea posibilitatii riscurilor de securitate cibernetica, mai precis in institutii guvernamentale. De asemenea, interzicerea va duce la reducerea de desinformare, respectiv al pertubarii sociale.
Pe de alta parte, interzicerea Tiktok-ului va afecta libertatea de exprimare si firmele care s-ar baza pe promovarea in aceasta platforma de sociala, ducand la pierderi economice.
Neinterzicerea va mentine riscul la influente straine si la continut extremist.
b. Universitatea are dreptul de a interzice la accesul unor platforme pe reteaua sa de Wi-fi deoarece aceasta institutie detine responsabilitatea de a mentine securitate si de a gestiona resurselor digitale, respectiv protectie asupra atacurilor cibernetice.
Insa, studentilor inca pot sa foloseasca platformele de socializare prin retelele mobile ppersonale.
c. Prin combaterea deepfake-urilor, va fi necesar infiintarea tehnologiilor precum algoritme cu rolul de a depista inconsecvente in videoclipuri si semnaturi digitale create de AI, respectiv modalitati rapide de a raporta continut suspect.
Iar pe termen lung se pot aplica legi stricte care sa pedepseaca aspru pentru utilizarea a deepfake-urilor si programe de educatie in legatura cu manipularea in mediul digital.
4.
Un exemplu pentru aceast studiu de caz poate reprezenta rezervatiile marine si situatia pescariilor.
Guvernele au construit rezervații marine în locuri precum Filipine sau Marea Mediterană pentru a proteja coralii, peștii rari și ecosistemele care sunt în pericol. Pentru a permite regenerarea biodiversității în aceste zone, se interzice pescuitul comercial sau se limitează activitățile umane.
Interzicerea accesului la zonele agricole este o problemă pentru mulți pescari săraci care trăiesc din pescuitul de subzistență. Ei riscă să pescuiască ilegal în rezervații, deoarece nu au alte surse de venit.
Pescuitul ilegal în rezervații poate duce la amenzi considerabile, confiscarea uneltelor sau chiar accidente. La fel ca colectorii de miere din Sundarbans, ei nu primesc echipament de siguranță sau asigurări pentru riscurile pe care le iau.
Rezervatiile marine, ca si padurile de mangrove din Sundarbanm sunt esentiale pentru biodiversitate, dar sunt folosite ca mijloc de opresiune daca sunt gestionate fara compasiune.