– însușirea principiilor economice; discuții bazate pe exemple

– explicarea comportamentului uman ca mod economic de gândire

Tema 1

Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în rubrica de comentarii, cu argumentarea tuturor răspunsurilor, indicând numele și prenumele, iar la începutul răspunsului – seria și grupa. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.

Termen: miercuri, 12 octombrie, ora 21, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile transmise în termenul indicat vor fi postate și vor primi feedback, cu rezolvările corecte. Mult succes!

1.. Problema rarității resurselor există: a) doar în economiile socialiste; b) uneori, în economiile de piață; c) în toate tipurile de economie; d) întotdeauna, în economiile naturale; e) doar dacă oamenii nu respectă principiul raționalității economice.

2. Ar fi posibil ca economia să devină inutilă ca știință, dacă: a) resursele ar deveni abundente; b) oamenii ar avea sumele de bani pe care și le doresc; c) toți oamenii ar fi egali și independenți; d) nu ar mai exista ființe umane; e) s-ar descoperi noi planete pe care oamenii ar putea locui.

3. Un tânăr are două joburi și alege să renunțe la unul dintre acestea pentru a dispune de mai mult timp liber peste vară, deși veniturile acestuia se înjumătățesc. În acest caz, tânărul: a) acționează instinctiv; b) va intra în categoria persoanelor cu risc de sărăcie; c) își va căuta alt loc de muncă pentru a își diminua pierderile; d) nu va mai putea accesa un credit de nevoi personale; e) este rațional;

4. Ar putea fi studiat din perspectivă economică modul în care se comportă oamenii atunci când se distrează noaptea într-un club? a) nu, pentru că nu există nici o legătură cu economia; b) da, pentru că ei cheltuiesc bani în acest context; c) da, pentru că ei caută să atingă niște scopuri; d) nu, dacă accesul în club se face gratis; e) da, pentru că distracția sporește profitul clubului.

5. Un student vine la seminar mai des pentru că are colege drăguțe. Această situație arată faptul că: a) teoria economică nu poate explica orice acțiune umană; b) stimulentele contează; c) studentul este irațional; d) studentul va pica examenele: e) nu toți studenții își cunosc foarte bine interesele.

6. Studii de caz:

a) În fosta Uniune Sovietică, directorii și angajații fabricilor producătoare de sticlă erau recompensați, la un moment dat, în funcție de tonele de sticlă plană produse. Drept consecință, foile de sticlă produse erau foarte groase, fapt ce diminua lumina care trecea prin ele.  Regulile de remunerare au fost schimbate astfel încât plata se făcea în funcție de metrii pătrați de sticlă produși. În aceste condiții, firmele sovietice produceau o sticlă atât de subțire încât se spărgea foarte ușor.

b) Mulți oameni nu știu ce parlamentari îi reprezintă la nivelul circumscripției electorale în care ei locuiesc. În ciuda faptului că ignoranța politică poate avea efecte negative semnificative, explicați de ce, în anumite circumstanțe, ignoranța poate fi rațională.

Analizați situațiile descrise mai sus, făcând referire la principiile științei economice.

7. Identificați valoarea de adevăr a propoziției următoare (Adevărat sau Fals) și argumentați răspunsul:

Manifestarea acțiunii umane arată că omul este mai întâi consumator și abia apoi producător.

Rezolvări TEMA 1

1..Răspuns corect – c. Resursele economice sunt întotdeauna rare, adică limitate, indiferent de sistemul economic, indiferent că ne referim la economia de piață, economia socialistă sau la alte moduri particulare de organizare a activității economice.

2. Răspuns corect – d. Economia ca știință, care studiază alegerile și acțiunile umane, va fi întotdeauna utilă, cât timp vor exista ființe umane, deoarece oamenii au preferințe, fac alegeri, anticipări și utilizează diverse mijloace pentru satisfacerea nevoilor lor. Toate acestea se vor manifesta chiar dacă, într-o ipoteză extremă, resursele ar fi abundente. Chiar și așa, oamenii trebuie sa facă alegeri, ce să consume sau să producă, care preferințe sa fie satisfăcute mai devreme și care mai târziu. Ca știință socială, economia și-ar înceta utilitatea doar dacă nu ar mai exista ființe umane.

3. Răspuns corect – e. Indiferent de alegeri, respectiv decizii, indivizii sunt raționali întrucât acțiunile umane sunt definite drept comportamente orientate deliberat înspre atingerea unor scopuri, prin utilizarea unor mijloace. Astfel, deciziile / acțiunile umane sunt mereu fundamentate printr-un proces logic de tip cauză – efect. În plus, în momentul unei decizii / desfășurării unei acțiuni de către un individ, acesta are o așteptare pozitivă de la acțiunea întreprinsă, acesta fiind motivul pentru care decide să și efectueze acțiunea respectivă. În lipsa unei așteptări pozitive, acțiunea nu ar mai fi efectuată de către individ, aceste aspecte evidențiind de altfel axioma conform căreia oamenii sunt ființe raționale.

4. Răspuns corect – c. Economia studiază acțiunea umană, care se definește prin utilizarea (deliberată) a unor mijloace pentru atingerea unor scopuri. Toate alegerile pe care oamenii le fac, indiferent că vorbim despre economisire, producție, investiții, consum, distracție etc, au un „caracter economic”, în sensul că oamenii consideră că astfel își pot satisface cel mai bine scopurile. Ca atare, acțiunea umană definește o relație între mijloace și scopuri, relație supusă continuu optimizării, deci evaluării economice.

5. Răspuns corect – b. Studentul acționează în conformitate cu propriile preferințe din contextul dat. Spunem că studentul este „stimulat” să participe la seminar de prezența colegelor sale. Ca atare, în contextul preferințelor sale subiective, el participă la seminarii din alte motive decât cele care formează rațiunea de a fi a seminariilor, aceea de a aprofunda materia de studiu. Probabil că, în timp, acesta va descoperi că șansele de a pica examenul sunt considerabil mai mari, însă alegerile sale au fost ghidate de alte criterii și de termenul scurt.

6. a) Comentariu: Într-o economie socialistă precum cea a fostei Uniunii Sovietice, stimulentele utilizate în sistemul de producție erau contradictorii cu principiile economice ale eficienței. Având în vedere forma de recompensare utilizată, angajații urmau o abordare benefică la nivel individual, însă nefavorabilă pentru calitatea produsului. Lucrătorii reacționează la stimulente și produc cantitativ, neluând în considerare aspectele calitative ale produsului. Ca atare, rezultatele obținute au fost contradictorii față de cele așteptate. Situația descrisă arată că stimulentele au un rol hotărâtor, prin faptul că influențează rezultatele economice într-o manieră predictibilă.

6. b) Comentariu: Neparticiparea la vot sau necunoașterea reprezentanților politici, exercită efecte negative pe scară largă în societate. De asemenea, reduce reprezentativitatea factorului politic pentru populație și afectează democrația. Însă această „ignoranță politică” nu este irațională, dimpotrivă. Mulți oameni aleg să fie „ignoranți politic” deoarece consideră că este prea mare costul (de timp, energie) de a se informa asupra candidaților și programelor acestora. Însă, chiar dacă unii oameni preferă, pe termen scurt, să fie „ignoranți politic”, pe termen lung descoperă cât de mult îi costă o guvernare ineficientă sau deciziile proaste ale reprezentanților lor politici.

7. Fals – În logica manifestării acțiunii umane, producția este activitatea care precede, logic și temporal, manifestarea consumului. Pentru manifestarea consumului, trebuie ca bunurile supuse acestuia să fie, în prealabil, produse. Oamenii nu pot consuma ceva ce nu a fost mai întâi produs. Chiar și Robinson Crusoe, pentru a supraviețui naufragiului, trebuie să se manifeste mai întâi ca producător și abia apoi în calitate de consumator. El trebuie mai întâi să pescuiască sau să culeagă fructe (acțiuni ce reflectă producția) și abia apoi să consume ceea ce a pescuit sau cules. Nimic nu poate fi consumat fără să fi fost deja produs.