Aplicații Tema 2 – Sisteme instituționale și ordine socială
Tema 2: Sisteme instituționale și ordine socială
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează răspunsurile, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, precum și grupa – pe primul rând al casetei de comentarii. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: vineri, 21 martie, ora 21:00, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Mult succes!
1. Cum se împacă libertatea cu regulile? Libertatea omului nu are de suferit atunci când viaţa acestuia se desfăşoară în cadrul unor reguli? Comentaţi!
2. În societate, ordinea spontană şi ordinea planificată coexistă, deoarece fiecare formă de coordonare a acţiunilor umane se dovedeşte superioară în anumite circumstanţe. Poate societatea să funcţioneze în baza unei singure ordini?
3. TikTok a devenit nefuncțional în SUA, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a unei noi legi de interzicere a platformei. Legea prevedea eliminarea aplicației din App Store și Google Play, nu și oprirea imediată, însă compania a ales această variantă „going dark” pentru a pune presiune pe decidenți. Ulterior, TikTok și-a reluat funcționarea în SUA după ce președintele ales, Donald Trump, a declarat că va oferi o amânare privind aplicarea interdicției asupra TikTok, după ce își va prelua mandatul.
Pe 24 martie 2023, guvernul francez a anunțat interzicerea TikTok și Instagram pe telefoanele de serviciu ale celor 2,5 milioane de funcționari publici. Conform comunicatului oficial, “aplicațiile de agrement nu prezintă niveluri suficiente de securitate cibernetică și de protecție a datelor pentru a fi implementate pe echipamentele administrației. Prin urmare, aceste aplicații pot constitui un risc pentru protecția datelor administrațiilor și ale funcționarilor publici.” Mai multe state europene și non-europene au adoptat restricții similare sau analizează această posibilitate. Spre exemplu, Nepalul a interzis TikTok pe motiv că platforma ar perturba “armonia socială” a țării.
a) Care are fi consecințele interzicerii, dar și ale neinterzicerii platformelor respective?
b) Are dreptul o universitate să interzică accesul studenților la aceste platforme, dacă aceștia folosesc propriile dispozitive, dar se conectează la rețeaua Wi-Fi a universității?
c) Cum poate fi combătut fenomenul „deepfake” atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, dată fiind libertatea utilizatorilor de a posta conținut nefiltrat pe aceste platforme?
4. Analizați următorul studiu de caz și exemplificați cu eventuale situații comparabile:
Pe marginea Golfului Bengal se află Sundarban, care înseamnă „pădure frumoasă”. Acesta este habitatul natural al tigrului regal bengalez, care este protejat printr-o lege strictă ce interzice vânarea lui. Sundarban este, de asemenea, renumită datorită cantităţii mari de miere produsă în stupi naturali. Oamenii din această regiune, aflaţi într-o stare de sărăcie disperată, merg în pădure să adune mierea, pentru care pot obţine un preţ bun în pieţele urbane. În fiecare an, cel puţin cincizeci de colectori de miere sunt ucişi de tigri. Nu există nimic care să protejeze aceste fiinţe cu existenţă mizerabilă ce caută să-şi ducă viaţa muncind prin pădurile bengaleze, în timp ce tigrii sunt protejaţi prin legi.
Constantin Fabian, grupa 1416
1. Libertatea nu dispare din cauza regulior, ci este protejata de ele. Fara reguli, libertatea unora ar putea afecta libertatea altora. Atata timp cat regulile sunt corecte si respecta drepturile fiecaruia, nu limiteaza libertatea.
2. Societatea nu poate functiona doar cu o singura forma de organizare. Avem nevoie si de ordine spontana, care apare natural intre oameni, dar si de ordine planificata, adica reguli clare. Ele se completeaza si ajuta ca lucrurile sa functioneze normal.
3. a) Interzicerea poate reduce riscurile legate de securitatea datelor si de manipularea informatiei, dar afecteaza libertatea de exprimare.
b) Da, universitatea are dreptul sa decida cum se foloseste reteaua de Wi-Fi si poate bloca anumite aplicatii, chiar daca studentii folosesc telefoanele proprii.
c) Cred ca cel mai bun mod este ca oamenii sa verifice sursele din care iau informatii. In plus, e important sa invete cum sa recunoasca un clip fals si sa fie mai atenti la ce dau mai departe. Si platformele ar trebui sa ajute, folosind filtre care detecteaza deepfake-urile.
4. Situatia din Sundarban arata un conflict clar intre protejarea animalelor si nevoile oamenilor saraci. Tigrii sunt aparati prin lege, dar oamenii care strang miere si isi risca viata in fiecare zi nu primesc nicio protectie sau sprijin. Desi este important sa protejam speciile rare, nu trebuie sa uitam de vietile umane. Ar fi nevoie de legi care sa ajute la conservarea naturii, cat si la siguranta si sustinerea comunitatilor locale.
Voicu Mariana-Denisa-seria B, grupa 1423
1.Libertatea și regulile nu se exclud, ci se susțin reciproc.Libertatea derivă din dreptul de proprietate, iar respectarea acestuia necesită reguli clare care să prevină încălcarea drepturilor altora.Astfel, regulile nu limitează libertatea, ci o garantează, atâta timp cât sunt fundamentate pe principiile dreptății și proprietății.
2. Ordinea planificată și ordinea spontană implică sisteme de valori și comportamente diferite, iar tranzacția de la una la alta este dificilă.Ordinea palnificată este utilă în situații care necesită coordonarea strictă, cum ar fi administrarea infrastructurii, în timp ce ordinea spontană stimulează inovația și adaptibilitatea, fiind o trăsătură a pieței libere.. Societatea trebuie să âmbine ambele tipuri de ordine, în funcție de necesități.
3.a)Interzicerea platformelor precum Tik Tok poate avea atât efecte pozitive, cât și efecte negative.Poate contribui la protejarea securității naționale și a datelor utilizatorilor, reducând riscurile cibernetice și influența străină asupra informațiilor consumate de cetățeni.Dar, interdicția poate genera tensiuni politice și economice, afectând companiile care depind de aceste platforme pentru publicitate și interacțiunea cu clienții. De asemenea, poate ridica probleme legate de libertatea de exprimare și accesul la informație.
Neinterzicerea platformelor permite menținerea libertășii digitale și a inovației, dar implică riscuri legate de dezinformare, protecția datelor și dependența excesivă care pot influența opiniile utilizatorilor.
b) Da, o universitate are dreptul să stabilească reguli privind utilizarea rețelei sale de Wi-fi.Fiind propretatea infrastructurii, poate decide ce tip de conținut sau platforme sunt accesibile prin aceasta.
c) Pe termen scurt, soluțiile includ dezvoltarea și utilizarea instrumentelor de detectare a deepfake-urilor, etchetarea conținutului manipulat și educarea utilizatorilor în privința identificării conținutului falsificat.De asemenea, platformele pot implementa reguli mai striucte privind verificarea surselor.
Pe termen lung, este necesară o combinație între reglementări legale, dezvoltarea AI-ului capabiule șă recunoască deepfake-urile și eeucația.Implemenetarea unor standarde de autentificare digitașă pentru conținut video și foto ara reduce problema.
4, Acest studiu de caz evidențiază un conflict între protecția faunei sălbatice și supraviețuirea umană.Legislația protejează tigrul bengalez, o speciepe cale de dispariție, iar oamenii săracidin regiune își riscă viața pentru a-și asigura traiul.Acest paradox ridică întrebări despre prioritățile reglementărilor și echilibrului dintre conservarea naturii și drepturilor omului.Acest caz subliniază dilema dintre protecția mediului și nevoile omului. O soluție posibilă ar implica găsirea unor alternative economice pentru localnici, cum ar fi integrarea lor în proiecte de conservare, astfel încât protecția speciilor să nu vină în detrimentul supraviețuirii umane.
Ecaterina Stafie – grupa 1422
1. Libertatea si regulili par opuse insa acestea se completeaza pentru mentinerea ordinii. Regulile alcatuiesc un ansamblu in care libertatea poate fi resimtita. Spre exemplu in trafic, exista reguli de circulatie ce interzic anumite actiuni, dar in acelasi timp fiecare individ are libertatea de a conduce in siguranta.
2. Ordinea spontana se caracterizeaza prin stimularea spiritului inteprinzator, libertatea,si deschidere fata de noutate. Ordinea planificata are principii opuse. Fiindca acestea 2 sunt opuse se completeaza in existenta pe piata. Economia de piata are la baza ordinea spontana insa completata de anumite componente precum diverse reglementari sau protectia consumatorului(componente ale ordinii planificate) ceea ce o face echilibrata.
3. a) Consecinte ale interzicerii : reducerea riscului de accesare a anumitor date ( cum se mentioneaza si in text, prezenta aplicatiilor pe telefoanele folosite in cadrul activitatilor profesionale este un pericol); unele din aceste platforme reprezinta surse de venit, ceea ce inseamna ca prin interzicere ar putea afecta anumiti oameni.
b) O universitate este o forma de invatamanta ce in functie de natura ei are stabilite niste reguli. In functie de aceste reguli unviersitatea poate interzice sau nu accesul studentilor la anumite platforme in momentul in care acestioa sunt conectati la reteaua facultatii.
c) Deep fake este un termen ce defineste procesul prin care se foloseste inteligenta artificiala si tehnologia in crearea de surse folosite in divertisment sau in alte scopuri (video,foto).La un nivel mai avansat se gasesc in procesul de realizare a unui film. Pe termen scurt se pot introduce niste filtre, niste programe care sa detecteze aceste modificari facute cu inteligenta artificiala, iar pe termen lung sa se insiste pe informarea corecta a utilizatorilor, in educarea lor in acest sens sau aplicarea de penalitati.
4. In acest text se prezinta o poveste din 2 contexte diferite care se intercaleaza intr-un punct comun. Prima idee fiind ca o anume specie de tigru este protejata prin lege fiind una pretioasa, si care se afla pe acel teritoriu. Tot acolo, localinicii isi gasesc principala sursa de venit, prin care acestia reusesc sa castige niste bani. Intre situatii se creaza un conflict intre protectie si supravietuire, si care ar fi mai importanta. Nu se poate alege dintre localnici sau tigrii cine are mai mare importanta in aceea padure, pentru ca ea este un teritoriul natural fara drept de proprietate. Acestia trebuie sa ajunga la o cale de mijloc pentru ca atat tigrii cat si localnicii sunt dependenti de padure pentru a putea trai. Astfel localnicii ar putea alege sa caute variante prin care sa diminueze atacurile tigrilor, prin protectia lor in diverse feluri fie sa aleaga niste zone pe care sa le delimiteze de tigrii.
Masterat didactic, anul 1, grupa 1435
1. Libertatea și regulile nu sunt opuse, ci complementare. Regulile bine gândite nu limitează libertatea autentică, ci o protejează și o organizează, oferind un cadru în care oamenii își pot exercita drepturile fără a interfera negativ unii cu alții. Libertatea absolută, fără nicio regulă, ar duce la haos și conflicte. De exemplu, dacă în trafic nu ar exista reguli, fiecare ar conduce după bunul plac, ceea ce ar duce la accidente și nesiguranță. Prin urmare, respectarea regulilor permite fiecărui individ să își exercite libertatea într-un mod care nu pune în pericol siguranța și drepturile altora.
Într-o societate democratică, regulile sunt create pentru a menține echilibrul între libertatea individuală și binele comun. Atunci când regulile sunt juste și rezonabile, ele nu îngrădesc libertatea, ci o protejează, asigurând un mediu în care fiecare își poate urma idealurile fără a afecta negativ comunitatea.
2. O societate nu poate funcționa eficient bazându-se exclusiv pe o singură formă de ordine, fie ea spontană sau planificată. Cele două tipuri de ordine – spontană și planificată – coexistă și se completează reciproc, fiecare având avantaje și limitări în funcție de context.
Ordinea spontană apare natural din interacțiunile individuale și din adaptarea oamenilor la circumstanțe. Este specifică piețelor libere, culturii, tradițiilor și limbajului, unde regulile nu sunt impuse de sus, ci evoluează organic. Avantajul acestui tip de ordine este flexibilitatea și capacitatea de inovare, dar poate duce la inegalități sau disfuncționalități dacă nu există un cadru minim de reglementare.
Ordinea planificată este creată prin intervenția deliberată a unor instituții, cum ar fi statul, care impun reguli și politici pentru a organiza societatea. De exemplu, infrastructura, sistemele de educație și sănătate necesită o anumită planificare pentru a funcționa eficient. Avantajul ordinii planificate este că poate corecta deficiențele pieței și poate asigura bunuri și servicii esențiale, dar dacă este excesivă, poate deveni rigidă și sufoca inițiativa individuală.
O societate funcțională trebuie să îmbine ambele tipuri de ordine. De exemplu, economia de piață (ordine spontană) poate fi reglementată prin legi și politici economice (ordine planificată) pentru a preveni abuzurile. În mod similar, normele sociale evoluează spontan, dar sunt și influențate de educație și legislație.
Astfel, societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure ordini. Un echilibru între spontaneitate și planificare asigură atât libertate și inovare, cât și stabilitate și predictibilitate.
3. a) Consecințele interzicerii sau neinterzicerii platformelor sociale
Consecințele interzicerii TikTok și a altor platforme sociale
Creatorii de conținut, influencerii și companiile care folosesc TikTok pentru marketing și monetizare ar pierde o sursă importantă de venit. Industria publicitară ar trebui să se reorienteze spre alte platforme, ceea ce ar putea crește costurile de promovare și reduce eficiența unor campanii. Companiile de tehnologie locale (ex. Meta, Google) ar putea beneficia de un aflux de utilizatori noi, dar acest lucru ar putea reduce concurența în sector. Interzicerea unei platforme de social media ar putea fi percepută ca o formă de cenzură, afectând libertatea de exprimare și dreptul la informare.
Protestele și reacțiile negative din partea utilizatorilor ar putea duce la conflicte sociale sau juridice.
În cazul TikTok, interzicerea sa ar putea genera reacții negative din partea Chinei, ceea ce ar putea duce la represalii economice sau restricții asupra companiilor americane care operează în China. Alte state ar putea urma exemplul și să interzică platforme americane, ceea ce ar putea afecta fluxurile de afaceri globale.
Consecințele neinterzicerii TikTok și a altor platforme
Lăsând TikTok să funcționeze, se păstrează un ecosistem digital diversificat, ceea ce stimulează inovația și oferă mai multe opțiuni pentru utilizatori și companii. Unele guverne susțin că TikTok poate fi folosit ca instrument de influență geopolitică, fie prin promovarea anumitor narative, fie prin manipularea algoritmului de recomandare pentru a favoriza anumite tipuri de conținut.
Platformele sociale sunt criticate pentru impactul asupra sănătății mintale a tinerilor, promovarea conținutului dăunător și colectarea agresivă de date. Guvernele ar putea opta pentru o reglementare mai strictă în loc de interzicere totală, obligând TikTok să se conformeze unor norme mai dure privind transparența și protecția utilizatorilor.
b) Dreptul universităților de a restricționa accesul la platforme sociale prin Wi-Fi
Argumente în favoarea interzicerii accesului prin rețeaua Wi-Fi a universității
Universitățile pot considera anumite platforme ca fiind vulnerabile la atacuri informatice sau colectare masivă de date, afectând protecția rețelei și a informațiilor confidențiale. Dacă TikTok și alte platforme consumă o mare parte din lățimea de bandă, universitatea ar putea decide să le restricționeze pentru a asigura o conexiune stabilă pentru activitățile academice. Unele universități pot interzice accesul la rețele sociale în timpul orelor pentru a preveni distragerile și a îmbunătăți productivitatea studenților.
Argumente împotriva interzicerii accesului prin rețeaua Wi-Fi a universității
Studenții folosesc dispozitive personale, iar universitatea nu ar trebui să le limiteze accesul la internet, mai ales dacă platformele sunt legale. Studenții pot folosi date mobile sau VPN-uri pentru a accesa TikTok, ceea ce face interdicția ineficientă.
c) Combaterea fenomenului „deepfake” pe termen scurt și lung
Companiile de tehnologie trebuie să implementeze AI avansat care să detecteze și să semnalizeze conținutul deepfake. Platformele sociale ar putea marca conținuturile deepfake sau suspecte, alertând utilizatorii că acestea sunt generate artificial. Guvernele pot introduce legi care să pedepsească crearea și distribuirea deepfake-urilor în scopuri frauduloase, cum ar fi manipularea politică sau defăimarea. Oamenii trebuie să fie educați să recunoască deepfake-urile și să verifice sursele informațiilor înainte de a le distribui. Se pot folosi metode de autentificare biometrică sau blockchain pentru a garanta autenticitatea materialelor video și foto.Guvernele și companiile de tehnologie trebuie să lucreze împreună pentru a standardiza metodele de combatere a deepfake-urilor la nivel global. Depfake-urile reprezintă o amenințare serioasă, iar combaterea acestora necesită un efort combinat din partea companiilor, autorităților și utilizatorilor pentru a proteja integritatea informațiilor online.
4. Studiul de caz despre Sundarban evidențiază un conflict clasic între conservarea speciilor protejate și nevoile economice ale comunităților locale. Pe de o parte, tigrii bengalezi sunt protejați prin lege, iar pe de altă parte, populațiile locale, aflate în sărăcie extremă, își riscă viețile pentru a-și asigura traiul.
Promovarea unor forme sigure de recoltare, cum ar fi stupii artificiali amplasați la marginea pădurii. Formarea de cooperative pentru a crește prețul de vânzare al mierii și a reduce numărul de expediții riscante. Folosirea echipamentelor de protecție, cum ar fi măști cu ochi desenați pe ceafă (tigrii preferă atacul din spate). Monitorizarea mișcării tigrilor și alerte pentru localnici.
Implicarea locuitorilor în programe ecoturistice pentru a obține venituri din conservare, nu din exploatarea resurselor naturale.
Această dilemă arată că protecția faunei nu poate fi eficientă fără politici care să asigure și bunăstarea comunităților umane.
Radu Flori-Andreea,1421
1)Libertatea nu este lipsa regulilor,este capacitatea de a actiona in cadrul normelor ce asigura o convietuire echilibrata,armonioasa in societate.Regulile nu anuleaza libertatea,ci o organizeaza,astfel prevenind conflictele si haosul.Ca de exemplu,regulile de circulatie limiteaza libertatea de a conduce oricum,dar protejeaza ceilalti participanti la trafic.Preferabil ar fi sa existe un echilibru intre libertatea omului si regulile care asigura binele comun.
2)Societatea mu poate functiona doar pe baza unei singure forme de organizare.Ordinea planificata,reglementata de autoritati si ordinea spontana,cum ar fi piata libera,sunt complementare,pentru ca fiecare are avantaje in anumite situatii.De exemplu,intr-un oras,iluminatul strazilor necesita ordine planificata,dar economia locala si interactiunile sociale functioneaza de multe ori spontan.Daca s-ar elimina una dintre cele 2 forme,societatea ar deveni un loc haotic,ineficient.
3)a)Interzicerea poate limita accesul la informatie,economia digitala,aici se includ:creatorii de continut,publicitatea si comertul online ;libera exprimare
Neinterzicerea poate expune utilizatorii la riscuri precum dezinformarea,manipularea ordinii publicii si spionajul cibernetic.
b)daca studentii folosesc propriile dispozitive,dar acestia sunt conectati la internetul universitatii,aceasta poate impune restrictii pe retea,sustinand ca are dreptul de a administra,controla resusele sale.Totusi,interzicerea accesului doar la anumite platforme ridica probleme legate de libertatea academica si de informare.o solutia mai echilibrata ar fi impunerea unor reguli cu privire la ultilizarea internetului in scop educational,fara restictii discriminatorii.
c)pe termen scurt:dezvoltarea de instrumente AI pentru detectarea deepfake-urilor,educarea publicului cu privire la riscurile acestora,marcarea continutului falsificat.
pe termen lung:crearea unui cadru legal international si dezvoltarea tehnologiilor de autentificare a continutului real,reglementari mai stricte privind responsabilitatea platformelor.
4)Cazul acesta reflecta un conflict etic si social intre conservarea unei specii pe cale de disparitie si dretul oamenilor la siguranta si trai decent.Pe de o parte,protejarea tigrului este esentiala pentru biodiversitate,pe de alta parte,oamenii din Sundarban care traiesc in saracie isi risca viata pentru a colecta mierea,o resursa vitala pentru spuravietuirea lor economica.
Un exemplu asemenator ar fi “conflictul” dintre fermieri si elefanti in Africa,unde elefantii distrug recoltele si localnicii nu au voie sa ii vaneze.
Seria A
Grupa 1416
1. Libertatea si regulile se conditioneaza reciproc intr-un cadru institutional bine organizat. Regulile nu sunt menite sa anuleze libertatea, ci sa o protejeze si sa o faca functionala intr-o ordine sociala stabila (ex: dreptul de proprietate; El garanteaza libertatea fiecarui individ de a-si folosi bunurile fara teama ca vor fi luate in mod abuziv). (rule of law).
Instituțiile joacă un rol esențial în acest echilibru, stabilind limite care împiedică abuzurile și conflictele ce ar putea apărea într-o societate fără norme clare.
Existența regulilor asigură ordinea socială și creează un mediu în care indivizii își pot desfășura activitățile în mod liber, dar într-un mod care nu afectează negativ libertatea celorlalți.
2. Societatea nu poate funcționa exclusiv în baza unei singure forme de ordine, deoarece ordinea spontană și cea planificată au roluri complementare.
Ordinea spontană apare atunci când indivizii interacționează liber, fără o coordonare impusă de sus, conducând la apariția unor reguli și structuri emergente. Pe de altă parte, ordinea planificată este necesară în domenii unde este nevoie de coordonare centralizată, cum ar fi infrastructura sau anumite politici economice.
In concluzie, un sistem bazat doar pe una dintre ele ar fi dezechilibrat și ineficient.
3. a) Interzicerea platformelor precum TikTok poate avea atât efecte pozitive, cât și negative.
Consecințele interzicerii:
-Creșterea securității naționale prin limitarea accesului unei companii străine la datele utilizatorilor;
-Reducerea influenței externe asupra opiniei publice;
-Posibilă afectare a libertății de exprimare și a dreptului la informație;
-Pierderi economice pentru creatorii de conținut și companiile care folosesc aceste platforme pentru marketing.
Consecințele neinterzicerii:
-Menținerea accesului la o platformă populară pentru divertisment și afaceri;
-Posibile riscuri privind utilizarea datelor personale în scopuri politice sau economice;
-Continuarea fenomenului de dezinformare și manipulare prin conținut digital.
Un exemplu relevant din text este despre importanța instituțiilor în menținerea unui echilibru între libertate și reguli. Se subliniază faptul că, deși regulile pot părea restrictive, ele sunt necesare pentru menținerea unei ordini funcționale și evitarea haosului.
b) Universitatea, ca instituție privată sau publică, poate impune anumite restricții privind utilizarea rețelei sale Wi-Fi, mai ales dacă există motive legate de securitatea cibernetică sau utilizarea responsabilă a resurselor.
Totuși, dacă interdicția afectează libertatea de exprimare sau accesul la informație, poate fi considerată o restricție disproporționată. Universitatea ar putea adopta soluții intermediare, cum ar fi limitarea accesului doar în timpul cursurilor sau pe rețelele administrative, nu pe cele destinate studenților.
c)
Pe termen scurt:
-Ceea ce fac acum aplicatiile de social-media si anume un “label” cu “Made with AI”
-Aplicarea unor reglementări mai stricte privind conținutul generat de inteligența artificială.
-Creșterea nivelului de educație digitală pentru ca utilizatorii să recunoască astfel de falsificări.
Pe termen lung:
-Implementarea unor tehnologii care să verifice autenticitatea conținutului la momentul încărcării pe platforme.( cu toate ca asta ar putea da erori destul de mari, spre exemplu cand se foloseste acelasi sunet pe TikTok)
-Responsabilizarea companiilor care gestionează rețelele sociale, prin impunerea unor standarde clare de transparență.
Conceptul de ordine instituțională poate fi aplicat și în cazul reglementării conținutului digital. Se argumentează că, deși o piață liberă a informației este esențială, anumite reguli trebuie să fie implementate pentru a preveni abuzurile și dezinformarea.
4. Situația din Sundarban ilustrează un conflict între protecția mediului și supraviețuirea economică a comunităților locale. Acest tip de problemă poate fi analizat prin prisma instituțiilor formale (legi stricte pentru protejarea tigrilor) și instituțiilor informale (tradițiile și nevoile economice ale localnicilor).
În cazul descris, instituțiile formale impun restricții asupra vânătorii tigrului regal bengalez, protejând biodiversitatea și ecosistemul local. Pe de altă parte, instituțiile informale, îi determină pe aceștia să își asume riscuri extreme pentru a obține mijloace de subzistență. Astfel, se creează un conflict între obiectivele ecologice și cele socio-economice, deoarece legislația favorizează protecția faunei sălbatice, dar nu oferă soluții alternative pentru colectorii de miere, care sunt expuși unor riscuri semnificative.
Această situație poate fi interpretată prin prisma ordinii spontane; Friedrich Hayek susține că ordinea socială spontana este rezultatul acțiunilor individuale nesupravegheate centralizat, dar orientate de reguli și constrângeri instituționale. În cazul de față, interacțiunea dintre cadrul legislativ strict și nevoile economice ale comunității generează un dezechilibru instituțional, în care ordinea spontana (practicile de colectare a mierii) intră în conflict cu reglementările impuse de stat.
1) Libertatea omului are de suferit in momentul in care regulile sunt aplicate, insa rolul acestora este da a crea o ordine pe care toti sa o urmam cu scopul de a evita haosul.
2) O societate nu poate sa functioneze eficient bazandu-se doar pe o singura forma de ordine. Daca o societate este bazata exclusiv pe ordinea spontana atunci bunurile publice vor fi insuficiente, vor exista probleme de comunicare si inegalitate excesiva. Societatea bazata doar pe ordinea planifica nu se poate adapta la timp, coruptia si abuzul de putere vor fi doar in mainile unui restrans iar sistemul complet planificat impiedica libertatea inovatiei fara aprobarea autoritatilor.
3) a)) Consider ca una dintre consecintele unei astfel de interziceri v-a fi numita cenzura iar multi oameni se vor simti amenintati de acest termen. Neinterzicerea platformelor de genu poate continua impartasirea de opinii si viziuni are diferitilor oameni la doar 1 scroll distanta, lucru ce poate altera opiniile unora de ceea ce tara lor considera ca este corect.
b)) Consider ca o universitate are dreptul sa interzica accesul studentilor care acceseaza platformele de pe reteaua de W-FI a universitatii in cazul in care este dovedit ca aceste platforme dauneaza planului de educatie, adica studentii nu mai invata cum trebuie si sunt distrasi.
c)) Pe termen scurt, platformele de socializare precum Facebook, youtube sau tiktok pot folosi algoritmi avansati pentru a detecta ”deepfake-uri” si a le eticheta drept false. Pe termen lung se pot dezvolta algoritmii capabile de a detecta deepfake-urile cu o precizie mult mai buna. Guvernele pot colabora cu companii tech pentru gasirea altor solutii.
4) In acest caz, problema nu este de cine este protejat prin lege, ci este intersectarea habitatelor. Tigrii nu pot sa traiasca cu oamenii, nici oamenii nu pot alaturi de tigrii. Retalierea asupra tigrilor poate duce catre extinctia lor iar capturarea si mutarea lor in gradini zoologice ii poate depresa iar acestia nu vor mai actiona conform, lucru ce poate scade natalitatea tigrilor, care iarasi duce spre extinctie. Nici albinele nu pot fi mutate daca nu vor avea o locatie asemanatoare cu padurea. Sunt singurele specii care nu vor sta langa om daca nu au conditii si chiar vor pleca. Albinele nu pot fi controlate.
Grupa 1419, seria B
1. Consider că, libertatea omului nu are de suferit atunci când viaţa acestuia se desfăşoară în cadrul unor reguli, deoarece acestea crează încredere, iar regulile bine concepute au rolul de a asigura o conviețuire armonioasă între indivizi, prevenind conflictele. Spre exemplu, regulile de circulație ajută la evitarea conflictelor din trafic.
2. Nu, deoarece fiecare dintre ele au rolul său specific, cea spontană este neplanificată, iar cea planificată este ierarhică. Spre exemplu, în social media dacă ar exista doar ordine spontană, s-ar răspândi rapid fake news și conținut dăunător. Iar dacă ar fi doar ordine planificată, s-ar putea ajunge la cenzură excesivă și limitarea libertății de exprimare. Astfel, ambele ordini sunt esențiale pentru buna funcționare a societății.
3.
a) Consecințele interzicerii platformelor pot duce la limitarea accesului la informație, dar și la afectarea companiilor care utilizează activ aceste platforme pentru promovare, din punct de vedere financiar. Iar neinterzicerea platformelor ar ajuta în continuare utilizatorii să creeze și să distribuie conținut fără restricții.
b) Da, deoarece universitățile au autonomie administrativă și pot stabili reguli privind utilizarea infrastructurii lor digitale, motivul fiind posibilele scurgeri de date. Pe de altă parte, universitatea nu poate împiedica studenții să folosească aceste platforme pe date mobile sau în afara campusului.
c) Pe termen scurt, legislația poate impune platformelor obligația de ștergere rapidă a conținutului deepfake periculos, iar pe termen lung sunt necesare investiții în dezvoltarea unor modele de inteligență artificială capabile să detecteze deepfake-uri tot mai realiste.
4. Consider că, o soluție pentru combaterea acestei probleme poate fi oferirea unor locuri de muncă alternative pentru a reduce dependența oamenilor de colectarea mierii din zone periculoase. De exemplu, în țări precum Franța, România și Italia, fermierii pierd oi și vite din cauza atacurilor lupilor, care sunt protejați de legislație. Soluțiile adoptate au fost utilizarea câinilor de pază și despăgubiri pentru fermierii afectați.
Seria B, grupa 1421
1. Libertatea și regulile pot părea opuse, dar ele se completează. Regulile există pentru a ne ajuta să trăim împreună fără haos. Fără reguli, libertatea fiecărui om ar putea afecta libertatea altora. De exemplu, libertatea de a conduce pe orice parte a drumului ar crea pericole. Deci, regulile ne oferă siguranță și ordine, iar în acest context, libertatea noastră nu este redusă, ci protejată. Totuși, prea multe reguli sau reguli prea stricte pot limita libertatea individuală, așa că e important să existe un echilibru.
2. Într-o societate, ordinea spontană și cea planificată au fiecare rolul lor. Ordinea planificată vine din legi și reguli bine definite, esențiale pentru structuri precum guvernarea, educația sau economia. În schimb, ordinea spontană apare natural din interacțiunile oamenilor și poate fi mai flexibilă, adaptându-se rapid la schimbări. O societate nu poate funcționa eficient doar pe baza unei singure ordini, pentru că ambele tipuri de coordonare sunt necesare în diferite situații. De exemplu, regulile stricte din spitale sunt esențiale, dar ordinea spontană poate funcționa în relațiile sociale sau în micile afaceri.
3. a) Interzicerea TikTok ar putea proteja datele și securitatea cibernetică, dar ar afecta libertatea de exprimare a utilizatorilor. De asemenea, ar putea limita accesul la informații și crea nemulțumiri în rândul tinerilor. Pentru companiile de publicitate sau influenceri, ar însemna pierderi financiare.
Neinterzicerea TikTok menține libertatea utilizatorilor de a folosi platforma, dar poate prezenta riscuri pentru securitatea națională și datele personale. În plus, ar putea permite răspândirea unor informații false sau fenomene sociale problematice.
b) Universitatea poate avea dreptul să reglementeze accesul la internet pe propria rețea, mai ales dacă consideră că accesul la anumite platforme poate afecta securitatea sau buna desfășurare a activităților academice. Totuși, interzicerea pe dispozitivele personale poate fi controversată, iar studenții pot considera că acest lucru încalcă libertatea lor, mai ales dacă folosesc platformele în afara programului de studii.
c) Pe termen scurt, platformele pot introduce filtre și verificări automate care să identifice conținutul falsificat. De asemenea, ar trebui să fie implementate măsuri stricte de moderare și semnalizare a acestor materiale. Pe termen lung, educarea publicului și dezvoltarea unor tehnologii mai avansate de detectare a deepfake-urilor ar ajuta la combaterea fenomenului. Legislația ar trebui, de asemenea, actualizată pentru a reglementa acest tip de conținut și a pedepsi abuzurile
4. Această situație pune în balanță protecția animalelor și supraviețuirea oamenilor. Pe de o parte, tigrii sunt protejați prin lege, dar colectorii de miere, care trăiesc în sărăcie, își riscă viața pentru a se întreține. Asemenea situații pot fi întâlnite și în alte părți ale lumii, unde resursele naturale sunt protejate, dar oamenii care depind de ele se confruntă cu riscuri. De exemplu, minerii care lucrează în condiții periculoase sau pescarii din zonele protejate își riscă viața pentru supraviețuire. O soluție ar fi găsirea unor alternative de muncă sau compensarea acestor oameni pentru a reduce riscurile.
Coada Marian Grupa 1416 Seria A
1)Libertatea și regulile nu sunt concepte opuse, ci complementare. Regulile sunt necesare pentru a asigura ordinea socială și pentru a proteja drepturile tuturor indivizilor. Fără reguli, libertatea absolută a unei persoane ar putea duce la limitarea libertății altora
Pee de altă parte, un exces de reguli poate deveni opresiv și poate restrânge în mod nejustificat libertatea individuală. Un echilibru între libertate și reguli se poate realiza prin legi juste, care garantează drepturi fundamentale și limitează intervenția statului doar acolo unde este necesar pentru protejarea binelui comun
Exemplu: Codul rutier limitează libertatea de a conduce oricum vrem, dar asigură siguranța tuturor participanților la trafic.
2)Nu, o societate nu poate funcționa eficient bazându-se exclusiv pe una dintre aceste forme de ordine.
Ordinea spontană apare natural, prin interacțiunile dintre indivizi, fără o coordonare centralizată (exemplu: economia de piață).
Ordinea planificată este impusă de autorități pentru a asigura stabilitate și coordonare (exemplu: planificarea urbanistică, infrastructura publică).
În practică, cele două forme de ordine coexistă. De exemplu, într-o economie capitalistă, guvernul impune reguli pentru a preveni monopolurile sau exploatarea muncitorilor, dar în rest lasă piața să funcționeze liber.
Un sistem bazat exclusiv pe ordine planificată ar putea deveni rigid și ineficient, iar unul bazat doar pe ordine spontană ar putea duce la haos și inegalități extreme.
3.a)Interzicerea TikTok:
Limitarea accesului la informație și libertății de exprimare.
Impact economic asupra creatorilor de conținut și companiilor care folosesc platforma pentru promovare.
Posibilitatea de a crea un precedent periculos privind cenzura internetului.
Scăderea riscurilor de securitate cibernetică și protecția datelor utilizatorilor.
Neinterzicerea TikTok:
Posibile riscuri legate de securitatea națională și spionaj (dacă acuzațiile împotriva companiei sunt fondate).
Continuarea influenței algoritmice asupra utilizatorilor, inclusiv posibilitatea de manipulare a opiniei publice.
Păstrarea accesului la o platformă importantă pentru divertisment, educație și afaceri.
b) Universitatea poate decide asupra utilizării propriei rețele Wi-Fi, așa cum o companie poate bloca anumite site-uri pe rețeaua sa. Totuși, interzicerea accesului la platforme pe dispozitivele personale ale studenților ridică probleme legate de libertatea de exprimare și accesul la informație.
O soluție ar fi impunerea unor reguli care să limiteze utilizarea platformelor doar în anumite contexte (de exemplu, în timpul cursurilor), fără a interzice complet accesul.
C)
Pe termen scurt:
Crearea unor instrumente de verificare automată a conținutului fals.
Sancțiuni legale pentru cei care distribuie deepfake-uri în scopuri dăunătoare.
Campanii de conștientizare asupra riscurilor asociate acestui fenomen.
Pe termen lung:
Dezvoltarea unor tehnologii avansate de detectare a deepfake-urilor.
Reglementarea clară a utilizării inteligenței artificiale în crearea de conținut digital.
Educația media pentru ca oamenii să poată recunoaște manipulările digitale.
4)Acest caz reflectă un conflict între protecția mediului și drepturile oamenilor săraci care depind de resursele naturale pentru supraviețuire.
Posibile soluții:
Crearea unor locuri de muncă alternative pentru comunitățile locale, astfel încât acestea să nu fie nevoite să își riște viața pentru a aduna miere.
Dezvoltarea unor metode mai sigure de recoltare a mierii, cum ar fi utilizarea echipamentelor de protecție sau mutarea stupilor în zone mai accesibile.
Implementarea unor programe de compensare financiară pentru familiile celor care cad victime atacurilor tigrilor.
Monitorizarea populației de tigri pentru a preveni conflictele cu oamenii.
Exemple similare:
În Africa, fermierii sunt adesea atacați de elefanți care distrug culturile, dar vânătoarea acestora este interzisă. O soluție aplicată a fost folosirea stupilor de albine pentru a ține elefanții la distanță.
În România, pădurile protejate găzduiesc urși care intră în localități și atacă oameni sau animale domestice. În loc de vânătoare, s-au implementat măsuri precum garduri electrice și hrănirea urșilor în habitatele lor naturale.
Aceste exemple arată că trebuie găsite soluții echilibrate, care să protejeze atât natura, cât și oamenii care trăiesc în proximitatea faunei sălbatice.
Ghizdeanu Nicusor Bogdan 1416
• Cum se împacă libertatea cu regulile?
Libertatea și regulile nu sunt neapărat opuse; ele pot coexista și chiar se pot susține reciproc. Libertatea absolută, fără nicio regulă, poate duce la haos și la limitarea libertății altora, prin urmare, anumite reguli sunt necesare pentru a asigura o conviețuire armonioasă. De exemplu, regulile de circulație limitează libertatea de a conduce cum dorește fiecare, dar în același timp protejează dreptul fiecăruia la siguranță.
• Poate societatea să funcționeze în baza unei singure ordini?
Ordinea spontană și ordinea planificată sunt complementare, iar eliminarea uneia ar putea duce la disfuncționalități. Ordinea planificată asigură stabilitate, în timp ce ordinea spontană permite inovația .De exemplu, economia de piață funcționează pe baza ordinii spontane, dar necesită și o anumită reglementare pentru a preveni monopolurile și abuzurile. O societate bazată exclusiv pe una dintre aceste forme de ordine ar fi fie rigidă, fie haotică și ineficientă.
• Interzicerea TikTok și implicațiile sale
a) Consecințele interzicerii și ale neinterzicerii:
• Interzicerea poate duce la limitarea libertății de exprimare și la pierderi economice pentru creatorii de conținut și companiile care se promovează pe platformă. De asemena. poate reduce riscurile legate de securitatea datelor și influențele externe asupra opiniei publice.
• Neinterzicerea poate păstra libertatea digitală și accesul la o sursă importantă de divertisment și informare, dar lasă deschisă problema securității și manipulării informației.
b) Dreptul universității de a restricționa accesul:
Universitatea poate avea dreptul să blocheze accesul la anumite platforme pe rețeaua sa Wi-Fi, argumentând că protejează productivitatea studenților sau securitatea cibernetică.
c) Combaterea fenomenului „deepfake”:
• Pe termen scurt: Dezvoltarea unor algoritmi de detecție automată, avertizări pe platforme și sancțiuni pentru utilizatorii care distribuie deepfake-uri.
• Pe termen lung: Educație digitală pentru recunoașterea conținutului falsificat, reglementări clare privind utilizarea AI în generarea conținutului și dezvoltarea unor tehnologii de autentificare a imaginilor și videoclipurilor reale.
• Analiza studiului de caz despre Sundarban
Acest caz ridică o dilemă morală între protejarea mediului și a vieților umane. Pe de o parte, protecția tigrilor este esențială, dar pe de altă parte, oamenii care depind de resursele naturale pentru supraviețuire sunt expuși unor riscuri extreme.
Tema 2 , Seria B , Grupa 1420
1. Libertatea și regulile nu sunt în contradicție neapărat , din punctul meu de vedere ele se completează una pe alta . Chiar dacă regulile pot fi restrictive ele sunt esențiale pentru ca libertatea fiecărei persoane să fie posibilă în societate . Libertatea absolută, fără nicio regulă ar crea haos iar dreptul unei persoane ar putea fi încălcat de alte persoane . Asadar, libertatea omului nu are de suferit din cauza regulilor cat timp aceasta sunt corecte și respectă drepturile fundamentale ale fiecărui om , ci din contră este protejată și echilibrată de acestea
2. Nu, societatea nu ar putea funcționa eficient bazându-se doar pe o singură formă de ordine, indiferent dacă ar fi spontană sau planificată . Aceste două tipuri de ordine sunt complementare și necesare la rândul lor în diferite contexte . Dacă o societate s-ar baza numai pe ordinea spontană ar putea apărea haos în zone esențiale cum ar fi educația și protecția socială . Iar dacă ar funcționa doar pe baza ordinii planificate , ar putea să devină ineficientă , să blocheze inovația și totodată libertatea .
3. a) Consecințele interzicerii platformei TikTok:
– Pierderi financiare și impact economic deoarece (TikTokul generează venituri semnificative din publicitate , creând locuri de muncă pentru creatorii de conținut , agenți de marketing, companii dar și prin Adsense. Interdicția acestuia ar putea afecta aceste industrii și ar reduce oportunitățile pentru influencer și afaceri care depind de această platformă )
– Libertatea de exprimare și accesul la informație (ca în cazul nostru când s a setat un anumit altgoritm pentru împiedicarea unui anumit conținut legat de un viitor președinte.)
– Creșterea popularității altor aplicații – Utilizatorii Către alte platforme ( Instagram reels, yt shorts)Înainte de tik tok era aplicația A.me, destinată tinerilor aceasta devenind în cele din urmă TikTok .
3. a) Consecințe neinterzicerii platformei:
– Continuarea riscurilor legate de securitatea datelor ( riscuri cibernetice )
– Menținerea mediului economic favorabil (creatorii de conținut, companiile de publicitate , afacerile care folosesc platforma pentru promovare nu vor fi afectate )
– Libertatea de exprimare (prin păstrarea platformei utilizatorii continuă să aibe acces la conținut diversificat :știri, educație, divertisment fără restricții )
b) Da, o universitate are dreptul să restricționeze accesul la anumite platforme dacă studenții folosesc rețeaua Wi-Fi a instituției, chiar dacă utilizează propriile dispozitive. De exemplu universitatea poate considera ca TikTokul prezintă riscuri de securitate cum ar fi colectarea de date,vulnerabilitatea la atacuri cibernetice , putând justifica blocarea accesului împiedicând infrastructura instituției respective.
c) Combaterea fenomenului deepfake este o provocare având în vedere libertatea utilizatorilor în postarea conținutului pe platformele sociale . Pentru gestionarea fenomenului din punctul meu de vedere trebuiesc măsuri luate și pe termen lung cat și pe termen scurt.
A)Măsuri luate pe termen scurt :
-tehnologii de detectare a deepfake-urilor ( utilizarea ai-ului pentru detectarea conținutului ,Google, Microsoft deja dezvolta instrumente capabile să identifice deepfake-urile )
-măsuri legale luate rapid de către guvern în împiedicarea fenomenului
– reglarea altgoritmilor rețelelor sociale să fie ajustați în așa fel încât să poată să limiteze distribuirea masivă a conținutului deepfake
B) Măsuri luate pe termen lung :
– introducerea în școli si universități a unor cursuri despre identificarea manipulărilor digitale . Pentru a avea o educație digitală și a ști să ne ferim pe viitor .
– Îmbunătățirea tehnologiei de verificare. Pentru a putea fi mult mai rapidă și eficientă .
4. Situații comparabile :
1)Pădurea Virunga, Republica Democrată Congo – Gorilele de munte vs. braconaj și sărăcie.
Parcul Național Virunga găzduiește gorile de munte, o specie rară protejată de lege .Comunitățile locale sunt afectate de sărăcie și conflicte armate, recurg la braconaj sau defrișări ilegale pentru a-și câștiga existența .Chiar dacă legea protejează animalele, oamenii care trăiesc în jurul parcului nu primesc mereu sprijin economic ceea ce duce la crearea conflictelor .
2) Delfinii roz din Amazon și pescarii locali.
– Delfinul roz din Amazon este protejat prin legi internaționale, dar este considerat un competitor pentru resursele de pește ale pescarilor localnici . Unii pescari îi ucid ilegal pentru a reducerea competiției , în opoziție cu legislația dată .
3) Rezervațiile de elefanți din Kenya și Tanzania – Protecția faunei vs. agricultura locală
– În multe zone din Africa, elefanții sunt protejați prin lege , dar distrug culturile fermierilor locali în căutare de hrană.
– Uneori fermierii recurg la uciderea elefanților pentru protejarea recoltelor ceea ce crează un conflict .
1. Libertatea și regulile sunt complementare. Regulile sunt necesare pentru a păstra o armonie socială și protejarea drepturilor fiecărui individ ( regulile de circulație ). Însă daca acestea îngrădesc libertatea oamenilor pot deveni opresive.
2. Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singuri ordini. Ordinea spontană este bazată pe interacțiuni sociale, naturale ceea ce permite inovare, în timp ce ordinea planificată este necesară și esențială pentru infrastructiră.
3. a) Interzicerea platformei Tiktok poate proteja datele utilizatorilor și preveni influențe externe, însă poate fi vazută și ca o încălcare a libertății. Neinterzicerea păstrează accesul la informație și libertatea utilizatorilor, dar reprezintă riscuri de securitate cibenetică.
b) Universitatea poate limita accesul studențiilor la platforme pe rețeaua proprie, însă nu îi poate opri din a le utiliza pe dispozitivele personale prin alte conexiuni. O interdicție totală poate fi percepută ca un abuz de autoritate.
c) Fenomenul “deepfake” poate fi combătut pe termen scurt prin informarea utilizatorilor despre riscuri, verificarea surselor și implementarea unor algoritmi de detectare, iar pe termen lung se pot dezvolta anumite campanii pentru educația media, reglementări privind AI și eliminarea conținutului falsificat.
4. Situația din Sudarban prezintă un conflict între preotecția mediului și nevoile economice ale comunității locale. Tigrii regali bengalezi sunt protejați prin lege, în timp ce localnicii ,obligați de sărăcie, își riscă viața colectând miere, astfel aceștia mor, deoarece autoritățiile nu oferă soluții viabile pentru protejarea lor. Situații similare se întâmplă și în Africa și Asia, unde elefanții distrug culturile fermierilor, dar fiind protejați, nu pot fi vânați.
Grupa 1414 seria A
1. Libertatea și regulile nu se exclud, ci se completează. Regulile protejează libertatea, oferind un cadru stabil pentru ca oamenii să trăiască și să coopereze fără abuzuri.
2. Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure ordini. Ordinea spontană asigura adaptabilitate și inovație, iar ordinea planificată este necesară pentru organizare și stabilitate. Cele două trebuie să coexiste pentru eficiență și progres.
3.
A) interzicerea vs neinterzicerea platformelor
Interzicerea platformelor poate limita libertatea de exprimare și afecta încrederea în instituții. Neinterzicerea poate permite răspândirea dezinformării și poate crea riscuri de securitate. Soluția obțină ar fii reglementarea echilibrată.
B) dreptul universității de a bloca accesul
Universitatea are dreptul să restricționeze accesul la platforme prin rețeaua sa wi-fi, deoarece este proprietatea infracțiunii. Totuși, măsura trebuie să fie justificată și să respecte drepturile studenților.
C) combaterea fenomenului ,,deepfake,,
Pe termen scurt detectare automată și eliminare rapidă de pe platforme.
Pe termen lung educație digitală, gândire critică.
Grupa 1422
1. Din punctul meu de vedere libertatea și regulile nu sunt opuse, ci complementare. Libertatea absolută, fără reguli, duce la haos, în timp ce regulile excesive pot sufoca libertatea. Regulile bine gândite nu anulează libertatea, ci o protejează, asigurând respect reciproc și siguranță. Astfel, omul rămâne liber atâta timp cât regulile sunt juste și nu îi încalcă drepturile fundamentale.
2. Nu, societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure ordini. Ordinea spontană (bazată pe inițiative individuale și autoreglare) asigură flexibilitate și inovație, în timp ce ordinea planificată (impusă prin reguli și instituții) garantează stabilitate și coerență. Cele două se completează: prea multă planificare sufocă libertatea, iar haosul spontan poate duce la instabilitate. Echilibrul dintre ele este esențial pentru o societate funcțională.
3. a) Interzicerea platformelor poate limita influența străină, reduce riscurile de securitate cibernetică și proteja datele utilizatorilor, dar afectează libertatea de exprimare, economia digitală și accesul la informație. Neinterzicerea permite inovare și libertate online, dar poate expune utilizatorii la riscuri de dezinformare și supraveghere.
b) O universitate poate restricționa accesul la anumite platforme pe rețeaua sa Wi-Fi, invocând motive de securitate cibernetică sau utilizare responsabilă a resurselor. Totuși, nu poate interzice utilizarea pe dispozitive personale prin rețele mobile, deoarece acest lucru ar afecta drepturile individuale.
c) Pe termen scurt, fenomenul „deepfake” poate fi combătut prin verificarea surselor, semnalarea conținutului fals și utilizarea unor tehnologii de detectare automată. Pe termen lung, soluțiile includ educația digitală, reglementarea conținutului generat de AI și dezvoltarea unor tehnologii avansate de autentificare a imaginilor și videoclipurilor.
4. In opinia mea, acest caz reflectă un conflict între conservarea faunei sălbatice și supraviețuirea comunităților locale. Protejarea tigrilor este esențială pentru biodiversitate, dar măsurile existente nu țin cont de siguranța și mijloacele de trai ale localnicilor.
Situații comparabile includ Parcul Național Kaziranga (India), unde paznicii au dreptul să împuște braconieri pentru a proteja rinocerii, iar localnicii riscă viața dacă intră accidental, Rezervațiile de lei din Africa, unde fermierii pierd vite din cauza atacurilor leilor protejați prin lege, Pescarii din Galápagos, care concurează cu speciile protejate pentru resursele marine. O soluție ar fi găsirea unui echilibru, prin măsuri de protecție a oamenilor ( de exemplu echipamente, rute sigure, alternative economice) și continuarea conservării tigrilor.
GRUPA 1421 SERIA B
1. Libertatea și regulile se completează. Fără reguli libertatea absolută ar duce la haos, iar drepturile individului ar fi amenințate. Regulile nu limitează libertatea în mod negativ, ci o protejează asigurând un cadru în care fiecare își poate exercita drepturile fără a le încălca pe ale altora.
2. Societatea nu poate funcționa eficient bazându-se exclusiv pe o singură formă de ordine. Cele două tipuri de ordine sunt necesare în contexte diferite. Ordinea spontană apare natural, fără o autoritate centrală care să o impună. Ordinea spontană asigură adaptibilitatea si inovația. Ordinea planificată este esențială pentru organizarea unor aspecte complexe ale societății, precum infrastructura sau educația. Aceasta oferă stabilitate și direcție.
În concluzie, societatea are nevoie de un echilibru între cele două forme de ordine.
3. a) Interzicerea TikTok și a altor platforme ar putea avea efecte atât pozitive, cât și negative. Printre efectele pozitive putem enumera protecția datelor personale, reducerea influenței externe asupra opiniei publice, combaterea dezinformării.Ca efecte negative putem remarca limitarea libertății de exprimare, afectarea creatorilor de conținut și a companiilor care folosesc platforma pentru marketing.
Neinterzicerea platformelor păstrează libertatea utilizatorilor, dar ridică riscuri privind securitatea datelor.
b) Universitatea are dreptul să își stabilească propriile politici de utilizare a rețelei Wi-Fi. Deoarece infrastructura îi aparține, aceasta poate bloca anumite platforme pe motive de securitate cibernetică sau pentru a preveni distragerea atenției studenților.
c) Pe termen scurt putem combate fenomenul “deepfake” creșterea educației digitale pentru utilizatori, astfel încât aceștia să recunoască deepfake-urile. Pe termen lung putem dezvolta legislația privind răspunderea pentru distribuirea de deepfake-uri dăunătoare și crearea unor standarde internaționale de verificare a autenticității conținutului.
4. Acest studiu de caz scoate în evidență un conflict structural între două tipuri de drepturi: dreptul la conservarea biodiversității și dreptul oamenilor la supraviețuire și securitate. Problema fundamentală nu este doar existența tigrilor sau a legilor de protecție, ci faptul că sărăcia extremă a comunităților locale ii obligă să își asume riscuri fatale. Protecțiea tigrilor creează un dezechilibru: animalele sunt protejate, dar oamenii care riscă să fie uciși nu beneficiază de același nivel de siguranță sau sprijin. Pe de altă parte, dispariția tigrului bengalez ar reprezenta o pierdere ireparabilă pentru ecosistem. Consider că ar trebui să fie luate măsuri de cadrul legislativ care să ofere alternative economice pentru oameni. În plus, tehnologiile de protecție, cum ar fi dispozitivele acustice care alungă tigrii sau zonele delimitate pentru colectarea mierii, ar putea reduce riscul atacurilor.
O situație comparabilă ar putea fi elefanții protejați în Africa și conflictele cu fermierii. În unele regiuni din Africa, elefanții distrug recoltele fermierilor, cauzând pierderi economice severe. Cu toate acestea, vânătoarea lor este interzisă prin legi internaționale. Fermierii sunt prinși între necesitatea de a-și proteja mijloacele de trai și obligația legală de a nu răni animalele protejate.
Grupa 1420 Seria B
1. Putem spune ca libertatea omului nu are de suferit daca aceasta se desfasoara in cadrul unor reguli deoarece libertatea si regulile se completeaza una pe alta. Daca ar exista libertate deplina atunci omenirea ar trai un haos masiv iar libertatea altora ar fi incalcata. Intr-o alta ordine de idei daca regulile sunt prea stricte in mod abuziv pot limita libertatea individuala a oamenilor.
2. Societatea nu poate sa functioneze doar in baza unei singure ordine sociale doarece acestea de asemenea se completeaza un pe alta, avand fiecare avantajele sale in anumite situatii.
3. a. Una din consetinte ar fi un inpact negativ economic al tuturor influencerilor care au folosit platforma pentru a se promova, acesta aducand si la nemultumirea utilizatorilor. O alta consecinta ar fi ca majoritatea utilizatorilor o sa continue sa acceseze aplicatia prin alte metote pentru a evita interdictia cum ar fi VPN-ul sau alte cai de acces.
b. Universitatea are dreptul de a interzice accesul al aceste platforme din motive de securitatea. De asemenea studentii pot utiliza datele mobile pentru a accesa platformele ceea ce face ca aceasta sa fie mai mult o restrictie simbolica decat eficienta.
c. Pe termen scurt ar putea sa eticheteze continutul manipulat prin AI, informarea publicului de existenta acestora pe platforme,sau aplicare unor reguli mai stricte avand in vedere filtarea continutului sensibil. Iar pe termen lung ar fi inbunatatirea sistemului pe platforme pentru detectarea deepfale-urilor.
4. cuvintele cheie: Sundarban, tigrul regal bengalez, lege stricta, miere, saracie.
In Sundarban, pe marginea Golfului Bengal exista un mare conflict intre protectia faunei si nevoile locale ale comunitatii. Tigrul regal bengalez este o specie protejata de lege care interzice vanarea sa. Oamenii care traiesc in saracie sunt nevoiti sa isi castige existenta prin colectarea mierii din padurile Golfului Bengalez, aceasta fiind foarte valoroasa in pietele urbane. In fiecare an mor cel putin 50 de colectori de miere acestiia fiind ucisi de trigri protejati de lege. Conflictul dintre protectia animalelor si nevoile comunitatii necesita solutii echilibrate. Protejarea acestei specii prin lege excluzand siguranta oamenilor, poate aduce chiar si la braconaj. Este necesar gasirea unor alternative pentru a mentine un chilibru intre oameni si natura.
Stan Elena-Cristina, Master Didiacti, Grupa 143
1.Cum se împacă libertatea cu regulile? Libertatea omului nu are de suferit atunci când viaţa acestuia se desfăşoară în cadrul unor reguli? Comentaţi!
Oamenii respectă în general legile și reglementările, deoarece acestea contribuie la extinderea libertății lor, nu la limitarea sau eliminarea acesteia. Un alt exemplu care arată cum libertatea poate coexista cu regulile, fără a aduce prejudicii indivizilor, este protecția mediului. Reglementările ecologice au fost introduse pentru a preveni poluarea și pentru a proteja resursele naturale, asigurându-se astfel un echilibru între dezvoltare și conservarea mediului. Aceste reglementări nu sunt impuse pentru a restricționa activitățile economice, ci pentru a le face mai sustenabile și mai sigure pentru viitor. Prin urmare, în acest context, libertatea de a desfășura activități economice sau recreative este reglementată de legi, pentru a garanta o coexistență armonioasă între dezvoltare și protecția mediului.
2. În societate, ordinea spontană şi ordinea planificată coexistă, deoarece fiecare formă de coordonare a acţiunilor umane se dovedeşte superioară în anumite circumstanţe. Poate societatea să funcţioneze în baza unei singure ordini?
Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure forme de ordine, deoarece atât ordinea spontană, cât și cea planificată sunt necesare pentru ca viața oamenilor să se desfășoare în liniște și siguranță. Ordinea spontană, care apare din interacțiunile libere ale indivizilor, asigură flexibilitate și adaptabilitate rapidă, fiind esențială în condiții de schimbare rapidă sau de incertitudine. Pe de altă parte, ordinea planificată, bazată pe reglementări și structuri instituționale, oferă stabilitate și protejează drepturile colective, prevenind conflictele și haosul. Astfel, o comuniune între ordine spontană și planificată este esențială pentru funcționarea armonioasă și echilibrată a societății.
3. TikTok a devenit nefuncțional în SUA, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a unei noi legi de interzicere a platformei. Legea prevedea eliminarea aplicației din App Store și Google Play, nu și oprirea imediată, însă compania a ales această variantă „going dark” pentru a pune presiune pe decidenți. Ulterior, TikTok și-a reluat funcționarea în SUA după ce președintele ales, Donald Trump, a declarat că va oferi o amânare privind aplicarea interdicției asupra TikTok, după ce își va prelua mandatul.
Pe 24 martie 2023, guvernul francez a anunțat interzicerea TikTok și Instagram pe telefoanele de serviciu ale celor 2,5 milioane de funcționari publici. Conform comunicatului oficial, “aplicațiile de agrement nu prezintă niveluri suficiente de securitate cibernetică și de protecție a datelor pentru a fi implementate pe echipamentele administrației. Prin urmare, aceste aplicații pot constitui un risc pentru protecția datelor administrațiilor și ale funcționarilor publici.” Mai multe state europene și non-europene au adoptat restricții similare sau analizează această posibilitate. Spre exemplu, Nepalul a interzis TikTok pe motiv că platforma ar perturba “armonia socială” a țării.
a) Care are fi consecințele interzicerii, dar și ale neinterzicerii platformelor respective?
Interzicerea platformelor precum TikTok și Instagram ar putea reduce riscurile legate de securitatea cibernetică și protecția datelor, dar ar afecta libertatea de exprimare și accesul la informație. De asemenea, ar putea limita oportunitățile cu scopul de a ajunge mult mai ușor la potențialii clienți, mai erxact pentru promovare. Interzicerea acestor aplicații ar putea stârni unele reacții negative a unor persoane, deoarece mulți dintre aceștia au început să vadă postarea de diverse videoclipuri drept un job în urma căruia ei primesc niște bani. În plus, oamenii ar putea înțelege această restricție drept o încălcare a dreptului la libera exprimare și ar putea începe chiar și unele proteste.
Pe de altă parte, neinterzicerea acestor platforme ar încuraja dezvoltarea economică a țării, prin promovarea în mediul online a diferitelor destinații turistice. Astfel, videoclipurile cu astfel de destinații ar putea ajunge mult mai ușor atât la locuitorii țării respective, cât și la străini și la îndemnarea acestora de a alege să își petreacă o vacanță în locul respectiv. O parte negativă a neinteryicerii acestor platforme, ar fii faptul că accesul la informații, ar putea expune utilizatorii și instituțiile publice la riscuri de securitate și manipulare a datelor personale, așa cum a fost și în cazul guvernului francez pe data de 34 martie 2023.
b) Are dreptul o universitate să interzică accesul studenților la aceste platforme, dacă aceștia folosesc propriile dispozitive, dar se conectează la rețeaua Wi-Fi a universității?
O universitate poate avea dreptul să interzică accesul studenților la anumite platforme prin rețeaua Wi-Fi a instituției, chiar și atunci când aceștia folosesc propriile dispozitive, dacă acest lucru este justificat de motive de securitate cibernetică, protecția datelor personale sau integritatea rețelei. Politicile de utilizare a internetului pot fi reglementate de către instituție pentru a preveni accesul la conținut periculos sau inadecvat și pentru a proteja resursele IT ale universității, iar studenții trebuie să respecte aceste reguli.
c) Cum poate fi combătut fenomenul „deepfake” atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, dată fiind libertatea utilizatorilor de a posta conținut nefiltrat pe aceste platforme?
Prin deepfake ne referim la tehnologia ce folosește inteligența artificială care permite crearea sau modificarea de imagini, videoclipuri și audio-uri pentru a părea reale, dar a fi complet false. Astfel, prin acest instrument se poate utiliza fețe, voci sau comportamente ale oamenilor, făcându-i să spună sau să facă lucruri neadevărate sau care nu s-au întâmplat niciodată. Deepfake-ul poate fi utilizat atât în scopuri creative, de exemplu creearea unor personaje pentru desenele animate, însă poate fi folosit si păentru a dezinforma oamenii sau a creea propagandă.
Pe termen scurt, combaterea fenomenului de deepfake poate fi realizată prin implementarea unor algoritmi avansați de detectare automată a acestora pe platformele online. Aceste tehnologii pot identifica rapid conținutul fals și îl pot elimina. De asemenea, educația utilizatorilor privind riscurile deepfake-urilor este esențială.
Pe termen lung, sunt necesare reglementări internaționale pentru a sancționa utilizarea abuzivă a acestei tehnologii și pentru a asigura responsabilitatea platformelor. Colaborarea între guverne, companii de tehnologie și organizații non-guvernamentale poate contribui la stabilirea unor standarde globale pentru combaterea acestui fenomen.
4. Analizați următorul studiu de caz și exemplificați cu eventuale situații comparabile:
Pe marginea Golfului Bengal se află Sundarban, care înseamnă „pădure frumoasă”. Acesta este habitatul natural al tigrului regal bengalez, care este protejat printr-o lege strictă ce interzice vânarea lui. Sundarban este, de asemenea, renumită datorită cantităţii mari de miere produsă în stupi naturali. Oamenii din această regiune, aflaţi într-o stare de sărăcie disperată, merg în pădure să adune mierea, pentru care pot obţine un preţ bun în pieţele urbane. În fiecare an, cel puţin cincizeci de colectori de miere sunt ucişi de tigri. Nu există nimic care să protejeze aceste fiinţe cu existenţă mizerabilă ce caută să-şi ducă viaţa muncind prin pădurile bengaleze, în timp ce tigrii sunt protejaţi prin legi.
Studiul de caz al Sundarban subliniază un conflict între protecția tigrilor și nevoile economice ale localnicilor. Legea care protejează tigrul bengalez, cu scopul de a conserva fauna și biodiversitatea, are un impact negativ asupra populației locale, care, în sărăcia lor, depinde de colectarea mierii din pădurile periculoase. Acest conflict reflectă o tensiune frecventă între reglementările instituționale și realitățile economice ale comunităților sărace, ce sunt nevoite să găsească soluții de supraviețuire într-un mediu strict reglementat.
Un exemplu comparabil este reglementarea strictă a pescuitului în anumite zone protejate. Deși scopul este conservarea ecosistemelor marine, pescarii locali, care depind de pescuit pentru a-și susține familiile, sunt afectați de restricțiile impuse. Astfel, protejarea biodiversității poate duce la marginalizarea economică a unor comunități, care se confruntă cu conflicte între nevoile lor fundamentale și reglementările de mediu. Această problemă ridică întrebarea despre necesitatea unui echilibru între protecția naturii și susținerea mijloacelor de trai ale populației locale.
Un alt exemplu comparabil ar fi reglementările stricte privind tăierea ilegală a pădurilor în anumite zone protejate, unde sărăcia localnicilor determină nevoia de a obține lemn pentru vânzare sau pentru construirea locuințelor. Deși protecția pădurilor este esențială pentru mediul înconjurător, comunitățile locale sunt adesea obligate să încalce legile pentru a supraviețui. Un alt exemplu este interzicerea pescuitului în zonele marine protejate, care, deși beneficiază mediul marin, afectează mijloacele de trai ale pescarilor locali, ce nu au alternative viabile pentru a-și câștiga existența.
Enciu Maria-Bianca, Seria A, Grupa 1417
1. In primul rand libertatea reprezinta respectarea propietatii.Teoria libertatii dezvaluie, cu necesitate si sistematic, care trebuie sa fie continutul concret al legii si al legislatiei, ca reguli al dreptului pozitiv.In consecinta, libertatea inseamna domnia Dreptului, adica domnia regulilor drepturilor de propietate. Parerea mea este ca regulile atat timp cat sunt corecte si gandite pentru protejarea oamenilor, ele nu ar trebui sa restrictioneze libertatea. Totusi, regulile care sunt prea stricte pot limita liberatea, afectand echilibrul intre binele comun si drepturile persoanei.
2. Societatea poate functiona pe baza unei singuri ordini, dar fiecare are atat avantaje cat si dezavantaje. Ordinea spontana favorizeaza libertatea si inovatia,dar poate conduce la inegalitati si haos, pe cand ordinea planficata asigura stablitate si echitate ,dar poate restrange libertatea si flexibilitatea. De regula, un echilibru intre acestea doua aduce cele mai bune rezultate.
3. a) Consecintele interzicerii: ca avantaj, protectia datelor personale, eliminarea riscului de spionaj si prevenirea influentei gresite si a dezinformarii.
:ca dezavntaj: limitarea la surse importante si pierderi ecoonomice pentru influenceri/afaceri care se folosesc de platforma
Consecintele dezinterzicerii: ca avanaj, libertarea de exprimare si sprijinirea economiei
: ca dezavntaj, dezinformarea si continutul nociv
b) Universitatile pot interzice accesul la platforme, chiar daca studentii folosesc dispozitive personale pentru a protejarea se securitatea retelei. Totusi, chiar daca este posibil sunt de parere ca nu trebuie aplicata aceasta varianta. O solutie este formarea unor retele separate pentru dispozitivele separate.
c) Pe termen scurt: Identificarea automata a continutul fals, implementarea unor reguli de continut pentru platforme.
Pe termen lung: Educatia publicului , prin adaptarea unor legi care sa pedepseasca abuzurile online. Promovarea utilizarii responsabile a inteligentei artificiale de catre companii.
4. Acest studiu de caz ilustreaza un conflict intre protectia tigrilor bengalezi, pe cale de disparitie, si supravietuirea locuitorilor saraci, care culeg miere pentru un trai. Nu exista masuri pentru protejarea oamenilor care risca sa isi piarda viata in padurile periculoase.
Ca situatii comparabile sunt:
1. Colectarea mierei si protajarea ursilor din Europa- de asemenea, oamenii colecteaza miere din paduri si isi risca viata, pe cand ursii sunt protejati de lege.
2. Taierea ilegala a padurilor- exploatarea ilegala a lemnului, unde padurile sunt protejate, iar oamenii au nevoi.
grupa 1423, seria B
1. Libertatea și regulile sunt două dintre cele mai esențiale părți care fac parte din viața individului. Chiar dacă regulile impun multe restricții, acestea sunt moduri de a crea condiții favorabile omului, și pentru o viață executată în mod corect. Fără acestea, libertatea ar exista într-un mod haotic, prin conflicte, deoarece fiecare și-ar vedea de propriile interese.
Un exemplu relevant este traficul, unde regulile de circulație limitează mult libertatea șoferului, însă fără acestea, ar exista cat mai multe accidente care pot fi fatale nu doar pentru cel care conduce cat și pentru cei din jurul acestuia.
2. Nu, motivul fiind faptul că ordinea planificată se completează cu ordinea spontană. În primul rând, ordinea planificată se bazează pe impunerea regulilor de anumite instituții, esențială în susținerea stabilității și prevenirea haosului.
În al doilea rând, ordinea spontană se datorează interacțiunii dintre oameni promovând adaptabilitatea și inovația.
Drept exemplu, putem afirma că economia este expresia ordinii spontane deoarece prețurile și cererea se reglează natural, fără un control centralizat strict. Cu toate acestea, statul trebuie să fie pregătit în cazul apariției abuzurilor sau monopolurilor. Cele două ordini trebuie să conlucreze împreună pentru funcționarea societății. În lipsa ordiniii planificate există riscul haosului și injustiției. În lipsa ordinii spontane creativitatea și progresul ar dispărea, fiind sufocată de rigiditate și birocrație.
3. a) Prin interzicerea tik tokului ar exista mult mai multă securitate cibernetica, nu ar mai exista un posibil conținut dăunător pentru cel care vizualizează. Pe lângă acestea nu ar mai fi influente foarte mari asupra opiniei publice, însă ar afecta într-o mare măsură libertatea de exprimare a societății.
b) Universitatea are dreptul de a reglementa utilizarea rețelei sale Wi-Fi, dar nu de a interzice complet accesul studenților la platforme. Dacă instituția consideră că aceste aplicații afectează concentrarea sau securitatea rețelei, poate restricționa accesul pe Wi-Fi-ul propriu, însă studenții își pot folosi datele mobile.
c) Pe termen scurt se pot implementa mai mult algoritmi care detectează mai rapid conținutul falsificat, dar și discuția cu studenții/ elevi din acest punct de vedere ar putea aduce schimbări majore.
Pe termen lung, cei care creează deepfake-uri, ar trebui sancționați din cauza dezinformării de au creat-o, prin amenzi, suspendări.
4. Una dintre soluțiile aferente pentru protejarea comunității locale dar și a tigrilor este creearea unor locuri de muncă diverse pentru cei care se ocupă de miere, dar și adăugarea unor noi garduri electrice ar ajuta mai mult.
O situație asemănătoare este în Africa, unde vânatul rinocerilor și elefanților este determinat de sărăcia localnicilor, iar protecția acestor animale trebuie să se afle în contrast cu nevoile economice ale comunităților.
1. Libertatea și regulile – o contradicție sau o complementare?
Libertatea nu este absenta totala a regulilor, ci capacitatea de a acționa în limitele unor norme care asigură coexistența armonioasă a indivizilor. Regulile sunt necesare pentru a prevenii haosul și pentru a proteja drepturile fiecărui individ. Dacă libertatea ar însemna lipsa totală a restricțiilor , s-ar ajunge la anarhie , unde cei mai puternici ar domina pe cei mai slabi. De exemplu regulile de circulație limitează libertatea de a conduce oriunde și oricum dar ele protejează siguranța tuturor participanților la trafic. Așadar, libertatea și regulile nu sunt opuse , ci se completează reciproc: regulile bine gândite asigură o libertate funcțională și echitabila pentru toți.
2. Societatea nu poate funcționa exclusiv pe baza unei singure forme de organizare.
• Ordinea spontană apare în mod natural prin interacțiunea indivizilor și inițiative private. De exemplu, piețele libere funcționează pe baza cererii și ofertei, fără ca un guvern să stabilească prețurile produselor.
• Orientarea planificată presupune intervenția autorităților pentru a regla anumite aspecte ale vieții sociale. De exemplu infrastructura publică ( drumuri, spitale, școli ) necesită planificare pentru a asigura un acces echilibrat.
O societate bazata doar pe ordine spontană ar putea suferi de lipsa coordonării în domenii critice (educație, sănătate) , iar i societate bazata doar pe ordine planificată riscă să devină rigidă și ineficientă.
3. a) Consecințele interzicerii vs. neinterzicerii
• Interzicerea ar putea prevenii riscul de securitate cibernetică și influență externă , dar ar afecta libertatea de exprimare și economia digitală (creatori de conținut, publicitate).
• Neinterzicerea permite libera circulație a informației , dar poate expune utilizatorii la riscuri (manipulare, colectare de date).
b) Poate o universitate să interzică accesul la TikTok pe Wi-Fi-ul propriu?
Da, o universitate are dreptul să își gestioneze rețeaua și să blocheze accesul la anumite platforme, invocând securitatea cibernetică sau productivitatea academică. Însă , atâta timp cât studenții folosesc dispozitive personale, interzicerea ar putea fi considerată o restrângere excesivă a libertății digitale.
c) Combaterea fenomenului „deepfake”
• Pe termen scurt : Platformele trebuie să implementeze detectoare de conținut falsificat și să ofere utilizatorilor opțiune de verificare a informațiilor.
• Pe termen lung: Educația digitală este esențială, astfel încât utilizatorii să poată recunoaște manipulările media.
4. Studiu de caz – conflictul dintre protejarea naturii și supraviețuirea oamenilor
Dilema morala din Sundarban reflectă un conflict clasic între conservarea biodiversității și drepturile omului.
• Argumentarea pentru protejarea tigrilor: Aceste animale sunt esențiale pentru ecosistem și sunt pe cale de dispariție. Dacă ar fi vânați, s-ar pierde un patrimoniu natural unic.
• Argumente pentru susținerea comunităților locale: Oamenii au nevoie de mijloace de trai, iar dacă sunt uciși de tigri, viața lor pare mai puțin valoroasă decât protejarea animalelor.
Soluții posibile:
• Proiecte de ecoturism care să genereze venituri pentru localnici.
• Dezvoltarea apiculturii în afară habitatului tigrilor.
• Crearea unor zone protejate cu acces reglementat pentru colectarea mierii.
Situații compatibile pot fi găsite în zonele unde comunității locale intră în conflict cu protecția animalelor ( ex: elefanții care distrug recoltele în Africa sau lupii care atacă turmele de oi în Europa ).
Vîlcu Ana-Maria grupa 1423
1. Intr-o societate civilizata, oamenii care apartin acesteia trebuie sa urmeze un set de reguli. De exemplu, in roma antica oamenii aveau un set de obiceiuri pe care le urmau pentru a mentine relatiile dintre ei si conducerea statului. Libertatea nu avea de suferit, regulile respective mentineau pacea si limitele dintre ei.
2. Consider ca, societatea nu poate functiona in baza unei singuri oridini, deoarece se ivesc diverse situatii in care sa fie trebuie sa acceptam exceptii de la oridinea de baza. Cum societatea este in continua schimbare, o lege nu poate fi mereu universal valabila in acest context.
3.
a. Consecintele interzicerii aplicatilor precum TikTok si Instagram ar putea fi ingradirea imaginatiei utilizatorilor, cele doua aplicatii fiind cunoscute pentru crearea de continut online, dar si limitarea lor la socializare. In schimb consecintele neinterzicerii lor sunt bullyingul online, expunerea la informatii false si distribuirea acestora inconstient. Cele doua aplicatii pot sa aibe si efecte pozitive, daca sunt folosite de publicul tinta si sunt respectate regulile impuse de creatorii lor.
b. Nu, o universitate nu ar putea sa interzica accesul studentilor pe asemenea aplicatii daca acestea sunt folosite pe dispozitivele personale.
c. Fenomenul poate fi combatut prin analiza postarilor inainte de a putea fi urcate pe platforme si semnalarea lor ca fiind editate sau modificate. Astfel, alti utilizatori pot sa fie atentionati despre continutul pe care il urmaresc ca nu se aseamana cu realitate si nu ar trebui sa fie dusi in eroare.
4. O situatie asemanatoare studiului de caz poate sa fie starea de necesitate prevazuta de codul penal. In fragmentul citit, oamenii din regiunea respectiva, din necesitatea de a-si castiga traiul isi pun viata in pericol, incalcand o lege. In codul penal “starea de necesitate” nu este pedepsita in functie de gravitatea faptei, deoarece dorinta de a supravietui este mai presus de lege.
Vasile Mihaela Delia
Grupa 1423
1. Libertatea si regulile coexista armonios , deoarece regulile stabilesc limite necesare pentru a proteja drepturile si siguranța tuturor.Fără reguli , libertatea ar putea degenera în haos , iar ordinea sociala este menținută prin combinarea între ordinea spontana si cea planificată. Astfel, libertatea individuală nu este îngrădita , si protejată de un cadru clar si echitabil.
2. Societatea nu poate functiona doar pe baza unei singure forme de ordine.Ordinea spontana(pietele libere) si cea planificată (legi si reglementări) se completeaza,fiecare fiind superioara în anumite contexte.Combinarea lor asigura flexibilitate si stabilitate.
3.a.Consecințele interzicerii si neinterzicerii :
Interzicere: Cresterea securității cibernetice si protecția datelor personale.
Pierderi economice pentru creatorii de continut fi firmele care folosesc platforma pentru marketing(impact asupra economiei digitale si pietei muncii). Restrictionarea unei platforme populare poate afecta inovarea si libertatea economica .
Neinterzicere : Continuitatea riscurilor de securitate ( manipularea datelor ).Mentinerea unei platforme care poate afecta armonia socială si sănătatea mentală.
b. Dreptul universităților de a restrictiona accesul :
Universitatile pot limita accesul la anumite platforme pe reteaua lor de Wi-Fi pentru a proteja resursele comune si a asigura un mediu academic productiv.Restrictiile pot reduce productivitatea economica , dar poate creste eficiența prin eliminarea distragerilor.
c.Combaterea deepfake-urilor
Termen scurt : Implementarea de algoritmi de dectare (investitii in tehnologie) si educarea utilizatorilor.
Termen lung : Legislație stricta ( interventii guvernamentale) si colaborarea între platforme si autorități pentru a crea un cadru de reglementare eficient.
4. Studiu de caz :
Tigrul bengalez este o resursa comună protejată prin legi,dar conservarea sa genereaza costuri pentru comunitatile locale.(protectia mediului).Cu toate astea colectorii de miere,aflati in saracie , riscă viata pentru a accesa o resursă naturala (mierea)care le asigura un venit.(nevoile umane)
Solutiile economice ar fii , implemenntarea de programe care sa echilibreze conservarea si dezvoltarea economica (turism ecologic).Crearea de surse alternative de venit ( diversificarea economica ) pentru a reduce dependenta de activitățile periculoase.Compensarea comunităților pentru costurile generate de protectia tigrilor (plati pentru servicii ecologice).
1. Libertatea si regulile se completeaza reciproc, deoarece regulile asigura un cadru in care libertatea poate fi exercitata fara a afecta drepturile altora. Fara reguli, libertatea absoluta ar duce la haos si conflicte.
2. Nu, societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure ordini,deoarece ordinea spontana permite adaptabilitate si inovație, iar ordinea planificata asigură stabilitate si predictibilitate. Cele doua firme de organizare se completează reciproc, fiind necesare in funcție de context.
3.a) Interzicerea TikTok si a altor platforme poate duce la limitarea libertății de exprimare,afectarea afacerilor si a creatorilor de conținut care depind de ele, precum si la posibile tensiuni diplomatice.
Neinterzicerea platformelor mentine accesul la informatie si libertatea digitala, dar poate continua sa genereze probleme privind protectia datelor,dezinformarea si manipularea sociala.
b) Daca studenții folosesc propriile dispozitive dar se conecteaza la wi-fi-ul universității, acesta are dreptul sa restricționeze accesul, deoarece rețeaua îi apartine universității si poate impune politici privind utilizarea resurselor sale. Totusi, interzicerea totala a unor platforme ar putea ridica probleme de libertate academică si accesul la informație.
c) Platformele pot folosi algoritmi avansați de detectare, semnalarea conținutului suspect si educarea utilizatorilor asupra riscurilor.
4.Studiul de caz evidențiază conflictul dintre conservarea tigrilor bengalezi si supraviețuirea economică a localnicilor. Desi tigrii sunt protejati prin lege, oamenii saraci care colectează miere in padurile Sundarban nu beneficiază de masuri de siguranță și sunt expuși atacurilor mortale.
Cateva situatii comparabile sunt:
-Conflictul dintre fermieri și elefanții protejați din Africa, care distrug recoltele;
-Pescarii din zonele unde rechinii sau crocodilii sunt protejați, dar reprezintă un pericol mortal;
-Comunitățile din Amazon care depind de padure pentru trai, dar se confruntă cu restricții stricte privind exploatarea resurselor.
1)Libertatea nu înseamnă absența regulilor, ci existența unor limite care permit conviețuirea armonioasă a tuturor. Regulile sunt necesare pentru a preveni conflictele, oferindu-ne un cadru clar în care ne putem exercita libertatea fără a afecta drepturile celorlalți. Totuși, dacă aceste reguli devin prea restrictive, ele pot limita libertatea autentică.
2)Ordinea spontană se formează în mod natural în societate, prin interacțiunile dintre oameni, fără o coordonare centralizată, așa cum se întâmplă în economia de piață. În schimb, ordinea planificată este stabilită prin reguli și intervenția statului, un exemplu fiind sistemul de sănătate publică. O societate bazată exclusiv pe una dintre aceste forme de organizare ar fi ineficientă—fără reguli ar apărea haosul, iar fără libertate s-ar instala stagnarea și lipsa inovației. Prin urmare, cele două tipuri de ordine trebuie să coexiste și să se completeze reciproc, în funcție de necesități.
3)a) eu consider că acestor platforme ar limita libertatea de exprimare, ar determina utilizatorii să migreze către alte platforme și ar putea avea un impact economic negativ, inclusiv pierderea unor locuri de muncă. Pe de altă parte, permiterea lor fără restricții ar putea expune utilizatorii la riscuri legate de securitatea datelor, manipularea informațiilor, propagandă și posibile atacuri cibernetice.
b) Dacă studenții folosesc dispozitive personale, dar sunt conectați la rețeaua universității, instituția are dreptul de a stabili reguli privind utilizarea acesteia. O interdicție totală a unei platforme de social media poate ridica probleme legate de libertatea de informare și exprimare. O alternativă ar fi restricționarea accesului doar în timpul cursurilor sau pe anumite rețele dedicate.
c) Pe termen scurt, platformele pot implementa algoritmi pentru detectarea și etichetarea automată a conținutului manipulat. Pe termen lung, educarea utilizatorilor și dezvoltarea unor tehnologii avansate pentru verificarea autenticității informațiilor vor deveni esențiale. În paralel, legislația trebuie actualizată pentru a reglementa utilizarea deepfake-urilor în scopuri dăunătoare.
4)Acest studiu de caz reflectă conflictul dintre protejarea naturii și siguranța comunităților locale. Conservarea tigrilor regali bengalezi este esențială pentru echilibrul ecologic, însă poate pune în pericol viața oamenilor din regiune. Din cauza sărăciei, aceștia intră în pădure pentru a colecta miere, expunându-se riscurilor. Posibile soluții includ sprijin financiar pentru comunitățile locale, dezvoltarea unor activități alternative sustenabile și implementarea unor măsuri de protecție, precum garduri electrice sau sisteme de avertizare timpurie. În astfel de cazuri, este necesară o balanță între protejarea mediului și garantarea siguranței și drepturilor comunităților vulnerabile.
Ilie Marian-Ionut 1418
1. Libertatea omului nu are de suferit din cauza regulilor/legilor, deoarece acestea vin pentru a favoriza buna desfasurare a lucrurilor si ii asigura dreptul la proprietate.
2. Sunt societati care incearca sa functioneze printr-un singur tip de ordine precum cele totalitare sau anarhiile, dar motivul pentru care majoritatea statelor sunt organizate intr-un sistem de economie mixta releva ca nu este eficient sa existe un singur tip de ordine si ca ambele au avantaje.
3. a)Consecintele interzicerii:
-oamenii pot spune ca le este incalcata libertatea;
-se pot pierde bani de la bugetul statului, deoarece aceste platforme incurajeaza consumul;
-pot exista informatii valoroase care nu vor mai ajunge la publicul tinta.
Consecintele neinterzicerii:
-oamenii pot fi informati gresit in legatura cu diferite situatii;
-productivitatea acestora poate scadea.
b) Doar daca acestia isi neglijeaza responsabilitatile de studenti.
c) Prin educarea populatiei in legatura cu acest subiect si prin introducerea unui sistem care sa filtreze continutul.
4. In acest studiu de caz se reflecta lipsa unor legi care sa se concentreze pe politici sociale necesare pentru protejarea populatiei. Acest lucru poate duce la somaj, infractionalitate si o pierdere sociala pentru toata populatia pe termen lung, deoarece oamenii din zona Sundarban nu vor contribui la PIB si probabil nici la cresterea natalitatii. Asadar, statul ar trebui sa intervina fie prin relocarea populatiei intr-o zona care sa le asigure locuri de munca, fie prin a le oferi calificare profesionala, educatie, servicii medicale, etc. in zona in care locuiesc, pentru ca ei sa nu mai fie nevoiti sa mearga in padure din cauza nevoilor de baza precum hrana.
O situatie asemanatoare a fost cea a populatiilor de culoare din America, ce din cauza nevoilor recurgeau la infractionalitate, lucru ce a fost redus dupa ce statul a infiintat scoli in zonele lor, unde copiii puteau fi educati si pregatiti profesional.
Astfel de situatii reflecta importanta interventiei statului si a unei economii mixte in care oamenii nevoiasi sunt ajutati prin politici sociale.
Seboiu Ana Maria
Seria B,grupa 1421
1.Orice persoana are dreptul la libertate si siguranta.Nu are de suferit atat timp cat regurile ofera siguranta si stabilitate in care oamenii isi pot practica libertatea.Depinde de reguli.Unele reguli pot fi abuzive sau prea restrictive si se poate ajunge la revolta.
In concluzie,libertatea omului nu are de suferit atata timp cand regurile ofera protejare.
2.Nu ,pentru ca o societate trebuie sa aibe un echilibru in ordinea spontana si ordinea planificata.Fiecare are o sarcina diferita de indeplinit in societate.
3.a)Consecuntele ar fi ca oamenii nu o sa isi mai poata folosi platformele si va afevta veniturile obtinute din aceste platforme(Tik tok…)Neinterzicerii:Devine o depedenta mintala,iti poate manipula mintea fata de anumite persoane pe care nu le cunosti sau se pot raspandi informatii neadevarate.
b)Universitatiile pot doar sa restrictioneze nu sa interzica accesul la platforme atata timp cat studentii nu folosesc internetul,dar daca folosesc internetul facultati,au tot dreptul sa interzica accesul la internet.
c)sa verifici informatiile cu ajutorul unui expert sau cineva care se descurca in acest domeniu,poate chiat si legi in care sa penalizeze continutul fals de catre o persoana necunoscuta.
Pe termen lung.Sa existe niste cursuri speciale pentru a invata sa indentifice continutul acesta „deepfake”.
4.Parerea mea este ca ar trebui sa exista legi si pentru protectia oameniilor dar si legi pentru protectia mediului si al animalelor pentru a asigura un trai pentru oamenii car etraiesc in zona aceea si sa nu mai fie ucisi de leu.Dar,nici leul nu are nici o vina,deoarece el nu este obisnuit ca oamenii sa vina pe teritoriul lui.Autoritatiile ar trebui sa organizeze si sa vorbeasca ce sa faca in legatura cu acest aspect si sa gaseasca soluti.Este nevoie de un echilibru intre protejarea animalelor ,dar si intre asigurarea omului.
Seboiu Ana Maria,
Seria B,grupa 1421
1.Orice persoana are dreptul la libertate si siguranta.Nu are de suferit atat timp cat regurile ofera siguranta si stabilitate in care oamenii isi pot practica libertatea.Depinde de reguli.Unele reguli pot fi abuzive sau prea restrictive si se poate ajunge la revolta.
In concluzie,libertatea omului nu are de suferit atata timp cand regurile ofera protejare.
2.Nu ,pentru ca o societate trebuie sa aibe un echilibru in ordinea spontana si ordinea planificata.Fiecare are o sarcina diferita de indeplinit in societate.
3.a)Consecuntele ar fi ca oamenii nu o sa isi mai poata folosi platformele si va afevta veniturile obtinute din aceste platforme(Tik tok…)Neinterzicerii:Devine o depedenta mintala,iti poate manipula mintea fata de anumite persoane pe care nu le cunosti sau se pot raspandi informatii neadevarate.
b)Universitatiile pot doar sa restrictioneze nu sa interzica accesul la platforme atata timp cat studentii nu folosesc internetul,dar daca folosesc internetul facultati,au tot dreptul sa interzica accesul la internet.
c)sa verifici informatiile cu ajutorul unui expert sau cineva care se descurca in acest domeniu,poate chiat si legi in care sa penalizeze continutul fals de catre o persoana necunoscuta.
Pe termen lung.Sa existe niste cursuri speciale pentru a invata sa indentifice continutul acesta „deepfake”.
4.Parerea mea este ca ar trebui sa exista legi si pentru protectia oameniilor dar si legi pentru protectia mediului si al animalelor pentru a asigura un trai pentru oamenii car etraiesc in zona aceea si sa nu mai fie ucisi de leu.Dar,nici leul nu are nici o vina,deoarece el nu este obisnuit ca oamenii sa vina pe teritoriul lui.Autoritatiile ar trebui sa organizeze si sa vorbeasca ce sa faca in legatura cu acest aspect si sa gaseasca soluti.Este nevoie de un echilibru intre protejarea animalelor ,dar si intre asigurarea omului.
Brăgău Davide Raffaele
Seria A, grupa 1415
Tema 2.
1. Libertatea înseamnă respectarea legii și a drepturilor de proprietate, nu lipsa totală a regulilor. Într-o societate bine organizată, regulile – atât cele scrise, cât și cele nescrise – joacă un rol esențial în menținerea ordinii și în protejarea drepturilor fiecărei persoane. Adevărata libertate nu apare atunci când nu există reguli, ci atunci când acestea sunt concepute astfel încât să asigure cât mai multă libertate pentru toți.
2. O societate nu poate funcționa eficient bazându-se doar pe un singur tip de ordine, ci are nevoie atât de ordine spontană, cât și de ordine planificată. Ordinea spontană apare în economie, unde indivizii iau decizii în funcție de propriile interese, așa cum explică Adam Smith prin conceptul de „mână invizibilă”. În schimb, ordinea planificată este necesară în domenii precum infrastructura și sistemul legal, unde o coordonare clară asigură stabilitate și eficiență.
De exemplu, piața liberă funcționează pe baza ordinii spontane, dar fără un cadru legal bine pus la punct și instituții financiare solide, riscul de fraude și monopoluri ar fi mult mai mare.
3. a) Interzicerea TikTok ar avea mai multe consecințe, atât sociale, cât și economice. Pe de o parte, ar putea fi considerată o restricție a libertății de exprimare și a accesului la informație, afectând milioane de utilizatori, inclusiv creatori de conținut care își câștigă existența prin această platformă. În plus, pentru multe persoane, TikTok reprezintă un spațiu de socializare și sprijin emoțional, iar interzicerea sa ar putea duce la un sentiment de izolare.
Pe de altă parte, neinterzicerea platformei vine cu propriile riscuri. Există îngrijorări legate de influența străină asupra opiniei publice, mai ales în perioade electorale, dar și de răspândirea dezinformării. În plus, lipsa unor reguli clare privind protecția datelor utilizatorilor ar putea permite colectarea și utilizarea acestora în moduri care afectează securitatea cibernetică.
b) În opinia mea, o universitate nu ar trebui să interzică accesul la platforme sociale, cum ar fi TikTok, atunci când studenții folosesc propriile dispozitive, chiar dacă sunt conectați la rețeaua Wi-Fi a instituției. Universitatea poate avea anumite reguli privind utilizarea internetului în scop academic, dar blocarea completă a unor platforme riscă să afecteze drepturile individuale și accesul la informație. În schimb, poate exista un sistem prin care anumite rețele să fie restricționate doar în timpul orelor sau în anumite zone destinate studiului, fără a impune o interdicție generală.
c) Pentru a combate fenomenul deepfake pe termen scurt, platformele sociale pot introduce sisteme mai avansate de verificare a conținutului și avertizări pentru utilizatori atunci când un videoclip ar putea fi falsificat. De asemenea, campaniile de informare cu privire la riscurile deepfake-urilor sunt esențiale pentru ca oamenii să învețe să le recunoască.
Pe termen lung, soluțiile trebuie să includă reglementări clare privind utilizarea deepfake-urilor în scopuri frauduloase sau dezinformare. Educația digitală ar trebui, de asemenea, să devină o prioritate, astfel încât utilizatorii de toate vârstele să înțeleagă mai bine cum funcționează aceste tehnologii și cum să le identifice.
4. În multe regiuni, protejarea mediului intră în conflict cu interesele economice ale localnicilor. Când guvernele impun restricții pentru conservarea biodiversității fără a oferi alternative, comunitățile afectate se confruntă cu sărăcie și insecuritate financiară, ceea ce poate duce la braconaj și conflicte cu autoritățile.
Situații similare apar în Amazon, unde interzicerea defrișărilor afectează populațiile indigene, sau în Africa, unde restricțiile de vânătoare pun probleme localnicilor. O soluție ar fi găsirea unui echilibru între protecția mediului și nevoile economice ale comunităților, prin ecoturism sau alternative sustenabile.
Grupa 1418, seria A
1. Libertatea și regulile nu sunt neapărat opuse, ci complementare. Regulile instituționale sunt necesare pentru a structura interacțiunile dintre indivizi și a reduce incertitudinea. Fără reguli, libertatea absolută poate duce la haos și la conflicte. Prin urmare, reagulile bine gândite nu înlătură libertatea, ci o conferă, oferind un cadru stabil pentru exercitarea drepturilor individuale. Consider că societatea funcționează eficient doar atunci când există reguli clare.
2. Societatea se bazează atât pe ordinea spontană cât și pe cea planificată, deoarece un sistem bazat exclusiv pe una dintre ele ar fi ineficient și riscant.
Ordinea spontană, descrisă de Friedrich Hayek, este caracteristică piețelor libere, unde primează deschiderea către noutate și inventivitate. Ea permite inovație, flexibilitate și adaptare rapidă la schimbări. De exemplu, tehnologiile și noile trenduri economice apar spontan, fără intervenția statului, însă în absența unor reguli clare, poate apărea haos, sau unele grupuri pot fi dezavantajate.
Ordinea planificată, bazată pe obediență, disciplină și respectarea ierarhică și caracterizată de egalitarism, este esențială în anumite domenii, precum infrastructura, educația sau justiția. Fără intervenția statului, servicii esențiale ar fi ineficiente sau inaccesibile pentru mulți. Totuși, o planificare excesivă poate duce la rigiditate și lipsa inovației, așa cum s-a întâmplat în economiile centralizate.
În concluzie, nicio societate nu poate funcționa doar pe baza unui singur tip de ordine.
3. a) Interzicerea sau neinterzicerea TikTok poate avea consecințe economice, sociale și politice.
Economic, interzicerea aplicației poate afecta creatorii de conținut și companiile care folosesc platforma pentru publicitate, marketing și vânzări, astfel reducând inovația și competitivitatea plus anumite pierderi financiare. Pe lângă asta, putem vorbi și despre o scădere a concurenței în piața rețelelor sociale.
Din punct de vedere social, limitarea accesului la informație și divertisment pentru utilizatori, posibila migrare către platforme mai puțin sigure și nereglementate, posibile proteste ale tinerilor care sunt principalii utilizatori.
Politic, poate fi văzută ca o măsură autoritară sau cenzură, afectând imaginea guvernului, poate crește tensiunile geopolitice dintre state, iar în anumite cazuri poate reduce riscurile privind colectarea de date sau influențarea alegerilor de către actori străini.
Neinterzicerea platformei poate implica anumite riscuri pentru companiile occidentale ce concurează cu TikTok, răspândirea necontrolată a dezinformării, crește dependența de rețelele sociale având un impact negativ asupra sănătății tinerilor, riscuri privind colectarea datelor utilizatorilor de către companii străine și posibila lor utilizare în scopuri politice.
b)Restricția se poate aplica doar în ceea ce privește wi-fi-ul universității, dar dacă interdicția ar viza dispozitivele personale se poate clasifica drept o încălcare a proprietății.
c) Pe termen scurt, se poate impementa o detectare automată prin intermediul AI ce poate identifica conținutul manipulat, sau se pot face campanii de informare despre modul de recunoaștere a deepfake-ului în rândul utilizatorilor.
Pe termen lung, se poate recurge la reglementări legale, educație digitală, sau tehnologii de autentificare ce verifică conținutul original.
4. Problema reflectă un conflict între protecția mediului și nevoile economice ale comunității locale. Deși legea protejează tigrul bengalez, ea ignoră impactul asupra oamenilor ce depind de resursele naturale.
Acest lucru se întâmplă deoarece localnicii nu au alte alternative, adică surse de venit sigure și sunt forțați să își asume riscuri pentru supraviețuire. În acest caz, legea ar trebui să prevadă măsuri compensatorii pentru populația afectată, cum ar fi sprijin economic în schimbul evitării zonelor periculoase. O soluție ar fi crearea unor locuri de muncă alternative, de exemplu ecoturismul și afaceri sustenabile sprijinite de către guvern, sau crearea unui cadru sigur pentru localnici de colectare a mierii.
Grupa- 1421
1. Libertatea și regulile nu sunt neapărat opuse, dar este important să existe un echilibru între ele. Regulile sunt fundamentale pentru ordinea și funcționarea unei societăți, protejând drepturile și libertățile individuale și asigurându-se că interacțiunile dintre oameni se desfășoară într-un cadru organizat. Fără reguli, libertatea unei persoane ar putea afecta negativ pe ceilalți, generând haos și instabilitate. De exemplu, de a conduce este imposibilă fără reglementări de trafic, libertatea acestora protejează viața și altora. Astfel, libertatea trebuie să se exercite în limitele unor reguli care garantează un echilibru între drepturile personale și binele colectiv.
2. Societatea nu poate funcționa eficient doar pe baza unei singure forme de ordine. Ordinea spontană și ordinea planificată sunt interdependente. Ordinea planificată, care include reglementări și institute organizate, garantează stabilitatea și previzibilitatea, în timp ce ordinea spontană, bazată pe comportament și decizii individuale sau colective nesupuse unui control direct, poate stimula inovația și adaptabilitatea. În funcție de circumstanțe, o societate are nevoie de reguli bine definite (ordine planificată), cât și de un anumit grad de libertate și autonomie (ordine spontană) pentru a evolua și a face față diverselor provocări.
3. a) Care are fi consecințele interzicerii, dar și ale neinterzicerii platformelor respective?
Interzicerea TikTok-ului sau a altor platforme poate avea un impact negativ asupra libertății de exprimare și accesului la informații, restricționând diversitatea surselor de informație, dar poate aduce și beneficii legate de protecția datelor personale și securitatea națională, limitând riscurile asociate cu colectarea și utilizarea necontrolată a datelor utilizatorilor. În plus, economia digitală ar putea suferi, deoarece anumite afaceri și creatori de conținut pierd oportunitățile de a se promova și de a ajunge la un public larg. Pe de altă parte, neinterzicerea acestor platforme ar putea stimula inovarea și dezvoltarea economică, însă pot fi riscuri legate de securitatea cibernetică și protecția datelor care ar trebui protejate , mai ales dacă platformele nu respectă reglementările naționale.
b) Da, o universitate poate decide să reglementeze accesul la anumite platforme pe rețeaua sa Wi-Fi pentru a proteja datele de securitate și pentru a asigura un mediu de învățare mai concentrat. Totuși, această decizie trebuie să fie echilibrată și transparentă, iar studenții trebuie să fie informații în mod clar și complet despre motivele care stau la baza acestei măsuri. Este important ca reglementările să fie justificate și să nu afecteze în mod disproporționat libertatea de acces la informație, astfel încât să poată înțelege necesitatea protecției și a unui mediu de studiu eficient.
c) Pe termen scurt, educație și conștientizarea publicului despre fenomenul „deepfake” pot ajuta la reducerea impactului său, deoarece utilizatorii vor fi mai vigilenți în identificarea acestuia. Pe termen lung, tehnologii de detecție a „deepfake” pot fi stabilite, iar reglementările pot fi actualizate pentru a sancționa utilizarea abuzivă a acestora. De asemenea, platformele ar trebui să implementeze filtre și sisteme de monitorizare pentru a preveni răspândirea conținutului fals.
4. Situația descrisă în Sundarban reflectă o tensiune între protejarea unui habitat natural și nevoile economice ale unei comunități. În cazul în care legislația protejează tigrul, dar nu există o soluție eficientă pentru a ajuta colectorii de miere să își câștige existența în siguranță, atunci aceasta poate duce la conflicte. O soluție ar putea fi crearea unor alternative economice viabile pentru acești oameni, pentru a le permite să își asigure traiul fără a risca viața în fața tigrilor. Aceasta ar putea include turism ecologic sau culturi de miere mai sigure, prin construirea de stupi în zonele mai puțin periculoase. O situație comparabilă ar putea fi găsită în diverse regiuni unde protecția faunei este în conflict cu nevoile economice ale oamenilor care trăiesc în aceleași zone.
Radulescu Teodor – an 3 suplimentar
1. Libertatea și regulile nu sunt opuse, ci complementare. Fără reguli, libertatea ar deveni haos, iar fără libertate, regulile ar deveni opresiune. Regulile bine gândite protejează drepturile și libertățile fiecăruia, asigurând un echilibru între dorințele individuale și binele colectiv.
De exemplu, în trafic, regulile ne impun limite (semne, semafoare), dar tocmai aceste restricții ne permit să circulăm în siguranță. La fel e și în societate: regulile nu ne anulează libertatea, ci o fac posibilă, prevenind conflictele și abuzurile.
Așadar, libertatea nu este absența regulilor, ci existența unor reguli juste care permit dezvoltarea armonioasă a individului și a comunității.
2.Nu, societatea nu poate funcționa eficient doar pe baza unei singure forme de ordine, deoarece atât ordinea spontană, cât și cea planificată au roluri complementare.
Ordinea spontană apare natural din interacțiunile oamenilor, fără o autoritate centrală care să o impună. De exemplu, limbajul, tradițiile și piețele libere se dezvoltă organic, adaptându-se dinamic la nevoile societății.
Ordinea planificată este necesară pentru infrastructură, educație, legislație și siguranță, unde coordonarea deliberată asigură stabilitate și progres.
Dacă am avea doar ordine spontană, riscul ar fi haosul și inegalitățile mari. Dacă am avea doar ordine planificată, am risca rigiditate și lipsa inovației. Prin urmare, societatea funcționează optim când cele două forme de ordine coexistă și se echilibrează reciproc.
3.a) Consecințele interzicerii vs. neinterzicerii platformelor
Interzicerea platformelor poate avea efecte precum:Limitarea libertății de exprimare și accesului la informație.
Pierderi economice pentru creatori de conținut și companiile care folosesc platforma pentru marketing.
Posibile tensiuni politice și diplomatice (ex.: SUA-China în cazul TikTok).
Reducerea riscurilor de securitate cibernetică și protecție a datelor.
Neinterzicerea poate:Permite libera circulație a informației și exprimarea opiniilor.Crește riscurile legate de securitatea datelor și influențarea opiniei publice.Păstra un mediu competitiv în ecosistemul digital
b) Dreptul unei universități de a interzice accesul la platforme
Universitatea poate restricționa accesul la anumite site-uri sau aplicații pe rețeaua sa Wi-Fi, deoarece aceasta este proprietatea sa și poate stabili politici de utilizare. Totuși, nu poate interzice folosirea platformelor pe dispozitivele personale ale studenților, dacă aceștia folosesc date mobile sau o altă conexiune.
c) Combaterea fenomenului „deepfake”:
Pe termen scurt:
Dezvoltarea și implementarea unor instrumente de detectare a deepfake-urilor.
Etichetarea conținutului generat de AI pe platforme sociale.
Educație digitală pentru utilizatori privind dezinformarea.
Pe termen lung:
Reglementări clare privind utilizarea și distribuirea deepfake-urilor.
Îmbunătățirea tehnologiilor de verificare a autenticității conținutului.
Responsabilizarea platformelor pentru a elimina deepfake-urile dăunătoare.
4.Acest studiu de caz reflectă un conflict clasic între conservarea faunei sălbatice și nevoile comunităților locale. Pe de o parte, protejarea tigrilor bengalezi este esențială pentru menținerea echilibrului ecologic și prevenirea dispariției speciei. Pe de altă parte, oamenii care trăiesc în sărăcie depind de resursele pădurii pentru supraviețuire, punându-și viața în pericol.
Situații comparabile
1.Conflictul dintre fermierii africani și elefanți
În multe țări africane, elefanții distrug culturile fermierilor locali în căutare de hrană. Deși elefanții sunt protejați prin legi stricte, fermierii își pierd mijloacele de trai, ceea ce duce uneori la braconaj sau conflicte violente cu animalele.
2.Protejarea lupilor în SUA și Europa vs. atacurile asupra fermelor
În zonele unde lupii sunt protejați, fermierii se confruntă cu pierderi ale animalelor domestice. Deși există programe de compensație pentru fermieri, acestea nu rezolvă pe deplin problema.
3.Indigenii din Amazon vs. restricțiile de exploatare a pădurilor
În Brazilia, comunitățile indigene sunt afectate de restricțiile impuse pentru protejarea pădurilor tropicale, deși acestea depind de pădure pentru hrană și alte resurse.
Soluții posibile:
Implementarea unor măsuri de siguranță pentru colectorii de miere (ex. însoțitori înarmați, garduri electrificate în anumite zone).
Crearea unor alternative economice pentru localnici, astfel încât să nu fie nevoiți să intre în habitatul tigrilor.
Compensarea pierderilor prin programe guvernamentale sau ONG-uri care să sprijine comunitățile afectate.
În concluzie, soluția nu este să alegem între oameni și animale, ci să găsim un echilibru între conservare și sustenabilitatea mijloacelor de trai.
Vătășelu Daria-Ioana, seria B, grupa 1423
1. Regulile oferă predictibilitate și stabilitate, ceea ce permite exercitarea libertății într-un mod organizat și sigur, fapt care face ca libertatea și regulile să se împace. Pentru ca libertatea unei persoane să nu afecteze libertatea celorlalți, instituțiile elimină incertitudinea și încurajează cooperarea socială.
Regulile nu afectează libertatea omului, ci o protejează și o organizează. Deoarece stabilesc încredere, împiedică oportunismul și organizează interacțiunile oamenilor, regulile fac posibilă existența societăților eficiente.
2. Deoarece atât ordinea planificată, cât și cea spontană joacă roluri complementare, sunt de părere că societatea nu poate funcționa pe baza unei singure ordini. Deși regulile și instrucțiunile oferă coordonare, ordinea planificată are dezavantaje din cauza complexității sociale și economice. Ordinea spontană, care se bazează pe acțiuni autonome și voluntare, în schimb, permite adaptabilitate și cooperare eficientă, în special în economie.
Ordinea planificată riscă să devină coercitivă și ineficientă, iar ordinea spontană ar putea duce la haos. Pentru ca ambele tipuri de ordine să coexiste, societatea trebuie să fie în echilibru și să funcționeze bine.
3.
a) Consider că interzicerea platformelor menționate poate avea atât efecte pozitive, cât și negative. Cele pozitive ar fi că protecția datelor administrațiilor și ale funcționarilor publici nu va mai avea de suferit în urma atacurilor cibernetice. Cele negative ar putea fi crearea de noi platforme care să le înlocuiască sau de o reacție negativă din partea consumatorilor ale acelor platforme, deoarece deja s-a creat o dependență.
Pe de altă parte, neinterzicerea platformelor va putea duce la un mare val de fake news, iar faptul că utilizatorii iau informațiile ca atare, fără a se mai informa din surse sigure poate duce la o dezinformare în masă. Având în vedere contextul actual, acest lucru chiar se întâmplă și cu greu este combătut de autorități. Chiar și așa, un efect pozitiv al neinterzicerii platformelor este acela că oamenii au dreptul la exprimare liberă, iar îngrădirea acestui drept va înrăutăți situația.
b) Sunt de părere că o universitate are dreptul să restricționeze accesul la anumite platforme atunci când studenții folosesc rețeaua Wi-Fi a instituției, chiar dacă utilizează dispozitive personale. Motivele ar putea să fie siguranța cibernetică, dar probabil și faptul că anumite platforme consumă multă lățime de bandă, afectând performanța rețelei pentru activități academice.
c) Probabil că pe termen scurt ar fi bune câteva instrumente de combatere a fenomenului deepfake, de exemplu: verificarea conținutului, transparență și algoritmi care să identifice și să elimine videoclipurile sau postările de acest tip.
Iar pe termen lung pot fi folosite următoarele instrumente: reglementări legale, educație digitală și îmbunătățirea sau crearea de noi sisteme AI care să identifice cât mai corect aceste tipuri de postări și să le elimine.
4. Studiul de caz subliniază conflictul care există între supraviețuirea umană și protejarea faunei. Legea care interzice vânătoarea tigrilor bengalezi nu numai că protejează natura, dar pune și în pericol viețile colectorilor de miere. Aceasta se află într-o contradicție între ordinea spontană a activităților economice ale localnicilor și ordinea planificată de protejare a speciilor. Situații similare există și în România, unde fermierii sunt afectați de protecția urșilor sau în zonele de pescuit, unde limitările pun în pericol venitul pescarilor. Soluțiile ar trebui să includă asigurări pentru persoanele afectate, compensații financiare și reguli care să echilibreze conservarea naturii cu drepturile și siguranța comunităților locale.
Badea G. Iuliana Georgiana, 1414
1.
Libertatea personală și existența regulilor nu se exclud reciproc. Dimpotrivă, sunt perfecte. Normele instituționale, cum ar fi drepturile de proprietate și libertatea economică, creează un cadru pentru ca indivizii să -și exercite libertatea fără a afecta libertatea altora. Prin urmare, multe reguli bine definite și respectate asigură ordinea necesară în care libertatea poate înflori. Fără aceste reguli, haosul este instalat și libertatea este amenințată de comportamentul arbitrar al altora.
2.
Ordinea spontană rezultă din interacțiunile neintenționate ale indivizilor care urmăresc scopuri proprii, ducând la apariția unor structuri sociale complexe fără o coordonare centralizată. Pe de altă parte, ordinea planificată este rezultatul intervenției deliberate a autorităților pentru a organiza societatea conform unui plan prestabilit. Ambele forme de ordine au roluri specifice în funcționarea societății. De exemplu, piețele libere funcționează pe baza ordinii spontane, în timp ce infrastructura publică necesită planificare centralizată. O societate nu poate funcționa eficient bazându-se exclusiv pe o singură formă de ordine; este necesară o combinație adaptată contextului specific.
3.
a)Interzis: limitează accesul la libertatea de informare și exprimare și poate afecta negativ inovația și comunicarea globală. De asemenea, ar putea duce la creșterea tensiunilor sociale și la metode nesigure, utilizarea alternativă a accesului la platformă. Nu interferențe: permite distribuirea gratuită a informațiilor, dar permite utilizatorilor să suspende riscurile de securitate și informațiile incorecte în datele lor. Este important să fiți notificat despre utilizarea responsabilă a platformei.
b) Universitatea are autoritatea de a gestiona utilizarea rețelei pentru a asigura un mediu academic productiv. Cu toate acestea, interzicerea studenților de a accesa anumite platforme pe dispozitivele personale poate fi percepută ca o limită la libertatea individuală. Este important ca astfel de decizii să fie transparente, justificate și comunicate comunității universitare.
C)Pe termen scurt, implementarea conținutului fals pentru recunoașterea acestor materiale și tehnologie pentru recunoașterea educației publice.
Pe termen lung: Dezvoltarea unui cadru legislativ care descurajează utilizatorii să creeze și să distribuie „DeepFakes” și să promoveze etica digitală.
4.
În regiunea Sundarban, legea protejează Tigrii Regali din Bengal. Tigrii regali bengalezi duc la un conflict cu rezidenții locali care își riscă viața pentru a colecta miere. O situație similară apare în diferite părți ale lumii în care conservarea speciilor cu nevoile economice ale comunității locale este în conflict. În Africa, de exemplu, conservarea elefanților poate afecta fermierii a căror cultură este distrusă de aceste animale. Soluțiile eficiente includ un echilibru între conservare și dezvoltarea economică prin implicarea comunităților locale în eforturile de conservare și furnizarea de alternative economice durabile.
Potîng Nicoleta Mihaela,Grupa 1420,ETA
1.Libertatea nu înseamnă absența regulilor, ci posibilitatea de a acționa în limitele unui cadru care asigură conviețuirea armonioasă a indivizilor. Regulile sunt necesare pentru ca libertatea fiecăruia să nu devină o amenințare pentru libertatea altora. De exemplu, regulile de circulație restricționează modul în care ne deplasăm, dar ele există tocmai pentru a preveni haosul și accidentele. Totuși, prea multe reguli sau unele impuse arbitrar pot afecta negativ libertatea individuală. Echilibrul între libertate și reguli depinde de natura acestora și de gradul de acceptare socială.
2.Societatea funcționează printr-o combinație de ordine spontană (de exemplu, piața liberă, obiceiurile, inițiativele private) și ordine planificată (legi, politici publice, infrastructură). O societate bazată exclusiv pe ordine planificată ar fi rigidă, centralizată și lipsită de inovație, în timp ce una bazată doar pe ordine spontană ar putea deveni haotică și inegalitară. De exemplu, economia de piață are nevoie de reglementări pentru a preveni monopolurile sau abuzurile, dar prea multe intervenții pot frâna creșterea economică. Prin urmare, o singură formă de ordine nu ar putea susține o societate funcțională.
3.a)Consecințele interzicerii poate limita accesul la informație, afecta creatorii de conținut și companiile care folosesc platforma pentru promovare. Pe de altă parte, poate reduce riscurile privind securitatea datelor sau manipularea informațiilor.
Consecințele neinterzicerii menține libertatea de exprimare și accesul la divertisment, dar lasă deschise problemele legate de securitate, dependență digitală sau influențele externe asupra societății.
b)Dacă studenții folosesc propriile dispozitive, dar rețeaua Wi-Fi a universității, interzicerea accesului la TikTok ar putea fi justificată doar dacă există motive clare, cum ar fi securitatea cibernetică sau protejarea infrastructurii IT. Totuși, o astfel de interdicție ar putea fi considerată o restricționare a dreptului la informare. O soluție mai echilibrată ar fi educarea studenților privind riscurile platformelor digitale.
c)Fenomenul deepfake ar putea fi combătut,pe termen scurt prin dezvoltarea unor tehnologii care să identifice și marcheze deepfake-urile, precum și sancțiuni legale pentru utilizarea acestora în scopuri manipulative.
Pe termen lung,fenomenul ar putea fi combătut prin educație digitală,pentru a crește gradul de conștientizare și implementarea unor standarde mai stricte pentru platformele online privind verificarea conținutului.
4.Situația din Sundarban reflectă un conflict între protejarea mediului și nevoile economice ale comunității locale. Pe de o parte, conservarea tigrilor este crucială pentru biodiversitate. Pe de altă parte, oamenii săraci nu au alternative viabile și își riscă viața pentru a supraviețui.
Exemplu:Defrișările din Amazon
Triburile indigene și comunitățile locale sunt afectate de restricțiile impuse pentru protejarea pădurii, în timp ce marile corporații exploatează resursele.
În concluzie,protejarea tigrilor și siguranța oamenilor trebuie să meargă împreună, prin soluții care să asigure atât conservarea naturii, cât și alternative sustenabile pentru comunități.
Ionescu Gabriela Alexandra, grupa 1418
1. Libertatea și regulile nu se exclud, ci se completează. Fără reguli, libertatea absolută ar duce la haos și conflicte. Regulile bine gândite protejează drepturile individuale și asigură armonia socială. Libertatea autentică nu înseamnă lipsa oricăror limite, ci posibilitatea de a acționa responsabil, respectând drepturile celorlalți.
2. Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure forme de ordine. Ordinea spontană permite adaptabilitate și inovație, în timp ce ordinea planificată asigură stabilitate și organizare. Fără un echilibru între cele două, fie s-ar instala haosul, fie rigiditatea excesivă, împiedicând progresul și buna funcționare a comunității.
3.a. Interzicerea acesteia ar putea reduce riscurile legate de securitatea datelor și influența străină, dar ar limita libertatea de exprimare și ar afecta creatorii de conținut și afacerile care depind de aceste platforme. Neinterzicerea menține accesul liber la informație și oportunitățile economice, dar poate expune utilizatorii la riscuri privind protecția datelor și dezinformarea.
b. Da, o universitate poate restricționa accesul la anumite platforme pe rețeaua sa Wi-Fi, deoarece este o resursă proprie. Totuși, studenții pot folosi date mobile sau alte rețele pentru a accesa platformele, astfel încât interdicția nu ar fi totală.
c. Fenomenul „deepfake” poate fi combătut pe termen scurt prin detectarea automată a acestora, etichetarea conținutului suspect, rapoarte rapide și colaborare între platforme. Pe termen lung, soluțiile includ reglementări legale, educație digitală, tehnologia blockchain pentru autentificare, responsabilizarea platformelor și investiții în AI etic. Aceste măsuri ajută la prevenirea răspândirii deepfake-urilor și protejează utilizatorii de dezinformare.
4. Acest studiu de caz reflectă un conflict clasic între conservarea faunei sălbatice și nevoile de subzistență ale comunităților locale. Pe de o parte, protejarea tigrilor regali bengalezi este esențială pentru echilibrul ecosistemului și pentru menținerea biodiversității. Pe de altă parte, oamenii din Sundarban trăiesc în sărăcie extremă și sunt forțați să își riște viața pentru a supraviețui, fără a beneficia de protecție similară celei oferite animalelor.
O situație comparabilă ar fi că în România, numărul de urși a crescut semnificativ datorită protecției legale, însă aceștia ajung din ce în ce mai des în localități, distrugând gospodării și atacând oameni. Deși există restricții privind vânătoarea, guvernul a fost nevoit să aprobe relocarea sau împușcarea unor exemplare periculoase pentru a proteja comunitățile.
Iancu Georgiana
Grupa 1415
1. Libertatea si regulile nu se exclud ci se completează.. Fără reguli libertatea ar duce la haos, iar fără libertate, regulile ar deveni apăsătoare. Regulile sunt necesare pentru a proteja drepturile fiecăruia si pentru a asigura o conviețuire armonioasă. Adevarata libertate nu înseamnă sa faci orice, ci sa ai posibilitatea de a acționa fără a încalca drepturile altora.
2. Nu, societetea nu poate funcționa doar pe baza unei singure forme de ordine. Ordinea spontana asigura flexibilitate si inovație, în timp ce ordinea planificata oferă stabilitate si coordonare. Cele doua trebuie sa coexiste pentru un echilibru eficient în societate.
3. a) Interzicerea poate îmbunătăți securitatea națională si protecția datelor, dar afectează libertatea digitală si economică.
Neinterzicerea păstrează libertatea de exprimare si oportunitățile economice, dar expune la riscuri de securitate si dezinformare.
b) Da, poate limita accesul prin rețeaua Wi-Fi pentru motive de securitate sau pentru a îmbunătăți concentrarea, dar nu poate impune restricții pe dispozitivele personale ale studenților.
c) Combaterea fenomenului deepfake pe termen scurt poate fi folosirea tehnologiilor de detectare si reglementare prin legi. Pe termen lung poate fi educația digitala si dezvoltarea unor tehnologii avansate pentru a identifica deepfake urile si pentru a stabili reglementari internaționale.
4. In Sundarban, tigrul regal bengalez este protejat prin lege dar oamenii care își câștigă traiul adunând miere rămân expuși pericolelor. În fiecare an zeci dintre ei sunt uciși de tigri fără ca cineva sa le ofere vreo protecție. În timp ce animalele beneficiază de măsuri stricte de conservare localnicii sunt nevoiți să-și riște viața pentru a supraviețui.
Situatii similare exista si in alte părți ale lumii. In Africa, fermierii își pierd recoltele din cauza elefanților, dar nu au voie să-i vâneze. In Europa lupii ataca crescătorii de animale, iar aceștia primesc despăgubiri , dar nu pot lua măsuri directe împotriva prădătorilor.
Pentru a evita astfel de conflicte ar trebui găsite soluții care sa protejeze atât animalele cât si oamenii. De exemplu, s-ar putea implementa garduri electrice, echipamente de siguranță sau alternative economice pentru localnici. Protejarea naturii este importanta, dar nu trebuie sa uitam ca si oamenii au nevoie de sprijin.
Terteci Roxana-Elena, Master Didactic, anul 1
1.
Libertatea nu este înțeleasă ca o absență totală a restricțiilor, ci ca un cadru în care drepturile de proprietate ale fiecărui individ sunt respectate. Astfel, libertatea este garantată și menținută prin „domnia legii” (rule of law), care presupune un sistem de reguli care protejează drepturile de proprietate ale tuturor indivizilor. Regulile nu sunt văzute ca o constrângere a libertății, ci ca un mecanism prin care se asigură că libertatea fiecăruia este respectată în relație cu ceilalți. De exemplu, libertatea de a conduce o mașină pe drumurile publice este posibilă doar dacă există reguli clare privind semnele de circulație și comportamentul pe drum. Astfel, regulile nu sunt o amenințare la adresa libertății, ci o condiție prealabilă pentru ca aceasta să fie exercitată în mod responsabil și fără a pune în pericol pe ceilalți.
Prin urmare, libertatea nu este în contradicție cu regulile, ci se bazează pe ele. Libertatea unui individ este protejată și garantată doar atunci când există reguli care stabilesc limitele drepturilor fiecărei persoane și când acelea sunt respectate de toți membrii societății.
2.
Societatea nu poate funcționa doar pe baza unei singure forme de ordine, deoarece ordinea spontană și ordinea planificată au roluri distincte, dar și complementare. Ordinea spontană se bazează pe coordonarea acțiunilor umane prin mijloace voluntare, fără intervenție centralizată sau planificare rigidă, și este considerată eficientă în medii complexe și dinamice, unde indivizii acționează pe baza propriilor cunoștințe și preferințe.
Pe de altă parte, ordinea planificată implică un control centralizat, unde acțiunile sunt coordonate și reglementate de autorități sau instituții. Această ordine planificată este stabilită direct de o autoritate externă, care elaborează și pune în aplicare instrucțiuni și directive pentru a atinge un anumit scop, care nu este neapărat comun, cum ar fi gestionarea resurselor publice sau în cazul în care se dorește o direcție clară și controlată în dezvoltarea societății, ca în cazul reglementărilor care protejează bunăstarea comună.
3. a)
Consecințele interzicerii TikTok ar include, pe de o parte, limitara accesului utilizatorilor la informații de divertisment și rețele sociale. De asemenea, ar afecta personalul sau companiile care depind de aceste platforme pentru marketing, promovare sau comunicare. Pe de altă parte, interzicerea ar putea duce la un efect negativ asupra inovației și libertății pe internet. De asemenea, ar putea crea o competiție acerbă între platformele rămase accesibile pe piață.
Neinterzicerea poate ridica preocupări legate de riscurile pentru securitatea națională și de protecția datelor, de exemplu, interzicerea în Franța a fost motivată de îngrijorări legate de protecția datelor sensibile. De asemenea, neinterzicerea celor două platforme ar putea deveni un canal mai puternic pentru influențarea opiniilor publice sau pentru colectarea de date sensibile ale utilizatorilor. Pot avea și efecte economice pozitive deoarece cele două platforme sociale contribuie la economia digitală prin crearea de locuri de muncă în domeniul marketingului digital, producției de conținut și publicității.
b) Da, universitatea poate impune restricții legate de accesul la platforme pe rețeaua sa wi-fi, având în vedere că instituția are responsabilitatea de a asigura un mediu de învățare sigur și de a proteja infrastructura rețelei.
c)
Pe termen scurt, platformele pot adopta politici mai stricte în ceea ce privește conținutul falsificat, sancționând utilizatorii care postează astfel de materiale. Aceste măsuri ar putea include suspendarea conturilor sau interzicerea postărilor false.
Pe termen lung, ar fi utilă crearea unor inițiative educaționale și tehnologice care să ajute utilizatorii să înțeleagă mai bine impactul acestor tehnologii asupra încrederii în informație. De asemenea, ar trebui implementate legi mai stricte privind utilizarea și distribuirea deepfake-urilor, incluzând pedepse pentru cei care creează și distribuie astfel de conținut în scopuri dăunătoare.
4.
În cazul protecției tigrilor bengalezi din Sundarban, ordinea aplicată este planificată. Aceasta se datorează faptului că protecția tigrilor este reglementată prin legi stricte care interzic vânarea acestora, iar aceste reglementări sunt stabilite de autorități guvernamentale sau de organizații internaționale. Nevoia oamenilor din această regiune de a procura miere din habitatul tigrilor riscând propria viața, ar putea genera un conflict între protecția mediului și supraviețuirea economică a unei populații vulnerabile. Acest conflict poate fi rezolvat printr-un management integrat, care ia în calcul atât protecția biodiversității, cât și nevoile economice ale comunităților. De exemplu, se pot dezvolta alternative economice pentru colectorii de miere, care să le permită să-și câștige existența într-un mod mai sigur și mai sustenabil,sau pot implementa proiecte pentru reducerea sărăciei.
Și în România există măsuri ce sunt impuse de autoritățile guvernamentale și nu sunt rezultatul unei organizări spontane a comunităților locale. De exemplu, urșii bruni sunt protejați prin lege, atât în România cât și în Slovenia. Aceste reglementări interzic vânătoarea și perturbarea habitatului lor natural. În multe dintre aceste zone, există și conflicte între protecția urșilor și activitățile economice ale localnicilor, care pot include păstoritul sau turismul. În această situație, protecția urșilor este o ordine planificată, care poate duce la conflicte între nevoile economice ale oamenilor și conservarea speciilor.
În concluzie, protejarea speciilor și a habitatelor este un obiectiv esențial, dar trebuie să fie realizat în mod echitabil, astfel încât să nu pună în pericol supraviețuirea economică a comunităților vulnerabile.
Diaconu Delia
Seria A, grupa 1417
1. Libertatea și regulile nu sunt neapărat opuse, ci mai degrabă complementare. Deși, la prima vedere, regulile pot părea constrângătoare, ele sunt necesare pentru a asigura o conviețuire armonioasă între oameni. Fără reguli, libertatea fiecăruia ar putea intra în conflict cu libertatea celorlalți. De exemplu, dacă nu ar exista reguli de circulație, fiecare ar conduce haotic, ceea ce ar duce la accidente și haos. Prin urmare, regulile ne protejează și ne permit să ne exercităm libertatea în siguranță.
Totuși, pentru ca libertatea să nu fie afectată în mod negativ, regulile trebuie să fie juste, rezonabile și să nu limiteze în mod abuziv drepturile individuale. Dacă regulile sunt impuse în mod arbitrar sau opresiv, atunci ele devin un obstacol în calea libertății.
Așadar, libertatea nu este absența regulilor, ci existența unor reguli echitabile care permit fiecărui individ să-și exercite drepturile fără a le încălca pe ale altora.
2. Nu, societatea nu poate funcționa în baza unei singure forme de ordine, deoarece atât ordinea spontană, cât și cea planificată au roluri esențiale în coordonarea acțiunilor umane.
Ordinea spontană apare natural din interacțiunile dintre oameni, fără o autoritate centrală care să o impună. Ea se bazează pe norme sociale, obiceiuri și inițiative individuale. De exemplu, piețele libere funcționează în mare parte pe baza ordinii spontane, unde cererea și oferta determină prețurile fără o planificare strictă din partea statului.
Ordinea planificată, în schimb, este impusă de instituții și autorități pentru a asigura stabilitate și coordonare în aspecte esențiale ale vieții sociale. Regulile de circulație, sistemele de educație sau infrastructura publică sunt exemple de domenii unde o planificare centralizată este necesară.
Dacă societatea ar funcționa doar pe baza ordinii spontane, riscul ar fi lipsa de coordonare în domenii esențiale, ceea ce ar duce la haos. Pe de altă parte, o ordine exclusiv planificată ar putea sufoca inițiativa și inovația, devenind rigidă și ineficientă.
3. a) Interzicerea poate avea un impact economic, deoarece companiile și influencerii care depind de aceste platforme pentru venituri ar suferi pierderi financiare majore. Cat și unul social deoarece interzicerea platformelor ridică întrebări legate de libertatea de exprimare și accesul la informație, mai ales în societățile democratice.
b) Da, o universitate are dreptul să reglementeze utilizarea propriei rețele Wi-Fi, prin reguli care limitează accesul la anumite platforme în timpul orelor de curs pentru a preveni distragerile.
c) Combaterea fenomenului “deepfake” ar putea fi combătută pe termen scurt prin tehnologii de detectare care utilizarea algoritmilor AI pentru identificarea conținutului manipulat, verificarea conținutului de către platformele sociale prin introducerea de sisteme stricte de fact-checking și etichetarea conținutul suspect, educația digitală prin campanii de conștientizare care să învețe utilizatorii cum să recunoască un deepfake și să nu răspândească informații false și reglementări specifice, adică legislații care sancționează utilizarea deepfake-urilor în scop dezinformativ sau fraudulos.
Iar pe termen lung, sunt necesare standarde internaționale realizate prin colaborarea între guverne și companii tehnologice pentru a stabili norme globale privind utilizarea și identificarea deepfake-urilor, dezvoltarea unor sisteme de autentificare care să indice dacă un videoclip sau o fotografie sunt originale și crearea unor AI capabile să detecteze și să neutralizeze deepfake-urile înainte ca acestea să fie distribuite masiv.
4. Acest studiu de caz evidențiază un conflict între conservarea faunei sălbatice și nevoile economice ale comunităților locale. Pe de o parte, protejarea tigrului regal bengalez este esențială pentru biodiversitate, dar, pe de altă parte, oamenii care își riscă viața pentru a supraviețui nu beneficiază de același nivel de protecție.
Câteva soluții pentru această problemă pot fi compensații pentru familiile victimelor, dezvoltarea de activități alternative, cum ar fi apicultura controlată, care putea reduce nevoia de a intra în habitatul tigrilor, crearea de echipamente de protecție sau tehnici care să țină tigrii la distanță pentru a reduce numărul victimelor și programe de ecoturism, turiștii ar plăti pentru a vedea tigrii în habitatul lor natural, banii ar putea fi folosiți pentru a sprijini comunitățile locale.
Bragadireanu Andrei, ASE ETA, grupa 1415, seria A
1. Libertatea și regulile nu sunt în opoziție, ci se completează reciproc. Regulile bine concepute protejează și structurează libertatea individuală, asigurând un cadru în care drepturile tuturor sunt respectate. În absența regulilor, libertatea ar putea duce la haos și la dominația celor mai puternici asupra celor mai slabi. Astfel, regulile nu restrâng libertatea, ci o fac posibilă într-un mod echitabil și funcțional.
2. Ordinea spontană și cea planificată coexistă în societate, fiecare având avantaje în anumite contexte. Ordinea spontană rezultă din interacțiunile naturale dintre indivizi și susține dinamismul social și economic, în timp ce ordinea planificată oferă structura necesară pentru gestionarea problemelor de interes colectiv. O societate bazată exclusiv pe una dintre aceste forme ar fi dezechilibrată: lipsa ordinii planificate poate duce la haos, iar absența ordinii spontane poate sufoca inițiativa și adaptabilitatea. Un echilibru între cele două asigură o funcționare optimă a societății.
3. a) Interzicerea platformelor precum TikTok poate avea atât consecințe pozitive, cât și negative. Pe de o parte, poate proteja securitatea națională și datele personale ale utilizatorilor, reducând riscurile asociate cu utilizarea necorespunzătoare a informațiilor. Pe de altă parte, poate limita libertatea de exprimare și accesul la informație, afectând negativ utilizatorii care folosesc aceste platforme pentru divertisment, educație sau afaceri. Neinterzicerea menține aceste libertăți, dar poate expune utilizatorii și societatea la riscuri de securitate și dezinformare.
b) O universitate are autoritatea de a gestiona utilizarea rețelei sale Wi-Fi și poate impune restricții asupra accesului la anumite platforme pentru a asigura securitatea cibernetică și un mediu academic adecvat. Cu toate acestea, interzicerea accesului la platforme pe dispozitivele personale ale studenților poate fi considerată o limitare a libertății individuale. Este important ca universitatea să echilibreze nevoia de securitate și integritate academică cu respectarea drepturilor individuale ale studenților.
c) Pe termen scurt, platformele pot implementa tehnologii de detectare a conținutului manipulat și pot educa utilizatorii despre riscurile asociate cu „deepfake”-urile. Pe termen lung, este necesară dezvoltarea de reglementări și standarde etice care să descurajeze crearea și distribuirea de astfel de conținuturi, precum și promovarea educației media pentru a crește capacitatea publicului de a identifica informațiile false.
4. Studiul de caz prezentat evidențiază conflictul dintre protecția faunei sălbatice și nevoile de subzistență ale comunităților locale. Situații similare pot fi observate în diverse părți ale lumii, unde conservarea speciilor protejate intră în conflict cu activitățile economice tradiționale ale populației locale. De exemplu, în anumite regiuni din Africa, protejarea elefanților poate intra în conflict cu agricultorii ale căror culturi sunt distruse de aceste animale. Astfel de situații necesită soluții care să echilibreze conservarea mediului cu bunăstarea comunităților locale, cum ar fi dezvoltarea de programe alternative de venit sau implicarea comunităților în eforturile de conservare.