Lecția 2 – Costul de oportunitate și frontiera posibilităților de producție
– raritate și alegere: logica economică a costului de oportunitate
– producție și eficiență: instrumentul frontierei posibilităților de producție (FPP)
Tema 2
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în comentarii, cu argumentarea consistentă a tuturor răspunsurilor, indicând numele și prenumele, iar la începutul rezolvării – seria și grupa. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: vineri, 31 octombrie, ora 21:00, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile transmise în termenul indicat vor fi postate și evaluate. Mult succes!
1..În condițiile unor resurse nelimitate: a) valoarea alternativei sacrificate este maximă; b) valoarea alternativei sacrificate este zero; c) este posibilă satisfacerea concomitentă a tuturor nevoilor; d) b și c; e) niciuna din cele de mai sus.
2. Tatăl Mariei îi cere fiicei sale să își ajute fratele la matematică, spunându-i că îi plătește 10 lei/oră. Însă, Maria ar putea câștiga 15 lei/oră dacă ar avea grijă de copilul vecinilor sau 20 lei/oră dacă i-ar ajuta pe aceștia la curățenie. Costul de oportunitate pentru ajutorul pe care Maria alege să îl dea fratelui său este: a) 10 lei/oră; b) 15 lei/oră; c) 20 lei/oră; d) 15 lei plus 20 lei; e) subiectiv.
3. Forma generală a frontierei posibilităților de producție indică un cost de oportunitate: a) crescător; b) descrescător; c) constant; d) crescător până la un punct, apoi descrescător; e) descrescător până la un punct, apoi crescător;
4. O firmă de lactate poate produce folosind aceeași cantitate de lapte, 400 kg de brânză sau 180 kg de cașcaval. Care este costul de oportunitate al deciziei firmei de a produce 25 kg de brânză?
5. O economie poate produce 100 de pâini și 5 struguri sau 80 de pâini și 7 struguri. În cazul în care costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător, care dintre următoarele combinații de pâine și struguri nu poate fi un punct pe Frontiera Posibilităților de Producție (FPP):a) 93 pâini și 6 struguri; b) 92 pâini și 6 struguri; c) 91 pâini și 6 struguri; d) 90 pâini și 6 struguri; e) oricare din cele de mai sus.
6. Identificați valoarea de adevăr a propozițiilor următoare (Adevărat sau Fals) și argumentați răspunsurile:
a) Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.
b) Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.
7. Concepe un scurt eseu, de maxim jumatate de pagină, cu răspunsul la întrebarea “În ce condiții costul de oportunitate poate fi zero?”, postează textul respectiv și dezbateți subiectul în cadrul seminarului.
Seria B, Grupa 310
1. d) b și c.
Dacă resursele ar fi nelimitate, valoarea alternativei sacrificate ar fi zero și toate nevoile ar putea fi satisfăcute în același timp. Nu ar mai exista nevoie de alegere, pentru că nu am renunța la nimic pentru a obține altceva.
2. c) 20 lei/oră.
Maria primește 10 lei/oră de la tatăl ei, dar cea mai bună alternativă pe care o are este să facă curățenie pentru 20 lei/oră. Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative la care renunță, deci 20 lei/oră.
3. a) crescător.
Forma obișnuită a frontierei posibilităților de producție este concavă față de origine. Pe măsură ce se produce mai mult dintr-un bun, trebuie sacrificată o cantitate tot mai mare din celălalt, ceea ce arată un cost de oportunitate crescător.
4. 11,25 kg cașcaval.
Firma poate produce 400 kg de brânză sau 180 kg de cașcaval. Pentru 1 kg de brânză se renunță la 0,45 kg de cașcaval (180/400). Pentru 25 kg de brânză, costul de oportunitate este 25 × 0,45 = 11,25 kg cașcaval.
5. d) 90 pâini și 6 struguri.
Dacă pentru struguri costul de oportunitate este crescător, atunci pentru fiecare strugure suplimentar trebuie renunțat la tot mai multe pâini. Așadar, la 6 struguri ar trebui să avem peste 90 pâini, nu exact 90, care ar arăta un cost constant.
6. a) Fals. Punctul din mijlocul frontierei nu este neapărat optim, pentru că structura optimă depinde de preferințele și nevoile economiei, nu doar de poziția geometrică.
b) Adevărat. Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare din cauza rarității resurselor – pentru a produce mai mult dintr-un bun trebuie să renunțăm la o parte din celălalt.
7. Eseu: „În ce condiții costul de oportunitate poate fi zero?”
Costul de oportunitate poate fi zero doar atunci când alegerea unei variante nu implică renunțarea la alta. Acest lucru se întâmplă teoretic, dacă resursele ar fi nelimitate, sau în situații speciale, cum ar fi producția digitală, unde copierea unui fișier are cost aproape nul. În practică, timpul și resursele fiind limitate, aproape orice decizie are un cost de oportunitate pozitiv.
Grupa 309B
1.a) valoarea alternativei sacrificate este maximă-În condițiile unor resurse nelimitate, valoarea alternativei sacrificate este maximă deoarece nu există posibilitatea de a satisface toate dorințele sau nevoile simultan, mereu fiind implicată o alegere.
2.c) 20 lei/oră-Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care renunți atunci când faci o alegere. Cea mai bună alternativă în acest caz este ajutorul oferit pentru curățenie, care îi aduce 20 de lei pe oră Mariei.
3.a) crescător-În general, forma frontierei posibilităților de producție arată că pe măsură ce o economie produce mai mult dintr-un bun, costul de oportunitate crește.
4.Pentru 400 kg de brânză, firma renunță la 180 kg de cașcaval. Deci, dacă produce 25 kg de brânză, va renunța la 11,25 kg de cașcaval.
5.b) 92 de pâini și 6 struguri-Costul de oportunitate este crescător, ceea ce înseamnă că pentru fiecare strugure suplimentar trebuie să renunțăm la din ce în ce mai multe pâini.
92 de pâini și 6 struguri implică un cost de oportunitate prea mic (doar o pâine pentru un strugure), ceea ce nu se potrivește cu ideea unui cost de oportunitate crescător.
6.a) Fals – Punctul din mijlocul FPP nu indică neapărat optimul producției. Frontiera reprezintă combinații eficiente de producție, dar „optimul” depinde de preferințele economiei sau ale consumatorilor și nu se află mereu în mijloc.
b) Adevărat – FPP este descrescătoare din cauza rarității resurselor. Pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să renunțăm la o cantitate din altul, ceea ce face ca producția suplimentară să fie din ce în ce mai costisitoare.
7.Costul de oportunitate reprezintă valoarea celui mai bun lucru la care renunți atunci când alegi să faci o anumită acțiune sau să produci un anumit bun. În mod normal, costul de oportunitate există întotdeauna, deoarece resursele sunt limitate și orice alegere presupune un compromis. Astfel, în realitate, nu există niciun moment în care costul de oportunitate să fie complet zero. De exemplu, chiar și atunci când alegem să nu producem nimic și să nu facem nicio activitate, tot există costuri de oportunitate, chiar dacă nu sunt evidente. Alegerea de a nu face nimic poate însemna renunțarea la timpul pe care l-am putea folosi în alte scopuri. Chiar dacă am avea resurse nelimitate, tot am face alegeri, iar fiecare alegere ar însemna renunțarea la o altă opțiune. De exemplu, chiar și într-o lume perfectă, unde totul este disponibil, am alege ce să facem cu timpul nostru sau cu resursele noastre. Prin urmare, costul de oportunitate nu poate fi niciodată zero, deoarece întotdeauna există ceva la care renunțăm atunci când facem o alegere.
Casapu Ionela Maria 303-A
1.d) b si c, deoarece este posibila satisfacerea concomitenta a nevoilor dar si costul de oportunitate ar fi zero, astfel incat nu ar mai trebui sa renuntam la o alternativa pentru a o realiza pe alta.
2.c) 20 lei/ora deoarece costul de oportunitate reprezinta valoarea celei mai bune alternative la care renunti, iar Maria isi ajuta fratele pentru 10lei/ora si renunta sa isi ajute vecinii la curatenie pentru 20lei/ora.
3.a) crescator deoarece frontiera posibilitatilor de productie de obicei are o forma concava fata de origine.
4.Costul de oportunitate al producerii a 25kg de branza este de 11,25kg de cascaval.
1kg de branga=180:400kg cascaval=0,45kg cascaval
Daca produce 25kg de branza, renunta la: 25×0,45=11,25kg cascaval
5.d) 90 paini si 6 struguri , deoarece:
-100 paini si 6 struguri
-80paini si 7 struguri
Not D=delta : Dpaine=100-80=20
-costul mediu de oportunitate este 20:2=10 paini pentru un strugure
-costul de oportunitate este crescator
-primul strugure ar trebuii sa coste mai putin de zece paini (cel de la 5 la 6)
-al doilea strugure ar trebuii sa coste mai mult de zece paini(cel de la 6 la 7)
Deci, pentru 6 struguri, cantitatea de paine trebuie sa fie mai mare de 90.
Combinatia 90 de paini si 6 struguri, nu poate fi pe frontiera atunci cand costul de oportunitate este crescator.
6.a) FALS, deoarece nu exista un punct optim universal, iar structura optima depinde de utilitatea bunurilor, preferintele societatii, costurile si cerea.
b) ADEVARAT, deoarece este descrescatoare, astfel crescand productia unui bun trebuie sa renuntam la o parte din celalalt din cauza limitarii resurselor.
7. Costul de oportunitate reprezinta valoarea celei mai bune alternative, la care renuntam atunci cand facem o alegere. In conditii normale, costul de oportunitate este pozitiv, dar poate fi zero in anumite situatii:
In situatia resurselor nelimitate, adica producerea a tuturor bunurilor dorite in acelasi timp, iar alegera unui bun nu impiedica renuntarea la altul.
In situatia resurselor perfect substituibile, daca mutarea resurselor intre activitati nu reduce utilitatea sau productia.
In situatia in care exista alternative fara valoare, daca bunul la care renuntam nu are niciun beneficiu, nu exista nicio pierdere.
Costul de oportunitate, este zero, atunci cand alegerea nu implica sacrificul unei valori percepute, cantitatea la care renuntam este zero.
Grupa 306,seria B
Ichimescu Viorela Larisa
1-d)
Argumentare= Costul de oportunitate apare doar atunci când sunt resursele limitate, iar alegerea unei opțiuni presupune renunțarea la alta. Dacă însă resursele ar fi nelimitate, nu ar mai exista nicio restricție în producție sau consum
2-c)
Argumentare=Dacă alege să-și ajute fratele, renunță la posibilitatea de a câștiga 20 lei/oră – cea mai avantajoasă alternativă. Deci costul de oportunitate este exact 20 lei/oră, adică venitul pierdut pentru că nu a ales opțiunea cea mai profitabilă.
3-a)
Argumentare=Forma concavă față de origine apare din principul randamentelor descrescătoare , pe măsură ce se produce tot mai mult dintr-un bun, se alocă resurse mai puțin potrivite pentru cel mai bun , iar costul de oportunitate crește.
4-Dacă aceeași cantitate de lapte poate produce 400 kg de brânză sau 180 kg de cașcaval, atunci 1kg de brânză=sacrificiu a 180/400=0,45kg cașcaval. Deci 25*0,45=11,25kg de cașcaval. Acesta este costul de oportunitate.
5-d)
Argumentare=Dacă costul de oportunitate e crescător, atunci pentru un strugure suplimentar( de la 5 la 6 )ar trebui să pierdem mai puțin de 10 pâini, iar pentru al doilea( de la 6 la 7) mai mult de 10 pâini. Așadar , combinațiile realiste ar trebui să acorde o pierdere mai mică decât 10 pâini pentru primul pas.
6-a)fals
Argumentare=Un punct situat pe frontieră este eficient din punct de vedere tehnic , înseamnă că resursele sunt folosite complet, nu există risipă. Dar ,,structura optimă,, a producției depinde și de preferințele consumatorilor .
6-b)adevărat
Argumentare=Dacă vrei să produci mai mult din bunul A, trebuie să renunți la o parte din bunul B- de aceea curba are pantă negativă. Cauza fundamentală este raritatea resurselor- nu există resurse suficiente pentru a mări producția ambelor bunuri simultan fără cost.
7-Costul de oportunitate măsoară valoarea celei mai bune alternative la care renunțăm când alegem o opțiune . Condițiile în care ar putea fi zero sunt
1-Resurse limitate= dacă resursele necesare pentru toate alternativele sunt efectiv nelimitate , atunci nu există niciun sacrificiu
2-Alternative fără valoare= dacă cea mai bună alternativă la alegerea ta nu aduce niciun beneficiu, atunci renunțarea la ea nu costă nimic.
3-Marginal cost zero=Pentru anumite bunuri digitale, costul suplimentar este aproape zero. În astfel de cazuri la nivel marginal costul de oportunitate pentru replicare poate fi practic 0
4- Decizii irelevante=Pentru decizii foarte mici, valoarea alternativelor poate fi neglijabilă, astfel se spune practic că costul de oportunitate e zero pentru scopuri decizionale cotidiene.
În concluzie, costul de oportunitate zero este mai mult o abstracțiune utilă în modele . În practică apare rar si numai când nu există un trade-off relevant = resurse nelimitate, alternative fără valoare sau cost marginal realmente zero. În orice economie reală bazată pe resurse limitate, alegerea implică aproape întotdeauna un cost de oportunitate strict pozitiv.
1. a) valoare alternativei sacrificate poate fi maxima chiar si daca resursele materiale ar fi nelimitate, deoarece timpul nu poate fi nelimitat. O zi tot 24 de ore va avea, iar persoana in cauza este nevoita sa faca alegeri deoarece nu poate sa si munceasca si sa si doarma in acelasi timp, in acest caz daca alege sa doarma ceea ce este o nevoie umana, in loc sa lucreze si mai mult, alternativa sacrificata este maxima. Aceasta nu poate sa fie nula fiindca, cum am spus si mai sus nu poate sa faca doua lucruri in acelasi timp si este nevoit sa renunte la ceva pt un alt lucru pe care el il considera mai benefic lui, deci o sacrificare exista chiar daca aceasta nu trebuie sa fie intotdeauna maxima.
2.c) Costul de oportunitate este de 20 lei pe ora, deoarece acesta este dat de valoarea celei mai bune alternative sacrificata. In concluzie daca Maria nu alege sa si ajute vecinii la curatenie, (varianta cea mai buna, profitabila) va avea un cost de oportunitate de 20 de lei pe ora. Insa daca ar fi trebuit calculat profitul/pierderea neta, aceasta ar fi fost de -10 lei pe ora. (difernta dintre valoarea variantei alese si valoarea celei mai bune alternative).
3.a) Forma generală a frontierei posibilităților de producție (cea concava), indică un cost de oportunitate crescator deoarece cu cat vrei sa produci mai mult din produsul x va trebui sa sacrifici mai mult din produsul y.
4. Costul de oportunitate al firmei pentru a produce 25 kg de branza va fi de 180/400 x 25 = 11,25 kg cascaval
5.a),b) si c) deoarece pentru a produce un strugure este nevoie sa se renunte la producerea de 10 paini. Astfel daca se pot produce 5 struguri si 100 de paini sau 7 struguri si 80 de paini, pentru 6 struguri se vor putea produce doar 90 de paini. Asadar variantele de producere a 6 struguri si 91 sau 92 sau 93 de paini fac parte din zona de productie imposibila.
6. a) Fals, din cauza ca FPP arata toate combinaiile eficiente de productie a doua bunuri, dar nu si cel optim. Pentru acest lucru trebuiesc luate in calcul si interesele comerciantului si dorintele consumatorilor. Punctul situat la mijlocul acesteia nu este cu nimic mai special fata de celelalte puncte.
b) Fals. FPP este crescatoare deoarece costul de oportunitate pentru producerea unei cantitati din x va fi mai mare decat costul de oportunitate pentru producerea unei cantitati mai mici din x.
7.
Costul de oportunitate ar putea fi 0, doar in conditiile in care toate resursele ar fi nelimitate, atat cele financiare cat si cele temporale. Acest cost este dat din cauza ca nu exista resurse suficiente pentru indeplinirea tuturor dorintelor, iar omul in cauza este nevoit sa aleaga o varianta de productie. Spre exemplu: Un om nu are suficiente materii prime sa produca 100 de gogosi si 100 de clatite si poate sa produca doar 100 de gogosi si 50 de clatite sau 100 de clatite si 50 de gogsi. Deci cu cat alege sa produca mai multe clatite, cu atat va trebui sa produca mai putine gogosi, iar valoarea gogosilor la care acesta trebuie sa renunte pentru producerea de mai multe clatite reprezinta costul de oportunitate. Daca doar resursele fianciare ar fi nelimitate, costul de oportunitate tot nu ar fi 0, din cauza ca acel om nu poate sa faca mai multe lucruri in acelasi timp. Nu poti sa mergi la pescuit in Delta Dunarii si in acelasi timp sa faci o drumetie pe Varful Moldoveanu, costul de oportunitate pentru a merge la pescuit in Delta Dunarii este reprezentat de renuntarea la drumetia pe Varful Moldoveanu. Daca ar exista posibilitatea ca si resursa temporala sa fie nelimitata atunci nu am fi nevoiti sa renuntam la nimic pentru a ne indeplini un anumit scop si am putea sa ne realizam toate dorintele. Totusi din cauza ca acest lucru este imposibil, putem trage concluzia ca, costul de oportunitate nu va putea fi absolut niciodata 0.
Ciulei Mihai Cristian
grupa: 303
seria: A
1. e) niciuna din cele de mai sus.
Observația: în condiții de resurse nelimitate, nu există o constrângere de producție, deci formulele despre valoarea alternativei sacrificate sau despre satisfacerea concomitentă a tuturor nevoilor nu se aplică în mod uzual. Niciuna dintre variantele a–d nu captează situația corectă, deci rămâne „niciuna din cele de mai sus”.
2. c) 20 lei/oră.
Răspunsul este costul de oportunitate al alegerii de a ajuta fratele: cel mai bun lucru pe care Maria l-ar putea face în acel interval este să lucreze pentru vecini la 20 lei/oră, deci costul de oportunitate este 20 lei/oră (valoarea celei mai bune alternative la care renunță).
3. a) crescător.
Frontiera posibilităților de producție, în condiții de eficiență redusă, are, de obicei, cost de oportunitate în creștere (dacă se produc mai mult dintr-un bun, renunțarea la celălalt devine din ce în ce mai „scumpă”); deci costul de oportunitate este crescător.
4. 11,25 kg de cașcaval.
Avem 400 kg de lapte care pot produce fie 400 kg brânză sau 180 kg cașcaval. Costul de oportunitate de a produce 25 kg brânză este cantitatea de cașcaval la care renunțăm: 25/400 din 180 = 11,25 kg de cașcaval.
5. d) 90 pâini și 6 struguri.
Între punctele (100,5) și (80,7), costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este în creștere (OC pentru struguri crește pe măsură ce se produc mai mulți struguri). Într-un astfel de caz, anumite combinații nu pot exista pe FPP dacă costul este crescător; în particular, combinația (90 pâini, 6 struguri) este incompatibilă cu un cost de oportunitate crescător în raport cu pâinea (ea impune un compromis mai puternic decât cel existent între extreme). Prin urmare, nu poate fi pe FPP.
6.
a) Fals; b) Adevărat.
a) Punctul de mijloc al FPP nu asigură în mod automat structura optimă a producției; optimul ține de preferințele societății (utilitatea totală sau funcția de utilitate) și de cerințele de distribuire. Deci afirmația este falsă.
b) Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită sacrificării resurselor: într-adevăr, pe măsură ce se produc mai mult dintr-un bun, se sacrifică mai mult din celălalt; afirmația este adevărată.
7. Un cost de oportunitate zero apare doar în situații teoretice ideale în care producția poate crește fără a renunța la producția altui bun. Practic, acest lucru poate exista doar dacă resursele pot fi utilizate pentru a produce simultan două (sau mai multe) bunuri fără compromis, sau dacă cele două activități folosesc în mod identic aceleași resurse și producția unuia nu reduce disponibilitatea resurselor pentru celălalt (ceea ce în realitate este rar). În practică, costul de oportunitate este zero atunci când există o tehnologie perfect flexibilă și resurse nelimitate sau perfect substituibile între două activități, în așa fel încât bugetul de resurse nu este restricționat și producția poate crește fără a renunța la altceva. În orice alt caz, există un sacrificiu oportun pentru a produce mai mult dintr-un bun.
Gheorghe Denisa Marina – seria B, grupa 306.
1. b),c) – Consider ca in situatia in care resursele ar fi nelimitate, valoarea alternativei sacrificate ar fi zero si totodata ar fi posibila satisfacerea concomitenta a tuturor nevoilor, deoarece, in mod normal, nevoile infinite nu se pot satisface in acelasi timp din cauza raritatii resurselor, dar un numar infinit de resurse poate satisface un numar infinit de nevoi fara a mai fi necesara renuntarea la una dintre nevoi in favoarea satisfacerii celeilalte.
2. c) – Costul de oportunitate pe care Maria alege sa il dea fratelui sau este de 20 de lei/h pentru ca, in teorie acesta reprezinta valoarea celei mai bune alternative sacrificate, mai exact serviciul de curatenie oferit vecinilor.
3. a) – Costul de oportunitate indicat de forma generala a frontierei posibilitatii de producere este unul crescator, aceasta fiind concava deoarece pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie sacrificata o cantitate mai mare din altul, resursele nefiind perefect substituibile.
4. Fabrica poate produce 400 kg de branza sau 180 kg de cascaval.
Raportul dintre ele : 1 kg= 180/400= 0,45 kg cascaval sacrificat.
Pentru 25 kg branza : 25×0,45= 11,25 kg cascaval sacrificat => costul de oprtunitate= 11,25 kg cascaval sacrificat.
5. e) – In cazul in care costul de oportunitate este crescator oricare dintre variantele de mai sus este corecta pentru ca pe masura ce numarul de struguri creste, productia de paine scade tot mai mult.
6. a) Propozitia: “Punctul situat la mijlocul frontierei posibilitatilor de productie evidentiaza structura optima a productiei”, este falsa deoarece structura optima nu este determinata doar geometric prin locul amplasarii sale pe curba, ci de preferintele consumatorilor si eficienta alocativa.
b) Propozitia: “Frontiera posibilitatilor de productie este descrescatoare datorita raritatii resurselor”, este adevarata deoarece pentru a produce mai mult dintr-un bun trebuie renuntat la o parte din celalalt, lucru ce cauzeaza o panta negativa a FPP.
7. Costul de oprtunitate poate fi zero doar intr-o situatie ipotetica, in care resursele ar fi nelimitate si astfel nu ar exista raritate.
Intr-un astfel de scenariu, producerea sau consumul unui bun nu ar implica sacrificarea altuia, deoarece nevoile ar putea fi satisfacute simultan.
In lumea reala, acest lucru este imposibil, pentru ca resursele sunt intotdeauna limitate.
Cu toate acestea, costul de oportunitate poate fi considerat zero atunci cand o alegere nu exclude nicio alternativa valoroasa.
De exemplu, cand dorim sa desfasuram o activitate intr-un anumit spatiu si ne folosim de unul pe care il aveam deja dar era oricum neutilizat.
Prin urmare, absenta raritatii sau existenta resurselor neutilizabile justifica un cost de oportunitate nul.
Exercițiul 1-d)b şi c => Dacă resursele sunt nelimitate, nu mai există „cost de oportunitate”, pentru că putem produce și consuma orice în cantități nelimitate — deci valoarea alternativei sacrificate este zero.
Totodată, se pot satisface simultan toate nevoile, ceea ce în realitate nu e posibil (resursele sunt limitate).
Exercițiul 2-c)20lei/ora =>Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative sacrificate.
Maria are 2 alternative mai bune decât să-și ajute fratele (15 și 20 lei/oră).
Cea mai bună dintre ele este cea de 20 lei/oră, deci costul de oportunitate este 20 lei/oră.
Exercițiul 3-a)crescǎtor => Frontiera posibilităților de producție (FPP) are formă concavă față de origine, deoarece resursele nu sunt perfect substituibile.
Pe măsură ce producem mai mult dintr-un bun, trebuie să sacrificăm tot mai mult din celălalt → costul de oportunitate crește.
Exercițiul 4- Costul de oportunitate este egal cu 180 pe 400 ori 25 având ca rezultat 11,25 kg de cascaval.Raportul de substituție:
400 kg brânză ↔ 180 kg cașcaval
Deci, 1 kg brânză = 180/400 = 0,45 kg cașcaval sacrificat.
Pentru 25 kg brânză → 25 × 0,45 = 11,25 kg cașcaval.
Exercițiul 5-c) 91 pâini şi 5 struguri => Dacă economia are deja 100 pâini și 5 struguri, o combinație cu 91 pâini și tot 5 struguri e ineficientă — înseamnă că se pierd resurse fără a obține mai mulți struguri.
Deci acea combinație nu se află pe FPP, ci sub ea (ineficiență).
Exercițiul 6- a)FALS => „Mijlocul” FPP nu indică neapărat structura optimă.
Optimul depinde de preferințele consumatorilor și nevoile economiei, nu de poziția geometrică pe frontieră.
Orice punct de pe FPP este eficient, dar nu toate sunt optime.
b)ADEVARAT => FPP are pantă negativă (descrescătoare) pentru că resursele sunt raritate — pentru a produce mai mult dintr-un bun trebuie să folosești resurse care altfel ar fi folosite pentru celălalt bun, deci produsul altei categorii scade. Astfel există un trade-off: creșterea producției unui bun se obține numai prin reducerea producției celuilalt bun.
Exercițiul 7-În ce condiții costul de oportunitate poate fi zero?
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care renunțăm atunci când alegem să folosim resursele într-un anumit mod. În mod normal, acest cost este pozitiv, deoarece resursele sunt limitate, iar pentru a obține mai mult dintr-un bun trebuie să sacrificăm o parte din altul. Totuși, există situații teoretice sau excepționale în care costul de oportunitate poate fi zero.
O primă situație este aceea în care resursele sunt nelimitate. Dacă există suficient capital, timp sau materii prime pentru a produce orice cantitate dorită din toate bunurile, atunci alegerea de a produce un bun în plus nu implică renunțarea la altceva. Aceasta este o condiție ipotetică, deoarece în realitate resursele sunt rare, însă ajută la înțelegerea principiului economic.
În anumite cazuri, costul de oportunitate poate fi zero și atunci când resursa folosită nu are altă întrebuințare. Dacă o mașină stă nefolosită și este utilizată pentru o activitate productivă, nu se renunță la nimic valoros, deci costul de oportunitate este practic nul.
În concluzie, costul de oportunitate poate fi zero doar în situații teoretice sau speciale, cum ar fi existența resurselor nelimitate, echivalența perfectă între alternative sau lipsa unor opțiuni concurente. În realitate, raritatea resurselor face ca aproape orice decizie economică să implice un anumit cost de oportunitate.
Dinu Mihai Damian
Grupa 305
1. d) b si c, daca resursele ar fi nelimitate, nu ar mai exista necesitatea de a renunta la o alta alternativa pentru a obtine cealalta optiune, ce rezulta in valoarea sacrificata alternativa sa fie zero si ar fi totodata posibila satisfacerea concomitenta a tuturor nevoilor.
2. c) 20 lei/ora, Maria alege optiunea de a ajuta la curatenie ce rezulta un venit mai mare pe ora fata de celalalte optiune oferite de catre tatal ei si vecini la care castiga 10 lei/ora si 20 lei/ora prin care sacrifica mai mult timp pentru un venit mai mic.
3. a) crescatoare, forma concava FPP sugereaza existenta unui cost de oportunitate crescator, inclinatia mai mare a tangentei arata un cost de oportunitate crescator pentru orice bun.
4. Costul de oportunitate al deciziei firmei de a produce 25 kg de branza este 11,25 kg de cascaval, pentru fiecare 1 kg de branza produs se renunta la 0,45 kg de cascaval.
5. d) 90 paini si 6 struguri, deoarece inclinatia negativa a FPP sugereaza idea de cost, pentru a putea produce o cantitate suplimentara dintr-un bun X trebuie sa renuntam la o cantitate din bunul Y, asadar daca costul de oportunitate creste pentru struguri, cantitatea de paine scade, unde 10 paini este egal cu un strugure dar cel de al 6-lea strugure pierdem mai putin de 10 paini.
6. a) Fals, FPP-ul reflecta utilizarea eficienta resurselor, dar utilitatile generate sunt maxime numai pentru structura de productie ce satisface criteriul eficentei alocate.
b) Adevarat, pentru a produce o cantitate suplimentara dintr-un bun X trebuie sa renuntam la o cantitate din bunul Y ce indica ca resursele au un caracter limitat.
7. Costul de oportunitate reprezinta valoarea celei mai bune alternative la care putem renunta atunci cand trebuie sa alegem intre 2 optiuni. Precum se explica in cursul-suport acest cost nu se se datoreaza doar raritatii resurselor, ci insasi naturii actiunii umane: orice alegere implica o renuntare. Totusi costul de oportunitate poate fi zero doar in situatii teoretice, cand nu exista o alternativa valoroasa sau cand resursele sunt nelimitate. Intr-o lume unde toate dorintele pot fi satisfacute simultan, alegerea unei optiuni nu presupune sacrificarea alteia. De asemenea, el poate fi zero daca o activitate nu consuma resurse rare.
302A
1. In condițiile unor resurse nelimitate: d) b și c; intrucât în cazul în care resursele sunt nelimitate, necesitatea de a renunța la o alternativă pentru a obține alta nu există, deci costul de oportunitate este zero și, prin urmare, satisfacerea simultană a tuturor nevoilor este teoretic posibilă, astfel propozițiile b și c sunt adevărate.
2. Dacă Maria își ajută fratele la matematică, costul de oportunitate pentru ajutorul său este de: c)20 lei/oră; deoarece costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care ea renunță, adica 20 lei/oră în cazul în care ea face curățenie.
3. Forma generală a frontierei posibilităților de producție indică un cost de oportunitate: a) crescător; forma generală a FPP este concavă, reflectând costuri de oportunitate crescătoare pe măsură ce sunt alocate tot mai multe resurse producției unui bun în defavoarea altui bun.
4. 400 kg brânză=180 kg cașcaval
180/400=0.45 kg cașcaval/1 kg brânză
Avem 25 kg brânză, deci 0.45*25=11.25 kg cașcaval
Răspuns: costul de oportunitate al deciziei firmei de a produce 25 kg de brânză este de 11.25 kg de cașcaval.
5. În cazul prezentat mai sus, nu poate fi un punct pe FPP următoarea combinație: d) 90 de pâini și 6 struguri; avem 2 puncte FPP: 100 de pâini și 5 struguri și 80 de pâini și 7 struguri=>atunci când trecem de la 5 la 7 struguri pierdem 20 de pâini; costul de oportunitate al strugurilor în raport cu pâinea este crescător, atunci primul strugure adăugat costă mai puțin decât al doilea (s1<s2, s1+s2=20s190, adică strict mai mare decât 90, făcând ca punctul d) 90 de pâini și 6 struguri să nu aparțină FPP.
6. a) “Punctul situat la mijlocul FPP a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.” Fals; Punctul de mijloc este doar un punct eficient, în timp ce punctul “optim” depinde de preferințele consumătorului, adică utilitate, utilitate marginală, etc. Dacă nu avem informații despre preferințele consumatorului nu putem spune că acest punct este optim.
b) “Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.” Adevărat; FPP are pantă descrescătoare deoarece resursele sunt limitate, pentru a obține mai mult dintr-un bun trebuie sacrificate resurse care ar fi din alt bun.
7. Chiar şi într-un scenariu ipotetic al abundenţei totale a resurselor, costul de oportunitate nu dispare, pentru că acesta izvorăşte din însăşi natura alegerii umane. Aşa cum reiese din articolul scris de domnul Marinescu, “De ce “costul de oportunitate” nu poate fi niciodată “zero”…”, alegerea presupune întotdeauna renunţarea la o alternativă, indiferent dacă resursele materiale, temporale sau spaţiale par nelimitate. Dacă o persoană este pusă în situaţia de a decide între două sau mai multe acţiuni, chiar în „Grădina Edenului” imaginară, faptul că nu poate fi simultan în toate ipostazele (citit, jucat fotbal, stând la cafea) face ca renunţarea să fie esențială. Astfel, costul de oportunitate capătă caracter universal, nu doar ca efect al rarităţii măsurabile, ci ca expresie a limitării acţiunii umane. În consecinţă, ipoteza că „resursele nelimitate” ar elimina costul de oportunitate este contrazisă: lipsa de restricţii externe nu neutralizează faptul că decizia implică întotdeauna „ceea ce am sacrificat” prin alegerea făcută.
Mai Andreea Laura
Grupa 307, seria B
1. a) Dacă resursele ar fi nelimitate, valoarea sacrificată ar fi maximă, deoarece alternativa la care renunțăm ar avea cea mai mare valoare posibilă.
2. b) Costul de oportunitate este un concept subiectiv, deoarece reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care renunțăm atunci când alegem o altă activitate. În text nu este precizat dacă persoana ar fi sacrificat timpul petrecut cu copilul sau curățenia, așadar alegerea depinde de percepția și preferințele ei personale.
3. a) Curba FPP este crescătoare și concavă față de origine, ceea ce indică faptul că pe măsură ce producția unui bun crește, costul de oportunitate al acestuia crește. Cu alte cuvinte, renunțăm la tot mai multe unități din celălalt bun pentru a produce o unitate suplimentară din primul.
4. Costul de oportunitate al brânzei în raport cu cașcavalul este:
C-O brânză = 180/400=0,45 cașcaval/ kg brânză
CO25=25×0.45=11.25
5. e)Costul de oportunitate al strugurilor în raport cu pâinea este crescător: cu cât se produc mai mulți struguri, cu atât se renunță la o cantitate mai mare de pâine pentru fiecare strugure suplimentar.
Creștere struguri:
7 – 5 = 2
Scădere pâine:
100 – 20 = 80
CO mediu =20/2=10 pâini/strugure
Dacă costul de oportunitate este crescător, înseamnă că pentru fiecare strugure suplimentar se sacrifică mai mult de 10 pâini.
Astfel, pentru 6 struguri, numărul de pâini trebuie să fie sub 90, ceea ce înseamnă că nicio combinație cu 6 struguri și ≥90 pâini nu se află pe FPP.
6. a)Fals. Optimizarea nu depinde de poziția geometrică pe FPP, ci de preferințele și obiectivele economice ale societății. Nu există un punct automat optim doar pentru că se află la mijlocul frontierei.
6. b)Adevărat. FPP arată combinațiile maxime posibile de bunuri care pot fi produse cu resursele disponibile. Panta negativă a curbei reflectă existența costului de oportunitate și necesitatea alegerii, deoarece resursele sunt limitate.
7.Costul de oportunitate nu poate fi niciodată zero. Indiferent de resursele financiare sau materiale, alegerea unei activități implică inevitabil renunțarea la alta. De exemplu, oricâți bani ai avea, nu poți fi simultan la munte și la mare, timpul petrecut într-un loc reprezintă costul de oportunitate al celuilalt.
Lazar Maria Alexandra – Seria B – Grupa 307
1.e. niciuna din cele de mai sus
Întrucât costul de oportunitate nu se datorează resurselor, ci a felului în care omul acționează, în condițiile unor resurse nelimitate, omul se confruntă cu timpul și cu realitatea cu nu poate face simultan mai multe acțiuni (nu poate fi și la mare și la munte, nu poate să citească o carte pe canapeaua din sufragerie și să se uite și la un film la cinema), mereu se va confrunta cu alegeri ce implică o renunțare.
2.c. 20 lei/oră
Deoarece costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative sacrificate, în cazul în care Maria decide să își ajute fratele câștigând 10 lei/oră, ea renunță la cea mai buna alternativă, adică la curățenie cu 20 lei/oră .
3.a. crescător
Forma generală a frontierei posibilităților de producție este concavă, indicând un cost de oportunitate crescător. Dacă, de exemplu, o firmă alege să producă din ce în ce mai mult dintr-un bun X, ea trebuie să renunțe, treptat, la cât mai mult din bunul Y. Prin această decizie, costul de oportunitate crește.
4. Brânza 400 kg Cașcaval 180 kg
COpX = Y/X => COpB = 180/400 = 0.45 kg C => Pentru un kg de brânză, firma renunță la 0.45 kg de cașcaval.
0.45 * 25 = 11.25 kg C => Pentru 25 de kg de brânză, firma renunță la 11.25 kg de cașcaval.
5.a,b,c
A. P=100 S=5
B. P=80 S=7
COpS = -Δ(P)/ΔS => -(80-100)/7-5 = 20/2 = 10 P => Pentru 1 strugure se renunță la 10 pâini.
Prin urmare, variantele a, b și c se regăsesc in zona producției imposibile întrucât resursele sunt insuficiente pentru a putea produce: 93 pâini și 6 struguri; 92 pâini și 6 struguri sau 91 pâini și 6 struguri.
6.a. Din punctul meu de vedere, afirmația este falsă întrucât structura optimă a producție este strâns legata de cerere. Astfel, punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție reprezintă o combinație eficientă. Atâta timp cât resursele sunt utilizate în cantitate maximă (fie pentru a produce un bun X în cantitate mai mare față de un bun Y și vice-versa sau cantități egale) și corespund cererii, atunci producția este optimă.
b. Eu consider afirmația adevărată deoarece înclinația negativă a Frontierei posibilităților de producție arată ideea de cost: pentru a putea mări cantitățile produse din bunul X, trebuie să se renunțe la o anumită cantitate din bunul Y. Dacă resursele ar fi fost în număr nelimitat, nu s-ar mai fi ajuns la a reduce producția bunului Y.
7. Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative sacrificate într-un mod conștient și voluntar. De aceea, el implică o decizie, o alegere de a renunța la ceva în favoarea altui lucru prin gândire și prioritizare. Această alegere este dovada existenței umane și a raționamentului, fiind caracteristica esențială a naturii umane. Prin urmare, când ne referim la oameni, costul nu poate fi niciodată zero, întrucât oamenii nu au capacitatea omniprezenței: nu se pot afla în mai multe locuri simultan și nu pot face totul deodată, sunt puși în fața unor alegeri. Cu toate acestea, costul de oportunitate poate fi zero sau mai degrabă inexistent în absența vieții umane. Astfel, conceptul de cost de oportunitate este inseparabil de natura umană și de alegeri.
Gheorghe Florin Daniel – Grupa 306 B
1. d) Intrucat este necesar sa sacrifici ceva pentru a produce altceva, insa in cadrul unor resurse nelimitate, utilizarea resurselor nu exclude alte utilizari. Asadar ar fii posibila productia unui produs, fara a sacrifica resurse. Lucru ce satisface nevoile tuturor.
2.c) Deoarece Maria renunta la cea mai avantajoasa oferta, ce care ii aduce 20 de lei.
3.a) deoarece pe masura ce se produce mai mult dintr-un bun, trbuie renuntat mai mult din celalalt bun. Asadar sacrificiul devine tot mai mare pe masura ce crește producția unui bun.
4. Aflam cat este un kg de branza in raport cu cascavalul, 180/400=0.45. Asadar costul de oportunitate pentru 25 de kg de branza este 25×0.45=11.25 kg de cascaval.
5.a) Observam ca 20 paini/2 truguri= 10 paini per strugure. Asadar se pierd mult prea multe paini pentru un strugure in plus.
6 a) Fals. Deoarece acesta arată toate combinațiile posibile și eficiente ale celor două bunuri care pot fi produse utilizand complet resursele disponibile.
b) Adevarat. Daca economia vrea sa produca mai mult dintr-un bun, este nevoita sa renunte la o parte din celalalt bun, dar resursele fiind limitate asta face ca FPP sa fie descrescator.
7. Costul de oportunitate reprezinta valoarea bunurilor sau serviciilor la care renunțam atunci când alegem să producem sau sa consumam un anumit bun. Mai precis, el reflecta beneficiul celei mai bune alternative la care se renunța. Cu toate acestea, exista anumite situații în care costul de oportunitate poate fi zero.
Acest lucru se intampla cand nu exista nicio alternativa sacrificat. De exemplu daca o resursa este nelimitata cum ar fii aerul pe care il respiram. Utilizarea acestuia nu implica renuntarea altei resurse.
In concluzie, costul de oportunitate este zero doar atunci cand nu exista o alternativa valoroasa exclusa.
calinoiu vlad mihai
grupa 303 A
1. În condițiile unor resurse nelimitate:
Răspuns: d) b și c.
Argument: Dacă resursele ar fi cu adevărat nelimitate, valoarea alternativei sacrificate ar fi zero (b), iar atunci ar fi posibilă satisfacerea concomitentă a tuturor nevoilor (c). Deci ambele propoziții se verifică în ipoteza resurselor nelimitate.
2. Maria: tatăl îi plătește 10 lei/oră pentru ajutor fratelui; alte alternative: 15 lei/oră (baby-sitting) și 20 lei/oră (curățenie).
Răspuns: c) 20 lei/oră.
Argument: Costul de oportunitate = valoarea cele mai bune alternative sacrificate. Din alternative, cea mai valoroasă este cea de 20 lei/oră, deci acesta este costul de oportunitate al alegerii de a ajuta fratele (chiar dacă ea primește efectiv 10 lei).
3. Forma generală a frontierei posibilităților de producție indică un cost de oportunitate:
Răspuns: a) crescător.
Argument: Forma „concavă” (curbată spre origine) a FPP traduce ideea că pe măsură ce produci tot mai mult dintr-un bun, sacrifici cantități tot mai mari din celălalt — deci costul de oportunitate crește.
4. Firmă: cu aceeași cantitate de lapte se pot produce 400 kg brânză sau 180 kg cașcaval. Care este costul de oportunitate al producerii a 25 kg de brânză?
Răspuns: 11,25 kg cașcaval.
Calcul (digit-by-digit, precum cere atenția aritmetică):
Raportul cașcaval/brânză =
180
400
400
180
.
Calculez:
180
÷
400
=
0.45
180÷400=0.45.
Costul pentru 25 kg brânză =
0.45
×
25
0.45×25.
Calculez:
0.45
×
25
=
45
×
25
100
=
1125
100
=
11.25
0.45×25=
100
45×25
=
100
1125
=11.25.
Deci pentru a produce 25 kg brânză se renunţă la 11,25 kg cașcaval.
5. Economy: pot produce (100 pâini, 5 struguri) sau (80 pâini, 7 struguri). Dacă costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător, care combinație nu poate fi punct pe FPP?
Opțiuni pentru 6 struguri: a) 93 pâini; b) 92 pâini; c) 91 pâini; d) 90 pâini; e) oricare.
Răspuns: d) 90 pâini și 6 struguri.
Argument:
Linear între punctele date ar da pentru 6 struguri valoarea intermediară pentru pâine:
(
100+80)/2=90
(100+80)/2=90 (linear).
Dar FPP cu cost de oportunitate crescător (adică concavă/„bowed-out”) înseamnă că primul strugure câștigat față de 5 costă mai puțin pâine decât al doilea; astfel, la 6 struguri trebuie să avem mai mult decât 90 pâini (adică pierderea de pâine pentru primul strugure e 10). Prin urmare valoarea la 6 struguri pe o FPP cu CO crescător trebuie să fie strict mai mare decât 90.
Concluzie: 90 (punctul linear) nu poate sta pe o FPP cu CO crescător — punctul real pe FPP pentru 6 struguri ar trebui să fie >90 (de exemplu 91, 92, 93 sunt compatibile). Deci opțiunea (d) nu poate fi un punct al FPP.
6. Propoziții — spune dacă sunt Adevărat (A) sau Fals (F) și argumentează:
a) „Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.”
Răspuns: Fals.
Argument: Un punct aflat pe FPP este productiv eficient (resursele sunt folosite integral şi eficient), dar nu garantează eficienţa alocativă (optimul social sau personal depinde de preferinţele consumatorilor / utilităţi). „Structura optimă” în sens al alocării depinde de preferinţe. Deci mijlocul FPP e doar eficient productiv, nu neapărat optim din punctul de vedere al utilităţii.
b) „Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.”
Răspuns: Adevărat.
Argument: FPP are pantă negativă deoarece pentru a produce mai mult dintr-un bun trebuie să renunţi la o parte din celălalt — aceasta provine din raritatea factorilor de producţie (resursele sunt limitate), deci trade-off-ul generează panta descrescătoare.
7. Eseu scurt (maximum jumătate de pagină) — „În ce condiții costul de oportunitate poate fi zero?”
Text propus (sub jumătate de pagină):
Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative la care renunţăm când alegem o acţiune. În mod normal acesta este strict pozitiv pentru că resursele şi opţiunile sunt limitate. Totuşi, în anumite condiţii teoretice costul de oportunitate poate fi zero: (1) când bunul/serviciul ales este un bun liber (abundent şi fără utilizare alternativă relevantă) — de exemplu aer în mediu nepoluat; (2) când alternativa sacrificată nu are nicio valoare pentru agent (de ex. timpul este neutilizat şi nu are alternative valoroase pentru acea persoană în acel interval); (3) când tehnologia permite producerea simultană a ambelor bunuri fără a consuma resurse suplimentare (zero trade-off tehnic); (4) când există o eroare de măsurare sau când atribuirea de valoare la alternative se face subiectiv, ducând la valoarea aparent zero. În practică, situaţiile reale în care costul de oportunitate este exact zero sunt extrem de rare; chiar resurse „abundente” pot avea alternative valoroase în alte contexte, astfel că, economic, costul de oportunitate rămâne de obicei pozitiv.
(Concluzie pentru dezbatere: discutaţi exemple concrete din viaţa cotidiană — ex. materiale promoţionale gratuite, timp mort între ore — şi argumentaţi dacă acele situaţii chiar implică costuri de oportunitate zero sau doar foarte mici.)
Grupa 302
1.d) b si c. Consider ca, daca resursele ar fi cu adevarat nelimitate, nu ar mai fi necesararenuntarea la alte alternative pentru a obtine un bun, iar , prin urmare, ar fi posibila satisfacerea concomitenta a tuturor nevoilor.
2.c) 20lei/ora. Deoarece costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative sacrificate. Cea mai valoroasa alternativa la care aceasta renunta este munca la curatenie (20lei/ora)
3.a) Crescator. Consider ca, forma normala/concavă a FPP reflectă faptul că resursele sunt mai bine adaptate la producerea anumitor bunuri; pe măsură ce produci mai mult dintr-un bun, trebuie să renunți la cantităţi tot mai mari din celălalt bun
4.Raportul (opportunity cost per 1 kg brânză) = (cantitate cașcaval) / (cantitate brânză)
= 180 / 400 = 0,45 kg cașcaval per 1 kg brânză.
Pentru 25 kg brânză: 25×0,45 = 11,25 kg cașcaval.
Deci, decizia de a produce 25 kg brânză implică renunțarea la 11,25 kg cașcaval.
5.d) 90 de paini si 6 struguri. Consider ca, între (100p,5s) și (80p,7s) creșterea cu 2 struguri reduce pâinea cu 20 unităţi → media este o pierdere de 10 pâini per strugure. Prin interpolare liniară, la 6 struguri s-ar ajunge la 90 pâini. Dar dacă costul de oportunitate este crescător, prima unitate suplimentară de struguri (de la 5 la 6) costă mai puțin decât media, iar a doua unitate costă mai mult decât media.
6.a) FALS: Consider ca,un punct de pe FPP indică doar eficiență productivă (resursele sunt utilizate complet şi eficient). „Structura optimă” sau eficiența alocativă depinde de preferințele consumatorilor (utilități).
b) ADEVARAT: Conside ca,frontiera are în mod normal înclinare negativă (descrescătoare) fiindcă, pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să renunțăm la o cantitate din celălalt.
7. Costul de oportunitate măsoară valoarea cele mai bune alternative la care renunţăm când alegem o anumită opțiune. El poate fi zero numai în situații în care alegerea nu implică pierderea unei alternative cu valoare pozitivă. Concret, există câteva cazuri:
1. Bunuri sau servicii non-rar, când un bun este abundent şi disponibil gratuit (ex.: aer curat într-un loc nelocuit), renunţarea la alternativa, aceasta nu presupune pierdere; valoarea alternativei sacrificate poate fi zero.
2. Alternative egale, dacă cele două opțiuni au aceeaşi valoare utilitară pentru agent, renunţarea la una pentru cealaltă are cost de oportunitate zero din perspectivă subiectivă (utilităţile sunt egale).
3. Nicio alegere reală, când o activitate nu preclude alte activități (de ex. dacă pot face simultan A și B fără costuri), renunțarea nu apare; totuși, în practică, chiar activitățile „simultane” implică uneori costuri de timp/atenție.
4. Situații ipotetice, într-o lume teoretică cu resurse nelimitate, sau când alternativa are valoare zero, costul de oportunitate este zero.
Grupa 308 B,
1.Răspuns: e) deoarece pentru satisfacerea a două dorințe vom fi puși în postura de a decide care dintre cele două este mai inportantă și să reducem din cealaltă pentru a o îndeplini pe prima.
2. Răspuns: a) Maria a ales să își ajute fratele pe suma de 10 lei/oră, pe când putea să câștige cu 10 lei în plus pe oră dacă alegea să își ajute vecini la curățenie. Astfel că, Maria pierde 10 lei din cât ar fi putut câștiga (cost de oportunitate descrescător).
3. Răspuns: a), b) și c) deoarece, “evoluția costului de oportunitate (crescător, descrescător, sau CO constant) poate fi reprezentată prin forma FPP”.
4. Răspuns: 25kg x 100/400 =25/4= 6,25%. Astfel, costul de oportunitate este de 93,75%.
5. Răspuns: a)
6. Răspuns: a) Fals, mijlocul FPP-ului nu reprezintă neapărat structura optimă a producției, ci mai de grabă ar trebui să ne raportăm la cerințele consumatorului.
b) Fals.
7. Răspuns: Costul de oportunitate nu poate fi niciodată zero, pentru că întotdeauna ne vom avea de ales între doua sau mai multe variante de alegeri, iar în funcție de cerințele și nevoile noastre va rezulta și răspunsul (alegerea).
Dobrila Vlad – seria 307, grupa B
1.Răspuns: d) b și c
Motivare: Dacă resursele ar fi nelimitate, nu trebuie să renunțăm la nicio variantă costul de oportunitate = 0 și am putea satisface toate nevoile în același timp.
2.Răspuns: c) 20 lei/oră
Motivare: Costul de oportunitate este „cea mai bună alternativă la care renunți”. Între 15 lei/h și 20 lei/h, cea mai bună opțiune sacrificată este 20 lei/h.
3.Răspuns: a) crescător
Motivare: FPP are formă concavă; când mutăm resurse spre un bun, folosim factori tot mai nepotriviți pentru acel bun, deci „prețul” în celălalt bun costul de oportunitate crește.
4.Răspuns:
400 kg brânză ↔ 180 kg cașcaval ⇒ 1 kg brânză „costă” 180/400 = 0,45 kg cașcaval.
Pentru 25 kg brânză: 25 × 0,45 = 11,25 kg cașcaval.
Motivare: Costul de oportunitate = cât cașcaval trebuie să sacrifici ca să obții brânza în plus.
5.Răspuns: d) 90 pâini și 6 struguri nu poate fi pe FPP
Motivare : Între 100 pâini, 5 struguri și 80 pâini, 7 struguri pierdem 20 pâini pentru +2 struguri, adică în medie 10 pâini/strugure. Cum costul este crescător, trecerea de la 5→6 struguri trebuie să „coste” sub 10 pâini. Deci la 6 struguri trebuie să rămânem cu peste 90 pâini. Punctul 90, 6 ar necesita exact 10 pâini – deci nu e compatibil cu „cost crescător” ⇒ nu poate fi pe frontieră.
Punctele 92,6 și 91,6 pot fi pe FPP; 93,5 e doar o altă combinație cu 5 struguri, nu contrazice ipoteza.
a) Fals
Motivare: „Mijlocul” FPP nu este automat optim. Toate punctele de pe FPP sunt eficiente; „optimul” depinde de preferințe/prețuri, nu de poziția geometrică.
b) Adevărat
Motivare: Din cauza rarității, ca să produci mai mult dintr-un bun trebuie să renunți la o parte din celălalt ⇒ FPP e descrescătoare .
7.Mini-eseu:
Costul de oportunitate poate fi zero în situații în care alegerea unui lucru nu ne obligă să renunțăm la altceva valoros. De exemplu, dacă există resurse nefolosite suntem în interiorul FPP, putem crește producția unui bun fără să scădem producția celuilalt – folosim resursele „libere”. Alt caz este când un bun este, practic, un „bun liber” abundență naturală, fără efort sau sacrificiu pentru a-l obține. Pe termen scurt, costul poate fi aproape zero și când apar îmbunătățiri tehnologice sau învățare care cresc eficiența exact în zona unde producim, astfel încât mai obținem puțin dintr-un bun fără sacrificiu imediat din celălalt. În schimb, pe frontiera posibilităților toate resursele folosite eficient, de regulă costul de oportunitate este pozitiv: ca să obții mai mult dintr-un bun, renunți la o cantitate din celălalt.
Olteanu Alexandra Andreea
Grupa-310
Seria-B
1. În condițiile unor resurse nelimitate: d) b și c
Explicație: Dacă ai tot ce-ți trebuie, nu trebuie să renunți la nimic și poți avea toate lucrurile dorite.
2. Tatăl Mariei îi cere fiicei sale să își ajute fratele la matematică, spunându-i că îi plătește 10 lei/oră. Însă, Maria ar putea câștiga 15 lei/oră dacă ar avea grijă de copilul vecinilor sau 20 lei/oră dacă i-ar ajuta pe aceștia la curățenie. Costul de oportunitate pentru ajutorul pe care Maria alege să îl dea fratelui său este: c) 20 lei/oră
Explicație: Alege ceva care o face să piardă 20 lei/oră, cea mai bună variantă la care renunță.
3. Forma generală a frontierei posibilităților de producție indică un cost de oportunitate: a) crescător
Explicație: Cu cât schimbi producția spre un bun, pierzi din ce în ce mai mult din celălalt.
4. O firmă de lactate poate produce folosind aceeași cantitate de lapte, 400 kg de brânză sau 180 kg de cașcaval. Care este costul de oportunitate al deciziei firmei de a produce 25 kg de brânză? 11,25 kg
Explicație: 25 kg de brânză înseamnă că firma renunță la 11,25 kg de cașcaval.
5. O economie poate produce 100 de pâini și 5 struguri sau 80 de pâini și 7 struguri. În cazul în care costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător, care dintre următoarele combinații de pâine și struguri nu poate fi un punct pe Frontiera Posibilităților de Producție (FPP): d) 90 pâini și 6 struguri
Explicație: Dacă costul de pâini crește pentru fiecare strugure, la 6 struguri ar trebui să fie mai mult de 90 pâini.
6. Identificați valoarea de adevăr a propozițiilor următoare (Adevărat sau Fals) și argumentați răspunsurile:
a) Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.(Fals)
Explicație: Nu există un punct „perfect” doar pentru că e la mijloc.
b) Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.(Adevărat)
Explicație: Cum resursele sunt limitate, nu putem crește ambele producții, de aceea FPP coboară.
7. Costul de oportunitate arată la ce trebuie să renunți atunci când alegi ceva. De obicei, orice alegere are un cost, pentru că resursele sunt limitate și nu pot fi folosite în mai multe locuri în același timp.
Totuși, uneori costul de oportunitate poate fi zero. Asta se întâmplă atunci când alegerea făcută nu te obligă să renunți la altceva valoros. Cu alte cuvinte, atunci când nu există o altă opțiune mai bună sau resursele nu aveau o altă folosire importantă, costul de oportunitate este 0.
Nume:Olteanu Laura-Maria
Grupa:310
Seria:B
1.În condițiile unor resurse nelimitate:d) b și c.
Explicație: Dacă avem resurse nelimitate, avem tot ce ne trebuie. Atunci nu mai trebuie să renunțăm la nimic ca să obținem altceva (deci costul de oportunitate este zero) și putem satisface toate nevoile în același timp.
2. Tatăl Mariei îi cere fiicei sale să își ajute fratele la matematică, spunându-i că îi plătește 10 lei/oră. Însă, Maria ar putea câștiga 15 lei/oră dacă ar avea grijă de copilul vecinilor sau 20 lei/oră dacă i-ar ajuta pe aceștia la curățenie. Costul de oportunitate pentru ajutorul pe care Maria alege să îl dea fratelui său este: c) 20 lei/oră.
Explicație: Pierde șansa de a câștiga 20 lei, care era cea mai bună opțiune.
3. Forma generală a frontierei posibilităților de producție indică un cost de oportunitate: a) crescător.
Explicație: Cu cât facem mai mult dintr-un bun, renunțăm la din ce în ce mai mult din celălalt.
4. O firmă de lactate poate produce folosind aceeași cantitate de lapte, 400 kg de brânză sau 180 kg de cașcaval. Care este costul de oportunitate al deciziei firmei de a produce 25 kg de brânză? Raspuns:11,25 kg cașcaval.
Calcul: 400 kg brânză ,180 kg cașcaval ,180/400 = 0,45 kg cașcaval. Pentru 25 kg: 25·0,45 = 11,25 kg.
5. O economie poate produce 100 de pâini și 5 struguri sau 80 de pâini și 7 struguri. În cazul în care costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător, care dintre următoarele combinații de pâine și struguri nu poate fi un punct pe Frontiera Posibilităților de Producție (FPP): d) 90 pâini și 6 struguri.
Explicație: Dacă prețul în pâine crește pentru fiecare strugure în plus, la 6 struguri ar trebui să avem mai mult de 90 pâini.
6. Identificați valoarea de adevăr a propozițiilor următoare (Adevărat sau Fals) și argumentați răspunsurile:
a) Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.FALS ,deoarece mijlocul nu e neapărat cel mai bun,depinde ce își dorește societatea.
b) Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.ADEVARAT, Pentru că resursele sunt limitate, ca să produci mai mult din ceva, trebuie să produci mai puțin din altceva.
7. Concepe un scurt eseu, de maxim jumatate de pagină, cu răspunsul la întrebarea “În ce condiții costul de oportunitate poate fi zero?”, postează textul respectiv și dezbateți subiectul în cadrul seminarului.
ESEU:Costul de oportunitate este ceea ce pierdem atunci când alegem o opțiune în locul alteia. De obicei, el există pentru că resursele noastre ,timp, bani, muncă, materii prime ,sunt limitate. Atunci când alegem ceva, renunțăm la altceva, iar acest „altceva” reprezintă costul de oportunitate. Totuși, există situații ipotetice în care costul de oportunitate ar putea fi zero. Acest lucru se întâmplă atunci când resursele sunt nelimitate și putem obține tot ce ne dorim fără să renunțăm la nimic. De exemplu, dacă am avea timp, bani și lucruri nelimitate, am putea să facem toate activitățile pe care ni le dorim, să cumpărăm orice și să ajutăm pe oricine, fără ca alegerea unui lucru să ne facă să pierdem altceva. În realitate, aceste condiții nu există, pentru că totul este limitat și trebuie să facem alegeri, dar ideea costului de oportunitate zero ne ajută să înțelegem cât de mult depinde viața noastră de resurse și de modul în care le folosim. Practic, ne arată că deciziile au consecințe și că e important să le cântărim înainte de a alege.
Seria: B
Grupa: 307
Pelcaru Stefan Vladut
1.d) b și c
Dacă resursele ar fi nelimitate, nu ar mai exista nevoia de alegere și, implicit, valoarea alternativei sacrificate ar fi zero, iar toate nevoile ar putea fi satisfăcute simultan.
2.c) 20 lei/oră
Maria renunță la cea mai bună alternativă (20 lei/oră) pentru a o alege pe cea de 10 lei/oră, deci costul de oportunitate este valoarea activității la care a renunțat.
3.a) crescător
Fiecare etapă a producției unui creion implică resurse diferite și specializate, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce o economie produce mai mult dintr-un bun, renunță la tot mai multe resurse din altul. Acesta este un cost de oportunitate crescător, rezultat al rarității și diversității resurselor.
4.Costul de oportunitate este 11,25 kg de cașcaval.
Fiecare alegere (producerea unui bun) presupune renunțarea la altul — la fel cum resursele implicate în fabricarea creionului nu pot fi simultan folosite la alt produs.
5.a) 93 pâini și 6 struguri
Fiecare pas din producția creionului implică resurse diferite și tot mai rare, la fel și în economie, obținerea unui bun suplimentar cere sacrificii tot mai mari din altul.
6.
a)Fals – Nu există o cunoaștere supremă care să dicteze proporția corectă a producției. Doar piața liberă și cooperarea voluntară pot decide acest echilibru.
b)Adevarat – Frontiera este descrescătoare din cauza rarității resurselor și resursele trebuie alocate în funcție de nevoi și cunoaștere limitată.
7.Costul de oportunitate poate fi zero doar în condițiile în care resursele ar fi nelimitate, iar nevoile tuturor oamenilor ar putea fi satisfăcute simultan, fără a fi necesară alegerea între alternative. În realitate, după cum arată Leonard E. Read în eseul „Eu, creionul”, lumea funcționează tocmai pe baza limitării resurselor și a diversității cunoașterii umane.
Creionul, deși pare un obiect banal, este rezultatul colaborării a milioane de oameni care acționează liberi, fiecare contribuind cu o mică parte de „know-how” — minerii care extrag grafitul, muncitorii din pădurile de cedru, transportatorii, chimistii, cei care produc vopseaua sau cauciucul. Fiecare decizie de producție implică alegeri: resursele, timpul și munca sunt limitate, deci utilizarea lor într-un scop exclude alte utilizări posibile. Aceasta este esența costului de oportunitate.
Dacă însă am trăi într-o lume în care nu există raritate – unde materia primă, energia și timpul ar fi infinite –, atunci nu ar exista nevoia de alegere, iar valoarea alternativei sacrificate ar deveni nulă. Nimeni nu ar mai trebui să renunțe la nimic pentru a obține altceva, iar ideea de preț, schimb sau coordonare economică ar dispărea.
Totuși, mesajul lui Read sugerează că o astfel de lume este imposibilă. „Eu, creionul” ne arată că tocmai din limitările și interdependența oamenilor liberi se naște progresul. Costul de oportunitate zero ar putea exista doar într-o ipoteză pur teoretică — o lume fără lipsuri, fără alegeri și, implicit, fără libertate economică. În realitate, raritatea face posibil miracolul cooperării umane și dă sens valorii fiecărei decizii.
307B, Ionescu Costin Valentin
1.e) Argumentare: Chiar dacă resursele ar fi nelimitate, Costul de Oportunitate (CO) există deoarece orice alegere a unei acțiuni (A) înseamnă renunțarea la o altă acțiune (B), care ar fi cea mai bună alternativă. CO nu se datorează rarității, ci naturii umane de a alege.
2.c) CO este valoarea celei mai bune alternative la care se renunță. Maria renunță la 15 lei/oră (baby-sitting) și la 20 lei/oră (curățenie). Cea mai mare valoare la care renunță este 20 lei/oră.
3. a) Forma normală (sau concavă) a Frontierei Posibilităților de Producție (FPP), care reprezintă realitatea economică, arată un cost de oportunitate crescător.
4. 11,25 kg Cașcaval.
1.Rata de schimb (CO unitar al brânzei) este: 180 kg Cașcaval 400 kg Brânză = 0,45 kg Cașcaval/kg Brânză
2.CO pentru 25 kg Brânză este: 2/kg 0,45 = 11,25 /kg Cașcaval
5. d) CO mediu pentru struguri (între 5 și 7 struguri) este $(100 – 80) / (7 – 5) = 10 pâini/strugure. Dacă CO este crescător, costul celui de-al 6-lea strugure trebuie să fie mai mic de 10 pâini. Producerea a 6 struguri ar trebui să coste 100 – cost > 90 pâini. Combinația (90 pâini, 6 struguri) ar implica un cost de exact 10 pâini (100 – 90), ceea ce contrazice principiul CO crescător.
6. a)Fals. Punctele pe FPP sunt eficiente din punct de vedere productiv. Structura optimă este cea care aduce satisfacție maximă (eficiență alocativă) și nu este neapărat punctul de la mijloc.
b) Adevărat. FPP este descrescătoare (înclinație negativă) deoarece, din cauza rarității resurselor, producerea mai multor unități dintr-un bun necesită renunțarea la producerea unei cantități din celălalt bun.
7. Costul de oportunitate (CO) este în general pozitiv, fiind o consecință a faptului că orice alegere implică o renunțare.
Totuși, CO poate fi zero în două situații:
Utilizarea resurselor nefolosite: Dacă o decizie folosește resurse care anterior stăteau inutilizate (șomaj, mașini oprite), producția suplimentară nu implică renunțarea la altă producție. Trecerea de la o stare ineficientă (sub FPP) la una eficientă se face cu un CO zero.
Bunuri libere: În cazul bunurilor extrem de abundente (ex: aerul curat) al căror consum suplimentar nu necesită sacrificiul altor resurse sau al timpului.
Caragea Andrei
Grupa 303 Seria A
1. Raspunsul este b) valoarea alternativei sacrificate este zero. Dacă resursele sunt nelimitate atunci nu există raritate, deci nu trebuie să renunți la nimic ca să obții altceva. Prin urmare, nu există o alternativă sacrificată, costul de oportunitate este zero.
2. Daca as fi Maria as alege c) 20 lei/oră, deoarece costul de oportunitate înseamnă valoarea celei mai bune alternative pe care o renunți. Cele mai bune câștiguri posibile ale Mariei dacă nu ar ajuta fratele ar fi 20 lei/oră (curățenie). Aceasta este alternativa de top sacrificată.
3. Raspunsul este a) crescător, pentru ca pe măsură ce produci mai mult dintr-un bun, pentru a produce încă unități suplimentare trebuie să renunți la cantități din alt bun, iar acele renunțări devin din ce în ce mai mari, deci costul de oportunitate crește.
4. Teoretic, costul de oportunitate este egal cu cantitatea de cașcaval la care se renunță. Am luat datele oferite mai sus ca sa pot afla valoarea raspunsului. Am aflat ca 400 kg brânză este egal 180 kg cașcaval. Așadar 1 kg de brânză = 180/400 = 0,45 kg cașcaval sacrificați. Deci, pentru 25 kg brânză: 25 × 0,45 = 11,25 kg cașcaval.
5. Raspunsul trebuie sa fie a) 93 pâini și 6 struguri nu poate fi punct pe FPP. Frontiera posibilităților de producție arată cât putem produce din două bunuri diferite, folosind toate resursele disponibile. Dacă vrem mai mulți struguri, trebuie să renunțăm la o parte din pâine.
6. a) Este fals. Punctul din mijlocul frontierei nu înseamnă neapărat că este cel mai bun, ci este doar un punct eficient, adică resursele sunt folosite complet. „Optimul” depinde de ce își dorește societatea, mai mult dintr-un bun sau din celălalt.
b) Adevărat. Frontiera este descrescătoare pentru că, dacă vrei să produci mai mult dintr-un bun, trebuie să reduci producția celuilalt. Resursele sunt limitate, iar acest lucru arată raritatea lor și necesitatea de a face alegeri.
7. Costul de oportunitate arată la ce trebuie să renunțăm atunci când alegem să facem ceva. Fiecare alegere are un pret, chiar dacă nu îl plătim cu bani. De exemplu, dacă aleg să învăț, renunț la timpul pe care l-aș fi putut petrece relaxându-mă. Acesta este costul de oportunitate.
Pentru ca acest cost să fie zero, ar trebui să nu fie nevoie să renunțăm la nimic. Cu alte cuvinte, să putem obține tot ce ne dorim fără a face alegeri. Asta ar fi posibil doar dacă resursele ar fi nelimitate, dacă am avea oricât timp, bani, muncă și materii prime. De exemplu, într-o lume în care putem produce totul fără limite, am putea avea și mai multe bunuri, și mai mult timp liber, fără să sacrificăm nimic.
În realitate însă, resursele sunt întotdeauna limitate. Timpul, banii, energia și materialele nu sunt infinite, așa că trebuie mereu să alegem între mai multe variante. O firmă trebuie să decidă dacă produce mai multe haine sau mai multe pantofi, iar o persoană trebuie să aleagă între a munci sau a se odihni. De aceea, costul de oportunitate zero nu există în viața reală, ci doar ca o idee teoretică.
În concluzie, costul de oportunitate ar putea fi zero doar într-o lume fără limite, unde toate nevoile ar fi satisfăcute și nimeni nu ar trebui să facă alegeri. În viața reală, însă, fiecare decizie implică un sacrificiu, mai mare sau mai mic, iar de aceea costul de oportunitate este prezent în orice alegere pe care o facem.
Cacencu Robert-Aurelian
Grupa 303 A
1.b deoarece resursele sunt nelimitate, nu este nevoie de compromisuri intre alternative. Nu exista o valoare asociata unei optiuni sacrificate
2.c pentru ca ostul de oportunitate este valoarea celei mai avantajoase alternative la care se renunta – in acest caz, Maria renunta la 20 lei/ora pentru a-si ajuta fratele.
3.a fiindca pe masura ce se produce mai mult dintr-un bun, resursele sunt transferate de la productia celuilalt bun, iar randamentul lor scade. De aceea costul de oportunitate creste.
4. costul de oportunitate este 11,25kg de cascaval:
1 kg branza = 180 / 400 =0,45 kg cascaval
pentru 25 kg branza: 25 x 0,45 = 11,25 kg cascaval
5.e pentru ca in situatia prezentata,cresterea productiei de struguri determina reducerea productiei de paine. Pentru a respecta principiul costului de oportunitate crescator, este necesar ca fiecare unitate suplimentara de struguri sa implice un sacrificiu tot mai mare de paine. Astfel, toate valorile propuse in enunt (93, 92, 91 sau 90 paini la 6 struguri) pot fi considerate posibile in contextul frontierei posibilitatilor de productie, deoarece ele reflecta o tendinta in care sacrificiul in termeni de paine creste treptat pe masura ce se obtin mai multi struguri. Prin urmare, niciuna dintre variante nu este incorecta in raport cu ipoteza unui cost de oportunitate crescator.
6. a) fals punctul de la mijloc nu reflecta neaparat eficienta maxima sau structura optima.
b)adevarat, frontiera este descrescatoare deoarece producerea unei cantitati mai mari dintr-un bun necesita sacrificarea productiei celuilalt, din cauza resurselor limitate
7. Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative la care se renunta atunci cand se face o alegere. In realitate, acest cost nu este niciodata complet zero, deoarece fiecare decizie implica sacrificarea unei alte posibilitati.
In practica, toate resursele sunt limitate – timp, bani, munca, energie – iar utilizarea lor intr-un scop exclude alte utilizari posibile. De exemplu, daca alegem sa producem un bun, nu putem produce simultan in aceeasi masura altul, ceea ce genereaza un cost de oportunitate real.
Prin urmare, costul de oportunitate nu poate fi zero in contextul economic concret. El exista intotdeauna, chiar daca uneori este dificil de cuantificat, si reprezinta esenta procesului de alegere rationala.
Cacencu Robert-Aurelian
Grupa 303 A
1.b deoarece resursele sunt nelimitate, nu este nevoie de compromisuri intre alternative. Nu exista o valoare asociata unei optiuni sacrificate
2.c pentru ca ostul de oportunitate este valoarea celei mai avantajoase alternative la care se renunta – in acest caz, Maria renunta la 20 lei/ora pentru a-si ajuta fratele.
3.a fiindca pe masura ce se produce mai mult dintr-un bun, resursele sunt transferate de la productia celuilalt bun, iar randamentul lor scade. De aceea costul de oportunitate creste.
4. costul de oportunitate este 11,25kg de cascaval:
1 kg branza = 180 / 400 =0,45 kg cascaval
pentru 25 kg branza: 25 x 0,45 = 11,25 kg cascaval
5.e pentru ca in situatia prezentata,cresterea productiei de struguri determina reducerea productiei de paine. Pentru a respecta principiul costului de oportunitate crescator, este necesar ca fiecare unitate suplimentara de struguri sa implice un sacrificiu tot mai mare de paine. Astfel, toate valorile propuse in enunt (93, 92, 91 sau 90 paini la 6 struguri) pot fi considerate posibile in contextul frontierei posibilitatilor de productie, deoarece ele reflecta o tendinta in care sacrificiul in termeni de paine creste treptat pe masura ce se obtin mai multi struguri. Prin urmare, niciuna dintre variante nu este incorecta in raport cu ipoteza unui cost de oportunitate crescator.
6. a) fals, punctul de la mijloc nu reflecta neaparat eficienta maxima sau structura optima.
b)adevarat, frontiera este descrescatoare deoarece producerea unei cantitati mai mari dintr-un bun necesita sacrificarea productiei celuilalt, din cauza resurselor limitate
7. Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative la care se renunta atunci cand se face o alegere. In realitate, acest cost nu este niciodata complet zero, deoarece fiecare decizie implica sacrificarea unei alte posibilitati.
In practica, toate resursele sunt limitate – timp, bani, munca, energie – iar utilizarea lor intr-un scop exclude alte utilizari posibile. De exemplu, daca alegem sa producem un bun, nu putem produce simultan in aceeasi masura altul, ceea ce genereaza un cost de oportunitate real.
Prin urmare, costul de oportunitate nu poate fi zero in contextul economic concret. El exista intotdeauna, chiar daca uneori este dificil de cuantificat, si reprezinta esenta procesului de alegere rationala.
grupa 337 seria B AN 2
1.
Raspuns corect:B) si C)
Din prisma faptului ca resursele sunt nelimitate, nu poate sa existe o alta alternativa sacrificata asadar pot sa fie satisfacute concomitent nevoile.
2.
Raspuns corect: c)20 lei/oră
Argument: Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative nealese. Maria alege să îl ajute pe frate pentru 10 lei/oră, dar cea mai bună alternativă nealeasă este ajutorul la curățenie (20 lei/oră). Costul de oportunitate = 20 lei/oră.
3.
Raspuns corect:a) crescator
Forma generala pe care FPP o poate reflecta este faptul ca resursele pot sa fie specializate pe masura ce progresezi in producere din ce in ce mai mult,renunti la cantitati tot mai mari din celalalt asta rezulta faptul ca costul de oportunitate creste
4. Răspuns: 11,25 kg cașcaval.
Calcule (pas cu pas):
Date: 400 kg brânză ⇔ 180 kg cașcaval.
1 kg brânză = 180 / 400 = (divide both by 20) = 9 / 20 = 0,45 kg cașcaval.
Pentru 25 kg brânză: 25 × 0,45 = (25 × 45) / 100 = 1125 / 100 = 11,25 kg cașcaval.
5.
Răspuns: d) 90 pâini și 6 struguri
Creșterea strugurilor de la 5 la 7 reduce pâinea cu 20 în total. Dacă costul de oportunitate pentru struguri este crescător, atunci marginal costul pentru primul strugure de la 5 la 6 trebuie să fie mai mic decât costul pentru al doilea de la 6 la 7.
Pot sa notez pierderea primului strugure cu X asta inseamna ca la 6 struguri painea ramasa = 100-x>100-10=90 din tot rezulta ca 90 nu este mai mare asta inseamna ca 90 nu este FPP
6.
a) fals
Doar pentru că e la mijloc, nu înseamnă că e cel mai bun. Poate o țară vrea mai mult dintr-un produs și mai puțin din altul, în funcție de ce are nevoie. Mijlocul arată doar o combinație posibilă, nu neapărat cea mai bună.
b) adevarat
Dacă vrei să produci mai mult dintr-un bun trebuie să produci mai puțin din altul pentru că resursele sunt limitate. Asta face ca linia FPP să fie în jos adică dacă crești un produs scade celălalt.
7.
Costul de oportunitate arată la ce trebuie să renunți atunci când alegi ceva. De obicei, e mereu ceva la care renunți timp, bani sau o altă activitate. Totuși, costul de oportunitate poate fi zero atunci când nu trebuie să renunți la nimic.
Asta se poate întâmpla dacă ai resurse nelimitate și poți face tot ce vrei fără să alegi între două lucruri sau dacă alternativele sunt la fel
Exemplu: dacă ai destul timp și bani să faci și o plimbare și să înveți nu trebuie să alegi între ele deci nu pierzi nimic. În viața reală, costul de oportunitate zero e rar, pentru că mereu trebuie să renunțăm la ceva ca să obținem altceva.
RADU ALEXANDRU – 308 B
1. d) Daca resursele ar fi nelimitate atunci , desigur se pot aloca aceste resurse infinite catre satisfacerea tuturor nevoilor, pentru ca nevoile sunt constante si nu ar exista nimic efectiv de pierdut. Nu vom face nici un fel de sacrificiu in acest sens!
2. c) Maria alege sa isi ajute fratele asa ca pierde ocazia de a face rost de 20 lei daca ar fi ales in schimb sa isi ajute vecinii la curatenie.
3. a) FPP are un rol important in economie, ne arata posibilitatile maxime si minime de productie si de obicei au un trend ascendent, crescator, indicand un cost de oportunitate crescator.
4. 180 : 400 = 0.45 (kg cascaval) ; 25 (kg branza) x 0.45 (kg cascaval) = 11.25 (kg cascaval) costul de oportunitate este 11.25 kg de cascaval
5. d) Aceasta este varianta gesita deoarece trebuiau sa creasca nu sa stagneze la costul de oportunitate
6. b) Adevarat. Trebuie sa existe o scara de la comun la rar , in productie suntem constransi de limita costului de oportunitate
a) Adevarat. Da, in aceasta forma putem sa obtinem in mod egal si eficient cele 2 produse.
7. Costul de oportunitate poate fi intradevar zero,daca un bun sau o resursa ar fi disponibilă în cantitati nelimitate si chiar avem una! Se numeste oxigen, utilizarea acestiua nu ar necesita renunțarea la producerea sau consumul altui bun. În această situație, nu există alternativă sacrificată logic vorbind. Este un bun comun de care cu totii ne folosim. Aceasta este o conditie in care costul de oportunitate este zero, dar din pacate in alte tari aerul respirabil este degradat, asa cum in Bucuresti durata vietii unui locuitor este diminuata cu 3 ani din cauza poluarii.
Brândușescu Andrei-302A
1.d) b și c , deoarece resursele sunt nelimitate, nu trebuie să renunţi la nimic pentru a produce altceva , costul de oportunitate este zero (b) și, prin urmare, ar fi posibilă satisfacerea concomitentă a tuturor nevoilor (c). Ambele afirmaţii sunt astfel adevărate.
2. c) 20 lei/oră , întrucât costul de oportunitate este valoarea cele mai valoroase alternative la care renunţi. Maria primeşte 10 lei/h pentru a ajuta fratele, dar cele mai bune alternative îi aduc 15 şi, respectiv, 20 lei/h; cea mai valoroasă alternativă neutilizată este 20 lei/h, deci costul de oportunitate este 20 lei/h.
3. a) crescător, deoarece forma generală semnalează costuri de oportunitate crescătoare: pe măsură ce produci mai mult dintr-un bun, trebuie să renunţi la cantităţi tot mai mari din celălalt bun.
4.
Din aceeaşi cantitate de lapte: 400 kg brânză ->180 kg caşcaval. Deci pentru 1 kg brânză se renunţă la 180/400 = 0,45 kg cașcaval. Pentru 25 kg brânză costul de oportunitate = 25 x 0,45 = 11,25 kg cașcaval.
Răspuns: 11,25 kg cașcaval.
5. d) 90 pâini şi 6 struguri, deoarece avem două puncte pe FPP: (100 pâini, 5 struguri) şi (80 pâini, 7 struguri). La 6 struguri dă 90 pâini. Dacă costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător, atunci sacrificiul pentru a obţine al doilea strugure trebuie să fie mai mare decât pentru primul; astfel, combinaţia maximă pe FPP la 6 struguri va da mai mult de 90 pâini. Prin urmare un punct pe FPP cu 6 struguri nu poate avea doar 90 pâini , deci 90 nu poate fi un punct pe FPP în condiţia dată.
6.
a) „Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.” — Fals , întrucât PPF arată combinaţiile posibile; punctul optim depinde de preferinţele consumatorilor şi nu există niciun motiv propiu pentru care mijlocul FPP să fie optim. Optimul poate fi oriunde pe FPP .
b) „Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.” — Adevărat.
Faptul că resursele sunt limitate înseamnă că pentru a produce mai mult dintr-un bun trebuie să renunţăm la producţia din celălalt, deci relaţia este negativă ,ceea ce face FPP descrescătoare.
7.
Costul de oportunitate este zero atunci când creşterea producţiei unui bun nu implică renunţarea la producţia celuilalt bun. Aceasta se poate întâmpla în două situaţii clare: (1) resurse distincte şi complet specializate — dacă bunurile folosesc resurse diferite, suplimentarea producției unuia nu reduce resursele disponibile pentru celălalt; (2) subutilizarea resurselor — dacă economia operează sub frontieră (există resurse nefolosite sau tehnologie ineficientă), mutarea spre utilizare mai bună a resurselor poate creşte producţia ambelor bunuri fără cost de oportunitate imediat. În practică, costul de oportunitate este rar exact zero pe termen lung, pentru că majoritatea resurselor sunt parţial substituibile şi compatibilitatea perfectă e neobişnuită; totuşi, pe intervale scurte sau în anumite sectoare (ex.: folosirea unor utilaje distincte pentru produse diferite) se poate observa un cost de oportunitate practic nul .
Enache Razvan Alexandru
Grupa 305 Seria A
1. d) b și c
Dacă resursele sunt nelimitate, nu mai există pierderi, deci nu trebuie să renunțăm la nimic pentru a obține altceva. Valoarea alternativei sacrificate este zero și toate nevoile pot fi satisfăcute simultan.
2. c) 20 lei/oră
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care renunți. Maria ar putea câștiga 20 lei/oră ajutând la curățenie, dar alege să-și ajute fratele pentru 10 lei/oră. Prin urmare, pierde 20 lei/oră, deci acela este costul de oportunitate.
3. a) crescător
Pe măsură ce o economie produce tot mai mult dintr-un bun, trebuie să renunțe la tot mai mult din celălalt, pentru că resursele nu sunt la fel de bune pentru toate activitățile. De asta FPP are o formă curbată, iar costul de oportunitate crește când ne concentrăm tot mai mult pe un singur bun.
4. 400 kg brânză –180 kg cașcaval
1 kg brânză = 180:400 = 0,45 kg cașcaval
Pentru 25 kg brânză:
25×0,45 =11,25 kg cașcaval
Costul de oportunitate al producerii a 25 kg de brânză este cantitatea de cașcaval la care firma renunță, adică 11,25 kg.
5. a) 93 pâini și 6 struguri
Dacă producția de struguri crește, producția de pâine trebuie să scadă cu un ritm tot mai mare. 93 pâini și 6 struguri ar fi prea aproape de punctul cu 100 pâini și 5 struguri, deci nu respectă principiul costului de oportunitate crescător.
6.
a) „Punctul situat la mijlocul FPP evidențiază structura optimă a producției.”– Fals
Structura optimă depinde de preferințele societății, nu doar de poziția pe FPP. Mijlocul frontierei nu e neapărat optim din punct de vedere economic.
b) „Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.”– Adevărat
FPP este descrescătoare pentru că resursele sunt limitate: pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să reducem producția altuia.
7. Costul de oportunitate este zero atunci când alegerea unei activități nu implică renunțarea la o altă alternativă valoroasă. Aceasta se poate întâmpla în condiții de resurse nelimitate, existența șomajului sau a resurselor neutilizate, ori când o activitate nu exclude alta, de exemplu, dacă o fabrică are capacități nefolosite și poate produce un bun suplimentar fără a reduce producția altuia. În practică, asemenea situații sunt rare, deoarece majoritatea resurselor sunt limitate, iar deciziile economice implică aproape întotdeauna un compromis.
1.d)
2. c)
Costul de oportunitate al faptului că Maria îl ajută pe frate este venitul pe care îl pierde pe alternativa cea mai avantajoasă neacceptată. Cele două alternative oferă 15 lei/oră și 20 lei/oră, deci cea mai bună alternativă pierdută este 20 lei/oră.
3. a)
Forma generală a FPP (concavă față de origine) reflectă faptul că resursele sunt inegal adaptabile între producerea celor două bunuri; pe măsură ce produci tot mai mult dintr-un bun, trebuie să renunți la cantități din ce în ce mai mari din celălalt — costul de oportunitate crește.
4. Calcul și răspuns: costul de oportunitate = 11,25 kg cașcaval.
Date: cu aceeași cantitate de lapte se pot obține 400 kg brânză sau 180 kg cașcaval.
Raport: 1 kg brânză = 180/400 = 0,45 kg cașcaval.
Deci 25 kg brânză = 25 × 0,45 = 11,25 kg cașcaval.
5. d) 90 pâini și 6 struguri (nu poate fi punct pe FPP) .
Din datele margine: (100 pâini, 5 struguri) și (80 pâini, 7 struguri) — pentru a obține 2 struguri în plus se renunță la 20 pâini, deci media este 10 pâini per strugure dacă costul ar fi constant. Dar condiția dată spune că costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător, adică primul strugure suplimentar trebuie să coste mai puțin în pâini decât al doilea. Prin urmare, pentru a ajunge la 6 struguri (primele +1), cantitatea de pâini ar trebui să fie mai mare decât 90 (se renunță la <10 pâini). Un punct cu 90 pâini și 6 struguri ar echivala cu cost constant (egal cu 10) — dar cerința spune că este crescător, deci 90 nu e posibil. Astfel combinația imposibilă este cea din d).
6. a) „Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției.” — Fals.
„Structura optimă” depinde de preferințele consumatorilor (utilitate), scopurile politice/economice etc., nu există un punct „optim” universal fix — punctul optim e acela ales în funcție de preferințe și prețuri. Mijlocul FPP nu este automat optim.
b) „Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.” — Adevărat.
FPP este negativ înclinat (descrescătoare) pentru că, din cauza resurselor limitate, creșterea producției unui bun impune renunțarea la producția celuilalt (trade-off).
Panoiu Jessica 310B
1.d) b si c pt ca din lectie se arata clar cum costul de oportunitate nu se datoreaza raritatii resurselor, ci naturii actiunii umane. totusi, raritatea resurselor este cea care face imposibila satisfacerea tuturor nevoilor simultan.
2. c) 20 de lei/ora, pt ca costul de oportunitate reprezinta valoarea celei mai bune alternative sacrificate adica valoarea celei mai avantajoase optiuni la care renunti atunci cand alegi sa faci altceva.in cazul mariei, daca isi ajuta fratele, castiga 10 lei/ora , daca ar avea grija de copilul vecinilor, ar castiga 15 lei/ora, daca ar face curatenie pentru vecini, ar castiga 20 lei/ora. Cea mai buna alternativa sacrificata este cea care i-ar aduce cel mai mare castig, adica 20 lei/ora (munca la curatenie)
3. a) crescator, deoarece conform cursului, forma concava a frontierei posibilitatilor de productie (FPP) sugereaza existenta unui cost de oportunitate crescator. explicatia este ca, pe masura ce se produce o cantitate tot mai mare dintr-un bun (de exemplu X), este nevoie sa se renunte la o cantitate tot mai mare din celalalt bun (Y). cu alte cuvinte, resursele nu sunt perfect adaptabile pentru producerea ambelor bunuri, iar trecerea lor dintr-un sector in altul implica sacrificii tot mai mari
4.costul de oportunitate al producerii a 25 kg de branza este 11,25 kg de cascaval. 400 kg branza ↔ 180 kg cascaval
→ 1 kg branza = 180 / 400 = 0,45 kg cascaval
→ 25 kg branza × 0,45 = 11,25 kg cascaval
Prin decizia de a produce 25 kg de branza, firma renunta la productia a 11,25 kg de cascaval.
5. a) 93 pâini și 6 struguri deoarece forma concava a FPP arata un cost de oportunitate crescator, adica pentru a produce mai multi struguri trebuie sa se renunte la tot mai multa paine.
In exemplu, de la 5 la 7 struguri painea scade de la 100 la 80, deci pentru 6 struguri productia ar trebui sa fie mai aproape de 100 (ex. 96–94 paini).
Combinatia de 93 paini si 6 struguri nu respecta aceasta regula, deci nu poate fi pe FPP.
6. a) fals pt ca toate punctele de pe FPP sunt eficiente productiv, dar numai unul dintre ele este optim , acela care satisface si criteriul eficientei alocative . rezulta ca , punctul de la mijlocul FPP nu reprezinta neaparat structura optima a productiei, deoarece optimul depinde de preferintele si nevoile consumatorilor, nu de pozitia geometrica pe FPP.
b) adevarat pt ca FPP are inclinatie negativa (este descrescatoare), deoarece pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie sa se renunte la o parte din celalalt bun. Aceasta relatie inversa apare datorita raritatii resurselor, care nu permit satisfacerea simultana a tuturor nevoilor.
7. Costul de oportunitate reprezinta valoarea celei mai bune alternative la care renuntam atunci cand alegem sa realizam o anumita actiune. Conform lectiei de microeconomie, acest cost nu apare din raritatea resurselor, ci din insasi natura actiunii umane, deoarece orice alegere presupune o renuntare. Totusi, exista situatii teoretice in care costul de oportunitate poate fi zero.
Acest lucru se intampla atunci cand resursele sunt nelimitate sau cand alternativele disponibile nu ofera niciun avantaj suplimentar fata de alegerea facuta. Intr-o lume ipotetica in care toate bunurile ar fi abundente, oamenii nu ar mai fi nevoiti sa renunte la nimic pentru a obtine altceva deci valoarea alternativei sacrificate ar fi zero. De exemplu, daca o persoana are acces nelimitat la hrana, apa si timp, alegerea intre doua activitati nu mai implica pierderi reale.
In concluzie, costul de oportunitate este zero doar in conditii ideale, cu resurse nelimitate si nevoi complet satisfacute, ceea ce in realitate nu se intampla niciodata. In viata economica reala, raritatea resurselor face ca orice alegere sa presupuna un sacrificiu.
Andreescu David-George
Grupa:301A
1.In opinia mea,varianta corecta de raspuns a primului exercitiu este d)b si c,deoarece in continutul lectiei de mai sus,se mentioneaza clar ca problema economica apare din cauza raritatii resurselor:”Coordonata economică a vieţii umane constă în faptul că resursele de care pot efectiv dispune oamenii în fiecare moment istoric au uncaracter limitat sau rar”.
Cu atat mai mult,costul de oportunitate,adică valoarea celei mai bune alternative la care renunțăm, există doar atunci când există raritate și alegere.
Dacă resursele ar fi nelimitate, nu ar mai fi nevoie de alegere, pentru că toate nevoile și dorințele ar putea fi satisfăcute simultan, fără a renunța la nimic.
Totodata,lectia mai precizeaza ca:”Costul de oportunitate nu se datorează rarității resurselor, ci naturii acțiunii umane: chiar și într-o lume ipotetică în care toate bunurile ar fi abundente, orice alegere implică o renunțare”.Daca nu ar exista alegere,atuncivaloarea alternativei sacrificate ar fi zero, pentru că nu se renunță la nimic concret.
In concluzie,in conditiile unor resurse nelimitate:valoarea alternativei sacrificate este zero (b) si este posibilă satisfacerea concomitentă a tuturor nevoilor (c).
2. Din punctul meu de vedere,in lectia atasata mai sus,deduc ca costul de oportunitate reprezinta:”valoarea celei mai bune alternative sacrificate atunci când decidem să producem sau să consumăm un bun.”Acest citat evidentiaza ideea de alternativa pierduta cu cea mai mare valoare posibilă, nu suma tuturor alternativelor și nici valoarea activității alese.
In situatia aferenta,Maria are trei optiuni:
– sa-si ajute fratele pentru suma de 10lei/ora
– sa aiba grija de copilul vecinilor penttru suma de 15lei/ora
– sa faca curatenie pentru vecini,pentru suma de 20lei/ora
Dacă alege să-și ajute fratele pentru 10 lei/oră, ea renunță la alternativa cea mai avantajoasă, adică curățenia pentru 20 lei/oră.
Asadar,costul de oportunitate al alegerii Mariei este venitul pierdut de 20 lei/oră(varianta d)), adică cea mai bună alternativă sacrificată,deoarece Maria renunta la venitul maxim pentru a-si ajuta fratele,facand astfel referire la ceea ce este spus in lectie-“cea mai buna alternativa sacrificata”.
3.In opinia mea,varianta corecta de raspuns este a)cost de oportunitate crescator.
Pe măsură ce se produce mai mult dintr-un bun (de exemplu, bunul X), o parte tot mai mare din resursele folosite inițial pentru bunul Y trebuie redirecționată.Dar aceste resurse nu sunt perfect substituibile — deci renunțarea la producția de Y devine tot mai costisitoare.Din aceasta cauza,curba FPP are formă concavă față de origine, iar panta devine tot mai abruptă, ceea ce exprimă costuri de oportunitate crescătoare.
Opinia mea poate fi sustinuta de un citat extras din lecite:”Forma concavă a FPP sugerează existența unui cost de oportunitate crescător. Înclinația mai mare a tangentei în punctul (X₂, Y₁) față de cea din (X₁, Y₂) arată un cost de oportunitate crescător pentru bunul X pe măsură ce cantitatea produsă din acesta este mai mare”.
In cele din urma,costul de oportunitate este crescator,deoarece forma concavă a frontierei posibilităților de producție reflectă faptul că, pentru a obține unități suplimentare dintr-un bun, trebuie sacrificate cantități tot mai mari din celălalt bun.
4. Din punctul meu de vedere,pentru a produce brânză, firma renunță la o anumită cantitate de cașcaval.
Pentru un kilogram de branza,costul de oportunitate este:180/400=0,45gr cascaval
Deci, pentru fiecare kilogram de brânză produs, firma renunță la 0,45 gr
de cașcaval.
Acum,vom calcula pentru 25 de kg de branza:25×0,45=11,25 kg cascaval.
Conform lectiei numarul 2 , costul de oportunitate reprezintă valoarea” celei mai bune alternative sacrificate”.
În acest caz, alternativa sacrificată este producția de cașcaval.
Deci, alegerea de a produce 25 kg de brânză implică renunțarea la 11,25 kg de cașcaval, ceea ce exprimă costul de oportunitate al deciziei firmei.
6.Valoarea de adevar a propozitiei-a)” Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției”este fals,deoarece FPP arată toate combinațiile eficiente de producție dintre două bunuri, adică acelea care utilizează în mod complet și eficient resursele disponibile.Punctul din mijloc nu are nicio semnificație specială din punct de vedere economic,ci doar de preferințele societății și de obiectivele economice, nu de poziția geometrică pe FPP.
in concluzie,punctul de la mijloc este doar un punct eficient.
Valoarea de adevar a propozitiei-b)” Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor”este adevarat,deoarece forma descrescătoare (în pantă negativă) a FPP exprimă faptul că, pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să reducem producția celuilalt — adică există un cost de oportunitate.Această relație apare fiindca resursele sunt rare și limitate.
Astfel, raritatea resurselor determină existența unei frontiere descrescătoare — pentru a obține mai mult dintr-un bun, trebuie sacrificată o parte din celălalt.
7.Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care renunțăm atunci când luăm o decizie.Intr-o maniera normala,orice alegere implică un sacrificiu, însă există situații rare în care costul de oportunitate poate fi zero.
Acest lucru se întâmplă atunci când resursele sunt nelimitate și nu există limitări, astfel încât satisfacerea unei nevoi nu reduce posibilitatea satisfacției altei nevoi.Daca am avea prajituri si benzina nelimitate,am putea sa mancam o prajitura si sa mergem cat vrem cu masina ,fara sa sacrificam ceva.
In viata normala,insa,raritatea resurselor face ca costul de oportunitate să fie aproape întotdeauna pozitiv.Frontiera posibilităților de producție (FPP) ilustrează această idee: orice punct pe curbă presupune un schimb pe schimb între două bunuri, iar numai în interiorul FPP, unde resursele sunt folosite ineficient, costul de oportunitate ar putea fi considerat zero, deoarece putem crește producția unui bun fără a reduce producția celuilalt.
5.Punctul A: 100 pâini și 5 struguri
Punctul B: 80 pâini și 7 struguri
Daca economia trece de la A la B,o sa avem:pierdere 20 de paini si castig 2 struguri.
Costul de oportunitate pentru 1 strugure = 20/2 = 10 pâini
Asa ca, în acest interval, 1 strugure „costă” 10 pâini.
Conditia problemei presupune ca-Costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător,iar asta denota ca-Pe măsură ce se produc tot mai mulți struguri, trebuie sacrificată din ce în ce mai multă pâine pentru fiecare strugure in plus.FPP va fi astfel,concava de origine.
Toate punctele propuse au 6 struguri, adică între 5 și 7 struguri.
Între 5 și 7 struguri, economia se deplasează de la 100 pâini → 80 pâini.
Pentru 1 strugure în plus (de la 5 la 6), costul de oportunitate ar trebui să fie mai mic decât 10 pâini (dacă este crescător, costul la început e mic și crește pe măsură ce mergem spre 7 struguri).
Așadar, pentru strugurele al 6-lea (față de al 5-lea), pierderea de pâini ar trebui să fie mai mică decât 10.
Deci producția de pâine ar trebui să fie între 90 și 100, dar mai aproape de 100.
Asadar,varianta neplauzibila situatiei noastre este-d)90 de paini si 6 struguri,deoarece 90 este cel mai indepartat de numarul 100 si indica un cost de identitate constant.
1. d) b și c.
Argument:
Daca resursele sunt nelimitate, alternativa sacrificata are valoare zero (nu mai renunți la nimic ca sa obții altceva) și devine posibilă satisfacerea tututor nevoilor simultan.
2. c) 20 lei/ora
Argument:
Costul de oportunitate este cea mai buna alternativa nealeasa. Intre 15 lei/ora (baby-sitting) și 20 lei/ora (curățenie), cea mai buna este 20 lei/ora; deci, alegând să-și ajute fratele, Maria renunță la 20 lei/ora.
3. a) crescator
Argument:
FPP tipica este concavă fata de origine (bowed-out); pe măsură ce economia muta resurse spre un bun, se folosesc factori tot mai putini potriviți, iar rata marginală de transformare (costul de oportunitate) creste.
4. 11,25 kg cașcaval
Argument:
400 B = 180 C => 1 B = 180/400=0,45 C
Pentru 25kg brânză: 25 x 0,45=11,25 kg cașcaval sacrificate.
5. d) 90 pâini și 6 struguri
Argument:
Intre (5 S, 100 B) și (7 S, 80 B) se pierd în total 20 B pentru +2 S => media e 10 B/S. Daca CO este crescător, pierderea de paine de la 5->6 S trebuie sa fie mai mica decât de la 6->7 S.
La 6 S, pâinea trebuie sa fie > 90
90 B la 6 S ar însemna 10 B pierduți atât 5->6 cât și 6->7 (cost constant, nu crescător) – deci nu poate fi pe FPP.
6. a) Fals. ,,Optimul,, depinde de preferințe/prețuri (tangenta curbei de indiferență cu FPP sau MRT = Px/Py) , nu de poziția ,,mijloc,,
b) Adevărat. Resursele fiind rare, pentru a produce mai mult dintr-un bun trebuie sa reduci producția celuilalt => trade-off => panta negativa.
7. Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative sacrificate când alegem o acțiune. El poate fi zero în situații limita, când nu se sacrifică nicio alternativa valoroasa. Un prim caz este acela al resurselor nelimitate sau perfect abundente: daca oricât cantitate dintr-un bun poate fi produsă fără a limita producția altuia (ex: bunuri gratuite în natura, la nivel teoretic), atunci nu exista renunțare. Un al doilea caz este când economia/agentul se afla în interiorul FPP (resurse nefolosite, șomaj, operare ineficientă ) : poți creste productia unui bun fără sa reduci producția celuilalt pana când ajungi pe frontiera; în acest interval, costul marginal de oportunitate este practic zero. Mai apar situații cu complementaritate strictă sau exces de capacitate: daca o linie de producție neutilizata nu are alta întrebuințare, alocarea ei nu ,,costa,, o alternativa. În practica, pe măsură ce te apropii de frontiera și resursele devin rarite, costul de oportunitate creste de obicei peste zero; de aceea, CO=0 este o excepție, nu regula, întâlnită la abundenta, ineficientă sau lipsa unei alternative relevante.
Paun Claudiu Nicolae , Seria B , Grupa 310
1. Raspunsul corect : d) b si c
2. Raspunsul corect : c) 20 lei/ora
3. Raspunsul corect : a) crescator
4. Se calculeaza costul e oportunitate si avem 1kg de branza = 180/400 = 0,45kg de cascaval iar costul de oportunitate
pentru 25kg branza este 25*0,45= 11,25 kg cascaval.
5. Raspunsul corect : d) 90 de paini si 6 struguri
6. Propozitia a) este FALSA deoarece in economie ,,structura optima,, depinde de preferintele omului , nu de FPP.
b) este ADEVARATA deoarece Frontiera posibilitatilor de productie este descrescatoare din cauza raritati
resurselor.
7. Costul de oportunitate arata mereu la ce trebuie sa renuntam and alegem ceva pentru ca el exista mereu si noi oamenii nu putem avea absolut tot si resursele sunt limitate. Costul de oportunitate poate fi si zero atunci cand nu renuntam la nimic valoros si un exemplu bun este ca daca avem timp liber si alegem sa facem o activitate care nu ne impiedica sa facem altceva important , nu pierdem nimic valoros. In viata de zi cu zi exemple de genul sunt foarte rare deoarece oameni au limite si alegeri de facut in permanenta , de aceea deciziile economice sunt importante pentru ca fiecare alegere trebuie
sa aiba un cost de oportunitate.
BALDE MALANG
Seria: A ,Grupa: 303
Rezolvări și justificări : (Tema 2)
1): În condițiile unor resurse nelimitate: a) valoarea alternativei sacrificate este maximă; b) valoarea alternativei sacrificate este zero; c) este posibilă satisfacerea concomitentă a tuturor nevoilor; d) b și c; e) niciuna din cele de mai sus.
Răsps: d) b și c.
Justificare: Dacă resursele sunt nelimitate nu există raritate → nu există nevoie de renunţare la o alternativă pentru a obține alt, deci costul de oportunitate = 0 și, teoretic, pot fi satisfăcute toate nevoile simultan.
2): Tatăl Mariei îi cere să-şi ajute fratele plătind 10 lei/oră. Maria ar putea câștiga 15 lei/oră dacă ar avea grijă de copil sau 20 lei/oră dacă i-ar ajuta pe vecini la curăţenie. Care este costul de oportunitate pentru ajutorul dat fratelui? (opțiuni: 10, 15, 20, 15+20, subiectiv)
Răsps: c) 20 lei/oră.
Justificare: Costul de oportunitate al unei alegeri este valoarea cele mai bune alternative nealese — adică venitul forgone (pierdut) din cea mai bună activitate alternativă. Maria renunță la varianta care i-ar fi adus 20 lei/oră (curățenie), deci costul de oportunitate al lucrului pentru frate = 20 lei/oră.
3: Forma generală a frontierei posibilităților de producție indică un cost de oportunitate: a) crescător; b) descrescător; c) constant; d) crescător până la un punct, apoi descrescător; e) descrescător până la un punct, apoi crescător.
Răsps: a) crescător.
Justificare: În modelul FPP, resursele nu sunt perfect adaptabile între producţia celor două bunuri; pe măsură ce produci tot mai mult dintr-un bun, renunţi la cantităţi tot mai mari dincelălalt → costul de oportunitate al creșterii producției unui bun crește (FPP
„bombată” spre exterior, indicând cost marginal crescător).
4: O firmă poate produce, cu aceeași cantitate de lapte, 400 kg brânză sau 180 kg cașcaval. Care este costul de oportunitate al deciziei firmei de a produce 25 kg de brânză?
Răspuns: 11,25 kg cașcaval.
Calcul și justificare: Raportul de transformare este 400 kg brânză ↔ 180 kg cașcaval. Aşadar, 1 kg brânză costă în termeni de cașcaval: 180/400=0,45 kg cașcaval. Pentru 25 kg brânză: 25*0,45=11,25 kg (cașcaval — aceasta) este cantitatea de cașcaval renunţată
5: O economie poate produce fie (100 pâini, 5 struguri) fie (80 pâini, 7 struguri). Dacă costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător, care din combinațiile următoare nu poate fi un punct pe FPP?
a) 93 pâini și 6 struguri; b) 92 pâini și 6 struguri; c) 91 pâini și 6 struguri; d) 90 pâini și 6 struguri; e) oricare din cele de mai sus.
Răspuns: d) 90 pâini și 6 struguri.
Justificare:
Linia dreaptă între punctele (100,5) și (80,7) ar da pentru 6 struguri (punctul mediu) valoarea 90 pâini (deoarece se sacrifică 20 pâini pentru +2 struguri → 10 pâini per 1 strugure, astfel la 6 struguri: 100 − 10 = 90).
Dar dacă costul de oportunitate pentru struguri este crescător, FPP este „bombată” spre origine (curbată în afară), iar la nivelul de 6 struguri agricultura sacrifică mai puţin la început sau mai mult? Explicaţie mai clară: creşterea costului înseamnă că primele unităţi de struguri costă relativ puţină pâine, iar unităţile ulterioare costă tot mai mult — prin urmare, pentru 6 struguri (primul din cele două suplimentare), punctul de frontieră va avea mai multă pâine decât valoarea obținută prin interpolarea liniară (adică > 90). Deci valoarea exactă a FPP la 6 struguri trebuie să fie strict mai mare decât 90; prin urmare combinația (90, 6) nu poate fi un punct pe FPP (ea ar fi, la cel mai bun caz, pe linia dreptă sau sub FPP). Valorile 91, 92 sau 93 pâini pot fi punctul exact al FPP pentru o anumită formă convexă (bombată) — deci nu pot fi eliminate din start. Astfel (90,6) este imposibil pe o FPP cu cost crescător pentru struguri.
Notă: argumentul esențial — comparăm cu interpolarea liniară între capete; costul crescător mută frontiera „deasupra” liniei drepte la nivelul intermediar.)
6 : adevarat sau fals
a) Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producţiei.
b) Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor.
Răsps și justi:
a) Fals. Punctul de la mijloc este un punct eficient (pe frontieră) — arată o combinaţie posibilă şi eficientă de producţie — dar optimumul social/personal depinde de preferinţele (utilităţile) şi trade-off-urile decidenţilor. Faptul că este „la mijloc” nu-l face automat optim din punctul de vedere al preferinţelor sau al obiectivelor politice.
b) Adevărat. FPP este descrescătoare (slope negativ) pentru că resursele sunt limitate: a obține mai mult dintr-un bun implică renunţarea la o cantitate din celălalt bun. Aceasta reflectă raritatea resurselor şi necesitatea alegerii.
7.( Eseu scurt:”
Costul de oportunitate al unei alegeri este ceea ce renunţăm pentru a obţine acea alegere — adică valoarea celei mai bune alternative nealese. Costul de oportunitate poate fi zero doar în situații în care nu există un trade-off real între alternative, adică: când resursele relevante sunt nelimitate ; nu trebuie sacrificat nimic pentru a obține bunul suplimentar; când o unitate suplimentară dintr-un bun poate fi produsă din resurse neutilizate anterior (resurse „idle”), astfel încât nu se renunţă la producţia altor bunuri . În viaţa reală, raritatea face ca costul de oportunitate să fie aproape mereu > 0 — doar în condiţii excepţionale (abundenţă, resurse nefolosite) acesta tinde spre zero. De aceea conceptul rămâne central în economie: chiar dacă uneori aproximăm costul cu zero pentru simplitate, decizia raţională trebuie să verifice dacă trade-off-ul există sau nu.
Grupa 305 Seria A Drăghiciu Valentina
1. a)Niciuna din cele de mai sus, deoarece costul de oportunitate nu depinde de resurse, iar acesta nu este niciodată zero. Chiar dacă ar exista resurse abundente, tot ar exista alegeri și renunțări.
2. e) Subiectiv, deoarece economistul nu cunoaște relevanța celorlalte variante sau ordinea ierarhică a dorințelor Mariei. În context nu este specificat dacă Maria cunoaște celelalte 2 variante mult mai avantajoase, așa că presupunem că a ales subiectiv, să își ajute fratele la teme pentru a câștiga 10 lei/oră.
3. a) Crescător, deoarece figura care desemnează FPP arată posibilitatea producției printr-o formă concavă. Această pantă este cunoscută ca fiind crescătoare.
4. 400 kg brânză=100kg cașcaval
1kg brânză=180/400=0,45kg cașcaval
25 kg brânză * 0,45 kg cașcaval/ kg brânză = 11,25 kg cașcaval
5. d) 90 pâini și 6 struguri, deoarece matematic, costul de oportunitate al unui bun în raport cu celălalt se înregistrează pe rând.
Dacă p1=90, p0=100, s1=6, s0=5, atunci Δp= p1-p0= 90-100=-10 și Δs= s1-s0=6-5=1
-Δp/Δs= -(-10)/1=10
Dacă p1=80, p0=90, s1=7, s0=6, atunci Δp= p1-p0= 80-90=-10 și Δs= s1-s0=7-6=1
-Δp/Δs= -(-10)/1=10
Rezultă că costul de producție este constant
6. a) Fals, deoarece orice punct situat pe FPP a două bunuri reprezintă combinație de bunuri, posibilă și eficientă. Oriunde s-ar afla combinația de bunuri pe figura FPP, aceasta este eficientă din punct de vedere productiv, întrucât resursele au fost folosite integral. Când este vorba despre structura optimă a producției, ne referim atât la eficiența bunurilor, cât și la eficiența alocativă. Rezultă că o structură optimă a producției implică și satisfacerea preferințelor populației. Există un pachet care va satisface ambele tipuri de eficiențe, dar nu neapărat punctul situat la mijloc.
b) Adevărat, deoarece FPP este descrescătoare datorită alegerilor și renunțărilor pe care producătorii le fac, în funcție de raritatea resurselor. Dacă resursele ar fi abundente, producătorii ar fi putut să mărească producția din ambele bunuri, rezultând o creștere a FPP și o pantă pozitivă.
7. Costul de oportunitate reprezintă costul alegerii, al sansei sacrificate, respectiv valoarea bunurilor alternative sacrificate pentru a alege un anumit bun spre a fi produs sau consumat. Cu alte cuvinte, acesta este măsurat în termenii celei mai bune alternative sacrificate. În acest caz, faptul că resursele sunt nelimitate nu ne sustrage ideea de nevoie și alegere. Chiar și în momentul în care resursele sunt nelimitate, omul tot va fi nevoit să aleagă. Un exemplu bun ar fi ca într-un dormitor mic, de o singură persoană nu poți avea două paturi, unul din lemn, iar celălalt din fier, chiar dacă aceste resurse ar fi nelimitate, nevoia de a decide încă există. Pe de altă parte nu poți mânca simultat o plăcintă și o înghețată. În primul rând nu e o combinație fericită. În al doilea rând nevoia de a alege apare și aici. Într-un alt caz, costul de oportunitate ar putea fi zero doar în condiții extreme, de exemplu, dacă oamenii ar dispărea sau nu ar mai avea nevoi. Dar aceste presupuneri nu se pot aplica în realitate.
Seria A, Grupa 301
Nume: Banciu Gabriel
1.d) b și c – În condițiile existenței unor resurse nelimitate, nu mai apare problema opțiunii între alternative, deoarece toate cerințele pot fi satisfăcute simultan. Astfel, valoarea alternativei sacrificate este zero, întrucât nu renunțăm la nimic pentru a obține altceva. În consecință, costul de oportunitate dispare, iar frontiera capacităților de producție devine nelimitată.
2.c) 20 lei/oră – Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative omise. În cazul Mariei, ea abandonează posibilitatea de a câștiga 20 lei/oră acordând ajutor la curățenie, selectând în schimb să câștige 10 lei/oră asistându-și fratele. Prin urmare, costul de oportunitate al hotărârii sale este de 20 lei/oră.
3.a) crescător – FPP ilustrează combinațiile de produse care pot fi realizate utilizând eficient resursele disponibile. Forma concavă a FPP indică faptul că resursele nu se adaptează perfect la toate destinațiile, iar pentru a obține o cantitate mai mare dintr-un bun, e necesar să sacrificăm o cantitate din altul. Așadar, costul de oportunitate este în creștere
4. 180/400=0,45kg cașcaval
25*0,45=11,25kg cașcaval
=> Costul de oportunitate al producerii a 25 kg de brânză este 11,25 kg de cașcaval.
5. Dacă costul de oportunitate este în creștere, atunci pentru primii struguri pierdem din ce în ce mai puțină pâine, iar pentru cei care urmează pierdem tot mai multă. Prin urmare, punctul ce implică o pierdere constantă de 10 pâini pentru fiecare strugure (adică 90 pâini și 6 struguri) nu poate face parte din frontiera concavă a opțiunilor de producție.
6. A-Fals – Punctul de mijloc al FPP nu constituie neapărat o alegere optimă în producție. Toate punctele de pe FPP sunt eficiente, însă alegerea ideală variază în funcție de preferințele consumatorilor și de structura cererii din economie. Așadar, poziția ideală nu se află la mijlocul curbei, ci rezultă din echilibrul dintre utilitate și capacitățile de producție
B-Adevărat – FPP este descrescătoare pentru că, atunci când vrem să producem mai mult dintr-un bun, trebuie să producem mai puțin din celălalt. Resursele fiind limitate, nu putem mări producția ambelor bunuri în același timp, de aceea curba are pantă negativă și arată existența rarității.
7. Costul de oportunitate nu poate fi niciodată zero, întrucât, chiar și cu resurse infinite, oamenii trebuie să opteze. Conform textului, „în Grădina Edenului costul de oportunitate nu este zero”, deoarece o persoană nu poate fi „la o cafea cu prietenii, pe terenul de tenis și în bibliotecă” în același timp. Chiar dacă resursele materiale ar putea fi infinite, timpul, concentrarea și efortul sunt în continuare limitate. Așadar, costul de oportunitate nu se evaporă nici într-un mediu abundent, deoarece acesta este asociat nu cu lipsa resurselor, ci cu necesitatea de a face alegeri care definește viața umană
Nita Jenel-Daniel 309B
1. d) b si c – daca resursele sunt nelimitate, nu mai trebuie sa alegem intre optiuni, deci nu sacrificam nimic si putem avea tot ce vrem.
2. c) 20 lei/ora – Maria renunta la cea mai buna alta varianta (20 lei/ora), deci acela e costul ei de oportunitate.
3. a) crescator – cu cat producem mai mult dintr-un bun, cu atat renuntam la mai mult din celalalt.
4. 11,25 kg cascaval – pentru 25 kg de branza, firma pierde sansa de a face 11,25 kg de cascaval.
5. e) oricare din cele de mai sus – daca pierderea de paini creste tot mai mult pentru fiecare strugure, combinatiile date nu pot fi pe FPP.
6. a) Fals – mijlocul nu e mereu optim, depinde ce isi doreste economia.
b) Adevarat – e descrescatoare pentru ca resursele sunt limitate si trebuie sa alegem intre bunuri.
7. Costul de oportunitate poate fi zero atunci cand nu pierdem nimic alegand o varianta. De exemplu, daca folosim resurse care oricum stateau nefolosite, nu renuntam la altceva. Sau daca doua optiuni ne aduc acelasi rezultat, diferenta e zero. In viata reala se intampla rar, pentru ca de obicei trebuie sa alegem si sa renuntam la ceva.
Golub Maxim 306B
1. B) Valoarea sacrificată va fi egală cu 0 , deoarece exista oricâtă cantitate din orice bun sau serviciu dorim .Nu există lipsuri sau nevoi nesatisfăcute.
2. C) Valoarea celei mai bune alternative la care Maria a renunțat este de a face curățenie la vecini pentru oportunitatea de a câștiga 20 lei pe oră.
3. A) Resursele nu sunt perfect substituibile între diferite activități , unele resurse sunt mai potrivite pentru producția bunului A, altele pentru bunul B .Pe măsură ce producem mai mult din bunul A, trebuie să folosim resurse tot mai puțin eficiente pentru acel bun. Renunțanrea la tot mai multe bunuri B pentru fiecare unitate suplimentară din bunul A va rezulta în creșterea costului de oportunitate .
4. Aflăm cât cașcaval se sacrifică pentru pentru un kg de brânză
Cost de oportunitate ( 1 kg brânză) =180/400 = 0.45 kg de cașcaval
Pentru 25kg de brânză = 25×0.45 = 11.25 kg de cașcaval
Costul de oportunitate al producerii a 25 kg de brânză este 11.25 kg de cașcaval.
5.D) Acest punct nu poate fi un punct de Frontire Posibilităților de Producție în cazul în care costul de oportunitate pentru struguri în raport cu pâinea este crescător deoarece :
Costul mediu de oportunitate al strugurilor este 100-80 =20(pâini) 7-5 =2(struguri)
20/2 =10 pâini / strugure
Producerea a 6 struguri ar însemna producerea a 90 de pâini , acesta fiind costule mediu de oportunitate , pentru ca costul de oportunitate să fie crescător ar trebui sa fie mai mult de 90 de pâini astfel punctul D nu poate fi un punct pe FPP.
6. a) Fals
Frontiera Posibilităților de Producție arată toate combinațiile posibile de producție a două bunuri, folosind integral resursele disponibile , astfel orice puncta flat pe FPP este efficient din punct de vedere economic , adică resursele sunt folosite la maximum.
b) Adevărat
FPP are pantă descrescătoare deoarece, pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie să reducem producția celuilalt , motivul este raritatea resurselor , acestea sunt limitate și nu pot fi folosite simultan la producerea ambelor bunuri în cantități nelimitate. Astfel, creșterea producției unui bun implică un cost de oportunitate exprimat prin cantitatea din celălalt bun sacrificat.
7. Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune alternative la care renunțăm atunci când alegem să folosim resursele într-un anumit mod. Acesta există deoarece resursele sunt limitate, iar alegerea unei opțiuni presupune sacrificarea alteia. Totuși, există situații în care costul de oportunitate poate fi considerat zero. Acest lucru se întâmplă atunci când resursele sunt nelimitate sau abundente în raport cu nevoile existente. În asemenea condiții, indivizii sau societatea pot produce și consuma nelimitat, fără a fi nevoiți să renunțe la altceva. De exemplu, dacă o resursă este gratuită și disponibilă în cantități nelimitate cum ar fi aerul , utilizarea ei nu presupune niciun sacrificiu. De asemenea, costul de oportunitate poate fi zero și atunci când alternativa nu are valoare economică, adică alegerea unei opțiuni nu implică pierderea unei alte opțiuni utile. În concluzie, costul de oportunitate dispare doar în condiții ideale de resurse nelimitate sau lipsă de alternative valoroase , situații rare în lumea reală, dar importante de înțeles teoria rarității produselor.
OSENSCHI FLAVIA 310-B
1. d) b și c
Dacă resursele sunt nelimitate, raritatea dispare. În consecință, nu există renunțare, deci valoarea alternativei sacrificate este zero, iar toate nevoile pot fi satisfăcute simultan.
2. c) 20 lei/oră
Costul de oportunitate este valoarea celei mai bune alternative la care se renunță. Maria renunță la 20 lei/oră, cea mai avantajoasă opțiune.
3. Curba FPP este concavă față de origine, ceea ce arată că, pe măsură ce se produce mai mult dintr-un bun, trebuie sacrificată o cantitate tot mai mare din celălalt bun.
4.
Poate produce, folosind aceeași cantitate de lapte, 400 kg de brânză sau 180 kg de cașcaval.
1 kg brânză = 180/400 = 0,45 kg cașcaval Pentru 25 kg brânză, costul de oportunitate este 25 • 0,45 = 11,25 kg cașcaval.
5.
a) 93 pâini și 6 struguri Dacă FPP este concavă, pe măsură ce se produc mai mulți struguri, pierderea de pâine trebuie să crească. Punctul cu 93 pâini și 6 struguri nu respectă această regulă.
6.
a) Punctul situat la mijlocul frontierei posibilităților de producție a două bunuri evidențiază structura optimă a producției. FALS Nu există un punct unic optim, toate punctele de pe FPP sunt eficiente. Alegerea depinde de preferințele și prioritățile societății.
b) Frontiera posibilităților de producție este descrescătoare datorită rarității resurselor. ADEVARAT
FPP are pantă negativă deoarece resursele sunt limitate. Pentru a produce mai mult dintr-un bun, trebuie redusă producția celuilalt.
7.
Costul de oportunitate este zero doar în condițiile unei abundențe totale de resurse, când nu mai există raritate. Într-o astfel de situație, alegerea unui bun nu implică renunțarea la altul, deoarece toate nevoile pot fi satisfăcute simultan. Un exemplu ipotetic ar fi o lume în care energia, timpul și materiile prime sunt nelimitate. În realitate însă, costul de oportunitate există întotdeauna, pentru că orice alegere presupune o renunțare, indiferent cât de mică.
Caragea Andrei
Grupa 303 Seria A
1. Raspunsul este b) valoarea alternativei sacrificate este zero. Dacă resursele sunt nelimitate atunci nu există raritate, deci nu trebuie să renunți la nimic ca să obții altceva. Prin urmare, nu există o alternativă sacrificată, costul de oportunitate este zero.
2. Daca as fi Maria as alege c) 20 lei/oră, deoarece costul de oportunitate înseamnă valoarea celei mai bune alternative pe care o renunți. Cele mai bune câștiguri posibile ale Mariei dacă nu ar ajuta fratele ar fi 20 lei/oră (curățenie). Aceasta este alternativa de top sacrificată.
3. Raspunsul este a) crescător, pentru ca pe măsură ce produci mai mult dintr-un bun, pentru a produce încă unități suplimentare trebuie să renunți la cantități din alt bun, iar acele renunțări devin din ce în ce mai mari, deci costul de oportunitate crește.
4. Teoretic, costul de oportunitate este egal cu cantitatea de cașcaval la care se renunță. Am luat datele oferite mai sus ca sa pot afla valoarea raspunsului. Am aflat ca 400 kg brânză este egal 180 kg cașcaval. Așadar 1 kg de brânză = 180/400 = 0,45 kg cașcaval sacrificați. Deci, pentru 25 kg brânză: 25 × 0,45 = 11,25 kg cașcaval.
5. Raspunsul trebuie sa fie a) 93 pâini și 6 struguri nu poate fi punct pe FPP. Frontiera posibilităților de producție arată cât putem produce din două bunuri diferite, folosind toate resursele disponibile. Dacă vrem mai mulți struguri, trebuie să renunțăm la o parte din pâine.
6. a) Este fals. Punctul din mijlocul frontierei nu înseamnă neapărat că este cel mai bun, ci este doar un punct eficient, adică resursele sunt folosite complet. „Optimul” depinde de ce își dorește societatea, mai mult dintr-un bun sau din celălalt.
b) Adevărat. Frontiera este descrescătoare pentru că, dacă vrei să produci mai mult dintr-un bun, trebuie să reduci producția celuilalt. Resursele sunt limitate, iar acest lucru arată raritatea lor și necesitatea de a face alegeri.
7. Costul de oportunitate arată la ce trebuie să renunțăm atunci când alegem să facem ceva. Fiecare alegere are un pret, chiar dacă nu îl plătim cu bani. De exemplu, dacă aleg să învăț, renunț la timpul pe care l-aș fi putut petrece relaxându-mă. Acesta este costul de oportunitate.
Pentru ca acest cost să fie zero, ar trebui să nu fie nevoie să renunțăm la nimic. Cu alte cuvinte, să putem obține tot ce ne dorim fără a face alegeri. Asta ar fi posibil doar dacă resursele ar fi nelimitate, dacă am avea oricât timp, bani, muncă și materii prime. De exemplu, într-o lume în care putem produce totul fără limite, am putea avea și mai multe bunuri, și mai mult timp liber, fără să sacrificăm nimic.
În realitate însă, resursele sunt întotdeauna limitate. Timpul, banii, energia și materialele nu sunt infinite, așa că trebuie mereu să alegem între mai multe variante. O firmă trebuie să decidă dacă produce mai multe haine sau mai multe pantofi, iar o persoană trebuie să aleagă între a munci sau a se odihni. De aceea, costul de oportunitate zero nu există în viața reală, ci doar ca o idee teoretică.
În concluzie, costul de oportunitate ar putea fi zero doar într-o lume fără limite, unde toate nevoile ar fi satisfăcute și nimeni nu ar trebui să facă alegeri. În viața reală, însă, fiecare decizie implică un sacrificiu, mai mare sau mai mic, iar de aceea costul de oportunitate este prezent în orice alegere pe care o facem.