Lecția 2 – Costul de oportunitate și frontiera posibilităților de producție
– raritate și alegere: logica economică a costului de oportunitate
– producție și eficiență: instrumentul frontierei posibilităților de producție (FPP)
Tema 2
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în comentarii, cu argumentarea consistentă a tuturor răspunsurilor, indicând numele și prenumele, iar la începutul rezolvării – seria și grupa. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: vineri, 31 octombrie, ora 21:00, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile transmise în termenul indicat vor fi postate și evaluate. Mult succes!
1..În condițiile unor resurse nelimitate: a) valoarea alternativei sacrificate este maximă; b) valoarea alternativei sacrificate este zero; c) este posibilă satisfacerea concomitentă a tuturor nevoilor; d) b și c; e) niciuna din cele de mai sus.
2. Tatăl Mariei îi cere fiicei sale să își ajute fratele la matematică, spunându-i că îi plătește 10 lei/oră. Însă, Maria ar putea câștiga 15 lei/oră dacă ar avea grijă de copilul vecinilor sau 20 lei/oră dacă i-ar ajuta pe aceștia la curățenie. Costul de oportunitate pentru ajutorul pe care Maria alege să îl dea fratelui său este: a) 10 lei/oră; b) 15 lei/oră; c) 20 lei/oră; d) 15 lei plus 20 lei; e) subiectiv.
3. Forma generală a frontierei posibilităților de producție indică un cost de oportunitate: a) crescător; b) descrescător; c) constant; d) crescător până la un punct, apoi descrescător; e) descrescător până la un punct, apoi crescător;
4. O firmă de lactate poate produce folosind aceeași cantitate de lapte, 400 kg de brânză sau 180 kg de cașcaval. Care este costul de oportunitate al deciziei firmei de a produce 25 kg de brânză?
5. O economie poate produce 100 de pâini și 5 struguri sau 80 de pâini și 7 struguri. În cazul în care costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător, care dintre următoarele combinații de pâine și struguri nu poate fi un punct pe Frontiera Posibilităților de Producție (FPP):a) 93 pâini și 6 struguri; b) 92 pâini și 6 struguri; c) 91 pâini și 6 struguri; d) 90 pâini și 6 struguri; e) oricare din cele de mai sus.
6. Identificați valoarea de adevăr a propozițiilor următoare (Adevărat sau Fals) și argumentați răspunsurile:
a) Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.
b) Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.
7. Concepe un scurt eseu, de maxim jumatate de pagină, cu răspunsul la întrebarea “În ce condiții costul de oportunitate poate fi zero?”, postează textul respectiv și dezbateți subiectul în cadrul seminarului.
1.
e) niciuna din cele de mai sus.
În varianta a , valoarea alternativei sacrificate nu poate fi considerată maximă, deoarece depinde de nevoile și preferințele fiecărei persoane. Variantele b) și c) nu sunt corecte, întrucât costul de oportunitate nu poate fi zero.
Chiar dacă, ipotetic, am trăi într-o lume cu resurse nelimitate, nu am putea satisface simultan toate nevoile, deoarece ele sunt ierarhizate în funcție de importanța pe care o au pentru individ.
CO nu e 0, iar valoarea alternativei sacrificate diferă în funcție de alegere.
2.
20 lei/oră.
Costul de oportunitate exprimă valoarea celei mai bune alternative la care se renunță.
În cazul Mariei:
Ajutor frate: 10 lei/ora
Babysitting: 15 lei/ora
Curățenie: 20 lei/ora
Cea mai bună alternativă nealeasă este activitatea de curățenie.
CO = 20 lei/ora
3.
b) descrescător
Pentru a produce o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie renunțat la o anumită cantitate din alt bun. Astfel, frontiera posibilităților de producție (FPP) are pantă negativă.
4.
11,25 kg cașcaval.
Deoarece raportul dintre cele două produse este: 180/400 = 0,45 kg de caşcaval sacrificat pentru fiecare kg de brânză. Prin urmare, pentru 25kg de brânză, firma renunţă la 25-0,45= 11,25kg de caşcaval.
5.
d) 90 de pâini și 6 struguri; Deoarece între 5 și 7 struguri, pâinea scade de la 100 la 80 (o sacrificare de 20 de pâini pentru 2 struguri). Pierderea pentru struguri de la 5 la 6 este de mai mica de 10 pâini. Astfel, la 6 pâini ar trebui să existe mai mult de 90 de pâini. Prin urmare combinația 90 de pâini și 6 struguri nu este eficientă
6.
a) fals
Frontiera posibilităților de producție (FPP) arată combinațiile posibile de producție ale două bunuri, folosind eficient resursele disponibile. Punctul de mijloc nu exprimă neapărat un echilibru optim, ci doar o
utilizare parțială sau ineficientă a resurselor.
b) adevarat
Forma descrescătoare a FPP reflectă faptul că, pentru a produce mai mult dintr-un bun, este necesar să se renunțe la o parte din celălalt, deoarece resursele sunt limitate.
7.
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care se renunță atunci când se face o alegere economică. În condițiile reale, acest cost nu poate fi zero, deoarece resursele sunt limitate, iar orice decizie presupune sacrificarea unei alte opțiuni.
Chiar dacă am trăi într-o lume cu resurse nelimitate, capacitatea de acțiune a omului rămâne limitată. Nu putem, de exemplu, merge la pescuit și la sanie în același timp. Prin urmare, fiecare alegere presupune renunțarea la un alt bun sau serviciu.
CO > 0
Costul de oportunitate poate fi zero doar teoretic, în situația în care resursele sunt neutilizate sau nu există nicio alternativă valoroasă la care se renunță. În practică, însă, acest lucru este rar. Fiecare decizie implică un sacrificiu, fie el material sau de timp.
Astfel, costul de oportunitate nu poate fi niciodată zero, pentru că exprimă esența acțiunii umane — alegerea între mai multe alternative. Este o lege fundamentală a comportamentului economic, valabilă chiar și în condițiile unei abundențe relative.
308-B
1. În condițiile unor resurse nelimitate…
Răspuns corect: d) b și c
Argumentare:
Costul de oportunitate apare deoarece resursele sunt limitate și trebuie ales între alternative. Dacă resursele sunt nelimitate, nu există sacrificiu, deci valoarea alternativei sacrificate este zero. În plus, devine posibilă satisfacerea tuturor nevoilor simultan.
✅ 2. Costul de oportunitate pentru Maria
Răspuns corect: c) 20 lei/oră
Argumentare:
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care renunțăm. Maria renunță la opțiunea cea mai avantajoasă, adică la câștigul de 20 lei/oră din curățenie. Prin urmare, costul de oportunitate al deciziei sale este de 20 lei/oră.
✅ 3. Forma generală a FPP indică un cost de oportunitate…
Răspuns corect: a) crescător
Argumentare:
Frontiera posibilităților de producție este, în mod obișnuit, concavă față de origine. Această formă reflectă faptul că resursele nu sunt perfect substituibile, iar pe măsură ce producția unui bun crește, sacrificiul făcut din celălalt bun devine tot mai mare. Deci costul de oportunitate este crescător.
✅ 4. Costul de oportunitate al producerii a 25 kg de brânză
Date:
400 kg brânză ↔ 180 kg cașcaval
Raport pierdere cașcaval / creștere brânză:
\frac{180}{400} = 0,45 \text{ kg cașcaval pentru 1 kg brânză}
Pentru 25 kg brânză:
25 × 0,45 = 11,25 \text{ kg cașcaval}
Răspuns: costul de oportunitate este 11,25 kg de cașcaval.
✅ 5. Care punct nu poate fi pe FPP?
Răspuns corect: a) 93 pâini și 6 struguri
Argumentare:
Când costul de oportunitate este crescător, cu fiecare strugure produs trebuie sacrificată din ce în ce mai multă pâine.
Trecerea de la 5 la 7 struguri reduce producția pâinii cu 20 unități (100 → 80).
Pentru 6 struguri, pierderea trebuie să fie mai mică decât 20 dacă este treaptă ascendentă gradual.
Punctul 93 pâini – 6 struguri implică o scădere prea mică, necompatibilă cu creșterea costului de oportunitate, deci nu poate fi pe FPP.
✅ 6. Adevărat/Fals cu argumente a) Punctul de la mijlocul FPP indică structura optimă de producție.
Fals.
FPP arată eficiență tehnică, nu optim social. Punctul optim depinde de preferințele societății, nu doar de poziția geometrică de pe frontieră.
b) FPP este descrescătoare datorită rarității resurselor.
Adevărat.
Raritatea resurselor obligă la alegere între alternative, ceea ce generează trade-off și face ca FPP să fie descrescătoare: creșterea unui bun cere sacrificarea celuilalt.
✅ 7. Eseu (model scurt – reformulează personal)
În ce condiții costul de oportunitate poate fi zero?
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care renunțăm atunci când alegem o anumită opțiune. De regulă, acesta apare deoarece resursele sunt limitate, iar alegerea unei activități implică renunțarea la alta. Totuși, există situații teoretice și practice în care costul de oportunitate poate fi zero. Acest lucru se întâmplă atunci când resursele sunt nelimitate, caz în care orice nevoie poate fi satisfăcută simultan, fără renunțare. De asemenea, costul de oportunitate este zero atunci când nu există alternative reale sau când producția se află sub frontiera posibilităților de producție, iar resursele sunt neutilizate. În astfel de situații, alegerea unei opțiuni nu presupune sacrificarea alteia, motiv pentru care costul de oportunitate dispare.
Pascaluța Damian
Grupa 310 B
1.
e) niciuna din cele de mai sus.
În varianta a , valoarea alternativei sacrificate nu poate fi considerată maximă, deoarece depinde de nevoile și preferințele fiecărei persoane. Variantele b) și c) nu sunt corecte, întrucât costul de oportunitate nu poate fi zero.
Chiar dacă, ipotetic, am trăi într-o lume cu resurse nelimitate, nu am putea satisface simultan toate nevoile, deoarece ele sunt ierarhizate în funcție de importanța pe care o au pentru individ.
CO nu e 0, iar valoarea alternativei sacrificate diferă în funcție de alegere.
2.
20 lei/oră.
Costul de oportunitate exprimă valoarea celei mai bune alternative la care se renunță.
În cazul Mariei:
Ajutor frate: 10 lei/ora
Babysitting: 15 lei/ora
Curățenie: 20 lei/ora
Cea mai bună alternativă nealeasă este activitatea de curățenie.
CO = 20 lei/ora
3.
b) descrescător
Pentru a produce o cantitate suplimentară dintr-un bun, trebuie renunțat la o anumită cantitate din alt bun. Astfel, frontiera posibilităților de producție (FPP) are pantă negativă.
4.
11,25 kg cașcaval.
Deoarece raportul dintre cele două produse este: 180/400 = 0,45 kg de caşcaval sacrificat pentru fiecare kg de brânză. Prin urmare, pentru 25kg de brânză, firma renunţă la 25-0,45= 11,25kg de caşcaval.
5.
d) 90 de pâini și 6 struguri; Deoarece între 5 și 7 struguri, pâinea scade de la 100 la 80 (o sacrificare de 20 de pâini pentru 2 struguri). Pierderea pentru struguri de la 5 la 6 este de mai mica de 10 pâini. Astfel, la 6 pâini ar trebui să existe mai mult de 90 de pâini. Prin urmare combinația 90 de pâini și 6 struguri nu este eficientă
6.
a) fals
Frontiera posibilităților de producție (FPP) arată combinațiile posibile de producție ale două bunuri, folosind eficient resursele disponibile. Punctul de mijloc nu exprimă neapărat un echilibru optim, ci doar o
utilizare parțială sau ineficientă a resurselor.
b) adevarat
Forma descrescătoare a FPP reflectă faptul că, pentru a produce mai mult dintr-un bun, este necesar să se renunțe la o parte din celălalt, deoarece resursele sunt limitate.
7.
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care se renunță atunci când se face o alegere economică. În condițiile reale, acest cost nu poate fi zero, deoarece resursele sunt limitate, iar orice decizie presupune sacrificarea unei alte opțiuni.
Chiar dacă am trăi într-o lume cu resurse nelimitate, capacitatea de acțiune a omului rămâne limitată. Nu putem, de exemplu, merge la pescuit și la sanie în același timp. Prin urmare, fiecare alegere presupune renunțarea la un alt bun sau serviciu.
CO > 0
Costul de oportunitate poate fi zero doar teoretic, în situația în care resursele sunt neutilizate sau nu există nicio alternativă valoroasă la care se renunță. În practică, însă, acest lucru este rar. Fiecare decizie implică un sacrificiu, fie el material sau de timp.
Astfel, costul de oportunitate nu poate fi niciodată zero, pentru că exprimă esența acțiunii umane — alegerea între mai multe alternative. Este o lege fundamentală a comportamentului economic, valabilă chiar și în condițiile unei abundențe relative.
1. d
2. c
3. a
4. 11,25 kg de cascaval
5. d
6. a fals
b adevarat
7. Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care se renunță atunci când se alege o anumită acțiune sau utilizare a resurselor. În mod obișnuit, acest cost există deoarece resursele sunt limitate, iar alegerea unei opțiuni presupune sacrificarea alteia. Totuși, există situații teoretice sau excepționale în care costul de oportunitate poate fi zero.
Costul de oportunitate este zero atunci când resursele sunt nelimitate sau nu există alternative relevante. De exemplu, într-o lume ipotetică în care toate bunurile ar putea fi produse în cantități nelimitate, alegerea de a produce un bun nu ar implica renunțarea la altul. La fel, dacă o resursă nu are o altă întrebuințare posibilă (de exemplu, un teren care nu poate fi folosit decât într-un singur scop), utilizarea sa nu presupune niciun sacrificiu alternativ.
În realitate, astfel de situații sunt rare, deoarece aproape toate resursele economice sunt limitate și pot fi folosite în mai multe moduri. Prin urmare, un cost de oportunitate egal cu zero rămâne mai degrabă o abstracție teoretică, utilă pentru a înțelege mai bine principiul rarității și al alegerii economice.
Mihăilă Andreea Cosmina Grupa 310B
1. D
Justificare: Daca resursele ar nelimitate nu exista raritate. Nu renunti la nicio alternativa,valoarea alternativei sacrificate este zero,iar toate nevoile pot fi satisfăcute
2. C
Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative la care renunți. Cea mai bună alternativă ar fi curățenia 20 lei/ora, deci costul este de 20 lei/ora.
3. A
Justificare: Forma generala a FFP este concavă, ceea ce indică un cost de oportunitate crescător pe măsură ce crești producția unui bun.
4. 11,25 kg cașcaval.
Justificare: Raportul este 180 kg cașcaval la 400 kg brânză, deci 1 kg brânză costă 180/400=0,45 0,45 kg cașcaval. Pentru 25 kg brânză costul este de 25 x 0,45=11,25 11,25 kg cașcaval .
5. D
Justificare: Din datele date, pentru +2 struguri se renunță la 20 pâini , deci media este de 10 pâini PER strugure. Dacă costul este crescător, prima unitate (de la 5 la 6) oară mai puțin de 10 pâini, deci la 6 struguri trebuie să rămână mai mult de 90 pâini. Prin urmare 90 pâini este prea puțin ca să fie pe frontiera.
6. Fals
Justificare: mijlocul FFP arata o producție eficientă, dar nu arată optimul social sau personal. Pitonul depinde de preferințe și prețuri, nu doar de poziția pe FFP
7. Costul de oportunitate poate fi zero dacă nu există niciun schimb între alternative. Asta se întâmplă când resursele nu sunt rare. Dacă resursele sunt nelimitate, alegerea nu implică renunțare, deci nu pierzi valoarea. Costul de oportunitate poate fi zero și când bunurile nu concurează pentru aceleași resurse, adică producția unuia nu reduce producția celuilalt. De asemenea, în impotență teoretică a utilității identice între alternative, alegerea nu reduce valoarea totală. În realitate însă raritatea există, deci costul de oportunitate este de regulă pozitiv.
Bădîrcea Iulia Andreea 301 A
1. d)
Argumentare:
Dacă resursele ar fi nelimitate, nu ar exista raritate, deci valoarea alternativei sacrificate ar fi zero, pentru că nu ar trebui să alegem între opțiuni. În plus, ar fi posibilă satisfacerea concomitentă a tuturor nevoilor, deoarece resursele ar permite producerea nelimitată de bunuri și servicii.
2. c)
Argumentare:
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative sacrificate. În acest caz, Maria renunță la activitatea care îi aduce cel mai mare venit, adică ajutorul la curățenie (20 lei/oră). Prin urmare, costul de oportunitate al alegerii de a-și ajuta fratele este 20 lei/oră.
3. a)
Argumentare:
FPP are, de regulă, o formă concavă față de origine, ceea ce indică un cost de oportunitate crescător. Pe măsură ce se produc mai multe unități dintr-un bun, resursele sunt redistribuite, iar eficiența scade – se sacrifică tot mai mult din celălalt bun.
4.
Fabrica poate produce 400 kg brânză = 180 kg cașcaval
→ 1 kg brânză = 180 / 400 = 0,45 kg cașcaval
Pentru 25 kg brânză, costul de oportunitate este:
25 × 0,45 = 11,25 kg cașcaval
Răspuns: Costul de oportunitate al producerii a 25 kg de brânză este 11,25 kg cașcaval.
5. Combinarea producției pâine-struguri
Avem:
• 100 pâini și 5 struguri
• 80 pâini și 7 struguri
→ pentru 2 struguri în plus, se renunță la 20 pâini → costul de oportunitate = 10 pâini/strugure, crescător.
Dacă costul e crescător, atunci pe măsură ce se produc mai mulți struguri, se renunță la tot mai multă pâine.
Prin urmare, combinațiile cu mai multă pâine pentru același număr de struguri (ex: 93 pâini și 6 struguri) nu pot fi pe FPP.
Răspuns corect: a) 93 pâini și 6 struguri
6. a) Fals.
Punctul de la mijlocul FPP nu indică neapărat structura optimă a producției.
Structura optimă depinde de preferințele societății și de necesitățile curente, nu de poziția geometrică pe frontieră.
b) Adevărat.
FPP este descrescătoare deoarece resursele sunt rare – pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie sacrificată o parte din producția celuilalt. Aceasta reflectă raritatea resurselor și alegerea economică.
7.
Costul de oportunitate este zero în situațiile în care nu există alternativă sacrificată sau resursele sunt nelimitate.
De exemplu, dacă o economie dispune de resurse abundente, suficiente pentru a produce orice bun fără a renunța la altul, atunci alegerea nu implică pierderi.
De asemenea, în cazul șomajului sau al resurselor neutilizate, o activitate suplimentară nu necesită renunțarea la alta, deci costul de oportunitate este nul.
În realitate, asemenea situații sunt rare, deoarece majoritatea economiilor se confruntă cu raritatea resurselor, ceea ce face ca aproape orice decizie economică să implice un cost de oportunitate pozitiv.
.
Grupa 302 A
Bărbuceanu Maria Alexandra
1) b) Dacă resursele sunt nelimitate, nu mai trebuie să alegi între opțiuni,poți face totul. Prin urmare, nu sacrifici nicio alternativă, deci valoarea alternativei sacrificate este zero
c) Tot datorită resurselor nelimitate, toate nevoile pot fi satisfăcute simultan, pentru că nu mai există lipsă sau restricții
2) c)Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative la care renunți.
Maria alege să-și ajute fratele pentru 10 lei/oră, dar cea mai bună alternativă ar fi fost să facă curățenie la vecini pentru 20 lei/oră.
Prin urmare, costul de oportunitate este 20 lei/oră — adică venitul pe care îl pierde alegând să-l ajute pe fratele ei
3)a) Pe FPP concavă, pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să renunți la cantități tot mai mari din celălalt bun → costul de oportunitate crește.
4) 400 kg brânză = 180 kg cașcaval
Vrem costul de oportunitate pentru 25 kg brânză
Costul de oportunitate al producerii pe kg de branza =100 kg cașcaval supra 400 kg brânză =0,45 kg cașcaval pe kg brânză
Pentr 25 kg brânză :25×0,45=11,25 kg cașcaval
5) numărul de pâini trebuie să fie < 90 pentru 6 struguri.
a) 93 pâini și 6 struguri → prea multe pâini pentru 6 struguri → nu poate fi pe FPP
b) 92 pâini și 6 struguri → la fel, prea multe
c) 91 pâini și 6 struguri → încă prea multe
d) 90 pâini și 6 struguri → posibil
6) a) Fals – Mijlocul FPP arată o combinație posibilă, nu neapărat optimă; optimul depinde de preferințe.
b) Adevărat – FPP este descrescătoare deoarece resursele sunt limitate și trebuie să sacrificăm un bun pentru a produce mai mult din altul.
7) Costul de oportunitate arată ce pierdem când alegem o opțiune în locul alteia. În viața reală, el există aproape tot timpul, pentru că resursele – bani, timp sau materiale – sunt limitate. Totuși, costul de oportunitate poate fi zero dacă avem resurse nelimitate și putem face tot ce ne dorim fără să renunțăm la nimic. De exemplu, dacă am avea destul timp, bani și materii prime pentru a produce toate bunurile pe care le vrem, alegerea unei activități nu ne-ar lua nimic din ce am fi putut face altădată. În practică, aceasta este o situație teoretică, dar ne ajută să înțelegem că costul de oportunitate apare doar când resursele nu sunt suficiente pentru toate dorințele noastre.
Giolu Laurențiu-Nicolae Grupa 306B
1. d) b și c.
Dacă resursele sunt nelimitate, nu există sacrificiu între alternative și este posibilă satisfacerea concomitentă a tuturor nevoilor.
2. c) 20 lei/oră.
Costul de oportunitate al deciziei Mariei de a-şi ajuta fratele este valoarea celei mai bune alternative la care renunţă, adică 20 lei/oră, nu 10 sau 15.
3. a) crescător.
FPP are formă concavă spre origine deoarece resursele nu sunt perfect substituibile, când crește producția unui bun, renunțăm la tot mai mult din celălalt
4. avem 180kg de cașcaval și 400kg de brânză, facem 180kg C/ 400kg B = 0,45kg, apoi pentru a afla cat sunt 25kg B, facem 25 x 0,45 = 11,25kg cașcaval costul de oportunitate
Răspuns: 11,25 kg cașcaval (costul de oportunitate).
5. d) 90 pâini și 6 struguri
Asta înseamnă că 2 struguri costă 20 pâini , 10 pâini/strugure în medie.
Dacă costul de oportunitate pentru struguri este crescător, fiecare strugure suplimentar „costă” tot mai multe pâini.
Prin urmare, la 6 struguri trebuie să existe mai mult de 90 de pâini.
6. a) „Punctul situat la mijlocul FPP a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.”
Răspuns: Fals.
Argument: FPP arată combinații eficiente, dar „optimul” depinde de preferințe și priorități economice, nu doar de poziția geometrică.
b) „FPP este descrescătoare datorită rarității resurselor.”
Răspuns: Adevărat.
Argument: Pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să renunțăm la altul, din cauza resurselor limitate.
7.
Costul de oportunitate arată ce pierdem atunci când alegem o variantă în locul alteia. De obicei, apare pentru că resursele sunt limitate și nu putem avea tot ce ne dorim. Totuși, există cazuri rare în care acest cost poate fi zero.
Se întâmplă, de exemplu, dacă resursele ar fi nelimitate — am putea produce tot ce vrem fără să renunțăm la altceva. La fel, dacă două activități nu folosesc aceleași resurse, una nu o împiedică pe cealaltă. Un exemplu simplu este energia solară, care nu afectează terenurile agricole. În lumea digitală, copierea unui fișier nu implică nicio pierdere, deci costul de oportunitate este practic zero.
În concluzie, acest cost dispare doar atunci când nu există raritate și nici competiție între opțiuni. În realitate însă, resursele sunt limitate, așa că aproape orice alegere implică o renunțare.
1. b) si c)
2. c)
3. a)
4. 11,25 KG de cascaval
5. d) 90 de paini si 6 struguri
6. a) FALS
b) ADEVARAT
7. –
seria A grupa 304
1.-d)b si c
Am ales acest raspuns deoarece atunci cand resursele sunt nelimitate,nu mai exista raritate,deci nu mai este necesara alegerea intre alternative.In consecinta,costul de oportunitate(valoarea alternativei sacrificate)este zero,iar toate nevoile pot fi satisfacute simultan.
2.-c)20 lei/ora
costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative nealese.Maria renunta la activitatea care i-ar aduce cel mai mare castig(20 lei/ora),deci acela este costul de oportunitate al alegerii sale.
3.-a)crescator
Pe masura ce produc mai mult dintr-un bun,trebuie sa renunt la o cantitate tot mai mare din celalat bun.De aceea,costul de oportunitate creste(pentru ca resursele nu sunt la fel de bune pentru toate activitatile).
4. 400 Kg de branza
180 kg de cascaval
Daca producem 400 kg de branza,renuntam la 180 kg de cascaval.
Pentru 1 kg de branza,renuntam la 180/400=0,45 kg de cascaval
Pentru 25 kg de branza:25×0,45=11,25 kg cascaval
Costul de oportunitate este 11,25 kg cascaval
Producand branza,firma renunta la cantitatea de cascaval pe care ar fi putut sa o faca cu aceleasi resurse.
5.-a)93 paini si 6 struguri
daca costul de oportunitate este crescator,atunci pentru fiecare strugure suplimentar trebuie sacrificat un numar tot mai mare de paini.
Intre 100-80 de paini si 5-7 struguri,pierderea medie este 10paini/strugure,dar pentru 6 struguri,pierderea trebuie sa fie mai mica de 10 la inceput(ex. 7-8 paini)si mai mare la final(ex.12-13 paini).
punctul a) nu respecta aceasta regula,deci nu se poate afla pe FPP.
6.a)-Fals
Mijlocul FPP nu este neaparat ”optim”.Optimul depinde de nevoi,resurse si preferintele oamenilor,nu doar de pozitia pe curbura.
b)-Adevarat
Daca vrem mai mult dintr-un bun,trebuie sa renuntam la atul,pentru ca resursele sunt limitate. De aceea,linia e descrescatoare.
7.Costul de oportunitate este zero atunci cand nu trebuie sa renunti la nimic pentru a obtine ceva. De exemplu,daca am resurse nelimitate,pot produce tot ce vreau fara sa sacrific alte lucruri. Sau daca am o activitate care nu are nici-o alta obtiune mai buna-de exemplu,daca am timp liber si aleg sa invat ceva nou,fara sa pierd bani sau alta activitate,costul e zero. Pe scurt,costul de oportunitate dispare cand nu exista lipsa,adica atunci cand ceea ce alegem nu ne obliga sa renuntam la altceva valoros.
Cristea Mihai David
Seria A
Grupa 304
1.d)b si c
Din punctul meu de vedere, odata ce resursele sunt nelimitae asta insemna ca niciun fel de consumator nu va duce lipsuri, dar totodata nu va creste profitul niciunui producator cu toti s-ar situa la zero, deoarece egalitate va deveni o obisnuita. Toata lumea va putea face rost de tot ce isi doreste in mod egal iar profitul producatoriilor va ramane egal.
3. a)crescator
In opinia mea, costul de oportunitate este crescator deoarece este concava fata de origine astsfel indica legea costului de oportunitate crescator.
6. a)Fals
Frontiera posibilitatiilor de productie nu reprezinta neaparat structura optima a productoiei, aceasta arata combinatiile posibile de productie intre doua bunuri date fiind resursele.
b)Adevarat
Frontiera posibilitatiilor de productie are o panta negativa, deoarece pentru a se produce mai mult dintr-un bun trebuie sa se reduca productia celuilalt bun, fiindca resursele sunt limitate si nu pot fi folosite simultan pentru ambele bunuri in cantitati nelimitate.
4. 1 kg de branza=180kg cascaval/400kg branza=0,45kg de cascaval cost de oportunitate al branzei
25kg branza x 0,45=11,25kg de cascaval
Deci,costul de oportunitate al producerii a 25kg de branza este de 11,25kg de cascaval.
2.Daca Maria alege sa-si ajute fratele, ea renunta la cea mai avantajoasa optiune curatenia care ii poate aduce 20 de lei pe ora
Raspuns final=c)20 de lei pe ora
5.d)90 de paini si 6 struguri
Daca la 6 struguri avem 90 de paini, costul de oportunitate pentru fiecare strugure suplimentar ar fi constant 10 paini/pe strugure, ceea ce contrazice ipoteza costului de oportunitate crescator.
Dediu Vasile Cristian
Grupa 304, Seria A
1. e) niciuna din cele de mai sus.
Textul precizează că, chiar într-o lume ipotetică cu bunuri abundente, alegerea implică tot o renunţare (de exemplu, nu poţi fi în două locuri în acelaşi timp). Prin urmare nu putem concluziona că valoarea alternativei sacrificate devine automat zero doar pentru că bunurile sunt nelimitate; nici afirmaţia că toate nevoile pot fi satisfăcute simultan nu elimină ideea de renunţare la nivelul acţiunii. Astfel niciuna dintre opţiunile a–d nu reprezintă complet poziţia textului.
2. c) 20 lei/oră.
Costul de oportunitate = valoarea celei mai bune alternative sacrificată. Dintre cele două alternative (15 și 20 lei), cea mai valoroasă este 20 lei, deci acesta este costul de oportunitate pentru alegerea de a lucra pentru frate.
3.a) crescător.
Forma „concavă” a FPP (frontiera normală) indică faptul că, pe măsură ce producem mai mult din X, sacrificăm din ce în ce mai mult din Y — adică costul de oportunitate al X crește. Textul menţionează explicit acest lucru.
4. Răspuns: 11,25 kg cașcaval
Explicație: Întreaga relație de schimb este 400 kg brânză ⇄ 180 kg cașcaval.
Rezultă că pentru fiecare 1 kg de brânză se sacrifică 180 / 400 = 0,45 kg de cașcaval.
Dacă se produc 25 kg de brânză, renunțarea este de 25 × 0,45 = 11,25 kg de cașcaval.
Prin urmare, costul de oportunitate al celor 25 kg de brânză este 11,25 kg cașcaval.
5. Răspuns: d) 90 pâini și 6 struguri nu poate fi pe FPP dacă costul este crescător.
Explicație: Dacă frontiera ar fi liniară (cost constant), atunci între 5 și 7 struguri s-ar pierde 20 pâini, deci pentru 6 struguri ar corespunde 90 pâini (jumătate din diferență).
Totuși, într-o FPP cu costuri de oportunitate crescătoare, sacrificiul pentru trecerea de la 5 la 6 struguri trebuie să fie mai mic decât pentru trecerea de la 6 la 7 struguri.
Asta înseamnă că numărul de pâini la 6 struguri trebuie să fie mai mare decât 90.
Prin urmare, combinația 90 pâini și 6 struguri nu este posibilă pe o FPP concavă (cu cost crescător).
6a.
Răspuns: Fals
Explicație: Un punct aflat la mijlocul FPP-ului este productiv eficient (folosește complet resursele disponibile), dar nu este neapărat optim.
Optimumul depinde de preferințele consumatorilor și de raportul dintre utilități.
Prin urmare, punctul de echilibru (eficiență alocativă) nu coincide obligatoriu cu mijlocul frontierei.
6b. Răspuns: Adevărat
Explicație :FPP are pantă negativă deoarece producerea unei cantități suplimentare dintr-un bun presupune renunțarea la o parte din celălalt — resursele sunt limitate și nu pot fi utilizate simultan pentru ambele scopuri.
Această relație de substituție exprimă raritatea resurselor.
Chiar și într-o lume ipotetică de abundență materială, alegerea unei acțiuni implică tot o renunțare (timp, atenție etc.), dar în economie panta negativă reflectă în primul rând raritatea factorilor de producție.
7. Răspuns
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care renunțăm atunci când alegem o acțiune.
De regulă, acesta este pozitiv, deoarece resursele și timpul sunt limitate.
Există însă situații excepționale în care costul de oportunitate poate fi zero sau aproape zero:
1. Resurse neutilizate – când există capacitate excedentară (muncitori șomeri, utilaje libere), producerea unui bun suplimentar nu reduce producția altuia.
2. Alternative cu valoare egală – dacă opțiunile disponibile aduc aceeași satisfacție sau valoare, renunțarea nu implică pierdere.
3. Lipsa unei alternative reale – dacă nu există altă opțiune fezabilă, nu se produce o renunțare efectivă.
4. Cost marginal zero – în unele producții (de exemplu, copii digitale), costul monetar al unei unități suplimentare este nul, deși pot exista alte forme de cost (timp, atenție).
Chiar și în condiții de abundență materială, limitările umane (timp, energie, atenție) generează de obicei un cost de oportunitate pozitiv, motiv pentru care aceste cazuri sunt excepții, nu regulă.
Tema 2
Niculae Razvan Florin Grupa 309B
1..În condițiile unor resurse nelimitate:
Raspunsul meu este e) (niciuna din cele de mai sus), intrucat costul de oportunitate se bazeaza pe actiunile naturii umane, nu pe raritatea resurselor.
2. Tatăl Mariei îi cere fiicei sale să își ajute fratele la matematică, spunându-i că îi plătește 10 lei/oră. Însă, Maria ar putea câștiga 15 lei/oră dacă ar avea grijă de copilul vecinilor sau 20 lei/oră dacă i-ar ajuta pe aceștia la curățenie.
Eu aleg raspunsul e), intrucat costul de oportunitate este subiectiv. Eu nu stiu daca Maria pune banii pe primul loc, astfel costul de oportunitate s-ar putea referii la o suma de bani. Poate Maria prefera sa isi ajute fratele la matematica, fiind un lucru mai usor de facut, iar banii sunt doar un bonus.
In concluzie costul de oportunitate este subiectiv intrucat eu nu stiu exact pe ce pune Maria pretul mai mult.
3. Forma generală a frontierei posibilităților de producție indică un cost de oportunitate:
Dupa parerea mea, raspunsul corect este b), deoarece, putem observa curba concava care incepe de de sus (conform ordonatei din graficul gasit in curs) si coboara in jos pe parcurs ce inainteaza (conform abscisei din graficul gasit in curs).
4. O firmă de lactate poate produce folosind aceeași cantitate de lapte, 400 kg de brânză sau 180 kg de cașcaval. Care este costul de oportunitate al deciziei firmei de a produce 25 kg de brânză?
Costul de oportunitate este subiectiv, intrucat eu nu stiu exact care dintre cele doua produse este mai bine vandut de catre firma de lactate.Mai mult,cascavalul este un produs mai complex si mai greu de facut fata de branza. Firma de lactate este echipata corespunzator pentru a produce eficient cascavalul fata de branza? Sunt mult prea multe variabile de luat in considerare, pe care eu nu le stiu, pentru a calcula un cost de oportunitate.
5. O economie poate produce 100 de pâini și 5 struguri sau 80 de pâini și 7 struguri. În cazul în care costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător, care dintre următoarele combinații de pâine și struguri nu poate fi un punct pe Frontiera Posibilităților de Producție (FPP):a) 93 pâini și 6 struguri; b) 92 pâini și 6 struguri; c) 91 pâini și 6 struguri; d) 90 pâini și 6 struguri; e) oricare din cele de mai sus.
In opinia mea, varianta corecta este d), ceea ce se deduce din calcul.
100 paini si 5 struguri
90 paini si 6 struguri
80 paini si 7 struguri
6. Identificați valoarea de adevăr a propozițiilor următoare (Adevărat sau Fals) și argumentați răspunsurile:
a) Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.
Afirmatia este adevarata intrucat punctul este situat pe curba care reprezinta frontiera posibilitatilor de productie.
b) Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.
Afirmatia este falsa intrucat frontiera posibilitatilor de productie are legatura doar cu utilizarea resurselor.
7.
In opinia mea, costul de oportunitate este valoarea pe care o pierdem atunci cand alegem o afacere in schimbul la alta. Este „pretul” alegerii, sau lucrul la care renuntam pentru a obtine altceva. Putem spune ca nu exista nicio situatie reala in care costul de oportunitate sa fie cu adevarat zero, pornind de la ideile din articol: “De ce „costul de oportunitate” nu poate fi niciodata „zero”…”.
Costul de oportunitate nu poate fi zero, chiar daca am trai intr-o lume care are resurse nelimitate, cum ar fi Gradina Edenului descrisa in articol, tot ar exista optiuni de luat. Spre exemplu: Mitica nu poate face toate lucrurile in acelasi timp, de exemplu, daca trebuie sa aleaga intre a bea cafea, a juca tenis sau a citi o carte. A alege una dintre ele inseamna a renunta la celelalte, ceea ce inseamna ca trebuie sa platesti pentru oportunitatea pierduta.
In concluzie, costul de oportunitate ar putea fi zero numai intr-o lume fara alegeri, unde oamenii ar putea face orice in acelasi timp fara a renunta la nimic. Cu toate acestea, o lume ca aceasta nu ar fi umana. In viata reala, orice decizie implica renuntarea, iar renuntarea implica pierderea unei oportunitati.
Cosuleanu Ana-Maria grupa 304 seria A
1.
e) Niciuna dintre variantele de mai sus.
Textul subliniază faptul că și într-o lume ipotetică în care bunurile ar fi nelimitate, orice alegere implică tot o renunțare (de exemplu, nu putem fi în două locuri în același timp). Prin urmare, nu se poate afirma că valoarea alternativei sacrificate ar deveni automat zero doar pentru că bunurile sunt abundente, și nici că toate nevoile ar putea fi satisfăcute simultan fără niciun compromis. Astfel, niciuna dintre opțiunile a–d nu surprinde corect sensul textului.
2.
c) 20 lei/oră.
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care renunțăm. Dintre cele două variante posibile (15 și 20 lei/oră), cea mai avantajoasă este 20 lei/oră; prin urmare, acesta este costul de oportunitate al alegerii de a lucra pentru frate.
3.
a) Crescător.
Forma concavă a frontierei posibilităților de producție (FPP) indică faptul că, pe măsură ce se produce mai mult din bunul X, se sacrifică o cantitate tot mai mare din bunul Y — adică, costul de oportunitate al lui X crește. Textul precizează în mod explicit acest lucru.
4.
Răspuns: 11,25 kg cașcaval.
Calcul: 400 kg brânză ⇄ 180 kg cașcaval ⇒ 1 kg brânză „costă” 180/400 = 0,45 kg cașcaval.
Pentru 25 kg brânză, pierderea este 25 × 0,45 = 11,25 kg cașcaval.
5.
d) 90 pâini și 6 struguri nu pot fi pe FPP dacă costul este crescător.
Într-un scenariu liniar, între 5 și 7 struguri, scăderea totală a producției de pâine este de 20 unități, adică 10 pentru fiecare strugure suplimentar, rezultând 90 pâini la 6 struguri.
Dacă însă costul de oportunitate este crescător, sacrificiul pentru trecerea de la 5 la 6 struguri trebuie să fie mai mic decât cel pentru trecerea de la 6 la 7. Prin urmare, la 6 struguri, numărul de pâini trebuie să fie mai mare de 90.
Rezultă că valoarea 90 reflectă un cost constant (linie dreaptă), nu unul crescător; așadar, varianta d) este imposibilă.
6.
a) Fals.
Un punct situat la mijlocul FPP este productiv eficient (resursele sunt folosite complet), dar nu neapărat optim din punct de vedere alocativ. Optimumul depinde de preferințele consumatorilor și de utilitatea obținută, nu doar de poziția geometrică pe frontieră.
b) Adevărat.
FPP are pantă negativă deoarece, în condiții normale, creșterea producției unui bun presupune reducerea producției celuilalt — un compromis cauzat de raritatea resurselor. Totuși, textul adaugă o nuanță importantă: chiar și în absența rarității materiale, natura acțiunii umane (timpul și atenția limitate) implică inevitabil renunțări.
7.
Costul de oportunitate reflectă valoarea celei mai bune alternative abandonate atunci când alegem o acțiune. De obicei, el este pozitiv, deoarece resursele și opțiunile sunt limitate. Totuși, există cazuri în care costul de oportunitate poate fi (aproape) zero:
1. Resurse neutilizate (capacitate excedentară) – dacă există factori de producție nefolosiți (muncitori șomeri, echipamente libere), producerea unui bun suplimentar nu presupune reducerea celuilalt, deci costul de oportunitate este nul.
2. Alternative echivalente – dacă cea mai bună alternativă are aceeași valoare sau utilitate ca opțiunea aleasă, valoarea renunțării poate fi zero.
3. Absența unei alternative reale – dacă nu există o variantă viabilă la decizia luată, costul de oportunitate practic dispare.
4. Cost marginal nul – în unele procese (ex.: reproducerea digitală a unui bun deja achiziționat), costul monetar suplimentar este zero, chiar dacă valoarea subiectivă a alternativei poate rămâne diferită de zero.
Totuși, chiar și într-o lume cu bunuri abundente, limitările de timp și atenție ale ființei umane fac ca renunțările să nu poată fi eliminate complet. Situațiile cu cost de oportunitate zero sunt excepții, nu regula generală.
Holonec Augustin Mihai 364C
1. e)niciuna din cele de mai sus, deoarece intr o lume in care avem totul costul economic dispare din start. Valoarea alternativei nu poate fi zero deoarece omul trebuie sa renunte la X pentru a avea Y chiar daca avem X si Y in numar infinit. El nici nu poate sa le aibe in concomitent pe toate deodata deoarece este fizic imposibil.
2) a) 10 lei/oră, deoarece cea mai buna varianta in cazul ei ar ii sa faca 20 lei/ora dar alege sa faca 10 lei/ora pentru asi ajuta fratele, ceea ce ne indca faptul ca ea toeretic pierde 10 lei pe ora nefacand cel mai optim job
3) a) crescător, deoarece forma concava fpp sugereaza un cost de oportunitate crescator. Daca renuntam la a produce o parte din X pentru a imbunatati productia Y, productia x va scadea dar productia Y va creste.
4) daca cu aceasi materie prima facem 400kg de branza sau 180 kg cascaval asta inseamna ca 1kg branza = 180/400 =0,45kg cascaval deci 25kg branza=11,25kg cascabal
5)d) 90 pâini și 6 struguri, deoarece in acest caz de la 100 paini si 5 struguri ajungem la 80 paini si 7 struguri asta inseamna ca trebuie sa cedam 10 paini sa facem un strugure. pe noi nu ne ar ajuta mai deloc sa cedam 10 paini pentru 1 strugure in acest caz deci costul de oportunitate nu e crescator, daca am vrea sa fie crescator ne ar trebuii mai mult de 90 de paini la 6 struguri.
6)
a)fals, deoarece toate punctele de pe fpp sunt eficiente. cea mai optima este atunci cand descoperim costul oportunitatii din punct de vedere al resurselor si cedam dintr un x pentru a imbunatatii un y
b)adevarat, deoarece din cauza raritatii resurselor trebuie sa sacrificam mai mult din producerea unui bun pentru al face pe altul
7) Costul de oportunitate reprezinta cea mai buna valoare pe care o sacrificam pentru valoarea pe care o alegem, de obicei aceasta alegere exista in fiecare aalegere economica pe care o facem deoarece mereu avem de ales dintre ceva si altceva. Conditia in care un cost de oportunitate zero poate exista este doar intr un scenariu ipotetic in care resursele sunt infinite iar alegerea din a produce x nu este mai buna sau mai proasta decat alegerea din a produce y ceea ce ne va impinge in a nu avea obligatoriu o optiune mai buna decat alta ci doar optiuni bazate pe propria experienta. Un exemplu la care m-am gandit ar fii Energia solara din desertul sahara care este infinita pe timp de zi(nu exista nori deci nici macar nu ia pauza), daca ne gandim strict la aceast resursa toata lumea poate abuza de ea, cat de mult isi doreste fiecare si nu are un cost de oportunitate. In concluie costul de oportunitate zero este posibil doar cand avem o resursa infinita in care alegerea intrebuintarii ei nu are sacrificii.
sunt restant, am uitat sa mentione si in ultima tema pe care am trrimis-o. . .
Grupa 307 B
1. Rezolvare: b)
Dacă resursele ar fi nelimitate, nu ar mai fi nevoie să sacrificăm un lucru pentru a îl obţine pe celălalt, valoarea alternativei sacrificate fiind zero.
2. Rezolvare: c)
Costul de oportunitate pentru ajutorul pe care Maria îl acordă fratelui său la matematică este de 20 lei/oră deoarece aceasta alege să îl ajute pe fratele ei, primind astfel 10 lei/oră, în ciuda faptului că ar putea primi 20 lei/oră dacă i-ar ajuta pe vecini la curăţenie, aceasta fiind cea mai bună alternativă.
3. Rezolvare: a)
Forma generală a frontierei posibilităților de producție ne arată un cost de oportunitate în creştere deoarece, pe măsură ce se produce mai mult dintr-un bun, trebuie folosite resurse tot mai puțin potrivite pentru el, deci se pierde tot mai mult din celălalt bun.
4. Rezolvare: Costul de oportunitate este de 11,25 kg de cașcaval.
Firma poate produce fie 400 kg de brânză, fie 180 kg de cașcaval.
Dacă alege să facă 25 kg de brânză, renunță la o parte din cașcaval. Calculând proporția, 400 kg de brânză înseamnă 180 kg de cașcaval, deci 1 kg brânză = 0,45 kg cașcaval.
Pentru 25 kg de brânză, pierderea e de aproximativ 11,25 kg de cașcaval.
5. Rezolvare: d) 90 pâini și 6 struguri
Economia poate face 100 pâini și 5 struguri sau 80 pâini și 7 struguri.
Asta arată că, pentru a produce mai mulți struguri, trebuie să renunțe la pâine. Cum costul de oportunitate este crescător, înseamnă că pentru fiecare strugure nou pierdem tot mai multă pâine. Așadar, combinația cu 90 pâini și 6 struguri nu poate fi pe frontieră, pentru că ar însemna un cost constant, nu crescător.
6. Rezolvare:
a) Afirmaţia este falsă deoarece punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție reprezintă pachetul ineficient, adică structurile de producţie sunt obţinute prin utilizarea ineficientă sau incompletă a factorilor.
b) Afirmaţia este adevărată deoarece resursele, fiind limitate, pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să renunţăm la o parte din producţia altui bun.
7. Rezolvare:
În teorie, costul de oportunitate ar putea fi zero doar atunci când o alegere nu presupune renunțarea la o altă opțiune valoroasă. Dacă decizia luată nu are o alternativă care să aducă beneficii, nu ar exista pierderi iar costul de oportunitate ar fi zero. Acest lucru se poate întâmpla atunci când resursele sunt abundente sau disponibile gratuit, astfel încât alegerea unui bun nu o afectează pe cealaltă. Totuși, în realitate, cred că astfel de situații sunt foarte rare. Orice decizie pe care o luăm presupune un compromis, chiar și unul mic. Fie că vorbim despre timp, energie sau resurse, mereu sacrificăm un lucru pentru a îl obține pe altul. De exemplu, dacă ai timp liber la dispoziție și vrei să te uiți la un film sau să citești o carte, trebuie să alegi. Chiar dacă timpul pare suficient, alegerea unuia înseamnă că pierzi experiența celuilalt. Chiar și în situații aparent simple, costul de oportunitate există. În viața reală, costul de oportunitate ne ajută să ne organizăm timpul și resursele mai bine. Ne arată că fiecare decizie, fie că e mare sau mică, implică un sacrificiu, și că e important să alegem ceea ce contează cel mai mult pentru noi.
De aceea, consider că, deși costul de oportunitate zero e doar o teorie, el ne ajută să înțelegem mai bine valoarea alegerilor noastre și să fim mai atenți la ce renunțăm atunci când realizăm o decizie.
Lebegioară Andreea Raluca-grupa 307B
1.b și c,deoarece nu este nevoie să alegem între alternative datorită existenței resurselor nelimitate care satisfac toate nevoile
2.c,daca alege sa își ajute fratele,cea mai bună alternativă sacrificata este cea în care trebuia sa ajute la curățenie
3.a
4.1 kg de brânză costă 180:400=0,45 kg cașcaval;costul de oportunitate pentru 25 de kg de brânză este 25×0,45=11,25 kg de cașcaval
5.c
6.a.fals(Punctul situat la mijlocul FPPnu este în mod special optim,acesta poate fi doar o combinație eficientă);b.adevărat(Dacă resursele sunt limitate,FPP are o pantă negativă.
7.Costul de oportunitate reprezintă cea mai bună alternativă la care s-a renunțat în favoarea deciziei luate.De obicei,CO există deoarece resursele sunt limitate și alegerea unui serviciu sau bun implică renunțarea la celălalt.In schimb,există situații în care CO poate fi zero.
Atunci când resursele sunt nelimitate,CO poate fi zero.Astfel,principiul alegerii nu ar mai fi necesar,toate nevoile putând fi satisfăcute în același timp.
În concluzie,costul de oportunitate este zero în condiția în care resursele nu sunt limitate,destul de rar întâlnite în economie.
1.d) b și c
Dacă resursele sunt nelimitate, înseamnă că există suficient din orice bun pentru a satisface toate dorințele oamenilor .Într-o astfel de situație, alegerea unui bun nu implică renunțarea la alt bun, pentru că ambele pot fi obținute în același timp.Asta înseamnă că valoarea alternativei sacrificate este zero, pentru că nu sacrifici nimic ca să obții ceea ce vrei.Mai departe, dacă toate resursele sunt disponibile în abundență (alimente, energie, timp, bani), atunci toate nevoile și dorințele pot fi satisfăcute simultan.Nu mai trebuie să decizi între „ce” și „cât” să produci sau să consumi, pentru că poți avea totul.
2.c) 20 lei/oră.
Maria primește 10 lei/oră dacă își ajută fratele la matematică.Aceasta ar putea câștiga 15 lei/oră dacă are grijă de copilul vecinilor sau 20 lei/oră dacă îi ajută pe vecini la curățenie. Costul de oportunitate este valoarea cele mai bune alternative sacrificate atunci când se face o alegere. Maria alege să își ajute fratele.Cea mai bună alternativă pe care o sacrifică este cea care i-ar fi adus cel mai mare câștig, adică 20 lei/oră (curățenia).
3.a) crescător.
Pe măsură ce producem mai mult dintr-un bun (X), trebuie să renunțăm la tot mai mult din celălalt bun (Y).Deci,costul de oportunitate crește pentru fiecare unitate suplimentară de X, sacrificăm din ce în ce mai mult Y. Costul de oportunitate este valoarea cele mai bune alternative sacrificate atunci când se face o alegere, deci este crescătore.
4). Dacă firma produce brânză, renunță la cașcaval. Așadar, costul de oportunitate al producerii brânzei se măsoară în cașcaval sacrificat. 400 de kg de brânză=180 kg de cașcaval.
180/400=0,45
Deci 1kg de brânză =0,45 kg de cașcaval
Co=25×0,45=11,25 kg cașcaval
5.a) 93 pâini și 6 struguri
Pe măsură ce producem mai mulți struguri, trebuie să renunțăm la din ce în ce mai multă pâine pentru fiecare strugure suplimentar.
6.1.Fals
Toate punctele de pe FPP arată structuri de producție eficiente, dar nu toate sunt optime.Structura optimă este cea care satisface și criteriul eficienței alocative, adică produce bunurile în combinația dorită de societate.
Mijlocul curbei nu garantează acest lucru — e doar o poziție geometrică, nu neapărat cea mai bună alegere economică.
2.Adevărat
Forma descrescătoare a FPP exprimă faptul că resursele sunt limitate și trebuie alese între alternative.Pentru a produce o cantitate mai mare dintr-un bun, trebuie să se renunțe la o parte din celălalt bun.Asta reflectă ideea de raritate și alegere economică, baza costului de oportunitate.
7.Costul de oportunitatearată valoarea bunurilor şi serviciilor la care renunţăm atunci când decidem să producem sau să consumăm un bun. Fiecare decizie economică implică o renunțare, pentru că resursele sunt limitate și trebuie distribuite între mai multe nevoi. Totuși, există situații rare în care acest cost devine zero, adică alegerea unui lucru nu presupune sacrificarea altuia.
Costul de oportunitate poate fi zero atunci când resursele sunt disponibile în cantități atât de mari încât nu există concurență între utilizările lor. Într-o asemenea situație, alegerea nu implică o pierdere. De exemplu, atunci când resursele nu sunt folosite complet, o economie poate produce mai mult dintr-un bun fără să reducă producția celuilalt. În acest caz, se acționează sub frontiera posibilităților de producție, iar resursele suplimentare pot fi folosite fără costuri. Într-o situație de resurse nelimitate, alegerea de a folosi o resursă pentru o activitate nu ar mai însemna renunțarea la altceva, pentru că resursa ar fi suficientă pentru toate alternativele. Dacă nu există renunțare, atunci nu mai există cost de oportunitate.
Totodată, costul de oportunitate este zero și în cazul bunurilor libere, precum aerul sau lumina soarelui, care pot fi folosite fără limită și fără a împiedica alte activități. În realitate însă, astfel de situații sunt excepționale, deoarece lumea economică se bazează pe raritate și pe alegerea între alternative.
Floroiu Erika-Elena
304A
1. d) b și c.
Costul de oportunitate apare, deoarece atunci când alegi o variantă renunți la o alternativă. Dacă resursele ar fi nelimitate, n-ar mai fi nevoie să renunți la nimic, deci valoarea alternativei sacrificate ar fi zero (b) și ar fi posibilă satisfacerea concomitentă a tuturor nevoilor (c).
2. c) 20 lei/ora
Dacă Maria ar alege oricare dintre cele doua raspunsuri rămase, aceasta renunță la cea mai avantajoasă alternativă, adica 20 lei/oră.
3. a) crescător.
Frontiera posibilităților de producţie are, în mod uzual, formă concavă. Când produci tot mai mult dintr-un bun trebuie să renunţi la cantităţi tot mai mari din celălalt, deoarece resursele nu sunt perfect substituibile. Astfel costul de oportunitate creşte pe măsură ce te deplasezi de-a lungul frontierei.
4. 11,25 kg cașcaval.
400 kg brânză echivalează cu 180 kg cașcaval, deci 1 kg brânză = 180/400 = 9/20 =0,45 kg cașcaval. Pentru 25 kg brânză: 25×0,45=11,25 kg cașcaval pierduţi.
5. a) 93 pâini si 6 struguri
Daca de la 5 struguri se ajunge la 7, adica + 2 struguri, iar pâinea scade de la 100 la 80, adică -20 de pâini, atunci costul de oportunitate pentru un strugure este de 10 pâini. 20÷2.
Dacă producția trece de la 5 la 7 struguri, costul crește. ->pentru 6 struguri trebuie să sacrificăm mai puțin de 10 pâini pentru primul strugure și mai mult pentru al doilea.
Așadar, producția ar trebui să scadă progresiv, nu constant.
De exemplu, pentru un cost crescător:
la 6 struguri, am putea avea 92–93 pâini (renunțăm la 7–8 pâini pentru primul strugure), apoi la 7 struguri, avem 80 (renunțăm la 12–13 pentru al doilea strugure).
Deci punctele posibile ar fi în jur de 93 pâini și 6 struguri (cost crescător între 5->6 și 6->7 struguri).
6. a) Fals.
Punctul aflat la mijlocul frontierei este eficient, dar nu înseamnă neapărat optim. Optimul depinde de preferinţe , preţuri sau obiectivele sociale. Mijlocul poate să nu maximizeze satisfacţia sau profitul.
b) Adevărat.
Frontiera este descrescătoare: pentru a obţine mai mult dintr-un bun trebuie să renunţi la o cantitate din celălalt, deoarece resursele sunt limitate. Forma exactă reflectă cum se modifică costul de oportunitate.
7.Costul de oportunitate poate fi zero atunci când resursele sunt nelimitate. In cazul acesta, nu este nevoie să renunţi la nimic pentru a obţine o opţiune în locul alteia, aşa încât beneficiul sacrificat este zero.
Un alt caz poate fi atunci când alternativele aduc același beneficiu net. Dacă două activităţi produc exact acelaşi rezultat în termeni de utilitate, venit sau satisfacţie, atunci renunţarea la una pentru cealaltă nu implică pierdere netă, costul de oportunitate, măsurat în beneficiu pierdut, este zero.
Grupa 302A
Borș Mihail
1.e) niciuna din cele de mai sus; Deoarece în cazul a), nu putem afirma că valoarea alternativei sacrificate este maximă, ea poate varia în dependență de nevoile unei persoane, care au o ierarhie. Nici varianta b) și c) nu poate fi acceptată, deoarece costul de oportunitate niciodată nu poate fi zero. Ipotetic chiar dacă am trăi într-o lume, unde resursele sunt nelimitate, nu putem concomitent satisface două nevoi, acestea sunt ierarhizate în dependență de importanța care o au pentru noi, astfel valoarea alternativei sacrificate va fi anume acea satisfacție pe care ne-o dă unul dintre bunuri.
2. c) 20 lei/oră; Deoarece costul de oportunitate exprimă valoarea celei mai bune alternative sacrificate. Iar în cazul de față cea mai bună alternativă este 20 lei/oră
3. b) descrescător; Deoarece pentru a produce o cantitate suplimentară dintr-un bun, este necesar de a renunța la o anumită cantitate din alt bun
4. 11,25 kg; Deoarece raportul dintre cele două produse este: 180/400 = 0,45 kg de cașcaval sacrificat pentru fiecare kg de brânză. Prin urmare, pentru 25kg de brânză, firma renunță la 25•0,45= 11,25kg de cașcaval.
5. d) 90 de pâini și 6 struguri; Deoarece între 5 și 7 struguri, pâinea scade de la 100 la 80 ( o sacrificare de 20 de pâini pentru 2 struguri). Pierderea pentru struguri de la 5 la 6 este de mai mica de 10 pâini. Astfel, la 6 pâini ar trebui să existe mai mult de 90 de pâini. Prin urmare combinația 90 de pâini și 6 struguri nu este eficientă
6. a) Fals; Deoarece frontiera posibilităților de producție (FPP) arată combinațiile posibile de producție a două bunuri, utilizând eficient toate resursele disponibile.
Punctul de mijloc al frontierei exprimă faptul că resursele nu sunt folosite în totalitate, eneficient, sau ambele împreună.
b) Adevărat; Forma descrescătoare a FPP reflectă faptul că, pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să se renunțe la o parte din celălalt, deoarece resursele sunt limitate.
7.
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care se renunță atunci când se face o alegere economică. Acest cost nu poate fi niciodată negativ, deoarece pe lângă faptul că resursele sunt limiate, fiecare decizie luată prevede întotdeauna renunțarea la ceva. Chiar dacă am trăi într-o lume unde resursele ar fi ambundente/nelimiate capacitatea de acțiune a omului rămâne limitată ( nu pot în același timp să fiu la pescuit și să mă dau cu sania), de aceea orice decizie luată în favoarea unui bun sau serviciu reprezintă automat renunțarea la un bun sau serviciu în favoarea celuilat. Cu atât mai mult că costul de oportunitate nu se măsoară doar în masă monetară. Spre exemplu fiind flămând și fiind supus alegerii între o gogoașă și o felie de pizza care teoretic vorbind, sunt la același preț, eu voi alege gogoașa pentru că sunt iubitor de dulce, astfel costul de oportunitate va fi anume acea satisfacție pe care mi-o poate da un bun mai mult decât celălt. Fiecare alegere este ierarhizată în funcție de dorințele persoanei, astfel omul este nevoit să aleagă un bun în defavoarea altuia.
Prin urmare, costul de oportunitate nu poate fi niciodată zero, deoarece el exprimă esența acțiunii umane: faptul că orice decizie implică un sacrificiu, o alternativă pierdută. Aceasta este o lege fundamentală a comportamentului economic și nu poate fi eliminată nici măcar în condițiile unei abundențe absolute.
Tema 2
Calvan Rebecca Florina BT 303 A
1. Răspunsul corect este b deoarece, având resurse nelimitate ne putem satisface toate nevoile și nu mai trebuie să sacrificăm beneficiile unei alternative .
2.Răspunsul corect este c 20 lei/ora . Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care renunțăm .Fata din exemplul dat, renuntă la cea mai bună alternativă (20 lei/ora) pentru a-l ajuta pe fratele ei la matematica ,tatăl acestora plătind-o cu 10 lei /oră . Astfel costul de oportunitate este 20 lei/oră.
3.Varianta corectă este a deoarece, daca producția unui bun x crește , trebuie să renunțăm la o cantitate din bunul y . Dacă produc mai mult din bunul x va trebui să sacrifice mai mult din bunul y astfel, costul de oportunitate creste treptat.
4.Costul de oportunitate = – ce sacrifice / ce obțin = -180/400= 0,45 kg de cașcaval sacrificat pentru 1 kg de brânză
25×0,45= 11,25 kg de cașcaval sacrificate pentru producția a 25 de kg de brânză
Răspunsul este 11,25 kg de cașcaval
5.Răspunsul corect este d deoarece, deoarece atunci când costul de oportunitate al strugurilor este crescător, frontiera posibilităților de producție este curbată spre exterior, nu o linie dreaptă. Asta înseamnă că, pe măsură ce se produc mai mulți struguri, se renunță la tot mai multă pâine.Astfel, punctul care ar arăta o relație liniară (90 pâini și 6 struguri) nu poate fi pe frontieră, ci ar fi în interiorul ei, reprezentând o utilizare ineficientă a resurselor.
6. a) Răspunsul este fals . Punctul de la mijloc al frontierei arată doar o utilizare completă a resurselor, dar nu garantează că este cea mai bună combinație de producție. Optimul depinde de preferințe sau obiective economice.
b) Răspunsul este adevarat. Frontiera scade pentru că resursele sunt limitate. Ca să produci mai mult dintr-un bun, trebuie să renunți la o parte din celălalt, ceea ce reflectă raritatea și necesitatea de a face alegeri.
7.
Costul de oportunitate al unei alegeri este valoarea celei mai bune alternative renunțate. Acesta poate fi zero doar în situații în care nu există un compromis real între alternative adică atunci când resursele sunt nelimitate ori când acțiunile alternative nu implică nicio valoare sau oportunitate pierdută.
Exemple practice: 1. resurse nelimitate teoretic toate preferințele pot fi satisfăcute simultan, deci nu există sacrificii; 2. când alternativa cea mai bună are valoare zero (de ex. timp mort în care nicio activitate productivă nu este posibilă); 3. în cazul unor bunuri sau servicii care sunt perfect complementare şi al căror cost marginal suplimentar este zero pentru o unitate adiţională ,deși astfel de situații sunt rare real. În viața economică reală, resursele sunt limitate şi există întotdeauna un compromis, astfel că costul de oportunitate este de regulă pozitiv.
În concluzie, zero este o situație extremă teoretică sau un caz particular , nu starea normală a economiei.
Seria B Grupa 340 Anul 2
1. Răspuns: d) b și c.
Dacă resursele ar fi nelimitate atunci nu ar exista compromis
2. Răspuns: c) 20 lei/oră.
Costul de oportunitate al alegerii lui Maria = valoarea celei mai bune alternative la care renunță. Dacă ea alege să îi ajute fratele (primește 10 lei), renunță la opțiunea cea mai valoroasă, aceea de 20 lei.
3. Răspuns: a) crescător.
Forma „generală” a FPP (curbată spre exterior, „arcuită”) reflectă costuri de oportunitate crescătoare: pentru fiecare unitate suplimentară dintr-un bun trebuie să renunți la cantități tot mai mari din celălalt bun (resurse imperfect adaptabile).
4. Calcul și răspuns:
Avem două posibilități cu aceeași cantitate de lapte: 400 kg brânză ⇔ 180 kg cașcaval.
Atunci 1 kg brânză costă în cașcaval:
180/400=0,45
180/400=0,45 kg cașcaval.
Pentru 25 kg brânză costul de oportunitate = 25×0,45=11,25
Răspuns: 11,25 kg cașcaval.
5. Răspuns corect: d) 90 pâini și 6 struguri nu poate fi un punct pe FPP.
Explicație: Ştim două puncte ale FPP: (100 pâini, 5 struguri) și (80 pâini, 7 struguri). Pentru 6 struguri, dacă costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător, pierderea de pâine când treci de la 5→6 trebuie să fie mai mică decât pierderea când treci de la 6→7. Notând B₆ cantitatea de pâine la 6 struguri: condiția (B₆−80) > (100−B₆) conduce la B₆ > 90. Deci pentru 6 struguri, cantitatea de pâine pe FPP trebuie să fie mai mare decât 90 (adică 91–99 posibile). Astfel 90 pîini este imposibil pe FPP în aceste condiții.
6. Adevărat/Fals + argument:
a) „Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.”
→ Fals. „Mijlocul” geometric al FPP nu spune nimic despre optim (satisfacere, bunăstare) — alegerea optimă depinde de preferințele societății (utilitate, cerere), nu de poziția geometrică. Optimalitatea cere comparaţie între costuri și beneficii/ preferinţe.
b) „Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.”
→ Adevărat. FPP are pantă negativă pentru că resursele sunt limitate: pentru a produce mai mult dintr-un bun trebuie să renunţi la cantităţi din celălalt (trade-off), deci relaţia este inversă.
7. Eseu scurt (max. ½ pagină) — „În ce condiții costul de oportunitate poate fi zero?”
Costul de oportunitate măsoară ce renunţi ca să obţii ceva — adică valoarea celei mai bune alternative nealese.
Niculae Mihai Eduard
grupa 309B
1.
e)
Costul de oportunitate nu se datorează rarităţii resurselor, ci însăşi naturii acţiunii umane ceea ce face restul afirmatilor false
2.
a)
Costul de oportunitate in situatia Mariei este de 10 lei pe ora intrucat ar putea alege sa isi ajute vecinii la curatenie pentru 20 de lei pe ora
3.
În opinia mea, b) este varianta corectă, deoarece se poate vedea o curbă concava care începe în partea superioară (conform ordonatei din graficul prezentat în curs) și scade treptat pe măsură ce se îndreptă spre dreapta (conform abscisei din acelasi grafic).
4.
Costul de oportunitate al deciziei firmei este ca daca produce 25kg de branza va putea produce 11kg mai putin de cascaval.
5.
e)
6.
a) Fals
Propozitia este falsa deoarece nu respecta criteriul eficienţei alocative, deci nu evidentiaza o productie optima
b) Fals
Propozitia este falsa pentru ca FPP are legatura doar cu eficienta in folosirea resurselor intr un mod integral
7.
Costul de oportunitate, dupa parerea mea, este valoarea pe care o pierdem atunci cand alegem o afacere in loc de alta. Este „pretul”, sau ceea ce renuntam la pentru a obtine altceva. In functie de continutul articolului: „De ce „costul de oportunitate” nu poate fi niciodata zero”, putem concluziona ca nu exista nicio situatie reala in care costul de oportunitate sa fie cu adevarat zero.
Chiar daca am trai intr-o lume cu resurse nelimitate, cum ar fi Gradina Edenului descrisa in articol, costul oportunitatii nu poate fi zero. Spre exemplu, Mitica nu poate face toate lucrurile in acelasi timp. Daca i se cere sa aleaga intre a bea cafea sau a nu bea cafeaua, a juca tenis sau a citi. Trebuie sa platesti pentru oportunitatea pierduta daca alegi una dintre ele si renunti la cealalta.
In cele din urma, costul de oportunitate ar putea fi zero numai intr-o lume fara alegeri, unde oamenii pot face orice simultan fara a renunta la nimic. Dar o lume ca aceasta nu ar fi umana. In viata reala, a lua o decizie inseamna a renunta, iar a renunta inseamna a pierde o oportunitate.
Nedu Miruna Claudia
Seria B-grupa 309
1. a) In conditiile unor resurse nelimitate valoarea alternativei sacrificate este maximă deoarece costul de oportunitate NU se datorează rarității resurselor, ci însăși naturii actiunii umane. Chiar si într-o lume ipotetică în care toate bunurile ar fi abundente, orice alegere implică o renuntare. De exemplu, nu pot să fiu simultan în două locuri.
2. c) Costul de oportunitate al alegerii ajutorului la matematică plătit cu 10 lei este valoarea celei mai bune alternative, adică 20 lei/oră, ajutor la curățenie.
3. a) crescător. Forma generală a FPP reflectă costuri de oportunitate crescătoare: pe măsură ce produci tot mai mult dintr-un bun, renunți la cantități tot mai mari din celălalt. Deoarece FPP concavă constituie reprezentarea adecvată a realității ea va fi numită frontiera normală a posibilităților de productie.
4. Firma de lactate poate produce 400 kg brânză sau 180 kg cașcaval cu aceeași cantitate de lapte. Deci, pentru fiecare 1 kg brânză se sacrifică 180/400=0,45 kg cașcaval. Pentru 25 kg brânză costul de oportunitate = 25 x 0,45 = 11,25 kg cașcaval. Răspuns: 11,25 kg cașcaval.
5. d) 90 pâini si 6 struguri. Punctele extreme sunt 100 pâini si 5 struguri și 80 pâini și 7 struguri. În cazul unui cost de oportunitate crescător al strugurilor în raport cu pâinea, producerea fiecărui strugure suplimentar implică sacrificarea unei cantități tot mai mari de pâine.
Dacă legăm liniar cele două puncte extreme, pentru 6 struguri am obține o producție de aproximativ 90 pâini. Cum frontiera posibilităților de producție cu costuri de oportunitate crescătoare este concavă față de origine, punctele eficiente (de pe frontieră) trebuie să se situeze deasupra acestei linii.
Prin urmare, combinația de 90 pâini și 6 struguri nu poate aparține FPP, ci se află în interiorul ei, reprezentând o utilizare ineficientă a resurselor.
6. a) Fals. Mijlocul FPP este un punct eficient, dar optimul social depinde de criteriile de eficienţă distribuţională . Fără informaţii despre utilităţi nu putem spune că mijlocul e „optim”.
b) Adevărat. FPP este descrescătoare datorită rarității resurselor deci creşterea producţiei unui bun implică renunțarea la o parte din producția celuilalt bun.
7. Costul de oportunitate poate fi zero doar în condiții excepționale. În mod normal, orice alegere economică presupune renunțarea la o alternativă, însă există situații rare în care acest lucru nu se întâmplă. În esență, costul de oportunitate al unui bun A reprezintă cantitatea din bunul B la care se renunță pentru a obține o unitate suplimentară din A. Acest cost devine nul doar atunci când obținerea unei unități suplimentare din A nu implică sacrificarea niciunei alte activități sau resurse.Astfel de cazuri pot apărea atunci când resursele sunt nelimitate sau insuficient utilizate, adică există factori de producție disponibili în exces, considerați „resurse libere”. De asemenea, costul de oportunitate poate fi zero atunci când bunurile sunt produse cu resurse complet diferite și neconcurente, astfel încât creșterea producției unuia nu afectează producția celuilalt. O altă situație posibilă este aceea în care alternativele la care s-ar putea renunța nu au valoare economică, deci pierderea lor nu înseamnă niciun sacrificiu real.Totuși, în economia reală, resursele sunt aproape întotdeauna limitate și utilizate alternativ, motiv pentru care costul de oportunitate este, de regulă, pozitiv. Prin urmare, cazurile în care acesta este zero rămân mai degrabă teoretice sau temporare, întâlnite doar în condiții ideale și nu în funcționarea obișnuită a economiei.
Seria A
Grupa 304
1. Răspunsul d)b si c
Daca resursele ar fi nelimitate, nu ar mai exista constrângeri în alegerea utilizării lor.
Am putea obține orice bun dorim fără a renunța la altceva. Într-un asemenea context, valoarea
alternativei sacrificate este zero, iar toate nevoile ar putea fi satisfăcute simultan, deoarece
nu există limitări de resurse.
2. Raspunsul c)20 lei/ora
Maria are următoarele opțiuni:să își ajute fratele pentru 10 lei/oră, să aibă grijă de copilul vecinilor
pentru 15 lei/oră sau să facă curatenie pentru 20 lei/oră.
Dacă alege să își ajute fratele, ea renunță la cea mai avantajoasă alternativă,
respectiv la activitatea care i-ar fi adus cel mai mare venit. În acest caz, cea mai bună alternativă
sacrificată este curățenia.
3. Răspunsul a)crescător.
Frontiera posibilităților de productie are, în mod obisnuit, o formă concavă față de origine.
Această forma reflecta faptul că, pe măsură ce se produce o cantitate tot mai mare dintr-un bun, este
necesar să se renunțe la o cantitate tot mai mare din celălalt. În consecinta, costul de oportunitate
este crescator.
4. Firma poate utiliza aceeasi cantitate de lapte pentru a produce: 400 kg de branza sau 180 kg de cascaval.
Costul de oportunitate al unui kilogram de branza este:
180/400=0,45 kg cascaval.
180/400=0,45 kg cascaval.
Dacă firma decide să produca 25 kg de branza, aceasta renunta la:
25×0,45=11,25 kg cascaval.
25×0,45=11,25 kg cascaval.
In concluzie, costul de oportunitate al celor 25 kg de branza este 11,25 kg de cascaval.
5. Raspunsul d)90 paini și 6 struguri.
Economia poate produce: 100 paini și 5 struguri, sau 80 paini și 7 struguri.
Pentru a obține 2 struguri în plus, este necesară o reducere de 20 pâini. Daca costul de oportunitate
este crescător, atunci fiecare strugure suplimentar trebuie să coste mai mult decât precedentul.
Astfel, al 6-lea strugure trebuie să implice o pierdere mai mica de 10 pâini, iar al 7-lea mai mare
de 10 pâini.
Prin urmare, o combinatie de 90 paini și 6 struguri, adica un cost 10 pâini/strugure, nu
respectă această condiție.
6. a) Fals
FPP arata doar combinatiile eficiente din punct de vedere tehnic, adică situatiile în care resursele
sunt utilizate complet și fara risipa. Structura optima ține însă și de preferințele consumatorilor
și de eficiența alocativă, nu doar de eficiența productivă. De aceea, punctul de la mijloc nu este
neapărat optim, ci doar eficient.
b) Adevarat
FPP este descrescatoare deoarece resursele sunt limitate: pentru a produce mai mult dintr-un bun,
trebuie sa sacrificam o parte din celălalt. Daca resursele nu ar fi rare, am putea produce mai mult din
ambele bunuri fără a renunța la nimic, iar FPP nu ar mai fi descrescatoare.
7.
Costul de oportunitate este zero numai în situatii exceptionale, în care alegerea unei optiuni nu implică
renuntarea la o alternativa valoroasa. Acest lucru se poate întâmpla atunci când resursele sunt nelimitate
sau când bunurile sunt abundente și gratuite, asa cum sunt, în mod normal, aerul sau lumina soarelui.
De asemenea, costul de oportunitate poate fi zero atunci când activitățile pot fi realizate simultan,
fără să se excludă reciproc, sau atunci când alternativele la care se renunta nu au nicio valoare subiectiva pentru decident.
Nedu Miruna Claudia
Seria B-grupa 309
1. a) In conditiile unor resurse nelimitate valoarea alternativei sacrificate este maximă deoarece costul de oportunitate nu se datorează rarității resurselor, ci însăși naturii actiunii umane. Chiar si într-o lume ipotetică în care toate bunurile ar fi abundente, orice alegere implică o renuntare. De exemplu, nu pot să fiu simultan în două locuri.
2. c) Costul de oportunitate al alegerii ajutorului la matematică plătit cu 10 lei este valoarea celei mai bune alternative, adică 20 lei/oră, ajutor la curățenie.
3. a) crescător. Forma generală a FPP reflectă costuri de oportunitate crescătoare: pe măsură ce produci tot mai mult dintr-un bun, renunți la cantități tot mai mari din celălalt. Deoarece FPP concavă constituie reprezentarea adecvată a realității ea va fi numită frontiera normală a posibilităților de productie.
4. Firma de lactate poate produce 400 kg brânză sau 180 kg cașcaval cu aceeași cantitate de lapte. Deci, pentru fiecare 1 kg brânză se sacrifică 180/400=0,45 kg cașcaval. Pentru 25 kg brânză costul de oportunitate = 25 x 0,45 = 11,25 kg cașcaval. Răspuns: 11,25 kg cașcaval.
5. d) 90 pâini si 6 struguri. Punctele extreme sunt 100 pâini si 5 struguri și 80 pâini și 7 struguri. În cazul unui cost de oportunitate crescător al strugurilor în raport cu pâinea, producerea fiecărui strugure suplimentar implică sacrificarea unei cantități tot mai mari de pâine.
Dacă legăm liniar cele două puncte extreme, pentru 6 struguri am obține o producție de aproximativ 90 pâini. Cum frontiera posibilităților de producție cu costuri de oportunitate crescătoare este concavă față de origine, punctele eficiente (de pe frontieră) trebuie să se situeze deasupra acestei linii.
Prin urmare, combinația de 90 pâini și 6 struguri nu poate aparține FPP, ci se află în interiorul ei, reprezentând o utilizare ineficientă a resurselor.
6. a) Fals. Mijlocul FPP este un punct eficient, dar optimul social depinde de criteriile de eficienţă distribuţională . Fără informaţii despre utilităţi nu putem spune că mijlocul e „optim”.
b) Adevărat. FPP este descrescătoare datorită rarității resurselor deci creşterea producţiei unui bun implică renunțarea la o parte din producția celuilalt bun.
7. Costul de oportunitate poate fi zero doar în condiții excepționale. În mod normal, orice alegere economică presupune renunțarea la o alternativă, însă există situații rare în care acest lucru nu se întâmplă. În esență, costul de oportunitate al unui bun A reprezintă cantitatea din bunul B la care se renunță pentru a obține o unitate suplimentară din A. Acest cost devine nul doar atunci când obținerea unei unități suplimentare din A nu implică sacrificarea niciunei alte activități sau resurse.Astfel de cazuri pot apărea atunci când resursele sunt nelimitate sau insuficient utilizate, adică există factori de producție disponibili în exces, considerați „resurse libere”. De asemenea, costul de oportunitate poate fi zero atunci când bunurile sunt produse cu resurse complet diferite și neconcurente, astfel încât creșterea producției unuia nu afectează producția celuilalt. O altă situație posibilă este aceea în care alternativele la care s-ar putea renunța nu au valoare economică, deci pierderea lor nu înseamnă niciun sacrificiu real.Totuși, în economia reală, resursele sunt aproape întotdeauna limitate și utilizate alternativ, motiv pentru care costul de oportunitate este, de regulă, pozitiv. Prin urmare, cazurile în care acesta este zero rămân mai degrabă teoretice sau temporare, întâlnite doar în condiții ideale și nu în funcționarea obișnuită a economiei.
Seria: A , Grupa: 302 , Nume: Brăilă Giorgian-Milagro
1. d) b si c . Costul de oportunitate este zero si toate nevoile pot fi satisfacute concomitent.
2. c) 20 lei/ora . Maria primeşte 10 lei dacă o ajută pe sora/fratele. cea mai valoroasă alternativă pierdută este 20 lei, deci acesta e costul de oportunitate.
3. a)crescator. Forma generala a FPP este concava , deci costul de productie creste pe masura ce produci mai mult dintr-un bun.
4. 11,25kg cascaval
5. d) 90 paini si 6 struguri . Combinatia 90 paini si 6 struguri nu poate fi pe FPP.
6. a) fals. Mijlocul FPP depinde de utilitatea societatii nu de faptul ca e la mijloc.
b) adevarat. trebuie sa renunti la o cantitate din celalalt, deci frontiera are panta negativa.
7. Costul de oportunitate arată la ce renunțăm atunci când alegem o anumită acțiune sau variantă. Cu alte cuvinte, este valoarea celei mai bune alternative pe care nu o mai putem face. Totuși, există situații în care acest cost poate fi zero.
În concluzie, costul de oportunitate devine zero doar atunci când nu trebuie să alegem între lucruri limitate sau nu pierdem nicio alternativă valoroasă. În viața reală, aceste cazuri sunt rare, pentru că resursele și timpul nostru sunt de obicei limitate.
DRAGOMIR DARIUS-BOGDAN
TEMA 2
1. d) b și c
În condițiile unor resurse nelimitate, nu există restricții, nu se renunță la nicio alternativă, ca
urmare valoarea alternativei sacrificate este zero, respectiv face posibilă satisfacerea
concomitentă a tuturor nevoilor.
2. c) 20 lei/oră
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celui mai bun beneficiu la care se renunță atunci
când se alege o anumită acțiune. În acest context, costul de oportunitate este 20 lei/oră, adică
valoarea câștigului la care renunță alegând opțiunea mai puțin avantajoasă.
3.a) crescător
FPP arată combinațiile maxime de bunuri pe care o economie le poate produce utilizând
eficient toate resursele disponibile. În măsura în care producția unui bun crește, trebuie
renunțat din ce în ce mai mult la celălalt bun, astfel costul de oportunitate crește.
4.Răspuns:
Costul de oportunitate al producerii a 25 kg de brânză este 11,25 kg de cașcaval, deoarece
firma renunță la această cantitate din alternativa cea mai valoroasă pe care ar fi putut-o obține
folosind aceeași resursă, laptele. (180:400=0,45 Kg de cașcaval-cantitate la care se renunță
pentru 1 kg de brânză; 25×0,45=11,25 kg de cașcaval-costul de oportunitate)
5. d) 90 pâini și 6 struguri
Dacă FPP are cost de oportunitate crescător, atunci între 5 și 6 struguri trebuie să se piardă
mai puțin de 10 pâini, nu exact 10. Punctul cu 90 pâini și 6 struguri ar reprezenta un cost
constant, ceea ce contrazice condiția dată. Prin urmare, (90 pâini, 6 struguri) nu poate fi un
punct pe FPP.
6.a) Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază
structura optimă a producției.
Răspuns: Fals
Punctul de mijloc al frontierei posibilităților de producție (FPP) nu este neapărat
optim. FPP arată combinările posibile între două bunuri atunci când toate resursele sunt
folosite eficient, dar nu indică automat care combinație este cea mai bună. „Structura optimă”
a producției depinde de preferințele societății (ce bunuri dorește mai mult) și de utilitatea
marginală a fiecărui bun. Optimul se stabilește acolo unde FPP este tangentă la curba, nu
neapărat la mijlocul graficului.
6.b) Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.
Răspuns: Adevărat
FPP este descrescătoare deoarece, pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să
reducem producția celuilalt. Această relație inversă este o consecință directă a rarității
resurselor (resursele fiind limitate). Nu se poate crește producția ambelor bunuri simultan.
7. Eseu: În ce condiții costul de oportunitate poate fi zero?
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care se renunță
atunci când se alege utilizarea resurselor într-un anumit scop. Într-o economie, unde raritatea
resurselor este o condiție permanentă, costul de oportunitate este de obicei pozitiv, respectiv
pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să sacrificăm o parte din altul.
Costul de oportunitate poate fi zero în anumite situații. Acest lucru este posibil atunci
când resursele sunt neutilizate sau mai puțin utilizate, adică producția se realizează în
interiorul Frontierei posibilităților de producție (FPP). Într-o astfel de situație, economia
poate crește producția unui bun fără a reduce producția altuia, deoarece dispune de capacități
neutilizate (șomajul sau utilajele neproductive).
De asemenea, costul de oportunitate ar fi zero și în absența rarității, într-o situație
ipotetică în care resursele ar fi nelimitate. Atunci nu ar exista nevoia de alegere între
alternative, deoarece toate bunurile s-ar putea produce simultan în orice cantitate.
Prin urmare, costul de oportunitate este zero numai atunci când raritatea lipsește sau
resursele nu sunt folosite integral. În toate celelalte cazuri, alegerea între alternative implică
renunțarea la ceva, ceea ce conferă costului de oportunitate semnificația sa economică
fundamentală.
Grupa 304
Seria A
1. Raspuns: d
Am ales acest raspuns, deoarece daca resursele sunt nelimitate automat nu va mai exista alternativa de sacrificare si toate nevoile vor fi concomitent satisfacute.
2. Raspuns: c
Am ales acest raspuns, deoarece valoarea celei mai bune alternative nealese este costul de oportunitate, deci cea mai valoroasa alternativa pe care Maria o sacrifica este 20 de lei/ora.
3. Raspuns: a
Am ales acest raspuns, deoarece forma generala a frontierei posibilitatilor de productie este convexa fata de origine, ceea ce rezulta un cost de oportunitate crescator.
4. Firma produce cu aceeasi cantitate de lapte ori 400 kg de branza ori 180 kg de cascaval, prin urmare 1 kg de cascaval inseamna 180/400= 0,45 kg de cascaval sacrificat. Pentru 25 kg de branza ar fi 25×0,45= 11,25 kg de cascaval. Deci costul de oportunitate al producerii firmei pentru 25 kg de branza este 11,25 kg de cascaval.
5. Raspuns: d
Am ales acest raspuns, deoarece conditi din enunt spune ca costul de oportunitate pentru struguri este crescator, frontiera posibilitatilor de productie fiind concava, iar valoarea maxima a painii la 6 struguri pe frontiera va fi mai mare decat 90. In concluzie 90 de paini la 6 struguri nu poate fi un punct pe frontiera posibilitatilor de productie, ci ar putea fi sub frontiera.
6. Raspuns: a)F
Am ales acest raspuns, deoarece mijlocul FPP este doar o pozitie teoretica, optimul depinde de preferintele consumatorilor, preturi sau functia de utilitate, fara informatii despre preferinte sau criterii, nu putem afirma daca mijlocul este optim.
Raspuns: b)A
Am ales acest raspuns, deoarece FPP scade pentru ca resursele sunt limitate, iar raritatea resurselor determina ca panta FPP sa fie negativa.
7. Costul de oportunitate reprezinta valoarea celei mai bune alternative care se sacrifica. Acesta poate fi zero atunci cand alegerea unei alternative nu implica sacrificiul celei mai bune alternative posibile. Acest lucru se poate intampla in situatii precum resurse nelimitate, daca exista resurse aditionale care pot fi folosite fara a reduce productia altor bunuri; bunuri fara costuri marginale, adica produse digitale copiate si distribuite fara a sacrifica unitati existente; producerea concomitenta a doua bunuri fara costuri aditionale. Totusi, costul de oportunitate este foarte rar zero, resursele utile sunt in general limitate, iar alegerea unei utilizari implica sacrificarea altor resurse.
Martinez Ciopec Arian
Grupa 308
Seria B
1..În condițiile unor resurse nelimitate: a) valoarea alternativei sacrificate este maximă; b) valoarea alternativei sacrificate este zero; c) este posibilă satisfacerea concomitentă a tuturor nevoilor; d) b și c; e) niciuna din cele de mai sus.
a)valoarea alternativei sacrificate este zero
Costul de oportunitate apare din raritatea resurselor. Dacă resursele sunt nelimitate, nu este nevoie să renunțăm la o alternativă pentru a obține alta — deci costul de oportunitate este zero.
2. Tatăl Mariei îi cere fiicei sale să își ajute fratele la matematică, spunându-i că îi plătește 10 lei/oră. Însă, Maria ar putea câștiga 15 lei/oră dacă ar avea grijă de copilul vecinilor sau 20 lei/oră dacă i-ar ajuta pe aceștia la curățenie. Costul de oportunitate pentru ajutorul pe care Maria alege să îl dea fratelui său este: a) 10 lei/oră; b) 15 lei/oră; c) 20 lei/oră; d) 15 lei plus 20 lei; e) subiectiv.
c) 20/ora
3. Forma generală a frontierei posibilităților de producție indică un cost de oportunitate: a) crescător; b) descrescător; c) constant; d) crescător până la un punct, apoi descrescător; e) descrescător până la un punct, apoi crescător;
a)crescător:
FPP are o formă concavă față de origine, ceea ce arată un cost de oportunitate crescător — pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să sacrificăm tot mai mult din celălalt
4. O firmă de lactate poate produce folosind aceeași cantitate de lapte, 400 kg de brânză sau 180 kg de cașcaval. Care este costul de oportunitate al deciziei firmei de a produce 25 kg de brânză?
11.25 kg cascaval
5. O economie poate produce 100 de pâini și 5 struguri sau 80 de pâini și 7 struguri. În cazul în care costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător, care dintre următoarele combinații de pâine și struguri nu poate fi un punct pe Frontiera Posibilităților de Producție (FPP):a) 93 pâini și 6 struguri; b) 92 pâini și 6 struguri; c) 91 pâini și 6 struguri; d) 90 pâini și 6 struguri; e) oricare din cele de mai sus.
B) 92 pâini și 6 struguri
6. Identificați valoarea de adevăr a propozițiilor următoare (Adevărat sau Fals) și argumentați răspunsurile:
a) Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.
Fals: FPP nu arată puncte „optime”, ci doar combinații eficiente din punct de vedere productiv. Optimitatea (eficiența allocativă) depinde de preferințele consumatorilor, nu de poziția geometrică.
b) Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.
Adevărat: Forma descrescătoare a FPP exprimă costul de oportunitate – pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să producem mai puțin din altul, din cauza resurselor limitate.
7. Concepe un scurt eseu, de maxim jumatate de pagină, cu răspunsul la întrebarea “În ce condiții costul de oportunitate poate fi zero?”, postează textul respectiv și dezbateți subiectul în cadrul seminarului.
Costul de oportunitate este zero numai în condițiile ipotetice în care resursele sunt nelimitate sau alternativa sacrificată nu are valoare. Într-o economie reală, resursele sunt rare, iar alegerea de a produce sau consuma un bun implică renunțarea la altul, deci costul de oportunitate este pozitiv.
Totuși, în situații teoretice — de exemplu, când există abundență totală de resurse, sau când producerea unui bun nu exclude producerea altuia (nu există sacrificiu) — costul de oportunitate devine zero. În practică, asemenea situații nu există, deoarece raritatea este o caracteristică fundamentală a vieții economice.
Marcosanu Gabriel
307B
1.d) b si c
argument:dacă resursele ar fi nelimitate, am putea satisface toate nevoile făra să renuntam la nimic. Deci valoarea alternativei sacrificate ar fi zero si toate nevoile ar fi Îndeplinite.
2.c
argument:Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative pierdute.
Maria renuntă la 20 lei/oră, cea mai avantajoasă
varianta.
3.a
argument:FPP este concav, iar pe masura ce producem mai mult dintr-un bun, renuntam la cantitti tot mai mari din cellalt.
4.11,25 kg cascaval
argument:1 kg brânză inseamn renuntarea la 0,45 kg cascaval .
Pentru 25 kg brânză, costul de oportunitate este 25 × 0,45 = 11,25 ka cascaval.
5.d)90 pâini si 6 struguri
argument:daca costul de oportunitate creste, pierderea de pâini pentru fiecare strugure nou devine tot mai mare. 90 de pâini ar arata un cost constant, nu crescator.
6.a
fals
Argument:Poate fi eficient productiv, dar nu neaparat optim alocativ, pentru că nu tine cont de preferintele consumatorilor.
6.b
adevarat
Argument:Pentru a produce mai mult dintr-un bun trebuie s reducem productia
altuia,dearece resursele sunt limitate.
7.Costul de oportunitate poate fi zero atunci când nu există nicio alternativă sacrificată. De exemplu, dacă o fabrică are resurse nefolosite și poate produce un bun suplimentar fără să reducă producția altuia, costul este zero. Același lucru se întâmplă și când bunul este liber, cum ar fi aerul curat. În practică, aceste situații sunt rare, deoarece aproape toate deciziile economice implică o alegere și o renunțare.
Negoiță Adriana Ioana
309 B
1.D)- dacă resursele ar fi limitate, automat nu ar mai exista sacrificii, ceea ce însemnă că vom avea costul de oportunitate egal cu zero, iar toate nevoile vor fi satisfăcute
2. C) 20 de lei/oră – dacă Maria alege să lucreze cu fratele său pentru 10 lei/oră, ea sacrifică cel mai bun venit, 20 lei / oră la curățenie, acesta fiind costul de oportunitate
3. A) este crescător deoarece forma generală a unei frontiere a posibilităților de producție arată costuri de oportunitate crescătoare: pe măsură ce produci mai mult dintr un bun, renunți la cantități tot mai mari din celălalt bun
4. 400 kg de brânză = 180 kg cașcaval
1 kg brânză = 180:400 = 0,45 kg cașcaval
25 kg brânză = 25 x 0,45 =11,25 kg cașcaval
Răspuns: 11,25 kg cașcaval
5.D) pornind de la definiția: costul de oportunitate este cea mai buna varianta la care se renunta putem spune altfel: pentru o FPP cu cost de oportunitate crescător, trecerea de la 5 la 6 struguri trebuie să coste mai puțină pâine decât trecerea de la 6 la 7 struguri
6.A) fals deoarece S tructura „optimă” depinde de preferințele și utilitatea consumatorilor, nu există un punct „optim” universal pe frontieră; mijlocul este doar o poziție tehnic posibilă, nu neapărat optimă
B) adevărat deoarece PPF este negativ înclinat: pentru a obține mai mult dintr-un bun trebuie să renunți la o cantitate din celălalt, din cauza resurselor limitate
7.Costul de oportunitate este cea mai bună variantă la care se renunță în punctul unei alegeri dintre 2 lucruri asemănătoare. În mod obișnuit acesta este pozitiv deoarece resursele sunt limitate: pentru a obține mai mult dintr un bun trebuie să sacrifici din producția altui bun. Costul de oportunitate poate fi zero numai în situații foarte specifice. Prima situație este când nu există alternativă valabilă, adică nu există o opțiune alternativă pe care ai putea să o alegi (de exemplu, dacă singura activitate disponibilă e cea curentă). A doua situație este ipotetică: resurse nelimitate, dacă poți produce orice cantitate fără a sacrifica altceva, atunci costul oportunității pentru un bun anume este zero. În practică, resurse nelimitate nu există, deci această situație e doar teoretică. Spre exemplu: un student care muncește 40 de ore pe săptămână, petrece 2 ore cu mama lui. Dacă mama lui s ar îmbolnăvii, acesta ar fi nevoit să petreacă 4 ore pe săptămână cu mama lui, deci nu ar mai putea munci 40 de ore, ci 38. Costul de oportunitate a 2 ore cu mama lui este echivalentul a 2 ore de muncă. Practic cea mai bună variantă la care s a renunțat în scopul obținerii a 2 ore cu mama, sunt 2 ore de muncă. În concluzie, costul de oportunitate poate fi zero doar când nu există un sacrificiu real sau când alternativele lipsesc — cazuri rare sau pur teoretice.