Aplicații Tema 2 – Sisteme instituționale și ordine socială
Tema 2: Sisteme instituționale și ordine socială
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează răspunsurile, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, precum și grupa – pe primul rând al casetei de comentarii. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: vineri, 21 martie, ora 21:00, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Mult succes!
1. Cum se împacă libertatea cu regulile? Libertatea omului nu are de suferit atunci când viaţa acestuia se desfăşoară în cadrul unor reguli? Comentaţi!
2. În societate, ordinea spontană şi ordinea planificată coexistă, deoarece fiecare formă de coordonare a acţiunilor umane se dovedeşte superioară în anumite circumstanţe. Poate societatea să funcţioneze în baza unei singure ordini?
3. TikTok a devenit nefuncțional în SUA, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a unei noi legi de interzicere a platformei. Legea prevedea eliminarea aplicației din App Store și Google Play, nu și oprirea imediată, însă compania a ales această variantă „going dark” pentru a pune presiune pe decidenți. Ulterior, TikTok și-a reluat funcționarea în SUA după ce președintele ales, Donald Trump, a declarat că va oferi o amânare privind aplicarea interdicției asupra TikTok, după ce își va prelua mandatul.
Pe 24 martie 2023, guvernul francez a anunțat interzicerea TikTok și Instagram pe telefoanele de serviciu ale celor 2,5 milioane de funcționari publici. Conform comunicatului oficial, “aplicațiile de agrement nu prezintă niveluri suficiente de securitate cibernetică și de protecție a datelor pentru a fi implementate pe echipamentele administrației. Prin urmare, aceste aplicații pot constitui un risc pentru protecția datelor administrațiilor și ale funcționarilor publici.” Mai multe state europene și non-europene au adoptat restricții similare sau analizează această posibilitate. Spre exemplu, Nepalul a interzis TikTok pe motiv că platforma ar perturba “armonia socială” a țării.
a) Care are fi consecințele interzicerii, dar și ale neinterzicerii platformelor respective?
b) Are dreptul o universitate să interzică accesul studenților la aceste platforme, dacă aceștia folosesc propriile dispozitive, dar se conectează la rețeaua Wi-Fi a universității?
c) Cum poate fi combătut fenomenul „deepfake” atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, dată fiind libertatea utilizatorilor de a posta conținut nefiltrat pe aceste platforme?
4. Analizați următorul studiu de caz și exemplificați cu eventuale situații comparabile:
Pe marginea Golfului Bengal se află Sundarban, care înseamnă „pădure frumoasă”. Acesta este habitatul natural al tigrului regal bengalez, care este protejat printr-o lege strictă ce interzice vânarea lui. Sundarban este, de asemenea, renumită datorită cantităţii mari de miere produsă în stupi naturali. Oamenii din această regiune, aflaţi într-o stare de sărăcie disperată, merg în pădure să adune mierea, pentru care pot obţine un preţ bun în pieţele urbane. În fiecare an, cel puţin cincizeci de colectori de miere sunt ucişi de tigri. Nu există nimic care să protejeze aceste fiinţe cu existenţă mizerabilă ce caută să-şi ducă viaţa muncind prin pădurile bengaleze, în timp ce tigrii sunt protejaţi prin legi.
Petrescu Stefania Alina
grupa 1415 seria A
1. “Libertatea inseamna domnia Dreptului ( a legii), adica domnia regulilor drepturilor de proprietate.” Libertatea si regulile pot coexista armonios intr-o societate bine organizata. Regulile scrise si nescrise sunt esentiale pentru mentinerea ordinii, iar ele contribuie la protejarea drepturilor individuale. Libertatea nu inseamna absenta regulilor, ci existenta unor reguli care maximizeaza libertatea tuturor.
2. Societatea nu poate functiona eficient bazandu-se pe un singur tip de ordine. Atat ordinea spontana cat si cea planificata sunt necesare. Ordinea spontana apare in interactiunile pe piata, unde indivizii actioneaza pe baza propriilor interese, conform principiului “mainii invizibile” de Adam Smith. Ordinea planificata este necesara in infrastructura, sistemul legal si alte domenii unde coordonarea este esentiala pentru stabilitate si eficienta. De exemplu, piata libera functioneaza prin ordinea spontana, regulile legale si institutiile financiare sunt esentiale pentru a preveni fraudele si monopolurile.
3. A) in SUA, prin interzicerea platformei TikTok, ar limita libertatea exprimarii si accesul la informatie, ar exista si un impact economic negativ asupra creatorilor de continut. Interzicerea aplicatiei ar putea contribui la izolarea sociala a unor persoane, intrucat platforma ofera un spatiu in care indivizii diagnosticati cu diverse afectiuni sau dizabilitati isi impartasesc experientele de viata. Aceste tipuri de continut, precum vlogurile zilnice, pot avea un rol esential in crearea unui sentiment de aparenta si in oferirea unui model pozitiv de adaptare pentru utilizatorii care se confrunta cu situatii similare.
Consecintele neinterzicerii aplicatiei poate sa fie influenta straina asupra opiniei publice si a alegerilor politice, posibilitatea ca platforma sa fie folosita pentru raspandirea dezinformarii si manipularii utilizatorilor.
B) Din perspectiva mea, o universitate nu ar trebui sa aiba dreptul de a interzice accesul la anumite platforme online, cum ar fi TikTok, chiar daca studentii folosesc reteaua de internet a institutiei. Accesul la reteaua de WI-FI poate fi restrictionat prin intermediul unei parole, ceea ce inseamna ca universitatea are deja un control asupra utilizatorilor. Iar pentru activitatile academice desfasurate in timpul orelor de curs, institutia poate pune la dispozitia studentilor computere conectate la internet, care sa fie configurate strict pentru scopuri educationale. Astfel, interzicerea completa a anumitor aplicatii risca sa afecteze libertatea individuala si accesul la surse alternative de informare sau sprijin emotional, in contextul in care platformele sociale sunt folosite de multi tineri pentru exprimare personala, socializare si construirea unei identitati.
C) Petru combaterea fenomenului “deep fake” pe termen scurt, se pot implementa filtre pentru verificarea continutului pe platforme de social-media, informarea utilizatorilor despre riscurile si tehnologia deepfake. Pe termen lung se pot adopta reglementari legislative pentru interzicerea utilizarii deepfake-urilor in scopuri frauduloase, implementarea educatiei digitale pentru persoane de toate varstele pentru a creste gradul de constientizare al publicului.
4. In multe regiuni ale lumii, protectia mediului intra in conflict cu interesele economice ale comunitatilor locale. Principala problema atunci cand guvernele impun restrictii pentru protejarea biodiversitatii, se pot afecta comunitatile locale. Interzicerea activitatilor economice traditionale, fara a oferi alternative duce la saracie si insecuritate alimentara, dar si financiara, cresterea bracolajului si a activitatilor ilegale, dar si conflicte intre autoritati si populatie.
Pentru a evita astfel de probleme, protectia mediului trebuie abordata cu o strategie echilibrata, care sa tina cont de protejarea mediului, dar si de nevoile economice ale comunitatilor locale.
Bosinceanu Stefan Bogdan
Grupa 1415
Seria A
1.O societate bine organizata reuseste sa imbine libertatea cu regulile, deoarece acestea nu sunt menite sa o restranga, ci sa o garanteze. Atat cele scrise, cat si cele nescrise joaca un rol esential in mentinerea ordinii si in asigurarea unui cadru echilibrat pentru toti. Adevarata libertate nu consta in lipsa regulilor, ci in existenta unor reguli care asigura libertatea fiecaruia fara a o compromite pe a altora.
2.O societate functionala nu se poate baza pe un singur tip de ordine, ci are nevoie atat de ordine spontana, cat si de ordine planificata. Ordinea spontana apare in mod natural in economie, unde indivizii actioneaza liber in functie de propriile interese,pe cand, ordinea planificata este indispensabila in domenii precum infrastructura, sistemul legal sau serviciile publice, unde este necesara o coordonare clara pentru a asigura stabilitatea si eficienta.
3.
a- Interzicerea TikTok in SUA ar ridica probleme legate de libertatea de exprimare si accesul la informatie, afectand in acelasi timp veniturile creatorilor de continut care depind de aceasta platforma.
Pe de alta parte, neinterzicerea TikTok ridica riscuri legate de influenta. Platforma ar putea fi folosita pentru raspandirea dezinformarii si manipularea utilizatorilor, ceea ce ridica ingrijorari serioase privind securitatea nationala si integritatea politica.
b-Din punctul meu de vedere,interzicerea directa nu ar fi o solutie,ci mai degraba,daca studentii se conecteaza la wi-fi-ul universitatii,acesta sa restrictioneze automat accesul la platformele respective.
c-Pe termen scurt,platformele pot utiliza algoritmi de AI pentru a identifica si semnala continutul fals,ulterior aceste fiind etichetat de platforma ca fiind fals.
Pe termen lung,cea mai buna varianta ar fi reglementarea legislativa,dar si tehnologii prin care sa se detecteze autenticitatea informatiilor.
4. Protectia mediului poate intra in conflict cu interesele economice ale comunitatilor locale, mai ales cand restrictiile impuse de guverne afecteaza mijloacele lor de trai. Fara alternative posibile, interdictiile pot duce la saracie, braconaj si conflicte cu autoritatile. Solutia nu este alegerea intre mediu si oameni, ci gasirea unui echilibru prin masuri care sa protejeze natura, oferind in acelasi timp sprijin real comunitatilor afectate.
Mihalcea Alexandra
Grupa 1419
1. Din punctul meu de vedere, libertatea și regulile sunt concepte aparent opuse,dar, în realitate, se completează. Libertatea înseamnă dreptul de a acționa autonom, iar regulile sunt necesare pentru a asigura ca această libertate nu dăunează altora. Consider ca, fără reguli , libertatea poate duce la haos, astfel libertatea nu este limitată de reguli, ci protejată de ele, creând un echilibru între drepturile individuale și responsabilitatea socială.
2. În opinia mea, o societate nu poate să funcționeze în baza unei singure ordini,deoarece ordinea spontană și cea planificată sunt complementare. Ordinea spontană apare atunci când oamenii acționează conform propriilor interese, iar cea planificată presupune reguli și reglementări, iar fiecare forma de ordine are importanța ei, o combinație între ele asigurând stabilitate și eficiență în societate.
3. a) Interzicerea platformelor poate proteja securitatea națională , dar ar putea reduce accesul la informații și la oportunități economice , și poate duce și la limitarea libertății de exprimare.
Neinterzicerea ar permite utilizatorilor să beneficieze de toate avantajele educaționale ale platformelor.
b) Consider ca universitatea poate implementa politici de restricționare a accesului la anumite platforme pe rețeaua sa Wi-Fi pentru securitatea acesteia și prevenirea distragerii atenției în timpul orelor.
c) Combaterea fenomenului “deepfake”
-pe termen scurt -îmbunătățirea educației digitale pentru utilizatori, semnalizarea conținutului fals
-pe termen lung – dezvoltarea unor reglementări legale care să sancționeze distribuirea de deepfake-uri dauntoare
4. După părerea mea, acest studiu de caz ilustrează un conflict între protecția unui animal pe cale de dispariție și supraviețuirea oamenilor care trăiesc în sărăcie extremă. În situația dată , legea protejează tigrii , interzicând ca aceștia să fie vânați , dar nu iau în considerare realitatea dură a locuitorilor din regiune, care se își pun viața în pericol , aducând miere din pădure. Acesta este un exemplu de conflict între conservarea mediului și nevoile economice ale comunității locale , iar eu consider ca este necesară o abordare echilibrată care să protejeze atât mediul, cat și comunitățile vulnerabile , prin măsuri economice alternative
Mihai Teodorescu, Master didactic Grupa 1436
1. Cum se împacă libertatea cu regulile? Libertatea omului nu are de suferit atunci când viaţa acestuia se desfăşoară în cadrul unor reguli? Comentaţi!
Normele juridice și morale direcționează comportamentul uman, protejează drepturile fundamentale și susțin conviețuirea pașnică. Un exemplu poate fi observat în politicile de protecție a mediului. Normele adoptate la nivel național și internațional reglementează poluarea și exploatarea resurselor. Anumiți indivizi consideră că normele impuse limitează inițiativa, însă studiile economice și sociologice evidențiază că standardele impuse susțin sănătatea și cadrul general de conviețuire, oferind totodată un spațiu mai sigur pentru dezvoltarea unor proiecte individuale. Libertatea nu se restrânge la absența constrângerii statului, ci presupune și existența unui cadru legislativ sigur, robust, care reduce conflictele și sprijină cooperarea.
2. În societate, ordinea spontană şi ordinea planificată coexistă, deoarece fiecare formă de coordonare a acţiunilor umane se dovedeşte superioară în anumite circumstanţe. Poate societatea să funcţioneze în baza unei singure ordini?
Ordinea planificată se manifestă prin structuri instituționale stabilite de autorități, iar ordinea spontană apare prin inițiativa neconstrânsă a indivizilor. Organizațiile guvernamentale, firmele și grupurile familiale sunt exemple ale planificării, iar rețelele sociale ori piețele concurențiale reflectă spontaneitatea. Fiecare tip de ordine oferă avantaje în anumite domenii: planificarea sprijină acțiuni precum dezvoltarea infrastructurii ori elaborarea politicilor fiscale, iar spontaneitatea stimulează inovația și adaptarea rapidă la schimbări. Niciun sistem nu poate acoperi în mod exclusiv complexitatea realității sociale, de aceea combinarea celor două mecanisme asigură un echilibru între stabilitate și progres.
3. TikTok a devenit nefuncțional în SUA, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a unei noi legi de interzicere a platformei. Legea prevedea eliminarea aplicației din App Store și Google Play, nu și oprirea imediată, însă compania a ales această variantă „going dark” pentru a pune presiune pe decidenți. Ulterior, TikTok și-a reluat funcționarea în SUA după ce președintele ales, Donald Trump, a declarat că va oferi o amânare privind aplicarea interdicției asupra TikTok, după ce își va prelua mandatul.
Pe 24 martie 2023, guvernul francez a anunțat interzicerea TikTok și Instagram pe telefoanele de serviciu ale celor 2,5 milioane de funcționari publici. Conform comunicatului oficial, “aplicațiile de agrement nu prezintă niveluri suficiente de securitate cibernetică și de protecție a datelor pentru a fi implementate pe echipamentele administrației. Prin urmare, aceste aplicații pot constitui un risc pentru protecția datelor administrațiilor și ale funcționarilor publici.” Mai multe state europene și non-europene au adoptat restricții similare sau analizează această posibilitate. Spre exemplu, Nepalul a interzis TikTok pe motiv că platforma ar perturba “armonia socială” a țării.
a) Care are fi consecințele interzicerii, dar și ale neinterzicerii platformelor respective?
„Ordinea planificată poate fi și coercitivă: a se vedea, în istorie, numeroasele exemple de organizare socială planificată, în baza a diferite instituții coercitive.” După cum sugerează și teoria instituțională, o interdicție, indiferent de tipul său, are potențialul de a restrânge dreptul la exprimare sau accesul la mijloace de promovare economică. O astfel de măsură poate declanșa reacții puternice din partea publicului, inclusiv proteste sau pierderi de ordin financiar pentru firmele sau antreprenorii care au nevoie de promovarea din mediul online. Pe de altă parte, absența oricărei interdicții atrage atenția asupra securității cibernetice și a riscurilor legate de protecția datelor ori de răspândirea discursului extremist.
b) Are dreptul o universitate să interzică accesul studenților la aceste platforme, dacă aceștia folosesc propriile dispozitive, dar se conectează la rețeaua Wi-Fi a universității?
O universitate, în calitate de entitate organizată, își stabilește politicile interne privind gestionarea propriei rețele de interne. Conducerea instituției are posibilitatea să reglementeze accesul la anumite platforme în situația în care se consideră că apar riscuri pentru securitatea cibernetică sau dacă se perturbă activitățile academice. Totuși, astfel de măsuri ar trebui să necesite o analiză atentă a libertăților individuale, mai ales când dispozitivele aparțin studenților.
c) Cum poate fi combătut fenomenul „deepfake” atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, dată fiind libertatea utilizatorilor de a posta conținut nefiltrat pe aceste platforme?
În plan imediat, regulile ferme și colaborarea dintre autorități și platformele digitale pot descuraja diseminarea conținutului de tip deepfake. Măsuri precum sisteme de identificare automată a manipulării imaginilor sau penalizări clare pentru încălcarea normelor asigură un grad minim de protecție. În perspectivă extinsă, educația digitală și dezvoltarea de tehnologii bazate pe criptografie, pot crește capacitatea publicului de a distinge între informația autentică și cea trucată.
4. Analizați următorul studiu de caz și exemplificați cu eventuale situații comparabile:
Pe marginea Golfului Bengal se află Sundarban, care înseamnă „pădure frumoasă”. Acesta este habitatul natural al tigrului regal bengalez, care este protejat printr-o lege strictă ce interzice vânarea lui. Sundarban este, de asemenea, renumită datorită cantităţii mari de miere produsă în stupi naturali. Oamenii din această regiune, aflaţi într-o stare de sărăcie disperată, merg în pădure să adune mierea, pentru care pot obţine un preţ bun în pieţele urbane. În fiecare an, cel puţin cincizeci de colectori de miere sunt ucişi de tigri. Nu există nimic care să protejeze aceste fiinţe cu existenţă mizerabilă ce caută să-şi ducă viaţa muncind prin pădurile bengaleze, în timp ce tigrii sunt protejaţi prin legi.
Abordarea statului urmărește protejarea faunei și conservarea biodiversității, cu rol în menținerea echilibrului ecologic. În exemplul oferit, însă, colectorii de miere se confruntă cu o situație dificilă din cauza legilor care favorizează protecția tigrilor, fără a oferi soluții pentru nevoile comunității locale. Conflictul dintre două forme de ordine – cea planificată, ilustrată prin legea strictă, și cea spontană, reflectată prin activități economice de subzistență – devine evident în acest caz.
Situații similare apar în regiuni unde protejarea resurselor naturale privează comunități întregi de mijloacele de trai. În Africa subsahariană, legislația privind anumite arii protejate reduce posibilitățile de a obține hrană sau venituri suplimentare, iar populațiile locale riscă să intre în conflict direct cu fauna sălbatică.
Studiul de caz subliniază dificultatea echilibrării intereselor divergente. Pe de o parte, statul se concentrează asupra conservării speciilor, iar pe de altă parte, localnicii își câștigă existența prin activități ce implică un risc major. O soluție ar presupune programe guvernamentale care să ofere alternative economice și să asigure protecția oamenilor, alături de măsuri pentru menținerea habitatului tigrilor.
Răileanu Andreea Viorica
1421
1)Intr-o societate libertatea si impunerea regulilor ar trebui să se imbine astfel incât sa nu provoace haos si nedreptăți, de aceea societățile umane sunt evaluate in mod primordial din punct de vedere etic .Acest criteriu privește privește nivelul in care aranjamentele institutuționale susțin manifestarea libertații si gradul de instituționalizare a puterii adica gradul de interfernță in sfera libertății.Consider că libertatea omului nu poate fi afectată de catre reguli , acestea protejează si imbunătățesc viața omului mai ales daca sunt bine concepute si aplicate .
2)Societatea nu poate functiona doar pe baza unei singure ordini, acestea ar trebui combinate intre Ordinea planificată si Ordinea spontană , fiecare avand avantaje pentru bunăstarea omului.
3)Interzicerea aplcatiilor poate fi intealeasă ca o invadare a libertății și a dreptului de informare .Aplicațiile sunt destul de folosite pentru a se exprima , comunica și impărtăsirea diverselor informații. Multe persoane au câștigat un venit prin folosirea aplicațiilor folosindu-se pentru promovare si marketing .Interzicarea platformelor ar putea afecta economia gigitala .
Interzicera platformelor are si un aspect pozitiv , poate previni atacurile cibernetice și protectia datelor si alte riscuri de spionaj .
b)Consider ca universitatile au acest drept să impună restricții in folosirea aplicatiilor pentru un mediu cat mai productiv si sigur . Orice universiate are reguli ce trebuiesc respecatate .Totuși univeritatea ar trebui să-și motiveze
alegera cu baze clare și transparente .Aceasă decizie poate fi interepretată ca o limitare a libertăți individuale mai les daca nu vin cu o justificare .
c)Crearea unor reguli globale si nationale pe termen lung . Nerespectarea regululor ar putea produce sanctii penale ,pentru producerea de deepfake- uri care incalcă drepturile fundamentale ale oamenilor . Un alt aspect pe termen ung ar putea di , crearea unui sistem ce pot detecta si semnala deepfake-urile .
Pe teremn scurt se pot forma campanii despre riscuriile deepfake-urilor pentru a informa mai usor publicul si pentru a le recunoaște si preveni .
Se mai pot incheia parteneriate cu experți in domeniul securități cibernetice pentru a detecta deepfake-urile si găsirea unor solutii rapide si eficiența pentru a preveni răspandirea deepfake-urilor care pot crea panică, dezinformare sau daune sociale .
4)In acest studiu de caz se poate vedea aplicarea unei legi care ii afectaza si pe oameni,nu sunt impuse alte reguli care sa poată oferi un ajutor oameniilor fără să-si riște viața pentru un trai decent .In legea implementata , de a proteja tigrii regali bengalezi , nu au fost evidențiate conscintiele ce au condus la un conflict intre protejarea mediului și nevoile economice ale oamenilor .Legea ar trebui sa avantajeze omul intr-o limită eficentă astfel incat sa protejeze si mediul fără a produce o discrepanța prea mare .
Seria A grupa 1414
1.Libertatea se impaca cu regulile prin respectarea drepturilor de proprietate.Regulile sunt facute pentru a proteja drepturile si proprietatea fiecaruia, acestea asigura libertatea persoanei fara a fi incalcate.Nimeni nu are dreptul sa intervina in proprietatea unei persoane. Libertatea nu are de suferit din cauza regulilor, daca acestea nu pun restrictii nejustificate si lasa totul sa se desfasoare normal, regulile asigurand mai multa libertate.
2.Societatea nu poate sa functioneze pe baza unei singure ordini,deoarece ordinea poate fi planificata si spontana. Acestea au roluri diferite. Ordinea planificata este intalnita in familie, firme si asigura organizarea si coordonarea fiecarui membru. Ordinea spontana se refera la acomodarea in situatii si permiterea schimbarii.Societatea nu poate sa functioneze pe baza unei singure ordini deoarece pot exista dificultati in randul oamenilor, acestia neputand sa se schimbe sau sa accepte o schimbe radicala.
3.a. Consecintele interzicerii sunt acelea ca pot reduce riscurile in legatura cu protectia datelor personale, insa oamenii nu o sa mai aiba libertatea de exprimare. Neinterzicerea permite accesul la informatie, dar utilizatorii sunt expusi.
b. Universitatea poate sa interzica accesul studentilor, deoarece ei controleaza resursele sale. Acestia nu pot interzice studentilor sa foloseasca datele mobile pe propriile dispozitive.
c. Deepfack-urile pe termen scurt pot fi combatute prin modalitati de detectare, verificare a surselor si raportarea continutului fals. Pe termen lung, este necesarea dezvoltarea tehnologiilor anti deepfack fiind facute reglementari, platformele fiind responsabile de eliminarea continutului fals.
4. Se prezinta situatia tensionata dintre protejarea unei specii de tigrii care sunt pe cale de disparitie si supravietuirea oamenilor localisaraci care isi risca viata pentru a putea lua miere, castigandu-si existenta din ea. Doar tigrii beneficiaza de o protectie stricta, in cazul oamenior nu s-au putut lua masuri de protectie.Pot exista masuri pentru protejarea localnicilor fara a risca viata tigrilor cum ar fi:delimitarea locurilor sigure prin plasarea unor camere de supraveghere, echipamente speciale de protectie si sprijinirea famililor afectate de atacuri. Un exemplu similar ar putea fi prezenta ursului brun care este o specie protejata in Romania, insa acestia ataca gospodariile si stupinele localnicilor. Masurile de protectie sunt gardurile electrice, luminile puternice si instalarea de camere video pentru a avertiza localnici. Aceste metode protejeaza atat localnicii cat si ursii.Metodele se pot aplica si in cazul tigrilor pentru ca acestia sa fie protejati.
Mincu Maria – grupa 1419
1.
Libertatea si regulile nu sunt neaparat opuse, ci complementare. O libertate absoluta, fara reguli, ar duce la haos, iar regulile excesive ar putea transforma societatea intr-un regim opresiv. De exemplu, regulile de circulatie limiteaza libertatea de a conduce cum vrem, dar, in schimb, ofera siguranta tuturor participantilor la trafic. Libertatea adevarata nu este doar absenta restrictiilor, ci existenta unui cadru care permite fiecarui individ sa isi exercite drepturile fara a le incalca pe ale altora.
2.
Nu, pentru ca atat ordinea spontana (care apare natural prin interactiunile indivizilor), cat si cea planificata (impusa prin legi si reguli) sunt necesare. De exemplu, in economie, pietele libere functioneaza prin ordine spontana, dar unele sectoare, precum sanatatea sau educatia, necesita reglementari stricte. Daca ar exista doar una dintre cele doua forme, ar aparea dezechilibre: haos in lipsa planificarii sau rigiditate excesiva in lipsa initiativei individuale.
3.
A.
Interzicerea: poate reduce riscurile legate de securitatea datelor si influentele externe, dar poate limita libertatea de exprimare si afecta utilizatorii si afacerile care depind de platforma.
Neinterzicerea: mentine libertatea digitala si accesul la informatii, dar poate expune utilizatorii la probleme precum dezinformarea sau riscurile cibernetice.
B.
Universitatea are dreptul sa reglementeze utilizarea propriei retele, dar nu poate controla dispozitivele personale ale studentilor. Totusi, o astfel de interdictie poate fi contestata pe motive de libertate academica, mai ales daca afecteaza accesul la informatii.
C.
Pe termen scurt: dezvoltarea unor algoritmi care detecteaza deepfake-urile, verificarea surselor de informatie si educarea utilizatorilor.
Pe termen lung: reglementari mai stricte pentru platforme, dezvoltarea de solutii AI pentru combaterea continutului falsificat si impunerea unor pedepse pentru utilizarea deepfake-urilor in scopuri nocive.
4.
Situatia reflecta un conflict intre protectia mediului si nevoile economice ale comunitatilor locale. O solutie ar fi gasirea unui echilibru intre conservarea tigrilor si sprijinirea populatiei locale, de exemplu prin ecoturism sau programe de protectie pentru colectorii de miere.
Silifon Giulia-Francesca
Seria B,Grupa 1421
1.a)Libertatea și regulile nu se elimină una pe cealaltă,defapt ele se completează.Regulile sunt necesare pentru a menține ordinea în societate,iar libertatea permite oamenilor să să își exprime propriile opinii.
b)Nu,atâta timp cât regulile sunt clare și corecte.Ele ajută la protejarea drepturilor tuturor și la menținerea unui echilibru în societate.
2.a)Da,aceste două tipuri de ordine se completează.Ordinea spontană apare natural în relațiile dintre oameni,iar ordinea planificată este stabilită prin decizii organizate.
b)Nu,pentru că o societate are nevoie de reguli cât mai clare ,dar și de libertatea oamenilor de a se organiza singuri.
3.Daca platformele sunt interzise,utilizatorii își pierd accesul la o sursă de informare,iar afacerile care depind de acestea pot avea pierderi semnificative.Insa,interzicerea poate proteja datele personale.
b)Da,universitatea are dreptul sa își stabilească propriile reguli pentru utilizarea propriei rețele.
c)Pe termen scurt,platformele pot folosi anumite tehnologii pentru a detecta deepfake-urile ,dar utilizatorii trebuie să fie informați despre riscuri.Pe termen lung,ar fi nevoie de niște legi mai stricte ,cum ar fi educație digitală,dezvoltarea unor sisteme mai performante care să depisteze dacă există conținut falsificat.
4.Acest caz arată un conflict între protecția faunei sălbatice și supraviețuirea comunității locale.Desi tigrii sunt o specie protejata,oamenii din zona sunt vulnerabili,fiind nevoiți să își riște viața pentru a-și asigura viața.O comparație este cea din Africa ,unde localnicii vânează ilegarl elefanți pentru fildeș,din cauza sărăciei deși specia este protejată.Pentru a rezolva aceste situații,ar trebui găsite soluții care să protejeze animalele,dar și oamenii în zonele periculoase.
Bună ziua,
Numele meu este Leonard DOBROTĂ, grupa 1441, Master Didactic, anul II și sunt restanțier la această materie.
În continuarea acestui mesaj, vă prezint răspunsurile la TEMA numărul 2, temă supusă dezbaterii pentru această perioadă:
1) Cursul de Economie Instituțională ne prezintă instituțiile ca fiind un ansamblu de reguli, informale și formale care permit structurarea interacțiunilor umane. În cadrul acestora, regăsim legi, norme sociale, reglementări, convenții culturale. Putem evidenția, la un anumit nivel, restrictivitatea acestora, dar nu putem omite faptul că acestea sunt esențiale pentru ca funcționarea societății să fie eficientă și pentru asigurarea libertății indivizilor. Importanța regulilor se regăsește și în faptul că mediul în care trăin este stabil și predictibil; indivizii își pot exercita libertățile fără să interfereze într-un mod negativ unii cu ceilalți. La cursul de luni, 17 martie, domnișoara Ochiș ne-a vorbit despre dreptul de proprietate. Ei bine, acest drept, clar definit și protejat prin lege, permite indivizilor să-și desfășoare activitățile economice eficient și liber. Existența regulilor nu diminuează libertatea individuală, ci o protejează și o face mai facilă.
2) Cele două tipuri de ordine, cea spontană și cea planificată, se completează și coexistă reciproc. Această concluzie poate fi explicată prin faptul că ordinea spontană, neavând o coordonare centralizată, face referire la structurile sociale care coexistă natural, din interacțiunile oamenilor, nefiind coordonate de la nivel centralizat(vezi piețele libere); în cazul ordinii planificate, aceasta implică intervenția, în mod deliberat, a unei autorități de la nivel central în organizarea și coordonarea activităților la nivel economic și social. Ordinea spontană își dovedește eficiența în situații în care informațiile sunt dispersate sau schimbătoare; în asemenea condiții, permite ajustări rapide la condițiile ivite la nivel local. Când vorbim despre apărare națională, infrastructură, domenii în care este nevoie de coordonare centralizată, coordonare prin care se poate asigura echitate și eficiență, puem menționa ordinea planificată. Fiecare dintre cele două tipuri de ordine, îsi are propriile beneficii. Inexistența acestora sau existența la nivelul societății a numai unuia dintre acestea, ar fi ineficient. De ce, pentru că, dacă nu ar exista ordinea spontană, s-ar pierde beneficiile inovației și adaptabilității piețelor libere; în schimb,fără ordine planificață, am fi lipsiți de bunuri publice esențiale și ne-ar lipsi inclusiv mecanismele de corectare a eșecurilor pieței.
3)
a) personal, nu folosesc astfel de platforme; motivele nu țin de reticență, ci mai degrabă de ceea ce am văzut că este promovat și cum este promovat. Încercând un răspuns, la consecințele pozitive ale interzicerii Tik-Tok, aș menționa protejarea datelor personale ale utilizatorilor, limitarea dezinformării și a răspândirii acesteia, reducerea dependenței față de aceste tipuri de platforme și nu în ultimul rând, protejarea securității naționale; consecințe negative? ei bine, putem menționa tensiuni diplomatice( vezi Albania), restrângerea libertății de exprimare a creatorilor de conținut.
b)Toate instituțiile au autoritatea de a-și gestiona propriile rețele de wi-fi. Universitățile asigură prin acestea un mediu de informare academic propice și adecvat. S-ar putea considera că a interzice accesul la anumite plarforme prin rețeaua proprie ar putea ridica probleme legate de libertatea de exprimare și individuală a studenților. Personal nu sunt de acord cu această abordare. Totuși pot accepta educarea utilizatorilor în a o folosi responsabil(rețeaua, n.r.) și a accesa platformele în același mod, decât să fie impuse restricții stricte.
c)Este esențial să educăm publicul pentru a-și dezvolta gândirea critică. Să poată
să recunoacă potențialele falsuri. La nivelul platformelor, acestea pot să implementeze tehnologii care pot detecta conținut manipulator și pot colabora cu fast-check-eri pentru a semnala și elimina materialele false. Combaterea fenomenului de deepfake se poate face și prin dezvoltarea de de cadre legislative care să aibe rolul de a sancționa producerea și distribuirea acestora ducând chiar la descurajarea acestui fenomen.
4) Din perspectiva Economiei Instituționale, subliniem importanța creării unui cadru instituțional adecvat,care să aibe rolul de a echilibra libertatea indivizilor cu regulile care sunt necesare pentru o funcționare mei eficientă a societății. În speța menționată, există un conflict între conservarea mediului și nevoile economice ale comunității locale. Soluțiile instituționale recomandate ar trebui să urmăreasca stabilirea unui echilibru între protejarea biodiversității și dezvoltarea sustenabilă. Aceste conflicte trebuie atenuate și ca o soluție ar fi implicarea comunitîților în procesul decizional și dezvoltarea de alternative economice care să ajute la atingerea obiectivelor de conservare și a celor care duc la bunăstarea umană. O abordare optimă, din punct de vedere instituțional ar fi crearea unui sistem de reguli și stimulente care să permită coexistența oamenilor și a naturii. În acest sens, s-ar putea lua în considerare compensarea financiară a comunităților locale; investirea in infrastructură și tehnologii de protecție; alternative economice, prin care comunitatea locală să nu mai depindă în mod exclusiv de culegerea mierii. Îmi aduc aminte că în 1996 am fost în Kenya cu profesorul Stănculescu și ne-au spus băștinașii că 99% dintre ei au fost reprofilați, din vânători, în ghizi turistici.
Păun Elena-Laura, Grupa 1420
1. Libertatea și regulile nu se exclud, ci se completează. Fără reguli, libertatea ar duce la haos. Regulile protejează drepturile fiecăruia, dar dacă sunt prea multe sau prea stricte, libertatea devine limitată. Astfel, echilibrul dintre libertate și reguli este important pentru o societate în care oamenii sunt atât protejați, cât și liberi să își urmeze propriile alegeri.
2. Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure ordini, deoarece atât ordinea spontană, cât și cea planificată au roluri esențiale. Ordinea spontană permite flexibilitate și inovație, în timp ce ordinea planificată asigură stabilitate și coordonare. Dacă ne bazăm doar pe una dintre ele, fie riscăm haos și inegalitate, fie rigiditate și lipsă de inițiativă. De aceea, un echilibru între cele două este necesar pentru ca societatea să funcționeze eficient.
3. a) Interzicerea poate proteja datele utilizatorilor, dar afectează economia digitală și libertatea de exprimare, iar neinterzicerea poate expune utilizatorii la riscuri de securitate cibernetică.
b) O universitate poate să interzică accesul la TikTok prin utilizarea propriei rețele Wi-Fi, deoarece unele universități consideră ca se poate evita în acest mod distragerea studenților.
c) Utilizatorii trebuie să învețe să recunoască deepfake-urile și să verifice sursele de informare. Deepfake-urile pot fi autentificate mai ușor prin implementarea unor proceduri de detectare si restricționare.
4. Acest studiu de caz arată conflictul între conservarea faunei sălbatice și supraviețuirea umană. Deși protecția tigrilor este esențială pentru biodiversitate, ea pune în pericol viața comunităților locale, care depind de resursele naturale pentru supraviețuire. În cazul Sundarban, o soluție ar putea fi crearea unor zone sigure pentru colectarea mierii sau oferirea unor alternative economice comunităților locale, cum ar fi ecoturismul sau apicultura organizată. De asemenea, ar putea fi dezvoltate metode de protecție, precum bariere naturale sau antrenamente pentru evitarea atacurilor de tigri. Ca și comparație avem protecția lupilor și pierderile fermierilor din Europa. În România sau Germania, lupii sunt protejați prin lege, dar atacă turmele de oi ale fermierilor. Acest lucru creând tensiuni între conservatori și comunitățile rurale, chiar dacă statul oferă despăgubiri. Ca și soluții la această problema ar fi: protecția mai bună și despăgubiri care să acopere integral pierderile reale.
Păun Elena-Laura, Grupa 1420
1. Libertatea și regulile nu se exclud, ci se completează. Fără reguli, libertatea ar duce la haos. Regulile protejează drepturile fiecăruia, dar dacă sunt prea multe sau prea stricte, libertatea devine limitată. Astfel, echilibrul dintre libertate și reguli este important pentru o societate în care oamenii sunt atât protejați, cât și liberi să își urmeze propriile alegeri.
2. Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure ordini, deoarece atât ordinea spontană, cât și cea planificată au roluri esențiale. Ordinea spontană permite flexibilitate și inovație, în timp ce ordinea planificată asigură stabilitate și coordonare. Dacă ne bazăm doar pe una dintre ele, fie riscăm haos și inegalitate, fie rigiditate și lipsă de inițiativă. De aceea, un echilibru între cele două este necesar pentru ca societatea să funcționeze eficient.
3. a) Interzicerea poate proteja datele utilizatorilor, dar afectează economia digitală și libertatea de exprimare, iar neinterzicerea poate expune utilizatorii la riscuri de securitate cibernetică.
b) O universitate poate să interzică accesul la TikTok prin utilizarea propriei rețele Wi-Fi, deoarece unele universități consideră ca se poate evita în acest mod distragerea studenților.
c) Utilizatorii trebuie să învețe să recunoască deepfake-urile și să verifice sursele de informare. Deepfake-urile pot fi autentificate mai ușor prin implementarea unor proceduri de detectare si restricționare.
4. Acest studiu de caz arată conflictul între conservarea faunei sălbatice și supraviețuirea umană. Deși protecția tigrilor este esențială pentru biodiversitate, ea pune în pericol viața comunităților locale, care depind de resursele naturale pentru supraviețuire. În cazul Sundarban, o soluție ar putea fi crearea unor zone sigure pentru colectarea mierii sau oferirea unor alternative economice comunităților locale, cum ar fi ecoturismul sau apicultura organizată. De asemenea, ar putea fi dezvoltate metode de protecție, precum bariere naturale sau antrenamente pentru evitarea atacurilor de tigri. Ca și comparație avem protecția lupilor și pierderile fermierilor din Europa. În România sau Germania, lupii sunt protejați prin lege, dar atacă turmele de oi ale fermierilor. Acest lucru creând tensiuni între conservatori și comunitățile rurale, chiar dacă statul oferă despăgubiri. Ca și soluții la această problema ar fi: protecția mai bună și despăgubiri care să acopere integral pierderile reale.
Nastase Andra, grupa 1420
1. Oamenii se raportează, în general, la regulile de drept, la lege tocmai pentru că în acest fel libertatea este extinsă, nu restrânsă ori abolită. Libertatea și regulile sunt adesea văzute ca fiind în conflict, dar această percepție poate fi înșelătoare. Libertatea este esențială pentru dezvoltarea personală și pentru exprimarea creativității. Cu toate acestea, fără un set de reguli, libertatea poate duce la haos și la încălcarea drepturilor altora. Astfel, regulile pot fi văzute ca un cadru care permite exercitarea libertății într-un mod care respectă drepturile și libertățile celorlalți.
2. Fiecare tip de ordine are avantajele și dezavantajele sale. Ordinea spontană poate promova inovația și adaptabilitatea, dar poate conduce și la inegalități sau la eșecuri de piață. Ordinea planificată poate asigura stabilitate și echitate, dar poate deveni rigidă și ineficientă dacă nu este adaptată la nevoile societății.
Este puțin probabil ca o societate să funcționeze optim pe baza unei singure forme de ordine. O combinație între ordinele spontane și cele planificate poate oferi un cadru mai echilibrat, care să permită atât libertatea individuală, cât și o gestionare eficientă a resurselor și a relațiilor sociale.
3. a) Interzicerea platformelor poate sa aiba un impact economic, anume interzicerea TikTok și Instagram ar putea afecta veniturile creatorilor de conținut și ale influencerilor, dar și economia digitală, inclusiv publicitatea și marketingul. De asemenea, apare si limitarea libertății de exprimare, utilizatorii ar pierde o platformă importantă pentru exprimarea opiniilor și interacțiunea socială.
Neinterzicerea platformelor ar avea de asemenea unele efecte. Utilizatorii ar putea continua să beneficieze de divertisment și de oportunități de socializare. Fără reglementări stricte, datele utilizatorilor ar putea rămâne vulnerabile la breșe de securitate și la abuzuri.Companiile ar putea fi forțate să îmbunătățească măsurile de securitate și protecție a datelor pentru a răspunde preocupărilor guvernamentale.
b) O universitate are dreptul să impună restricții privind accesul la platforme pe rețeaua sa Wi-Fi, chiar dacă studenții folosesc propriile dispozitive. Motivul poate include protejarea securității cibernetice, asigurarea unui mediu de învățare adecvat și prevenirea distragerii atenției. Totuși, este important ca aceste restricții să fie comunicate clar și să respecte drepturile studenților.
c) Pe termen scurt, combaterea fenomenului deepfake se poate realiza prin educarea utilizatorilor (informarea publicului despre existența și riscurile deepfake-urilor, precum și despre cum să le recunoască) și prin tehnologii de detectare (Investiții în dezvoltarea de software care poate identifica deepfake-urile și care poate marca conținutul suspect).
Pe termen lung, se poate realiza prin legislație și reglementări (crearea unor legi care să reglementeze utilizarea deepfake-urilor, în special în contextul dezinformării și al fraudei si prin colaborarea cu platformele (colaborarea cu companiile care gestionează platformele sociale pentru a implementa măsuri de control mai stricte și pentru a promova transparența).
4. Sundarbanul ilustrează un conflict complex între conservarea unei specii protejate (tigrii regal bengalezi) și nevoile economice ale comunității locale, care trăiește în condiții de sărăcie extremă. Legea care protejează tigrii interzice vânătoarea acestora, dar nu abordează problemele economice cu care se confruntă comunitatea. Acești oameni se bazează pe colectarea mierii din pădure pentru a-și susține traiul, ceea ce îi expune riscurilor de atac din partea tigrilor.nOamenii din Sundarban se află într-o stare de sărăcie disperată, iar lipsa de alternative economice îi determină să riște viețile lor.
O situație comparabilă ar fi conservarea pădurilor tropicale din Indonezia, care sunt habitat pentru urangutani și alte specii pe cale de dispariție, se confruntă cu presiunea defrișărilor pentru agricultură și exploatarea lemnului. Comunitățile locale, care depind de aceste păduri pentru resurse și venituri, sunt adesea nevoite să aleagă între conservare și supraviețuire.
1. Consider ca libertatea nu este limitata de regulile dintr-o societate deoarece aceste reguli păstrează o bună desfășurare a unei vieți normale.
2. Societatea nu poate funcționa pe baza unei singure ordini deoarece ordinea spontană creează inovații și crește adaptabilitate și ordinea planificată ajută domeniile în care e nevoie de centralizare și eficiența.
3.
a) Interzicerea poate duce la frustrare socială și nemulțumire din partea creatorilor de conținut dar chiar și pierderi economice. Pe de altă parte, ne interzicerea poate influența opinia publică și creșterea riscului privind securitatea datelor.
b)Universitatea poate restricționa accesul la platformele proprii pentru motive de siguranță cibernetică ,dar această limitare a libertății poate fii percepută ca o interdicție.
c)Fenomenul “Deepfake” poate fii combătut pe termen scurt cu ajutorul unor campanii de educare a utilizatorilor cu privire la riscurile dezinformării și crescând strictețea moderării de conținut. Pe termen lung se poate crea un cadru legal și implementarea unui watermark de tip conținut autentic.
4. O situație comparabilă este conflictul dintre fermierii europeni și lupii protejați. În România, Germania și Franța, lupii sunt ocrotiți prin lege, dar atacă frecvent turmele de oi, afectând mijloacele de trai ale fermierilor. Deși există compensații financiare pentru pierderi, mulți fermieri consideră că protecția speciei le pune în pericol activitatea. O posibilă soluție ar fi implementarea de măsuri de siguranță, cum ar fi garduri electrificate sau câini special antrenați, pentru a proteja atât animalele domestice, cât și echilibrul ecologic.
NEGRUȚ COSMIN-ADRIAN GRUPA 1420 B
1.Libertatea nu presupune absența regulilor, ci existența unor limite care să ne ajute să trăim împreună în armonie. Regulile sunt esențiale pentru a preveni conflictele, oferindu-ne un cadru clar în care ne putem exprima libertatea fără a încălca drepturile celorlalți. Totuși, dacă aceste reguli sunt prea restrictive, ele pot limita libertatea autentică.
2.Ordinea spontană se formează natural în societate din interacțiunile dintre oameni, fără o coordonare centralizată, așa cum se întâmplă în economia de piață. Ordinea planificată este reglementată prin legi și intervenția statului, exemplu fiind sistemul de sănătate publică. O societate bazată exclusiv pe una dintre aceste forme ar deveni ineficientă: fără reguli, ar domni haosul, iar fără libertate, ar apărea stagnarea și lipsa inovației. De aceea, ambele tipuri de ordine trebuie să coexiste și să se completeze reciproc, în funcție de necesități.
3. a) Interzicerea acestor platforme ar conduce la limitarea libertății de exprimare, migrarea utilizatorilor către alte platforme și ar putea avea un impact economic prin pierderi de locuri de muncă. Pe de altă parte, neinterzicerea acestora ar aduce riscuri legate de securitatea datelor și manipularea informațiilor, expunând utilizatorii la propagandă și amenințări cibernetice.
b) Dacă studenții folosesc dispozitivele personale conectate la rețeaua universității, instituția are dreptul să impună reguli privind utilizarea acesteia. Interzicerea totală a platformelor de socializare poate ridica probleme de libertate a informării și a exprimării. O posibilă soluție ar fi restricționarea accesului doar în timpul cursurilor sau pe anumite rețele dedicate.
c) Pe termen scurt, platformele pot implementa algoritmi pentru detectarea automată și etichetarea conținutului manipulat, iar pe termen lung, educația utilizatorilor și dezvoltarea unor tehnologii avansate pentru verificarea autenticității vor fi esențiale. Legislația trebuie să se adapteze pentru a reglementa utilizarea fake-urilor în scopuri dăunătoare.
4. Studiul de caz evidențiază un conflict între protejarea naturii și supraviețuirea comunităților locale. Conservarea tigrilor regali bengalezi prin lege este crucială pentru menținerea echilibrului ecologic, însă aceasta pune în pericol viața oamenilor din regiune. Datorită sărăciei, aceștia intră în pădure pentru a culege miere. Soluțiile ar putea include oferirea de fonduri pentru sprijinirea economică a localnicilor, dezvoltarea de activități economice alternative sustenabile sau implementarea unor tehnologii de protecție, cum ar fi garduri electrice sau sisteme de avertizare timpurie. În astfel de situații, trebuie găsită o balanță între protejarea naturii și asigurarea
Postovaru Emilia Bianca
Grupa 1420
1. Libertatea și regulile nu se exclud, fără reguli, libertatea ar duce la haos iar cei mai puternici i ar domina pe ceilalți. Regulile protejează drepturile fiecăruia, iar dacă acestea sunt prea stricte libertatea devine limitată. Așadar, echilibrul dintre libertate și reguli este esențial pentru o societate în care oamenii pot trai în siguranță.
2. Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure ordini, deoarece atât ordinea spontană, cât și cea planificată au roluri esențiale. Ordinea spontană permite flexibilitate și inovație, în timp ce ordinea planificată asigură stabilitate și coordonare. Dacă ne bazăm doar pe una dintre ele, fie riscăm haos și inegalitate, fie rigiditate și lipsă de inițiativă. De aceea, un echilibru între cele două este necesar pentru ca societatea să funcționeze eficient.
3. a) Interzicerea poate afecta economia digitală și libertatea de exprimare, dar asigură protejarea securității naționale și a datelor utilizatorilor.
Neinterzicerea poate prezenta riscuri pentru ultilizatori și instituti, prin colectarea de date sensibile sau false.
b) Da, o universitate are dreptul să reglementeze utilizarea propriei rețele Wi-Fi. TikTok și alte platforme afectează infrastructura IT, iar unele universități consideră că se poate evita distragerea studenților.
c) Putem combate deepfake-urile prin implementarea unor proceduri de detectare și etichetare a acestora. Utilizatorii trebuie învățați să recunoască deepfake-urile și să verifice sursele de informare, iar guvernele pot introduce legi care pedepsesc utilizarea deepfake-urilor .
4. Acest studiu de caz arată conflictul între conservarea faunei sălbatice și supraviețuirea umană. Deși protecția tigrilor este esențială, ea pune în pericol viața comunităților locale, care depind de resursele naturale pentru supraviețuire. Ca și comparație avem protecția lupilor și pierderile fermierilor din Europa, dar și protecția elefanților și pierderea fermierilor din Africa . În România sau Germania, lupii sunt protejați prin lege, dar atacă turmele de oi ale fermierilor. Acest lucru creând tensiuni între conservatori și comunitățile rurale, chiar dacă statul oferă despăgubiri. Ca și soluții la această probleme ar fi: protecția mai bună și despăgubiri care să acopere integral pierderile reale.
În Africa, elefanții distrug recoltele,dar sunt protejați prin legi stricte, iar unii fermieri recurg la braconaj pentru aș proteja locuința. Soluțiile pentru a remedia această problemă este construirea unor garduri electrice.
Grupa 1416 seria A
1. Libertatea și regulile nu sunt neapărat în opoziție, ci se completează. Instituțiile – formale (legi, reglementări) și informale (norme sociale, obiceiuri) – creează un cadru care permite indivizilor să își exercite libertatea într-un mod previzibil și eficient. Regulile reduc incertitudinea și costurile de tranzacție, facilitând cooperarea și schimburile economice. Fără reguli, ar exista un haos care ar limita libertatea individuală, deoarece interacțiunile sociale și economice ar fi mult mai costisitoare și riscante.
2. Economia instituțională arată că societățile combină ordine spontană și ordine planificată. Ordinea spontană apare din interacțiunile individuale (ex. piața liberă), în timp ce ordinea planificată provine din intervenția statului prin reglementări și politici publice. Exclusivitatea uneia dintre aceste forme de ordine nu este sustenabilă: o societate bazată doar pe ordine spontană riscă instabilitate și inegalități extreme, în timp ce una bazată doar pe ordine planificată riscă ineficiență și rigiditate economică. Astfel, societățile funcționează optim printr-un echilibru între aceste două tipuri de ordine.
3. a) Interzicerea TikTok poate reduce riscurile de securitate cibernetică și proteja datele utilizatorilor, în special ale funcționarilor publici. Totuși, aceasta limitează libertatea de acces la informație, afectează creatorii de conținut și poate genera pierderi economice pentru companii care folosesc platforma în marketing. Pe de altă parte, neinterzicerea menține un mediu digital deschis și competitiv, dar expune utilizatorii la riscuri de manipulare a informațiilor și acces neautorizat la date personale.
b) Conform principiilor din text, guvernele și instituțiile au dreptul să impună restricții asupra utilizării anumitor aplicații pe dispozitivele de serviciu, cum s-a întâmplat în Franța pentru funcționarii publici. Aplicând acest raționament, o universitate ar putea justifica blocarea accesului la platforme precum TikTok pe rețeaua sa Wi-Fi, invocând motive precum securitatea cibernetică sau protejarea mediului academic. Totuși, dacă studenții folosesc propriile dispozitive, interzicerea totală a accesului ar putea fi percepută ca o limitare a libertății lor digitale, mai ales dacă rețeaua Wi-Fi nu este destinată exclusiv activităților educaționale. În acest context, universitatea ar putea impune restricții doar în anumite zone sau perioade, fără a interzice complet accesul.
c) Pe termen scurt, platformele pot implementa măsuri tehnice pentru detectarea deepfake-urilor, așa cum guvernele impun restricții asupra TikTok pentru a proteja securitatea datelor. Aceste măsuri ar putea include eliminarea automată a conținutului falsificat sau aplicarea unor etichete de avertizare. Pe termen lung, problema deepfake-urilor necesită un cadru instituțional mai solid, similar restricțiilor impuse platformelor suspecte de risc cibernetic. Guvernele ar putea introduce reglementări clare privind utilizarea tehnologiilor de manipulare digitală, iar utilizatorii ar trebui educați în privința riscurilor asociate acestor tipuri de conținut. Astfel, lupta împotriva deepfake-urilor ar trebui să combine măsuri tehnologice, reglementări și conștientizarea publicului.
4. Studiul de caz despre Sundarban evidențiază un conflict între protecția speciilor și nevoile economice ale comunității locale. Deși legea interzice vânarea tigrilor bengalezi, localnicii, aflați în sărăcie extremă, își riscă viața colectând miere din pădure, unde sunt vulnerabili la atacurile tigrilor. Problema principală este lipsa unui mecanism care să echilibreze protecția mediului cu bunăstarea oamenilor.Un exemplu de rezolvare pentru situația din Sundarban ar trebui să combine măsuri economice, sociale și de protecție a mediului pentru a reduce conflictul dintre supraviețuirea localnicilor și conservarea tigrilor:Guvernul și ONG-urile ar putea amenaja stupi de albine în afara habitatului tigrilor, astfel încât localnicii să nu mai fie nevoiți să intre în pădure pentru a colecta miere.
O situație comparabilă ar fi interzicerea exploatării forestiere în anumite zone pentru protecția ecosistemului, fără alternative economice pentru comunitățile locale, care depind de pădure pentru supraviețuire. În ambele cazuri, soluția ar trebui să implice măsuri compensatorii, precum oferirea unor locuri de muncă alternative sau stimulente economice pentru dezvoltare durabilă.
Seria A, Grupa 1416
1. Îmi place să cred că libertatea și regulile nu sunt în contradicție, ci se
completează. Libertatea mea nu este afectată atunci când urmez reguli menite să asigure o conviețuire armonioasă. De exemplu, regulile de circulație mă protejează și îmi oferă siguranță pe drum, fără să simt că îmi limitează libertatea de a conduce. Regulile nu sunt impuse pentru a restricționa fără motiv, ci pentru a ne oferi un cadru în care să ne putem exercita libertatea fără a-i afecta pe ceilalți. Prin urmare, adevărata libertate nu înseamnă absența regulilor, ci existența unor reguli echitabile, care permit fiecărui individ să-și desfășoare viața fără haos sau constrângeri arbitrare.
2. Societatea în care trăiesc nu poate funcționa doar pe baza unei singure forme de
ordine. Ordinea spontană apare natural, din interacțiunile dintre oameni, așa cum se întâmplă pe piața liberă, unde cererea și oferta determină prețurile fără intervenția directă a statului. În schimb, ordinea planificată este esențială în domenii precum educația, infrastructura sau sănătatea, unde este nevoie de reguli clare și de coordonare centralizată. Dacă societatea s-ar baza doar pe ordine planificată, am risca rigiditate și lipsă de adaptabilitate, iar dacă s-ar baza doar pe ordine spontană, am putea ajunge la haos și inegalități extreme. Coexistența acestor două tipuri de ordine este esențială pentru echilibrul unei societăți funcționale.
3. a. Interzicerea TikTok ar putea avea implicații majore asupra libertății de
exprimare și asupra economiei digitale, afectând milioane de utilizatori care folosesc platforma atât pentru divertisment, cât și pentru afaceri. Pe de altă parte, neinterzicerea ridică preocupări legate de securitatea națională, colectarea datelor și răspândirea dezinformării. Indiferent de decizia luată, utilizatorii ar trebui să fie conștienți de pericolele asociate și să își asume responsabilitatea pentru conținutul pe care îl consumă și distribuie.
b. Consider că o universitate are dreptul de a decide ce se întâmplă pe infrastructura sa digitală, inclusiv pe rețeaua Wi-Fi. Totuși, dacă studenții folosesc propriile dispozitive, o interdicție completă ar putea fi percepută ca un abuz. Universitatea ar putea restricționa accesul doar în anumite situații (de exemplu, în timpul cursurilor) sau ar putea adopta măsuri mai puțin restrictive, cum ar fi limitarea accesului doar la anumite ore. În cele din urmă, scopul unei astfel de restricții ar trebui să fie îmbunătățirea procesului educațional, nu îngrădirea libertății studenților.
c. Deepfake-urile reprezintă o amenințare serioasă la adresa dezinformării, iar soluțiile trebuie să fie atât tehnologice, cât și educaționale. Pe termen scurt, platformele trebuie să implementeze algoritmi avansați de detecție, iar utilizatorii să fie încurajați să raporteze conținutul suspect. Pe termen lung, educația digitală trebuie să devină o prioritate. Oamenii trebuie să învețe să verifice informațiile din surse credibile, să analizeze critic imaginile și videoclipurile pe care le văd și să nu răspândească conținut nesigur. Responsabilitatea informării corecte nu aparține doar autorităților sau platformelor, ci fiecărui utilizator în parte.
4. Din punctul meu de vedere, tigrii sunt mai importanți, deoarece pădurea
Sundarban este habitatul lor natural, iar oamenii sunt cei care intră pe teritoriul lor, nu invers. Conservarea acestei specii este esențială pentru biodiversitate și pentru menținerea echilibrului ecologic al regiunii. Dacă oamenii continuă să invadeze acest spațiu, riscă să distrugă un ecosistem unic, punând în pericol nu doar tigrii, ci și alte specii care depind de acest mediu.
În acest context, intervenția statului este crucială. Statul are datoria de a proteja atât biodiversitatea, cât și siguranța cetățenilor săi. Soluția nu ar trebui să fie eliminarea tigrilor sau slăbirea legilor de protecție, ci găsirea unor alternative sustenabile pentru oamenii din zonă. De exemplu, statul ar putea oferi stimulente economice pentru ca localnicii să dezvolte alte activități care nu presupun intrarea în habitatul tigrilor, cum ar fi apicultura controlată sau ecoturismul. De asemenea, s-ar putea implementa măsuri de siguranță, cum ar fi crearea unor trasee protejate pentru colectorii de miere sau oferirea unor compensații financiare pentru cei afectați de atacurile animalelor sălbatice.
Temă:
Ionescu D. Maria
Grupa 1418, Seria A
1. O societate în care nu ar exista reguli ar fi aproape de anarhie. Este cel mai nefericit model de societate deoarece, oamenii au nevoie de predictibilitate pentru a putea evolua, în consecință este necesar să existe reguli, iar acestea să fie acceptate și respectate. Omul este cu adevărat liber atunci când alege binele, iar regulile pot fi considerate un fel de plasă de siguranță(refugiu)atunci când oamenii, din cauza unor slăbiciuni de moment sau datorită unor conjuncturi nefericite, ajung în situația să evite binele și chiar să aleagă lucruri care le pot afecta negativ viața.
2. În societate ordinea planificată și ordinea spontană trebuie să coexiste într-un mod armonios. Direcțiile majore de dezvoltare a unei societăți depind în mare măsură de ordinea planificată, care trebuie gândită pe termen lung. Situațiile obișnuite de zi cu zi sunt dependente de ordinea spontană.
3.
a) Partea negativă a interzicerii platformelor de socializare – Tik Tok și Instagram – ar fi similară conceptului de fruct oprit (Adam și Eva). Mulți dintre utilizatori ar căuta soluții de a ocoli intedicția și ar petrece și mai mult timp pe aceste rețele (un exemplu, VPN-ul ar deveni mult mai folosit, în special de tineri).
Beneficiile interdicției de folosire ale acestor platforme, ar putea să apară:
– în cazul copiilor, ar exista programe sociale accesibile pentru practicarea unui sport, însușirea unor limbi străine, învățarea unui instrument muzical, inițierea într-un alt domeniu artistic (pictură, sculptură, gravură, tot ce ține de arte), etc…
– în cazul adulților care lucrează în instituții de stat, conștientizarea că responsabilitățile lor sunt importante și sunt cu totul în afara sferei acestor aplicații devine crucial.
– toți adulții ar trebui să primească consiliere psihologică și să li se explice că importanța lor nu depinde de numărul de like-uri și își pot folosi timpul mult mai bine trăind efectiv în lumea reală.
– pentru seniori, ar trebui gândite politici sociale care să le permită participarea fizică la cluburi de lectură, de lucru manual, excursii, expoziții, etc…
Lumea de pe rețele distorsionează realitatea și induce ideea că toți ceilalți sunt fericiți și tu ești singurul fraier.
b) Da, eu consider că tu ca student, alegi să mergi la facultate pentru a învăța câte ceva în plus, nu pentru a sta pe Instagram sau Tik Tok.
c) Probabilitatea să apară o metodă prin care să fie restrâns conținutul “deepfake-urilor” tinde spre 0 dar oamenii pot fi educați să gândească cu creierul propriu și să discearnă asupra neadevărurilor care apar des. Rețelele de socializare sunt o lume virtuală prin care poți să comunici ușor, să împărtășești impresii cu mai mulți oameni de-odată, să găsești anumite informații necesare dar NU TREBUIE să înlocuiască lumea reală.
4. Diversitatea naturală trebuie ocrotită deoarece fiecare specie contribuie la viața de pe această planetă, iar dispariția unei specii poate să perturbe echilibrul natural într-un viitor apropiat.
Legile care protejează anumite plante sau animale trebuie să ia în calcul măsuri prin care oamenii să fie apărați. Instituțiile internaționale (ONU, UNICEF, Green Peace, etc…) care luptă pe bună dreptate pentru păstrarea naturii trebuie să gasească fonduri pentru a le oferi oamenilor din zonă mijloace, materiale de a se proteja (de exemplu să li se ofere mașini de teren celor care se duc să culeagă mierea, iar costul carburantului să fie asigurat de aceste organizații).
Exemple similare ar putea fi vacile din India, care sunt considerate sacre, spre deosebire de oameni care sunt lăsați să moară pe stradă datorită religiei. Sau problema urșilor și a viperelor din România, care pot teroriza comunități întregi fără a se lua vreo măsură.
Dâdă Andreea – grupa 1417
1. Libertatea și regulile nu sunt opuse, acestea se susțin reciproc. Libertatea nu înseamnă absența oricăror rețineri, ci oferă posibilitatea de a acționa în limitele unor reguli care asigură respectul reciproc al drepturilor. Fără un set de reguli clare, libertatea riscă să se transforme în anarhie sau să fie acaparată de cei puternici.
Regulile devin astfel un instrument esențial în garantarea libertății deoarece ele stabilesc principiile de interacțiune socială, economică, și juridică, prevenind conflictele.
Totuși, este esențial ca regulile să fie concepute astfel încât să protejeze libertatea și proprietatea, nu să le restrângă nejustificat.Atunci când regulile sunt juste si universale, ele întăresc libertatea, permițând fiecarui individ să trăiască într-un mediu sigur.
Nu toate regulile sunt benefice. De exemplu, regulile pieței liber protejează schimburile voluntare, dar reglementările excesive pot sufoca inițiativa economică.
2. Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure forme de ordine, fie ea spontană sau planificată. Ambele sunt necesare și se completează reciproc.
Ordinea planificată este esențială în zone unde este nevoie de organizare clară, cum ar fi sistemele educaționale, guvernarea sau proiectele mari pentru a funcționa eficient. Însă, dacă este prea centralizată, poate sufoca libertatea și duce la lipsa de inovație.
Orientarea spontană, cum ar fi piața liberă, permite oamenilor să acționeze liber și să-și coordoneze acțiunile fără o autoritate. Totuși, aceasta formă de organizare nu poate răspunde tuturor nevoilor sociale, cum ar fi infrastructura, siguranța publică sau un cadru legislativ stabil.
Găsirea unui echilibru între cele doua este importantă. Rezultatele dorite constă în menținerea unei structuri flexibile, care să permită interacțiunea ambelor forme de ordine.
3.
a. Statele a putea proteja mai bine datele utilizatorilor si ar reduce riscurile de manipulare a opiniei publice. Dar interzicerea acestei platforme ar afecta creatorii de conținut, afacerile care se promovează online și care le consideră o sură importantă de divertisment si informare. Ar putea fi percepută ca fiind o limitare de libera exprimare, guvernele riscând să fie acuzate pentru acest fapt.
Dacă platformele rămân active, utilizatorii au acces in continuare la o gamă variată de informații si conținut. Iar pentru a reduce riscurile legate de securitatea datelor ar fi ca autoritățile să impună reguli mai stricte privind utilizarea datelor, pentru o funcționare mai sigură.
b. Din punctul meu de vedere, o universitate are dreptul să limiteze accesul la anumite platforme pe rețeaua WI-FI. Aceste restricții pot fi necesare pentru a protejarea datelor instituției, pentru a preveni distragerea atenției studenților si pentru securitatea rețelei. Dar astfel de măsuri trebuie sa fie clare și să nu încalce drepturile studenților, de exemplu accesul la educație.
c. Pe termen scurt, platformele ar trebui să investească în tehnologii de inteligentă artificială care să filtreze aceste tipuri de conținut și să le elimine rapid, înainte ca acestea să devină virale. De asemenea, educarea utilizatorilor și aplicarea de sancțiuni celor care răspândesc astfel de materiale sunt important.
Pe termen lung, se recomandă implementarea unor reguli mai stricte pentru a preveni deepfake urile. Colaborarea intre industrie si autorități poate fi o solutie.
4. Studiile de car din Sundarban evidențiază un conflict între protecția tigrilor bengalezi și nevoile economice ale oamenilor săraci care corelează miere. Acești oameni sunt nevoiți să își riște viețile pentru a avea un venit decent, tigrii fiind ocrotiți prin lege.
Un alt exemplu este construcția de infrastructură în zonele ecologice sensibile. În special în zonele montane, dezvoltarea infrastructurii pentru turism sau alte activități economice poate afecta ecosistemele fragile. Comunitățile locale care depinde de resurse naturale pot fi confruntate cu reglementări de mediu care militează dezvoltarea, dar care, în același timp, pot reduce veniturile lor.
În concluzie, soluțiile de protecție a mediului un țin întotdeauna cont de realitățile economice ale populațiile vulnerabile, dar protecția mediului este esențială pentru a păstra ecosistemele sănătoase. O arbore considerabilă care să combine conservarea cu îmbunătățirea condițiilor de trai ale acestor comunități ar putea reduce conflictele și ar asigura o protecție mai bine a mediului.
GRUPA 1416
SERIA A
1.Libertatea si regulile se sustin una pe cealalta, deoarece regulile creeaza un cadru in care libertatea poate fi traita fara a-i dauna pe ceilalti. Fara reguli, libertatea totala ar duce la dezastru .
Libertatea poate fi limitata de reguli, dar acest lucru este necesar pentru a proteja individul si comunitatea. Cand regulile sunt corecte si rezonabile, ele nu restrang libertatea, ci o regleaza. Problema apare cand regulile devin abuzive sau prea multe.
2.Societatea nu poate functiona doar cu un singur tip de ordine. Ordinea spontana, care permite adaptare rapida, si ordinea planificata, care asigura stabilitate, sunt amandoua importante. Fiecare este utila in anumite situatii, iar un echilibru intre ele ajuta societatea sa functioneze corect.
3.
a) Interzicerea platformelor precum TikTok și Instagram pot avea ca consecinte evitarea manipularii si poate reduce riscurile de scădere a productivității și distragerea atenției ,dar neinterzicerea platformelor de social media pot avea urmatoarele consecinte ,platformele pot fi folosite pentru raspandirea de stiri si informatii false ,dar si grupurile de presiune pot utiliza platformele pentru a influenta deciziile politice prin campanii de dezinformare sau prin manipularea opiniei publice
b)Da, o universitate poate avea dreptul sa restrictioneze accesul studentilor la platformele precum TikTok sau Instagram, chiar si atunci cand acestia folosesc propriile dispozitive, dar se conecteaza la reteaua Wi-Fi a institutiei. Unul dintre motivele pentru care o univeritate poate interzice aceste aspetce este distragerea atentiei studentilor utilizand platforme de social media.
c)Fenomenul deepfake poate fi combatat pe termen scurt astfel:Folosirea algoritmilor de detectare a deepfake-urilor, care pot analiza și identifica conținutul manipulat pe platformele online.
Iar pe termen lung:Dezvoltarea unor tehnologii avansate de prevenire și identificare a deepfake-urilor, pentru a proteja utilizatorii și a sprijini platformele să le detecteze automat.
4.Sundarban este habitatul tigrilor bengalezi, protejati prin lege, dar si o zona unde locuitorii traiesc in saracie extrema si colecteaza miere. Anual, multi colectori de miere sunt ucisi de tigri, ceea ce creeaza un conflict intre protectia faunei si nevoile umane. Locuitorii risca viata pentru a obtine venituri, in timp ce tigrul bengalez este protejat de lege. Masurile de protectie pentru colectori si dezvoltarea de alternative economice ar putea reduce riscurile. Este esential sa gasim un echilibru intre protejarea tigrilor si siguranta oamenilor.
GRUPA 1416 SERIA A
1.Libertatea și regulile nu se exclud reciproc. Regulile sunt necesare pentru a menține ordinea și a proteja drepturile fiecărui individ. Fără reguli, libertatea unora ar putea afecta libertatea altora
2.Societatea nu poate funcționa bazându-se pe o singură formă de ordine. Ordinea spontană apare natural, cum ar fi regulile nescrise dintr-o comunitate, în timp ce ordinea planificată este impusă de guverne, cum ar fi legile. Într-o criză, ordinea planificată poate fi necesară (ex: măsuri de urgență în pandemie), dar în economie, ordinea spontană funcționează mai bine (ex: piața liberă). Ambele trebuie să coexiste pentru echilibru
3.
A.Dacă TikTok este interzis, utilizatorii sunt protejați de riscuri de securitate, dar libertatea de exprimare și afacerile online pot avea de suferit. Dacă nu este interzis, oamenii au acces la informație și oportunități economice, dar există riscul ca datele lor să fie folosite fără permisiune
B.Universitatea poate restricționa accesul la platforme prin rețeaua sa Wi-Fi, dar nu poate interzice utilizarea acestora pe dispozitivele personale conectate la date mobile, deoarece ar încălca libertatea studenților
C.Pe termen scurt, deepfake-urile pot fi combătute prin tehnologii de detectare și sancțiuni. Pe termen lung, soluțiile includ educația digitală, reglementări mai stricte și dezvoltarea unor sisteme avansate de identificare a conținutului fals
4.În Sundarban, tigrii bengalezi sunt protejați prin lege, dar localnicii săraci își riscă viața ca să adune miere și să câștige bani. O soluție ar fi să li se ofere locuri de muncă mai sigure sau măsuri de protecție. Probleme asemănătoare există și în alte părți ale lumii. În Africa, elefanții protejați distrug recoltele fermierilor, iar în Brazilia, oamenii taie păduri ca să supraviețuiască, deși nu au voie. Soluțiile trebuie să protejeze atât animalele, cât și oamenii.
BURCIU TUDOR STEFAN Grupa 1415 Seria A
1. Libertatea și regulile nu sunt neapărat opuse, ci complementare. Regulile sociale și instituționale nu anulează libertatea, ci o structurează și o protejează. Conform perspectivei economiei instituționale, instituțiile (formale și informale) creează un cadru stabil care permite coordonarea acțiunilor individuale și colective.
Fără reguli, libertatea absolută ar duce la haos și conflcte, deoarece nu ar exista mecanisme de protecție a drepturilor individuale. De exemplu, dreptul de proprietate este o constrângere impusă de reguli, dar este, în același timp, o garanție a libertății economice.
Așadar, libertatea într-o societate nu înseamnă absența regulilor, ci existența unui cadru instituțional care asigură un echilibru între drepturile individuale și ordinea socială.
2.Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure ordini, fie ea spontană sau planificată. Ordinea spontană se formează natural, prin interacțiuni individuale și prin adaptare evolutivă (ex. piața liberă, limbajul, bunele maniere). Pe de altă parte, ordinea planificată este impusă prin decizii centralizate și reglemeentări (ex. legislația fiscală, regulile de circulație).
Deși ordinea spontană permite inovare și adaptabilitate, anumite domenii necesită coordonare centralizată pentru a preveni haosul (ex. infrastructura publică, sistemul de justiție). Totuși, o planificare excesivă poate inhiba inițiativa privată și poate duce la ineficiență economică.
Prin urmare, societatea funcționează optim printr-un echilibru între cele două tipuri de ordine: regulile stabilite oferă predictibilitate, iar mecanismele spontane permit adaptabilitate și inovare.
3. a) Consecințele interzicerii și neinterzicerii platformelor
-Interzicerea platformelor poate avea implicații asupra libertății de exprimare și asupra mediului de afaceri digital. În același timp, poate proteja securitatea cibernetică și datele utilizatorilor.
-Neinterzicerea platformelor păstrează accesul la tehnologie și informație, dar poate ridica riscuri de manipulare, propagandă sau încălcări ale securității naționale.
-În termeni economici, interzicerea poate afecta concurența și inovația, iar lipsa de reglementare poate duce la externalități negative (ex. dezinformare, atacuri cibernetice).
b) Poate o universitate sa interzică accesul la platforme pe rețeaua Wi-Fi?
Universitatea poate impune reguli privind utilizarea infrastructurii sale, inclusiv Wi-Fi, pe baza dreptului de proprietate și a autonomiei instituționale. Totuși, studenții rămân liberi să acceseze platformele de pe alte rețele. Această interdicție nu este echivalentă cu cenzura, ci cu un control asupra resurselor universității.
c) Combaterea fenomenului „deepfake”
-Pe termen scurt: Tehnologii de detecție, raportarea conținutului falsificat, verificarea surselor de informație.
-Pe termen lung: Educație digitală, reglementări adaptate și dezvoltarea de algoritmi care să identifice conținutul manipulat.
Libertatea utilizatorilor trebuie echilibrată cu responsabilitatea platformelor și cu protecția împotriva dezinformării.
4. Acest caz ilustrează o dilemă între protecția biodiversității și supraviețuirea economică a oamenilor. Instituțiile de mediu protejează tigrul bengalez, dar nu oferă alternative economice viabile pentru localnici.
Situații comparabile:
-Conflictele dintre protejarea urșilor și comunitățile din zonele montane din România, unde atacurile urșilor asupra gospodăriilor sunt o problemă.
-Restricțiile de pescuit în zonele marine protejate, care afectează veniturile pescarilor locali.
Posibile soluții:
-Crearea unor alternative economice (ex. ecoturism, apicultură controlată).
-Compensarea financiara a localnicilor afectați de reglementările de conservare.
-Adaptarea politicilor de conservare pentru a echilibra interesele ecologice și cele economice.
Acest caz arată importanța unei ordini instituționale flexibile, care să țină cont atât de interesele comunității, cât și de protecția mediului.
Grupa 1421
1. Regulile ajută la buna funcționare a societății, acestea oferă un cadru clar pentru interacțiuni și reduc conflictele. Ele creează un mediu stabil în care oamenii își pot exercita libertatea în siguranță. Fără reguli, societatea ar deveni haotică, iar libertatea fiecăruia ar fi afectată de acțiunile imprevizibile ale celorlalți. Regulile nu limitează libertatea, o fac posibilă într-un mod organizat și echilibrat.
2. O societate nu poate funcționa doar pe baza unei singure forme de organizare. Ordinea spontană apare natural, din inițiativele oamenilor și din interacțiunile lor zilnice, fără o coordonare impusă. Există și situații în care planificarea clară este necesară, cum ar fi în educație, serviciile medicale sau gestionarea resurselor naturale. O organizare complet centralizată nu ar putea răspunde eficient tuturor nevoilor societății, deoarece ar fi greu să gestioneze toate aspectele diverse ale acesteia. Echilibrul între aceste două tipuri de organizare este important.
3. a) Dacă TikTok este interzis, utilizatorii își pierd un spațiu important de exprimare, iar creatorii de conținut și afacerile care depind de platformă ar avea de suferit. Interdicția platformei ar putea ridica probleme legate de libertatea internetului. Pe de altă parte, menținerea platformei poate ridica îngrijorări legate de informații sensibile sau manipularea opiniei publice. Orice decizie trebuie să ia în considerare atât protecția utilizatorilor, cât și drepturile lor digitale.
b) O universitate are dreptul să stabilească reguli privind utilizarea rețelei sale, mai ales daca există riscuri de securitate sau probleme legate de performanța internetului din cauza accesului la platforma TikTok, dar în sens contrar ar putea fi stabilite reguli astfel încât această platforma poate fi folosită și în scop educațional.
c) Pe termen scurt, platformele online pot implementa tehnologii care să detecteze și să eticheteze conținutul manipulat digital. De asemenea, autoritățile pot impune reguli care să prevină răspândirea informațiilor false.
Pe termen lung, este esențială educația digitală, astfel încât oamenii să poată identifica mai ușor conținutul falsificat. Trebuie dezvoltate metode mai avansate de verificare a autenticității informațiilor, iar legislația trebuie adaptată pentru a preveni utilizarea deepfake-urilor în scopuri dăunătoare.
4. În Sundarban, protejarea tigrului bengalez face ca localnicii să-și pună viața în pericol pentru a culege miere, deoarece nu au alte surse de venit. Această problemă apare și în alte locuri, cum ar fi în Europa, unde fermierii suferă din cauza atacurilor lupilor asupra animalelor lor, iar masurile de protecție îi afectează. În Amazon, interdicțiile de defrișare pun în dificultate comunitățile indigene care depind de păduri pentru trai. Pentru rezolvarea acestor conflicte ar putea fi încurajate alte alternative de venit ce protejează atât mediul cât și oamenii cum ar fi turismul. Protecția mediului și dezvoltarea economică ar putea merge bine impreună, oferind soluții pentru comunități.
Dinu Maria Eva, Grupa 1417, Seria A
1. Din punctul meu de vedere, libertatea omului poate să fie prezenta in acelasi timp cu regulile. Regulile sunt necesare pentru pastrarea ordinii intr o societate. Chiar daca regulile pot sa fie considerate o limitare a dorintelor oamenilor, ele sunt de fapt o forma de protectie a populatiei.
2. Societatea poate functiona pe baza ambelor tipuri de ordine, deoarece fiecare isi are aplicabilitatea in functie de context. Ordinea spontana , care apare din actiunile umane ale indivizilor,poate fi eficienta in conditiile in care exista un grad ridicat de incredere si cooperare intre indivizi. Ordinea planificata, pe de alta parte este necesara in situatiile in care se impune reglementarea stricta a comportamentului. Daca societatea ar functiona doar pe baza uneia dintre aceste forme de ordine,ar aparea dezechilibru. O combinatie echilibrata intre ele este esentiala pentru o societate functionala.
3. a) Interzicerea unor aplicatii precum Tik-Tok poate proteja securitatea si protectia datelor , dar poate duce si la pierderea unor oportunități economice si educaționale. De asemenea ar putea limita libertatea de expeimare si accesul la informație.
b) O universitate are dreptul de a interzice anumite platforme pe reteaua sa wi-fi pentru a elimina posibilitatea ca securitatea universitatii sa fie pusa in pericol. In alta ordine de idei universitatea nu poate interzice studenților accesul la platforme de pe dispozitivele personale, intrucat ar fi o problema legata de libertatea individuala.
c) Pe termen scurt, fenomenul ,,deepfake” ar putea implica aparitia tehnologiei de detectie a acestora. Pe termen lung, este esential sa se investeasca in educatia digitala si dezvoltarea unor platforme care sa promoveze un continut veridic.
4. Acest caz scoate in evidenta conflictul intre protejarea tigrilor si nevoile oamenilor. Legea care protejeaza tigrii si interzice vanatoarea acestora este menita sa conserve specia pe cale de disparitie, avand un rol esential in mentinerea echilibrului ecologic din acea zona. Totusi, tigrii reprezinta si o amenintare directa pentru locuitorii saraci din regiune, care pentru a supravietui sunt nevoiti sa si riste viata, colectand mierea din padurile periculoase. Aceasta activitate le poate aduce un venit modest, dar riscul de a fi ucisi de tigii este un pericol constant.
O situatie comparabila poate fi gasita in conflictul dintre protectia padurilor si necesitatea de a asigura traiul localnicilor din zonele montane. De exemplu ,in multe regiuni din lume, exista comunitati care depind de lemn pentru incalzire. In aceste cazuri, protectia padurilor si interdictia de taiere a copaciilor pentru a preveni defrisarile masive intra in conflict cu nevoia acestor comunitati de a utiliza resursele naturale pentru a supravietui.
David Bianca Maria seria A 1417
1. Conform cursului, “Oamenii se raportează, în general, la regulile de drept, la lege tocmai pentru că în acest fel libertatea este extinsă, nu restrânsă ori abolită. În acelaşi fel precum instituţia legii, regulile de trafic nu au luat naştere pentru a reduce sau încetini traficul, ci pentru a-l favoriza prin crearea încre-derii necesare participanţilor la trafic, pentru a spori siguranţacălătorilor, pentru a reduce la minim potenţialele conflicte şi accidente”.
2. În societate, ordinea spontană şi ordinea planificată coexistă, deoarece fiecare formă de coordonare a acţiunilor umane se dovedeşte superioară în anumite circumstanţe. Poate societatea să funcţioneze în baza unei singure ordini?
Nu, deoarece in cadrul societăţii, coordonarea poartă marca deciziilor autonome ale indivizilor, pe calea înţelegerii libere şi nu prin instanţe superioare.
3. a) O consecință majoră a interzicerii TikTok si altor platforme este creșterea securității cibernetice, în special pentru instituțiile guvernamentale și organizațiile care manipulează date sensibile. De asemenea, va aparea un impact economic negativ pentru ca TikTok și alte platforme aduc venituri economice semnificative din publicitate, marketing și comerț electronic.
Neinterzicerea TikTok si a altor platforme permite utilizatorilor să își exprime opiniile liber și să aibă acces la informații din întreaga lume, un avantaj important pentru diversitate și creativitate. Companiile și creatorii de conținut ar continua să beneficieze de pe urma acestor platforme, iar economia digitală s-ar menține activă și diversificată, oferind oportunități de marketing și de promovare a brandurilor.
b) Nu, nu cred ca o universitate are dreptul sa interzica accesul studentilor la aceste platforme, deoarece nu este conventional, fiecare are dreptul sa acceseze orice platforma Dorita.
c) Pentru combaterea fenomenului ,,deepfake” pe termen scurt platformele sociale și rețelele de streaming pot implementa tehnologiile de detecție a deepfake-urilor pentru a identifica și elimina rapid conținutul fals sau manipulat. Educația digitală este esențială pentru a învăța utilizatorii cum să recunoască deepfake-urile și să fie mai critici în fața informațiilor online. Campaniile de conștientizare pot ajuta utilizatorii să verifice sursele și să nu se lase influențați de conținutul fals. Pe termen lung Investirea în tehnologii de prevenire a deepfake-urilor, cum ar fi algoritmi AI care pot verifica automat autenticitatea unui conținut înainte de publicare. Introducerea unor norme globale pentru semnătura digitală a imaginii și a videoclipului (de exemplu, utilizarea metadatelor digitale care confirmă autenticitatea unui conținut media), care să facă mai ușor de identificat un deepfake.
4. Posibile pierderi economice pentru colectorii de miere: Colectarea mierii din pădurile Sundarban este o sursă importantă de venit pentru oamenii săraci din regiune. Interzicerea sau reglementarea strictei protecții a pădurii poate reduce accesul acestora la resursa naturală. Deși pot obține un preț bun pentru mierea colectată, riscurile (în principal atacurile tigrilor) reduc eficiența activității și pot crea un mediu economic instabil pentru acești oameni. În acest caz, oamenii pot fi forțați să se angajeze în activități periculoase din punct de vedere economic (colectarea mierii), fără a avea un venit stabil sau protecție socială.
Grupa 1421, Seria B
1.Libertatea și regulile nu sunt în contradicție, ci se completează reciproc. Regulile nu anulează libertatea, ci creează un cadru care permite exercitarea acesteia în siguranță. De exemplu, regulile de circulație nu îngrădesc dreptul de a conduce, ci asigură un trafic organizat și sigur. Totuși, atunci când normele sunt prea stricte sau impuse în mod abuziv, ele pot deveni restrictive pentru individ. De aceea, este esențial să existe un echilibru între libertatea personală și regulile necesare pentru buna funcționare a societății.
2.O societate nu poate funcționa doar pe baza unei singure forme de organizare. Ordinea spontană rezultă din interacțiunile naturale dintre oameni, cum ar fi economia de piață sau normele sociale, în timp ce ordinea planificată este impusă prin legi și politici publice, cum ar fi sistemul de educație sau infrastructura. Fiecare dintre acestea are rolul său: ordinea spontană permite inovația și flexibilitatea, iar cea planificată oferă stabilitate și coordonare. Dacă una dintre ele ar lipsi complet, societatea ar deveni fie haotică, fie excesiv de rigidă.
3.
a)-Dacă TikTok este interzis, acest lucru ar putea reduce riscurile legate de securitatea datelor și influențele externe, dar ar putea limita libertatea de exprimare și ar avea efecte economice negative. Utilizatorii ar putea căuta alternative, migrând către alte platforme similare.
-Dacă TikTok rămâne accesibil, utilizatorii își păstrează accesul la conținut și la oportunități economice, însă persistă preocupările privind protecția datelor și răspândirea dezinformării.
b)Da, pentru că universitatea deține rețeaua Wi-Fi și are dreptul de a decide ce aplicații pot fi utilizate prin intermediul acesteia. Cu toate acestea, o astfel de măsură ar putea fi considerată excesivă, mai ales dacă afectează libertatea de acces la informație a studenților.
c)-Pe termen scurt: utilizarea tehnologiilor de detectare a conținutului manipulat, marcarea materialelor suspecte și creșterea gradului de conștientizare în rândul utilizatorilor.
-Pe termen lung: introducerea unor reglementări mai stricte, dezvoltarea unor sisteme de verificare a autenticității imaginilor și promovarea educației digitale pentru a ajuta publicul să identifice conținutul falsificat.
4.Situația din Sundarban ilustrează un conflict între conservarea faunei sălbatice și protecția oamenilor. Posibile soluții ar putea include oferirea unor alternative economice colectorilor de miere, instalarea unor măsuri de siguranță, precum garduri electrice, sau acordarea de compensații familiilor celor afectați de atacurile tigrilor. Un exemplu poate fi, pescarii care se confruntă cu restricții severe pentru protejarea anumitor specii marine. În astfel de cazuri, este necesar un echilibru între conservarea ecosistemului și asigurarea siguranței și mijloacelor de trai ale comunităților locale.
1.Libertatea se împacă cu regulile atâta timp cât regulile sunt legate de respectarea libertății fiecărui individ. Viața omului nu are de suferit din pricina trăirii în anumite reguli, cât timp acestea sunt respectate și aplicate fiecarui cetățean.
2.Societatea nu ar putea să funcționeze pe baza unei singure ordini, deoarece este nevoie de una pentru a putea o avea pe cealaltă. Acestea fiind nevoite să coexiste din nevoia de a le putea clar definii pe una fată de cealaltă, acoperind diferite arii de interes ale statului.
3.a)Consecințele interzicerii sunt îngrădirea libertății populației , iar consecințele neinterzicerii ar fi riscul de promovare al informațiilor dăunatoare statului, de tip știri-false.
b)O universitate are dreptul de a restricționa accesul la anumite site-uri studenților cât timp aceștia sunt pe rețeaua universitații, deoarece aceasta oferă această facilitate stundenților pentru a putea o folosi ca unealtă de studiu, și pentru a promova un mediu academic.
c)Fenomenul deepfake ar putea fi combătut pe termen scurt prin interzicerea oricarui fel de conținut de tip AI pe platformele de social media, iar pe termen lung prin regulații clare legate de conținutul AI pe care să aibe voie utilizatorii sa il încarce. Deasemenea problema ar trebui tratată de la rădăcină si anume interzicerea realizării conținutului de acest tip, acesta fiind o încalcare a libertații persoanei care este alterata cu AI.
4.Populația ar trebui si ea protejată, aceasta fiind capabilă să coexiste alături de specia protejată. Protejarea populației ar trebui facută prin intervenția statului, acesta sprijinindui prin ajutoare sociale, prin subvenții de la stat, și prin regândirea relației de coexistență între tigrii si oameni. Un alt mod prin care statul ar putea ajuta este crearea programelor pentru susținerea apiculturii în zonă, oamenii ne mai fiind nevoiți să intre în padure. O eventuală situație comparabilă ar putea fi pregătirea pentru construirea unui imobil, și gasirea unui sit arheologic de importanța seminificativă.
1423
CULIN CRISTINA-VALENTINA GRUPA 1417
1. Regulile se utilizeaza pentru bunastarea societatii. Deci daca vrem sa avem libertate ar trebui sa se respecte anumite reguli. Daca vrei sa traiesti intr-un mediu, ar trebui sa te adaptezi regulilor si legislatiei din tara respectiva, indiferent daca iti place sau nu. Daca am trai fara reguli, nu ar mai exista colectivitate si ar fi totul destrabalat, cum sunt in multe alte tari din lume.
2. În societate, ordinea spontană şi ordinea planificată coexistă, deoarece fiecare formă de coordonare a acţiunilor umane se dovedeşte superioară în anumite circumstanţe. Poate societatea să funcţioneze în baza unei singure ordini?
Nu, deoarece actiunile acestora se desfasoara in cadrul unui anumit system institutional, iar planurile si actiunile lor sunt coordinate.
3. A) Consecintele interzicerii ar fi doar din punct de vedere al tiktok-ului. Ca si platforma de socializare ar avea de suferit din cauza ca o mare parte din populatie nu ar mai utiliza cea mai frecventata aplicatie la momentul actual, iar pierderile financiare ar fi imense. In schimb, cele ale neinterzicerii platformei ar afecta publicul tanar, deoarece copii in mod general nu filtreaza informatia, acordurile de varsta ale continutului se incalca, iar persoanele de varsta mica nu ar trebui sa consume un astfel de continut.
B) Nu, nu cred ca o universitates ar avea acest drept doar pentru ca se utilizeaza WI-FI-ul facultatii. Doar in cazul in care studentii utilizeaza platforma in moduri neconventionale sau neconforme ar trebui sa se ia astfel de masuri.
C) O modalitate cunoscuta de a combate fenomenul “deepfake” ar fi verificarea informatiei pe cel putin 3 alte platforme sau site-uri. Nu trebuie sa ne incredem doar intr-o singura sursa, iar informatia trebuie sa fie verificata.
4. Acest studiu de caz ilustrează un conflict clasic între conservarea faunei sălbatice și nevoile economice ale comunităților locale. Pe de o parte, protecția tigrului regal bengalez este esențială pentru menținerea biodiversității, dar, pe de altă parte, oamenii din Sundarban, confruntați cu sărăcia extremă, sunt nevoiți să își riște viața pentru a-și asigura existența. Situații comparabile pot fi găsite în alte regiuni ale lumii unde conservarea faunei creează tensiuni sociale. De exemplu, în Africa, conflictele dintre fermieri și elefanți sunt frecvente, deoarece elefanții protejați de lege distrug culturile agricole, afectând grav mijloacele de trai ale localnicilor. Un alt exemplu este conflictul dintre pescari și foci în Canada, unde protecția focilor limitează capturile de pește, punând în pericol veniturile comunităților care depind de pescuit. Soluțiile pot include politici de ecoturism, compensații financiare pentru localnici sau metode alternative de subzistență care să reducă dependența de resursele din habitatele protejate.
Dinu Laura, gr 1417, seria A
1.Libertatea individului și regulile sunt două concepte care nu trebuie să fie în mod necesar contradictorii, ci mai degrabă complementare. În cadrul unei societăți, regulile au rolul de a asigura un cadru stabil și predictibil în care libertățile individuale pot fi exercitate fără a afecta drepturile altora. În acest sens, libertatea omului nu este limitată în mod negativ de regulile, ci, dimpotrivă, este protejată și consolidată de acestea. Adam Smith, în „The Theory of Moral Sentiments”, subliniază faptul că fiecare individ are un principiu propriu de acțiune, iar instituțiile și regulile sunt esențiale pentru a coordona aceste acțiuni într-un mod care să maximizeze beneficiile colective. Regulile pot fi privite astfel ca un instrument prin care libertatea fiecărei persoane este garantată, nu restricționată. De exemplu, în absența regulilor de trafic, libertatea de a conduce ar deveni haotică și periculoasă, iar interacțiunile sociale ar fi afectate. Prin urmare, regulile oferă libertății un cadru de desfășurare ordonat și protejat.
2.Societatea nu poate funcționa eficient doar pe baza unei singure forme de ordine, fie ea planificată sau spontană. Ambele forme de ordine au avantajele lor, iar combinarea acestora este adesea necesară pentru a răspunde complexității interacțiunilor umane și cerințelor variate ale unei societăți. Ordinea spontană, specifică pieței și interacțiunii descentralizate între indivizi, poate asigura eficiență și inovație prin cooperare liber aleasă și coordonată pe baza regulilor informale ale pieței. Pe de altă parte, ordinea planificată este necesară în contexte în care trebuie asigurată coordonarea centralizată, cum ar fi în instituțiile publice sau organizațiile care necesită o structură ierarhică pentru a funcționa eficient (ex: spitale, instituții educaționale, armata). Astfel, ambele ordine coexistă pentru a acoperi domenii diferite ale activității sociale și economice. Implementarea unei singure forme de ordine ar limita adaptabilitatea și eficiența societății în fața diversității circumstanțelor.
3. a)Interzicerea unor platforme ca TikTok ar putea avea atât consecințe pozitive, cât și negative. Pe de o parte, interzicerea poate proteja securitatea cibernetică și protecția datelor utilizatorilor, mai ales dacă se consideră că platformele sunt vulnerabile în fața amenințărilor externe sau pot compromite confidențialitatea. De asemenea, măsura ar putea combate riscurile legate de propagarea dezinformării și a fenomenului de „deepfake”. Pe de altă parte, interzicerea platformelor poate restrânge libertatea de exprimare și accesul la informații, afectând utilizatorii care se bazează pe aceste platforme pentru divertisment, educație sau activități economice (creatori de conținut, marketing digital). În cazul în care aceste platforme nu sunt interzise, ar putea exista riscuri mai mari legate de confidențialitatea datelor și securitatea națională, dar în același timp se păstrează accesul la beneficiile pe care aceste platforme le aduc, inclusiv în ceea ce privește libertatea de exprimare și schimbul de informații.
b)Universitățile, în calitate de instituții publice sau private, au dreptul de a stabili reguli pentru utilizarea rețelelor lor interne, inclusiv interzicerea accesului la anumite platforme. Deși studenții pot utiliza propriile dispozitive, universitatea poate impune restricții privind accesul la platforme care sunt considerate nesigure sau care ar putea dăuna performanței academice (distragerea atenției). Aceste măsuri sunt, însă, subiectul unui echilibru între libertatea individuală a studenților și responsabilitatea instituției de a asigura un mediu propice educației și securității. Restricționarea accesului la platforme poate fi considerată justificată în anumite condiții, dar trebuie să fie proporțională și transparentă.
c)Fenomenul „deepfake” este o provocare complexă ce implică tehnologia avansată de manipulare a imaginii și sunetului. Pe termen scurt, combăterea fenomenului poate implica măsuri precum dezvoltarea și implementarea unor tehnologii de detecție a deepfake-urilor, educarea publicului privind pericolele acestora și promovarea unui cadru legal mai strict pentru utilizarea și distribuirea acestora. Pe termen lung, este necesară o reglementare mai eficientă a platformelor de socializare, astfel încât acestea să implementeze măsuri proactive de filtrare a conținutului și să dezvolte politici de responsabilitate mai clare în fața acestui tip de conținut. Totodată, educația media joacă un rol esențial în creșterea conștientizării publicului cu privire la riscurile deepfake-urilor și la importanța verificării surselor de informații.
4)Studiul de caz descrie un conflict între protecția mediului și nevoile economice ale unui grup de oameni săraci din Sundarban, care recurg la colectarea mierii, în ciuda riscurilor de a fi uciși de tigri protejați prin lege. Această situație poate fi comparată cu alte exemple în care indivizii sau grupuri vulnerabile înfruntă restricții legale sau instituționale, care sunt impuse în scopul protejării unui bun public, dar care pot afecta grav mijloacele lor de trai. De exemplu, în cazul restricțiilor de mediu, cum ar fi reglementările stricte asupra pescuitului sau tăierii lemnului în anumite regiuni, în numele protecției resurselor naturale, oamenii care depind de aceste activități pentru a-și asigura traiul se pot confrunta cu dificultăți economice serioase. Aceste tipuri de conflicte între protecția mediului și nevoile economice ale comunităților locale sunt frecvente în multe părți ale lumii și subliniază complexitatea stabilirii unui echilibru între protejarea resurselor naturale și satisfacerea nevoilor economice fundamentale ale oamenilor.
Grupa 1421
Seria B
1. La prima vedere, poate parea ca nu mai putem vorbi despre libertate aducand in discutie un set de reguli, insa totodata, pentru a fi respectata libertatea fiecarui individ trebuie sa existe o regula pentru a reglementa acest lucru, mai precis trebuie sa exista conceptul de repercusiune in contextul in care se savarseste o actiune inumana sau neconcludenta unei societati.
2. Cu siguranta nu poate exista o societate care sa functioneze doar dupa unul din cele 2 concepte deoarece ordinea spontana se refera la scopurile individului iar o colectivitate nu poate functiona dupa scopurile individuale ale fiecarui individ iar ordinea planificata poate functiona in esenta insa are un caracter obligativ si nu tine seama scopurile individuale astfel creeandu-se o revolta impotriva sistemului.
3.
a) Consecinte pozitive: mai multa incredere in randul indivizilor unei societati cu privire la informatiile lor si totodata la siguranta cibernetica a acestora, exista tendinta a multor persoane in acest moment care se informeaza folosind social media, tocmai de aceea ar fi un castig per total al societatii interzicerea acestor platforme pentru a nu fi cazul de dezinformare in masa si crearea unei societati bazate pe stiri si informatii false.
Consecinte negative: In ceea ce priveste TikTok-ul, scopul acesteia a fost initial de a servi ca drept o aplicatie de divertisment, a prins asa multa popularitate si credibilitate incat s-a transformat in ceva mai mult decat atat si poate fi o modalitate foarte buna de promovare unor produse sau servicii.
In ceea ce priveste Instagramul este o retea de socializare folosita in mare parte pentru comunicare, de aceea ar fi un efect negativ sa se interzica platforma, datorita naturii umane de a comunica iar acum in era digitalizarii se mai adauga si nevoia de a ramane conectati.
b) Din punctul meu de vedere, Universitatea respectiva pune la dispozitie accesul la internet pentru a facilita studiul, ar putea lua o astfel de masura insa nu va fi una foarte practica deoarece multi studenti folosesc propriul internet de pe propriile device-uri.
c) Pe termen scurt singura varianta ar fi crearea si totodata finantarea din partea statului a unor cursuri fie online fie intr-un cadru fizic in care sa nu existe criterii de participare in care sa se explice modul in care am putea sa analizam un articol sau o stire si sa punem la indoiala valorea ei de adevar, ca de exemplu, un articol care la prima vedere poate fi unul cat se poate de adevarat, insa pana nu se verifica in mai multe surse nu putem stii cu exactitate valorea de adevar si mai mult decat atat trebuie urmarit redactorul articolului care poate sa dezvaluie valorea de adevar a articolului verificandu-i credibilitatea cu ajutorul celorlalte articole scrise de acesta.
4. In textul de mai sus putem observa ce se intampla cand o societate mizeaza doar pe una dintre cele 2 tipuri de ordine mentionate anterior si anume ordinea planificata, care, prin textul de mai sus de arata ce se intampla cand aceste 2 tipuri de ordine nu coexista intr-o societate. Animalele fiind protejate de lege netinand cont de scopurile individuale ale indivizilor iar acest lucru erodeaza societatea, deoarece acele 50 de persoane ajuta la dezvoltarea societatii riscandu-si viata pentru a face comert, bani care ulterior s-ar fi dus tot pe consum ceea ce inseamna prosperitate dar care, nu se poate realiza din cauza lipsei unei reglementari bine puse la punct.
Cum se împacă libertatea cu regulile? Libertatea omului nu are de suferit atunci când viaţa acestuia se desfăşoară în cadrul unor reguli? Comentaţi!
Raspuns:
Consider ca regulile completeaza libertatea, deoarece prin respectarea regulilor iti este respectata libertatea. Limitarea impusa de reguli este doar un mod de a te tine departe de libertatea alteim persoane.
2. În societate, ordinea spontană şi ordinea planificată coexistă, deoarece fiecare formă de coordonare a acţiunilor umane se dovedeşte superioară în anumite circumstanţe. Poate societatea să funcţioneze în baza unei singure ordini?
Raspuns:Nu cred ca ar putea functiona, deoarece ordinea spontana nu ar putea rezolva probleme de infrastructura, iar cea planificata nu este utila in situatia pietei libere si nu ar satisfice pe toata lumea
3. TikTok a devenit nefuncțional în SUA, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a unei noi legi de interzicere a platformei. Legea prevedea eliminarea aplicației din App Store și Google Play, nu și oprirea imediată, însă compania a ales această variantă „going dark” pentru a pune presiune pe decidenți. Ulterior, TikTok și-a reluat funcționarea în SUA după ce președintele ales, Donald Trump, a declarat că va oferi o amânare privind aplicarea interdicției asupra TikTok, după ce își va prelua mandatul.
Pe 24 martie 2023, guvernul francez a anunțat interzicerea TikTok și Instagram pe telefoanele de serviciu ale celor 2,5 milioane de funcționari publici. Conform comunicatului oficial, “aplicațiile de agrement nu prezintă niveluri suficiente de securitate cibernetică și de protecție a datelor pentru a fi implementate pe echipamentele administrației. Prin urmare, aceste aplicații pot constitui un risc pentru protecția datelor administrațiilor și ale funcționarilor publici.” Mai multe state europene și non-europene au adoptat restricții similare sau analizează această posibilitate. Spre exemplu, Nepalul a interzis TikTok pe motiv că platforma ar perturba “armonia socială” a țării.
a) Care are fi consecințele interzicerii, dar și ale neinterzicerii platformelor respective?
b) Are dreptul o universitate să interzică accesul studenților la aceste platforme, dacă aceștia folosesc propriile dispozitive, dar se conectează la rețeaua Wi-Fi a universității?
c) Cum poate fi combătut fenomenul „deepfake” atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, dată fiind libertatea utilizatorilor de a posta conținut nefiltrat pe aceste platforme?
a.In cazul interzicerii aplicatiei in totalitate pentru unele tari, oamenii ar fi nemultumiti, tiktok a devenit o platforma foarte mare. Oamenii in general obisnuiesc sa fie atrasi exact de lucrurile care le sunt interzise
Chiar si in cazul neinterzicerii, aplicatia poate fi periculoasa, exista copii care incearca sa recreeze anumite lucruri vazute pe aplicatie si ajung sa se accidenteze.
b.Consider ca interdictia pe dispozitivele companiei sau in cazul de fata al universitatii la retele sociale este acceptabila, dar nu si pentru dispozitivele propria ale studentilor.
c.Reteaua de socializare trebuie sa verifice videoclipurile inainte de postare, la momentul actual pe aplicatie se poate posta aproape orice, iar pana la sesizare acesta ramane pe platforma.
4. Analizați următorul studiu de caz și exemplificați cu eventuale situații comparabile:
Pe marginea Golfului Bengal se află Sundarban, care înseamnă „pădure frumoasă”. Acesta este habitatul natural al tigrului regal bengalez, care este protejat printr-o lege strictă ce interzice vânarea lui. Sundarban este, de asemenea, renumită datorită cantităţii mari de miere produsă în stupi naturali. Oamenii din această regiune, aflaţi într-o stare de sărăcie disperată, merg în pădure să adune mierea, pentru care pot obţine un preţ bun în pieţele urbane. În fiecare an, cel puţin cincizeci de colectori de miere sunt ucişi de tigri. Nu există nimic care să protejeze aceste fiinţe cu existenţă mizerabilă ce caută să-şi ducă viaţa muncind prin pădurile bengaleze, în timp ce tigrii sunt protejaţi prin legi.
Raspuns:
Legile de protectie nu iau in calcul situatia localnicilor, acestea fiind aprobate de oameni care nu au legaturi cu zona.
Cotescu Răzvan George, Grupa 1435, Masterat Didactic
1. Un exemplu clar care demonstreaza ca libertatea si regulile pot coexista fara a afecta negativ individul este traficul rutier. Asa cum este precizat si in suportul de curs, ,, oamenii se raporteaza, in general, la regulile de drept, la lege tocmai pentru ca in acest fel libertatea este extinsa, nu restransa ori abolita.’’. Regulile de circulatie au fost concepute pentru a creste siguranta tuturor participantilor la trafic, fie ca sunt soferi sau pietoni, si pentru a minimiza riscul de conflicte si accidente. Scopul acestora nu este de a incetini deplasarea, ci de a asigura un flux mai organizat si eficient. Astfel, regulile nu limiteaza libertatea, ci o protejeaza si o structureaza, contribuind la o convietuire armonioasa in spatiul public.
2. Ordinea spontana apare intr-un mod descentralizat, pe masura ce indivizii actioneaza conform unui set de reguli, fara o coordonare centralizata. Ordinea spontana caracterizeaza, de exemplu, piata, in timp ce ordinea planificata se poate regasi de exemplu in firme, organizatii sau chiar in familie. Structura actiunilor dintr-o societate este formata din ambele tipuri de ordine ,atat cea planificata, cat si cea spontana. Inlocuirea primei cu cea de-a doua se dovedeste relativ imposibila, asa cum remarca si Ludwig von Mises. Prin urmare, conform teoriei, o societate nu poate functiona bazandu-se exclusiv pe un singur tip de ordine. Coexistenta acestora este atat inevitabila, cat si esentiala pentru buna functionare a societatii.
3. A) Consecintele interzicerii:
Utilizarea platformei TikTok se inscrie in ordinea spontana, iar, asa cum am subliniat anterior, bazarea exclusiva pe un singur tip de ordine poate crea dezechilibre in societate. Pentru a mentine stabilitatea sociala, este necesara coexistenta atat a ordinii spontane, cat si a celei planificate.
In contextul actual si bazat si pe actiuni istorice punitive, interzicerea platformelor poate fi perceputa ca o masura coercitiva, care restrictioneaza libertatea. Acest aspect este sustinut de teoria conform careia oamenii se raporteaza la lege tocmai pentru ca in acest fel libertatea lor este extinsa, nu restransa. O eventuala interzicere a TikTok va genera reactii negative atat din partea utilizatorilor, cat si a antreprenorilor, care se bazeaza pe aceasta platforma pentru dezvoltarea propriilor afaceri sau comunicare.
Consecintele neinterzicerii:
Teoria mentioneaza ca societatea nu reprezinta nimic altceva decat mijlocul prin care oamenii isi realizeaza scopurile. In acest context, TikTok, poate fi privit ca un instrument prin care indivizii isi ating obiectivele. Prin urmare, interzicerea sa ar putea avea un impact negativ asupra acestor posibilitati, restrictionand modalitatile prin care oamenii interactioneaza si se exprima. Institutiile deja consolidate pot fi treptat inlocuite de noi institutii capabile sa rezolve problemele sociale. In acest sens, in locul unei interziceri, TikTok ar putea conduce la adaptarea reglementarilor pentru a diminua riscurile, fara a elimina complet platforma, astfel continuand sa contribuie la avansul tehnologic.
B) Universitatea este o ordine planificata. Astfel, aceasta are capacitatea de a stabili reguli interne. Reteaua Wireless este o resursa proprie universitatii, astfel incat aceasta poate impune restrictii de acces.
C) Combaterea deepfake-ului necesita o abordare pe doua niveluri, anume masuri imediate si strategii pe termen lung. In prezent, este esentiala implementarea unor reguli clare si aplicarea eficienta a acestora. Asa cum respectarea legii asigura ordinea sociala, platformele digitale trebuie sa adopte sisteme automate de filtrare, verificari factuale riguroase si sanctiuni pentru cei care distribuie continut manipulat. In plus, colaborarea intre institutii poate duce la reglementari tehnologice eficiente pentru a limita raspandirea deepfake-urilor. Pe termen lung, solutia trebuie sa combine educatia digitala cu adaptarea institutionala.
4. Studiul de caz ilustreaza un conflict iscat intre ordinea spontana, reprezentata de nevoia a localnicilor de a colecta mierea pentru a isi duce existenta si ordinea planificata, prin protejarea tigrilor cu ajutorul legii. Teoria mentioneaza ca ordinea planificata este impusa prin reguli externe, fara a tine cont de toate efectele sociale si economice.Un exemplu similar poate fi gasit in teoria ordinii institutionale , unde se mentioneaza faptul ca protejarea proprietatii si reglementarile rigide pot genera conflicte intre diferite grupuri sociale. Astfel, in cazul oamenilor din Sundarban, acestia sunt profund afectati de lege ace protejeaza tigri, ilustrand un conflict intre institutiile formale si felul in care acestea se raporteaza la realitatea nevoilor lor.
Grupa 1416
Seria A
1. Din punctul meu de vedere, libertatea și regulile se completează reciproc, deoarece regulile asigura un cadru în care libertatea poate fi exercitata fără a afecta drepturile altora. Fără reguli, libertatea absoluta ar duce la haos și conflicte. Un echilibru între cele doua este esențial pentru o societate armonioasa.
Pe de alta parte libertatea omului poate fi limitată de reguli, dar acest lucru este necesar pentru protecția individului și a colectivitatii. Atunci cand regulile sunt juste și rezonabile, ele nu suprima libertatea, ci o organizează. Problema apare atunci când regulile devin abuzive sau excesive.
2. Consider ca, o societate nu poate funcționa doar pe baza unei singure forme de ordine. Ordinea spontana favorizează adaptabilitatea, iar cea planificata asigura stabilitatea.Un echilibru între cele doua este esențial pentru progres.
3.
a) Cred ca, interzicerea platformelor poate proteja securitatea națională și datele utilizatorilor, dar afectează libertatea de exprimare și economia digitala. Neinterzicerea menține accesul la informație și exprimare libera, dar poate expune utilizatorii la riscuri cibernetice și manipulare. Decizia depinde de echilibrul între securitate și drepturile individuale.
b). Sunt de părere ca, Universitatea poate restricționa accesul la rețeaua sa WI-FI invocând motive de securitate sau disciplina academica.Totusi, interzicerea totala ar putea fi considerată o limitare a libertății individuale. Studenții ar putea folosi date mobile ca alternativa, făcând astfel măsura ineficienta
c). Opinez ca, pe termen scurt, deepfake-urile pot fi combătute prin algoritmi de detectare și verificare a Conținutului. Pe termen lung, educatia digitala și reglementarile clare sunt esențiale pentru reducerea impactului acestui fenomen. Colaborarea dintre guverne, platforme și experti în securitate este cruciala.
4. În pădurea Sundarban, locuitorii săraci aduna miere pentru a supravietuii, dar se confrunta cu pericolul atacurilor de tigri. Desi tigrii bengalezi sunt protejați prin lege, oamenii nu au nicio siguranță în fata lor. Anual, aproximativ 50 de colectori de miere iei pierd viață, neavând alternative pentru a și câștigă existenta. Protejarea naturii este importanta, dar și viețile oamenilor ar trebui sa fie luate în considerare. Soluții precum echipamente de protecție sau zone sigure pentru colectare ar putea reduce riscurile
1:
Libertatea și regulile nu se exclud, ci se completează. Regulile mențin ordinea și asigură că libertatea fiecăruia nu afectează drepturile altora. Fără reguli, ar domni haosul, iar fără libertate, regulile ar deveni opresive.
(EG): Oamenii sunt liberi să-și exprime opiniile, dar nu au dreptul să răspândească ură sau defăimare. Aceste restricții nu anulează libertatea de exprimare, ci o protejează, menținând respectul reciproc.
(EG): Fiecare are dreptul să se deplaseze, dar trebuie să respecte regulile de circulație. Fără ele, traficul ar deveni periculos, iar siguranța tuturor ar fi pusă în pericol.
2:
Ordinea spontană și cea planificată coexistă, fiecare având rolul său în funcționarea societății. Prima rezultă din interacțiunile naturale dintre oameni, în timp ce a doua presupune reguli și intervenții deliberate. Dacă una ar domina complet, societatea ar deveni fie haotică, fie rigidă.
(EG): Într-o economie de piață, mecanismele spontane ale cererii și ofertei reglează activitatea economică. Totuși, fără reglementări, pot apărea abuzuri și instabilitate. De aceea, statul impune reguli pentru a menține echilibrul.
(EG): Deși traficul este ghidat de reguli clare, șoferii trebuie să reacționeze spontan la situații neprevăzute, precum un obstacol apărut brusc. Astfel, combinarea regulilor cu adaptabilitatea asigură siguranța și fluiditatea circulației.
3:
A. Normele morale sunt reguli nescrise bazate pe valori precum cinstea și respectul, influențând comportamentul prin conștiință și presiunea socială. Spre deosebire de acestea, normele juridice sunt impuse de stat prin legi și reglementări obligatorii.
(EG): Nu există o lege care să oblige oamenii să ajute o persoană aflată în dificultate, dar societatea consideră acest gest ca fiind corect din punct de vedere moral.
(EG): Statul impune prin lege obligația de a plăti impozite, iar nerespectarea acestei norme atrage sancțiuni financiare sau juridice.
B. Ambele tipuri de norme reglementează comportamentul social, însă normele morale sunt respectate voluntar, pe când cele juridice sunt obligatorii și impuse prin sancțiuni.
(EG): Furtul este condamnat atât moral, cât și legal. Din punct de vedere moral, este considerat imoral, iar juridic, este sancționat prin lege.
(EG): Moral, o persoană ar trebui să-și respecte promisiunile, dar legal, doar contractele oficiale impun obligații cu consecințe juridice.
C: În mod ideal, normele juridice ar trebui să reflecte valorile morale, dar există și legi care sunt impuse din alte motive, fără o justificare etică.
(EG): În regimurile autoritare, au existat legi care restricționau libertăți fundamentale, precum cenzura, fără a avea o justificare morală.
(EG): Unele reglementări administrative impun restricții rigide fără un scop moral clar, servind doar controlului statului asupra cetățenilor.
4:
Acest studiu de caz scoate în evidență conflictul dintre protecția faunei sălbatice și dreptul la supraviețuire al oamenilor. În Sundarban, legea apără tigrul bengalez, o specie pe cale de dispariție, însă nu oferă nicio protecție localnicilor care își riscă viața colectând miere. Această realitate reflectă o alegere societală: conservarea biodiversității este pusă mai presus de siguranța unor comunități marginalizate.
(Paradox): legea care protejează tigrii este un act de umanitate, dar, în același timp, ignoră suferința oamenilor care împart același habitat. Încercând să salveze o specie, ajunge să neglijeze vieți umane.
Oprea Raluca-Ioana, grupa 1423
1.
Regulile sunt esențiale pentru o societate.Aceste reguli nu suprimă libertatea atunci când sunt bine structurate,astfel încât să ne apere drepturile,atât cele individuale cât și cele colective.
2.
Coexistența ordinii spontane cu cea planificată este necesară pentru a evita dezechilibre mari.Atunci când ordinea spontană eșuează,piața liberă se confruntă cu dezechilibre vizibile,ordinea planificată vine în ajutorul reglării indicatorilor,astfel încât să se evite apariția unor crize.
3.
a) Interzicerea unor platforme sociale poate fi considerată ca oprimare a dreptului de a te exprima liber,în cazul creatorilor de conținut,precum și dispariția sursei lor de venit,dar și limitare a libertății digitale.În cazul neinterzicerii platformelor,conținutul lor poate duce la dezinformare,manipulare și alte efecte negative asupra sănatății mintale.
b) Universitatea are acest drept deoarece este guvernată atât de legile țării unde se află,cât și regulile interne.
c) Pe termen scurt, o soluție ar fi etichetarea deepfake-ului corespunzător,pe baza unor algoritmi,iar pe termen lung,cea mai eficientă măsură este educația digitală.
4.
Studiul de caz evidențiază necesitatea unui echilibru între bunăstarea umană și protecția mediului.O altă situație similară este atacul urșilor asupra gospodăriilor montane.
1.Libertatea si regulile nu sunt opuse,ele sunt complementare.Libertatea presupun e dreptul de a alege,dar oentru a evita haosul si a proteja drepturile tuturor,trebuie sa existe reguli.
Acestea nu restrictioneaza libertatea ci o fac posibila intr-un cadru sigur si echitabil.Astfel,regulile nuanuleaza libertatea ci o sustin,asigurand un echilibru intre dreoturile individuale si respohnsabilitatile fata de ceilalti.
2.Ordinea planificata inseamna coordonare printr-un set de directive specifice sau pesciptii.
Nu reprezinta in intregime o forma de cooperare sociala.Numai componenta voluntara a mainii vizibile desemneaza o cooperare sociala.
Ordinea planificata poate fi coercitiva:a se vedea in istorie exemple de organizare sociala planificatain baza a diferite institutii coercitive,cum ar fi sclavia,feudalismul,socialismul marxist in general regimurile totalitare.
Datorita limitelor cognitive ale naturii umane,obtinerea ordinii planificate devine dificila ba chiar imposibila in cdrul unui sistem social si complex.
In plan economic,echivalentul ordinii spontane este -economia de piata adica un sistem complexc de cooperare sociala bazat pe schimb.
In circumstante complexe,cum ar fi coordonarea planificata a pietei,mai exact a milioane de vanzatori si cumparatori esuaza inevatibil.
Astfel,pentru ca societatea sa coexiste eficient,ambele forme de coordonare trebuie sa coexiste fiecare in domeniul ei de aplicabilitate,Ordinea planifcaa asigura stabilitatea,iar cea spontana promoveaza flexibilitatea i inovatia,
3.Interzicerea platformelor TikTok si Instagram poate avea ata efecte pozitive,cum ar fi protejarea securitatii nationale si prevenirea manipularii,cat si negative a ingradirii libertatii de exprimare si impactul asupra economie digitale.N
Neinterzicerea lor piate stimula libertatea de acces la informatie,a oportu nitatii economice,insa riscurile cu privire la protectia datelor si securitate adatelor raman relevante.
4.Conflictul dintre protecția faunei sălbatice și nevoile de subzistență ale comunităților locale este o realitate întâlnită în numeroase regiuni ale lumii. Studiul de caz referitor la pădurea Sundarban și la colectorii de miere care își riscă viața în fața tigrilor regali bengalezi ilustrează această dilemă profundă, în care legile conservării intră în opoziție cu dreptul la supraviețuire al oamenilor. Pe de o parte, protejarea unei specii pe cale de dispariție este o necesitate ecologică și etică. Pe de altă parte, comunitățile locale care trăiesc în sărăcie extremă și nu au alternative economice viabile sunt obligate să își asume riscuri mortale pentru a-și asigura existența.
Situații similare pot fi observate în alte părți ale lumii, unde măsurile de protecție a faunei sălbatice creează tensiuni sociale și economice. Un exemplu relevant este cel al gorilelor de munte din Africa Centrală. Aceste animale, aflate în pericol de dispariție, sunt protejate prin legi stricte în Rwanda, Uganda și Republica Democratică Congo. Cu toate acestea, populațiile locale, confruntate cu lipsa resurselor, recurg la braconaj sau defrișează pădurile pentru agricultură, punând în pericol habitatul gorilelor. O soluție care a redus aceste conflicte a fost dezvoltarea ecoturismului, oferind localnicilor locuri de muncă ca ghizi sau paznici ai parcurilor naționale, ceea ce a transformat protecția gorilelor într-o oportunitate economică.
Un alt exemplu este cel al conflictului dintre fermieri și elefanții din India și Africa. Elefanții, care migrează prin teritorii din ce în ce mai restrânse din cauza extinderii zonelor agricole, distrug culturile și provoacă pierderi semnificative fermierilor. În lipsa unor soluții viabile, mulți recurg la uciderea acestor animale, deși ele sunt protejate prin legi internaționale. În unele regiuni, s-au implementat măsuri precum utilizarea stupilor de albine pentru a ține elefanții la distanță, întrucât aceștia se tem de înțepături. De asemenea, crearea unor coridoare ecologice care să permită migrația elefanților fără a intra în conflict cu oamenii a contribuit la reducerea numărului de incidente.
În România, o problemă asemănătoare este reprezentată de urșii bruni din Carpați. Aceștia coboară tot mai des în zonele locuite, atacă gospodăriile și distrug stupii apicultorilor, punând în pericol atât siguranța oamenilor, cât și mijloacele lor de trai. Deși vânătoarea urșilor este restricționată, numărul conflictelor a crescut în ultimii ani, generând nemulțumiri în rândul populației locale. Ca măsură de prevenție, autoritățile au introdus sisteme de despăgubire pentru fermierii afectați și au instalat garduri electrice în anumite zone pentru a descuraja apropierea urșilor.
Toate aceste situații demonstrează că, deși protecția faunei sălbatice este esențială, ea nu poate fi realizată fără a lua în considerare impactul asupra comunităților umane. Soluțiile eficiente trebuie să echilibreze nevoia de conservare cu dreptul oamenilor la securitate și trai decent. Modele precum ecoturismul, crearea coridoarelor ecologice și compensațiile financiare pentru pierderile cauzate de animale sunt exemple de abordări care pot reduce conflictul dintre conservarea biodiversității și interesele economice ale populației locale. Doar printr-o strategie integrată, care să implice atât protecția animalelor, cât și sprijinul real pentru comunitățile afectate, se poate găsi un echilibru durabil între natură și societate4.
1. Libertatea si regulile pot parea opuse la prima vedere, dar, de fapt, ele sunt complementare. Libertatea abosoluta, fara nicio regula, ar duce la haos, iar regulile excesive, care limiteaza orice initiativa, ar anula libertatea. Regulile bine gandite ne permit sa ne bucuram de libertate intr-un mod responsabil, fara a afecta libertatea celorlalti.
2. Nu, societatea nu poate functiona eficient bazandu-se pe o singura forma de ordine, fie ea planificata sau spontana. Ordinea spontana apare in mod natural din interactiunile indivizilor si se bazeaza pe reguli nescrise, cutume si mecanisme emergente, cum ar fi piata libera sau normele sociale.
Ordinea planificata este necesara acolo unde coordonarea spontana nu e suficienta pt a asigura stabilitatea si functionarea eficienta a societatii.
Prin urmare, echilibrul dintre cele doua tipuri de ordine este esential.
3. a) Consecintele interzicerii ar fi:
-impact economic, companiile si creatorii de continut care isi desfasoara activitatea pe aceste platforme ar suferi pierderi financiare semnificative.
-impact social si cultural, utilizatorii si comunitatile online ar pierde un spatiu important de exprimare, socializare, si divertisment.
Consecintele neinterzicerii ar fi:
-mentinerea libertatii de exprimare si a diversitatii digitale
-continuarea risurilor de securitate si confidentialitate
-consolidarea dependentei de platforme straine
-evitarea precedentului de cenzura
b) Universitatea are dreptul sa stabileasca reguli privind utilizarea retelei sale wi-fi, dar orice restrictie ar trebui sa fie proportionala, justificata si comunicata clar. O abordarea echilibrata ar fi ca universitatea sa informeze studentii despre riscurile de securitate si sa incurajeze utilizarea responsabila a internetului, in loc sa impuna interdictii rigide care pot fi percepute ca abuzive.
4. Acest studiu de caz ridica o problema etica si practica dificiila: conflictul dintre proteharea faunei salbatice si dreptul oamenilor saraci la siguranta si mojloace de trai. Pe de o parte, conservarea tigrilor bengalezi este esentiala pentru biodiversitate, iar legile stricte sunt necesare pentru a preveni extinctia speciei. Pe de alta parte, oamenii care traiesc in saracie extrema sunt nevoiti sa iis asume riscuri mortale pentru a supravietui, iar protectia lor pare sa fie neglijata.
ETA Seria A Grupa 1417
Libertatea și regulile se completează reciproc
Fără reguli, haosul ar domni, iar libertatea individuală ar fi amenințată. Regulele nu restricționează libertatea, ci o protejează. De exemplu, în sport, respectarea regulilor nu înlătură distracția, ci o face posibilă și corectă. La fel, legile unui stat protejează drepturile noastre și garantează siguranța. Totuși, prea multe reguli pot deveni opresive, așa cum se întâmplă în regimurile autoritare. Este necesar un echilibru între reguli și libertate pentru a asigura o societate funcțională.
Exemplu: Într-un meci de fotbal, regulile sunt esențiale pentru ca jocul să fie echitabil și sigur pentru toți participanții.
Societatea are nevoie de ambele tipuri de ordine
Societatea nu poate funcționa eficient doar pe baza unei singure forme de ordine. Ordinea spontană încurajează inovația, dar poate duce la inegalități, în timp ce ordinea planificată oferă stabilitate, dar restricționează libertatea individuală. Cel mai bine este ca ambele forme să fie combinate pentru a asigura atât libertatea, cât și stabilitatea.
Exemplu: Într-o economie de piață, companiile inovative pot înflori, dar apar și disparități, în timp ce într-un sistem economic planificat, statul garantează protecția socială, dar intervine în libertatea de a desfășura afaceri.
Consecințele interzicerii și neinterzicerii platformelor
a) Interzicerea unor platforme poate asigura protecția datelor, dar limitează libertatea de exprimare, cum a fost cazul interzicerii TikTok în Franța. Neinterzicerea platformelor menține libertatea de utilizare, dar expune utilizatorii la riscuri de securitate, așa cum s-a întâmplat în SUA cu TikTok.
Exemplu: În Franța, interzicerea TikTok pe telefoanele funcționarilor publici a fost o măsură de protecție a datelor, dar a limitat libertatea de utilizare a platformei.
b) Dreptul universității de a interzice accesul
Universitatea poate restricționa accesul la platformele sociale pe rețeaua sa Wi-Fi pentru a asigura securitatea, dar nu poate interzice utilizarea acestora pe dispozitivele personale. De exemplu, o universitate poate bloca accesul la TikTok pe Wi-Fi, dar studenții pot accesa platforma pe propriile lor telefoane.
Exemplu: În multe universități, platformele precum Facebook sau TikTok sunt blocate pe rețelele Wi-Fi pentru a reduce distragerea atenției și a proteja securitatea rețelei.
c) Combaterea „deepfake”-urilor
Pe termen scurt, educația și utilizarea tehnologiilor de detectare pot ajuta la identificarea „deepfake”-urilor. Pe termen lung, reglementările și sancțiunile legale pot descuraja distribuirea acestora. De exemplu, multe țări au introdus legi care sancționează utilizarea deepfake-urilor pentru a induce în eroare publicul.
Exemplu: În unele țări, utilizarea deepfake-urilor pentru a răspândi informații false este pedepsită prin lege, descurajând astfel răspândirea de conținut manipulat.
Studiul de caz Sundarban
Studiul de caz din Sundarban ilustrează conflictul între protecția tigrilor și nevoile economice ale localnicilor care colectează miere. Protejarea tigrilor este importantă pentru conservarea biodiversității, dar acest lucru nu ajută la îmbunătățirea condițiilor de viață ale localnicilor săraci.
Exemplu comparabil: În Congo, braconajul gorilelor are loc din cauza sărăciei, chiar dacă animalele sunt protejate prin lege.
Concluzie:
Pentru a preveni conflictele între protecția faunei și supraviețuirea oamenilor, sunt necesare soluții economice sustenabile care să sprijine comunitățile locale.
ETA Seria A Grupa 1417
1.Libertatea și regulile nu se exclud, ci se completează. Fără reguli, ar domni haosul, iar libertatea fiecăruia ar fi amenințată de acțiunile celorlalți.
De exemplu, în sport, regulile nu limitează plăcerea jocului, ci îl fac posibil și echitabil. La fel, legile unei țări ne impun anumite restricții (nu putem fura, agresa sau distruge bunuri), dar acestea ne protejează drepturile și siguranța.
Totuși, regulile excesive pot deveni opresive, așa cum se întâmplă în regimurile dictatoriale, unde libertatea este suprimată. Așadar, un echilibru între libertate și reguli este esențial pentru o societate funcțională.
2. Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure forme de ordine. Ordinea spontană promovează inovația și adaptabilitatea, dar poate duce la inegalități, iar ordinea planificată asigură stabilitate și protecție socială, dar limitează libertatea individuală. Ideal, societatea ar trebui să combine ambele forme pentru a asigura atât libertatea, cât și stabilitatea.
De exemplu, în economia de piață (ordine spontană), companiile inovative pot prospera, dar pot apărea și inegalități, în timp ce un sistem economic planificat, ca în cazul unui stat socialist, poate oferi mai multă protecție socială, dar poate limita libertatea economică a indivizilor.
3. a) Consecințele interzicerii și neinterzicerii
Interzicerea platformelor poate proteja securitatea datelor, dar limitează libertatea de exprimare, cum ar fi în Franța, unde TikTok a fost interzis pe telefoanele funcționarilor publici. Neinterzicerea păstrează libertatea de utilizare, dar poate expune utilizatorii la riscuri, cum ar fi în cazul TikTok în SUA, unde preocupările privind securitatea au fost ridicate.
b) Dreptul unei universități de a interzice accesul
Universitatea poate restricționa accesul la platformele sociale pe rețeaua Wi-Fi pentru a proteja securitatea, dar nu poate interzice utilizarea pe dispozitivele personale. De exemplu, o universitate poate bloca accesul la TikTok pe Wi-Fi-ul său, dar studenții pot accesa platforma pe propriile lor telefoane.
c) Combaterea „deepfake”-urilor
Pe termen scurt, educația și tehnologiile de detectare pot ajuta la combaterea „deepfake”-urilor, cum ar fi verificarea surselor și utilizarea algoritmilor. Pe termen lung, reglementările legale și sancțiunile pentru distribuirea de deepfake-uri pot descuraja această practică. De exemplu, unele țări impun pedepse legale pentru răspândirea de deepfake-uri dăunătoare.
4. Studiul de caz din Sundarban prezintă un conflict între protecția tigrilor și nevoile economice ale localnicilor săraci care colectează miere, riscându-și viața din cauza prezenței tigroaicelor. Protecția tigruilor prin lege este importantă pentru conservarea biodiversității, dar nu ajută localnicii săraci care sunt nevoiți să facă acest lucru pentru a supraviețui.
Exemplu comparabil:
Similar cu braconajul gorilelor în Congo, unde legile protejează animalele, dar localnicii săraci vânează pentru a câștiga un venit.
Concluzie:
Este nevoie de soluții economice sustenabile care să sprijine comunitățile locale și să evite conflictele între protecția faunei și supraviețuirea oamenilor.
Grupa 1414 Seria A
1.Libertatea si regulile nu sunt concepte opuse ci elemente complementare care contribuie la armonia individuala si sociala.Desi regulile pot parea restrictive ele sunt esentiale pentru protejarea libertatii si pentru mentinerea unui echilibru intre drepturile si responsabilitatile fiecarui individ
2.Societatea nu poate functiona eficient bazandu-se exclusiv pe ordinea spontana sau planificata deoarece acestea sunt complementare si necesare pentru echilibrul comunitatii.Ordinea spontana rezultata din interactiunile individuale si favorizeaza adaptabilitatea si inovarea dar in lipsa unei reglementari poate genera inegalitati disfunctionalitati sociale.In schimb ordinea planificata presupune interventia autoritatilor pentru a asigura stabilitatea si echitatea in domenii esentiale precum infrastructura educatia si siguranta publica desi o planificare excesiva poate limita initiativa privata.
Astfel o societate eficienta necesita un echilibru intre cele doua tipuri de ordine combinand flexibilitatea cu predictibilitatea pentru asigura progresul si coeziunea sociala.
3.Interzicerea platformei TikTok poate avea consecinte economice(afectarea companiilor si a creatorilor de continut),politice si sociale(posibile proteste si perceptia limitarii libertatii de exprimare),dar si tehnologice(stimularea alternativelor locale dar si restrangerea accesului la inovatii digitale).Pe de alta parte neinterzicerea poate mentine libertatea utilizatorilor dar poate genera riscuri privind securitatea datelor manipularea informatiilor si impactul negativ asupra sanatatii mentale.
In ceea ce priveste dreptul unei universitati de a restrictiona accesul la aceste platforme insitutia poate reglementa utilizarea propriei infrastructuri inclusiv blocarea anumitor site-uri prin reteaua Wi-Fi.
Totusi o interdictie generalizata ar trebui justificata pentru a evita posibile conflicte juridice privind libertatea de exprimare.
Pentru combaterea fenomenului “deepfake” pe termen scurt sunt necesare solutii tehnologice precum algoritmi avansati de defectare marcarea automata a continutului manipulat si campanii de constientizare.Pe termen lung se impune dezvoltarea unor reglementari internationale implementarea “filigranelor digitale” pentru autentificarea continutului si include educatiei media in scoli.Prevenirea dezinformarii prin deepfake necesita colaborarea intre guverne,companii de tehnologie si utilizatori.
Interzicerea platformelor TikTok si Instagram poate inbunatatii securitatea cibernetica prin reducerea riscurilor de scurgere a datelor dar poate afecta libertatea de exprimare economia digitala si perceptia asupra democratiei.Alternativ neinterzicerea mentine accesul la informatie si interactiunea sociala dar poate expune utilizatorii si institutiile la riscuri de securitate si manipulare a informatiilor.
Universitatile au dreptul de a restrictiona accesul la anumite platforme prin infrastructura lor digitala invocand motive de securitate sau eficienta academica.Totusi o interdictie generalizata poate ridica probleme juridice daca afecteaza drepturile studentilor la informare si exprimare.
Pentru combaterea fenomenului “deepfake” pe termen scurt se recomanda detectarea automata a continutului falsificat etichetarea acestuia si campanii de educare a utilizatorilor.Pe termen lung sunt necesare reglementari internationale implamentarea filigranelor digitale si educatia media pentru dezvoltarea gandiri critice.Aceste masuri trebuie coordonate intre guverne platforme tehnologice si societatea civila pentru a mentine un echilibru intre libertatea de exprimare si combaterea dezinformarii.
4.Studiul de caz privind Sundabarn subliniaza conflictul intre conservarea faunei salbatice reprezentata de protectia tigrului regal bengalez si supravietuirea oamenilor locali care depind de colectatea mierii pentru a face fata saraciei extreme.Acest conflict ridica dileme etice legate de proprietatea protectiei unei specii amenintiate cu disparitia in fata riscurilor la care sunt supusi oamenii care traiesc in conditii precare.
Situatii similare pot fi observate in conflictele om-fauna din Africa cum ar fi in Kenya si Tenzania unde fermierii sunt afectati de atacurile leilor si hienelor sau in India unde elefantii distrug recolte iar in Japonia pescarii se confrunta cu problema protejarii delfinilor.In toate aceste cazuri exista echilibrul delicat intre nevoile economice ale comunitatilor locale si protectia faunei salbatice
Posibile solutii pentru gestionarea acestui tip de conflicte includ masuri de siguranta cum ar fi crearea de trasee protejate pentru colectorii de miere alternative economice precum turismul ecologic sau cultivarea mierii in zone sigura si compensatii financiare pentru familiile afectate de atacurile tigrilor.
Solutiile trebuie echilibreze protectia mediului cu sustinerea nevoilor comunitatilor pentru a evita sacrificarea uneia dintre parti.