Lecția 1 – Modul economic de gândire
– însușirea principiilor economice; discuții bazate pe exemple
– explicarea comportamentului uman ca mod economic de gândire
Tema 1
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în comentarii, cu argumentarea consistentă a tuturor răspunsurilor, indicând numele și prenumele, iar la începutul rezolvării – seria și grupa. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 15 octombrie, ora 21, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile transmise în termen vor fi postate și evaluate. Mult succes!
1. Ar fi posibil ca economia să devină inutilă ca știință, dacă: a) resursele ar deveni abundente; b) oamenii ar avea sumele de bani pe care și le doresc; c) toți oamenii ar fi egali și independenți; d) nu ar mai exista ființe umane; e) s-ar descoperi noi planete pe care oamenii ar putea locui.
2. Un tânăr are două joburi și alege să renunțe la unul dintre acestea pentru a dispune de mai mult timp liber peste vară, deși veniturile acestuia se înjumătățesc. În acest caz, tânărul: a) acționează instinctiv; b) va intra în categoria persoanelor cu risc de sărăcie; c) își va căuta alt loc de muncă pentru a își diminua pierderile; d) nu va mai putea accesa un credit de nevoi personale; e) este rațional;
3. Ar putea fi studiat din perspectivă economică modul în care se comportă oamenii atunci când se distrează noaptea într-un club? a) nu, pentru că nu există nici o legătură cu economia; b) da, pentru că ei cheltuiesc bani în acest context; c) da, pentru că ei caută să atingă niște scopuri; d) nu, dacă accesul în club se face gratis; e) da, pentru că distracția sporește profitul clubului.
4. Studiu de caz:
În fosta Uniune Sovietică, directorii și angajații fabricilor producătoare de sticlă erau recompensați, la un moment dat, în funcție de tonele de sticlă plană produse. Drept consecință, foile de sticlă produse erau foarte groase, fapt ce diminua lumina care trecea prin ele. Regulile de remunerare au fost schimbate astfel încât plata se făcea în funcție de metrii pătrați de sticlă produși. În aceste condiții, firmele sovietice produceau o sticlă atât de subțire încât se spărgea foarte ușor.
Analizați situația descrisă mai sus, făcând referire la principiile științei economice.
5. Identificați valoarea de adevăr a propoziției următoare (Adevărat sau Fals) și argumentați răspunsul:
Manifestarea acțiunii umane arată că omul este mai întâi consumator și abia apoi producător.






Grupa 301 A, Cenușă Bianca Mihaela
1. d) Nu ar mai exista ființe umane.
2. e) Comportamentul este rațional.
3. b) Utilizarea resurselor financiare constituie o activitate economică.
4. Oamenii au realizat produsul în funcție de criteriile de remunerare, nu în funcție de necesități. Atunci când plata s-a efectuat în raport cu greutatea, s-a produs sticlă excesiv de groasă; iar când plata s-a făcut în funcție de suprafață, s-a obținut sticlă prea subțire.
Acest exemplu ilustrează faptul că structura incorectă a stimulentelor determină comportamente ineficiente și rezultate economice suboptime.
5. Adevărat, întrucât individul urmărește mai întâi satisfacerea propriilor nevoi, iar producția reprezintă instrumentul prin care acestea sunt îndeplinite. Consumul constituie scopul final al activității economice, în timp ce producția este mijlocul prin care acest scop este atins.
Seria: B – Grupa: 309
Seitasan Samira
1) a), d)
Economia, ca stiinta, se ocupa cu modul in care oamenii folosesc resursele limitate pentru a-si satisface dorintele nelimitate. Daca resursele ar fi din abundenta si nu ar mai exista lipsuri, atunci nu ar mai fi nevoie sa alegem intre optiuni si nu ar mai exista costuri de oportunitate. In acest caz, economia si-ar pierde rostul ca stiinta. De asemenea, daca nu ar mai exista oameni, nu ar mai avea cine sa ia decizii sau sa foloseasca resursele, asa ca economia nu ar mai avea sens.
2) e)
Conform teoriei actiunii, oamenii isi stabilesc scopuri si aleg mijloace pentru a le atinge. Daca un tanar prefera mai mult timp liber in locul unui venit mai mare, aceasta alegere arata ce valoreaza el mai mult. Decizia este rationala din punct de vedere economic, deoarece este facuta constient, cu un scop clar, pe baza unei comparatii intre costuri si beneficii personale.
3) b), c), e)
Cheltuielile: vizitatorii cheltuiesc bani pe bauturi, intrare, transport si alte lucruri. Asta tine de decizii de consum si de modul in care isi folosesc resursele, deci este un aspect economic.
Scopuri si preferinte: participantii au scopuri precum distractia, socializarea sau dorinta de a face o impresie buna, iar aceste scopuri le influenteaza alegerile – ce consuma, cat stau sau cum se comporta.
Profitul clubului: alegerile clientilor influenteaza veniturile si profitul clubului, deci exista o legatura directa intre comportamentul lor si rezultatele economice ale firmei.
4)
Directorii si angajatii au actionat rational, urmarind sa-si maximizeze castigul conform criteriilor stabilite, cum ar fi tonele sau metrul patrat.
Stimulentele conteaza: plata pe tona a dus la sticla prea groasa, iar plata pe metru patrat a dus la sticla prea subtire.
Lipsa unui stimulent legat de calitatea produselor a dus la risipa si ineficienta economica.
Lectia principala este ca oamenii reactioneaza la stimulente, iar reguli prost concepute pot duce la rezultate daunatoare, chiar daca fiecare actioneaza rational.
5) Fals
Economia porneste de la ideea ca oamenii actioneaza rational, adica isi urmeaza scopurile folosind mijloace pentru a-si satisface nevoile. In acest context, o persoana este in acelasi timp producator si consumator, iar rolul de consumator nu vine neaparat inaintea celui de producator.
Seria B Grupa 308
1. d) nu ar mai exista ființe umane
2. e) este rațional
3. b) cheltuiala de bani este o acțiune economică
4. Oamenii au produs ce era plătit, nu ce trebuia. Când plata s a făcut pe tone, au făcut sticlă groasă pe metri pătrați, au făcut o prea subțire.
Arată ca stimulentele greșite duc la rezultate proaste.
5. Adevărat, deoarece mai întâi vrem să ne satisfacem nevoile, apoi producem ca să le putem acoperi. Consumul e scopul, iar producția e mijlocul.