Lecția 5 – Inflația și ciclurile economice
– cauzele și consecințele inflației: reducerea puterii de cumpărare a banilor
– evoluția ciclică a economiei: problema crizelor economice și recesiunea
TEMA 5
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în rubrica de comentarii, cu argumentarea tuturor răspunsurilor, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: luni, 25 mai, ora 21:00, apoi comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci: a) rata nominală a dobânzii va crește; b) viteza de circulație a monedei va crește; c) toate cele de mai sus; d) viteza de circulație a monedei se va reduce; e) nici una din cele de mai sus.
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie; b) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației, fără nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt; d) cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
3. Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere? a) reducerea exportului net; b) creșterea prețurilor factorilor de producție; c) creșterea ratei dobânzii la creditele pentru consum; d) creșterea cheltuielilor guvernamentale; e) reducerea transferurilor sociale.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor: a) scade cu 50%; b) scade cu 25%; c) scade cu 100%; d) scade cu 10%; e) scade cu 20%.
5. Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%. În aceste condiții: a) rata reală a dobânzii este de -8%; b) puterea de cumpărare a banilor se majorează; c) indicele general al prețurilor este 115%; d) toate cele de mai sus sunt adevărate; e) depunătorii câștigă în termeni reali.
6. Inflația se manifestă atunci când: a) scăderea masei monetare este mai puternică decât scăderea producției; b) scăderea masei monetare este mai puțin puternică decât creșterea producției; c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției; d) masa monetară rămâne neschimbată; e) scade cursul de schimb al monedei naționale.
7. Să se calculeze rata inflației în condițiile în care structura coșului de consum și prețurile bunurilor respective sunt:
Bunuri |
Cantități |
Prețuri an de bază (lei) |
Prețuri an curent (lei) |
A |
50 |
2 |
3 |
B |
35 |
4 |
6 |
C |
100 |
10 |
15 |
D |
10 |
20 |
30 |
Coca Marin Alin
302A Anul I
TEMA MACRO
1. c) toate cele de mai sus, deoarece conform efectului Fisher, rata nominală a dobânzii tinde să crească odată cu creșterea inflației anticipate pentru a menține randamentul real al creditării (deci afirmația a este adevărată). În același timp, când oamenii anticipează o inflație mai mare, ei știu că banii își vor pierde rapid puterea de cumpărare, așa că vor încerca să scape de ei mai repede cumpărând bunuri și servicii. Acest comportament crește viteza de circulație a monedei.
2. c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt, deoarece o reducere a ritmului de creștere a ofertei de bani (o politică monetară restrictivă) duce la scăderea cererii agregate. Pe termen scurt, conform modelului cererii și ofertei agregate (sau curbei Phillips), această reducere a cererii va tempera creșterea prețurilor (scade inflația), dar va contracta și producția din economie (scade output-ul).
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale, intrucat inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată (totala) depășește oferta agregată disponibilă. Componentele cererii agregate sunt consumul, investițiile, cheltuielile guvernamentale și exportul net (AD = C + I + G + NX). O creștere a cheltuielilor guvernamentale (G) mărește direct cererea agregată, punând presiune pe prețuri și generând inflație prin cerere.
4. a) scade cu 50%, deoarece puterea de cumpărare a banilor (Pc) este invers proporțională cu indicele prețurilor (Ip), după formula:
Pc=1/Ip, de unde rezulta , dacă prețurile cresc cu 100%, noul indice al prețurilor devine 200% (sau 2 în formă zecimală). Astfel, noua putere de cumpărare va fi $1 / 2 = 0,5$ (adică 50% din valoarea inițială). Scăderea puterii de cumpărare este de: 100% – 50% = 50%
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%, deoarece Rata reală a dobânzii ($r$) se calculează, în mod simplificat, ca diferență între rata nominală ($i$) și rata inflației ($\pi$):
r = i – \pi
Înlocuind datele: 7% – 15% = -8%. Deoarece rata reală este negativă, depunătorii pierd în termeni reali (ceea ce infirmă b și e).
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea, deoarece conform teoriei cantitative a banilor (M x V = P x Y), inflația (creșterea generalizată a prețurilor, P) apare atunci când volumul de bani din economie (M) crește într-un ritm mai rapid decât volumul bunurilor și serviciilor produse (Y). Când sunt „prea mulți bani care aleargă după prea puține bunuri”, valoarea banilor scade și prețurile cresc.
7. Pentru a calcula rata inflației, determinăm mai întâi Indicele Prețurilor de Consum (IPC) folosind structura coșului (cantitățile din anul de bază):
-Valoarea coșului în anul de bază SumaP0 x Q0:
Bunul A: 50 x 2 = 100 lei
Bunul B: 35x 4 = 140lei
Bunul C: 100x 10 = 1000lei
Bunul D: 10 x20 = 200 lei
Total An de Bază = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
-Valoarea coșului în anul curent Suma P1 x Q0:
Bunul A: 50 x3 = 150 lei
Bunul B: 35 x6 = 210 lei
Bunul C: 100 x15 = 1500 lei
Bunul D: 10 x30 = 300 lei
Total An Curent = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
-Calculul IPC:
IPC = Suma P1 xQ0 /Suma P0 xQ0 x 100 = 2160/1440 x100 = 1,5 x 100 = 150%
– Calculul Ratei Inflației (Ri):
Ri = IPC – 100% = 150% – 100% = 50%
Răspuns final: Rata inflației este de 50%. (O metodă rapidă de verificare ne arată că prețul fiecărui bun individual din tabel a crescut cu exact 50%, ceea ce confirmă că media ponderată a creșterii este tot 50%)
Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci:
Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
Explicație:
Când oamenii se așteaptă la creșterea inflației:
băncile cresc rata nominală a dobânzii pentru a compensa pierderea valorii banilor;
oamenii cheltuie mai repede banii, ceea ce duce la creșterea vitezei de circulație a monedei.
⸻
În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în:
Răspuns corect: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Explicație:
Reducerea cheltuielilor guvernamentale micșorează cererea agregată din economie. O cerere mai mică reduce presiunea asupra prețurilor și contribuie la scăderea inflației.
⸻
Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere?
Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Explicație:
Inflația prin cerere apare atunci când cererea totală din economie crește prea mult. Creșterea cheltuielilor guvernamentale înseamnă mai mulți bani cheltuiți în economie, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor.
⸻
Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor:
Răspuns corect: a) scade cu 50%
Explicație:
Dacă prețurile se dublează, cu aceeași sumă de bani se pot cumpăra doar jumătate din bunurile cumpărate înainte. Astfel, puterea de cumpărare scade la jumătate.
⸻
Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%.
Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Explicație:
Rata reală a dobânzii se calculează astfel:
r_{real}=r_{nominal}-\pi=7\%-15\%=-8\%
Rezultatul negativ arată că inflația este mai mare decât dobânda primită, deci depunătorii pierd în termeni reali.
⸻
Inflația se manifestă atunci când:
Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Explicație:
Dacă masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii, există mai mulți bani care urmăresc aceeași cantitate de produse. Acest lucru determină creșterea prețurilor și apariția inflației.
1. c). Daca se anticipeaza o crestere a inflatiei, bancile vor cere o dobanda mai mare astfel incat sa nu iasa in piedere, astfel rata nominala a dobanzii creste, iar pe langa asta oamenii vor dori sa-si achizitioneze produsele cat inca sunt mai ieftine, deci viteza de circulatie a monedei va creste.
2. c). O crestere a masei monetare inseamna ca se dau credite mai greu si mai scump. Astfel firmele si populatia se imprumuta mai putin si consuma mai putin. Totodata, scazand cererea din piata, preturile nu mai cresc la fel de repede, deci scade inflatia. Prin urmare, companiile sunt nevoite sa-si reduca productia pe moment
3. d) Inflatia prin cerere apare atunci cand cererea depaseste oferta. Daca statul creste cheltuielile, creeaza o cerere suplimentara mare. Cum produsele de pe piata sunt in aceeasi cantitate, dar cererea a crescut brusc, firmele maresc automat preturile
4. a). Daca preturile cresc cu 100%, puterea de cumparare scade cu 50%. Exemplu: un produs costa 1 leu, eu am in buzunar 10 lei. Daca pretul creste la 2 lei, voi putea cumpara doar jumatate din cat puteam sa cumpar inainte
5. a). Avand in vedere ca rata nominala a dobanzii este 7%, iar rata inflatiei este de 15%, rata reala este in pierdere, adica -8% (7-15= -8)
6. c). Preturile cresc atunci cand volumul de bani din piata este mai mare comparativ cu cantitatea de bunuri disponibile. Daca masa monetara creste mai repede decat productia, inseamna mai multi bani in economie, dar nu si mai multe produse. Astfel se maresc preturile pentru a echilibra situatia.
7. Mai intai aflam valoarea cosului in anul de baza
V0 = (50×2)+(35×4)+(100×10)+(10×20) = 100+140+1000+200 = 1440 lei
Apoi in anul curent
V1 = (50×3)+(35×6)+(100×15)+(10×30) = 150+210+1500+300 = 2160
Se afla apoi indicele pretului de consum:
IPC = (V1/V0) x 100 = (2160/1440) x 100 = 150%
Rata inflatiei: 150%-100% = 50%
Bercaru Daria Maria
302A
1. c) toate cele de mai sus, deoarece conform efectului Fisher, rata nominală a dobânzii tinde să crească odată cu creșterea inflației anticipate pentru a menține randamentul real al creditării (deci afirmația a este adevărată). În același timp, când oamenii anticipează o inflație mai mare, ei știu că banii își vor pierde rapid puterea de cumpărare, așa că vor încerca să scape de ei mai repede cumpărând bunuri și servicii. Acest comportament crește viteza de circulație a monedei.
2. c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt, deoarece o reducere a ritmului de creștere a ofertei de bani (o politică monetară restrictivă) duce la scăderea cererii agregate. Pe termen scurt, conform modelului cererii și ofertei agregate (sau curbei Phillips), această reducere a cererii va tempera creșterea prețurilor (scade inflația), dar va contracta și producția din economie (scade output-ul).
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale, intrucat inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată (totala) depășește oferta agregată disponibilă. Componentele cererii agregate sunt consumul, investițiile, cheltuielile guvernamentale și exportul net (AD = C + I + G + NX). O creștere a cheltuielilor guvernamentale (G) mărește direct cererea agregată, punând presiune pe prețuri și generând inflație prin cerere.
4. a) scade cu 50%, deoarece puterea de cumpărare a banilor (Pc) este invers proporțională cu indicele prețurilor (Ip), după formula:
Pc=1/Ip, de unde rezulta , dacă prețurile cresc cu 100%, noul indice al prețurilor devine 200% (sau 2 în formă zecimală). Astfel, noua putere de cumpărare va fi $1 / 2 = 0,5$ (adică 50% din valoarea inițială). Scăderea puterii de cumpărare este de: 100% – 50% = 50%
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%, deoarece Rata reală a dobânzii ($r$) se calculează, în mod simplificat, ca diferență între rata nominală ($i$) și rata inflației ($\pi$):
r = i – \pi
Înlocuind datele: 7% – 15% = -8%. Deoarece rata reală este negativă, depunătorii pierd în termeni reali (ceea ce infirmă b și e).
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea, deoarece conform teoriei cantitative a banilor (M x V = P x Y), inflația (creșterea generalizată a prețurilor, P) apare atunci când volumul de bani din economie (M) crește într-un ritm mai rapid decât volumul bunurilor și serviciilor produse (Y). Când sunt „prea mulți bani care aleargă după prea puține bunuri”, valoarea banilor scade și prețurile cresc.
7. Pentru a calcula rata inflației, determinăm mai întâi Indicele Prețurilor de Consum (IPC) folosind structura coșului (cantitățile din anul de bază):
1. Valoarea coșului în anul de bază SumaP0 x Q0:
Bunul A: 50 x 2 = 100 lei
Bunul B: 35x 4 = 140lei
Bunul C: 100x 10 = 1000lei
Bunul D: 10 x20 = 200 lei
Total An de Bază = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
2. Valoarea coșului în anul curent Suma P1 x Q0:
Bunul A: 50 x3 = 150 lei
Bunul B: 35 x6 = 210 lei
Bunul C: 100 x15 = 1500 lei
Bunul D: 10 x30 = 300 lei
Total An Curent = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
3. Calculul IPC:
IPC = Suma P1 xQ0 /Suma P0 xQ0 x 100 = 2160/1440 x100 = 1,5 x 100 = 150%
4. Calculul Ratei Inflației (Ri):
Ri = IPC – 100% = 150% – 100% = 50%
Răspuns final: Rata inflației este de 50%. (O metodă rapidă de verificare ne arată că prețul fiecărui bun individual din tabel a crescut cu exact 50%, ceea ce confirmă că media ponderată a creșterii este tot 50%)
Bercaru Daria Maria
302A
1. c) toate cele de mai sus, deoarece conform efectului Fisher, rata nominală a dobânzii tinde să crească odată cu creșterea inflației anticipate pentru a menține randamentul real al creditării (deci afirmația a este adevărată). În același timp, când oamenii anticipează o inflație mai mare, ei știu că banii își vor pierde rapid puterea de cumpărare, așa că vor încerca să scape de ei mai repede cumpărând bunuri și servicii. Acest comportament crește viteza de circulație a monedei.
2. c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt, deoarece o reducere a ritmului de creștere a ofertei de bani (o politică monetară restrictivă) duce la scăderea cererii agregate. Pe termen scurt, conform modelului cererii și ofertei agregate (sau curbei Phillips), această reducere a cererii va tempera creșterea prețurilor (scade inflația), dar va contracta și producția din economie (scade output-ul).
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale, intrucat inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată (totala) depășește oferta agregată disponibilă. Componentele cererii agregate sunt consumul, investițiile, cheltuielile guvernamentale și exportul net (AD = C + I + G + NX). O creștere a cheltuielilor guvernamentale (G) mărește direct cererea agregată, punând presiune pe prețuri și generând inflație prin cerere.
4. a) scade cu 50%, deoarece puterea de cumpărare a banilor (Pc) este invers proporțională cu indicele prețurilor (Ip), după formula:
Pc=1/Ip, de unde rezulta , dacă prețurile cresc cu 100%, noul indice al prețurilor devine 200% (sau 2 în formă zecimală). Astfel, noua putere de cumpărare va fi $1 / 2 = 0,5$ (adică 50% din valoarea inițială). Scăderea puterii de cumpărare este de: 100% – 50% = 50%
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%, deoarece Rata reală a dobânzii ($r$) se calculează, în mod simplificat, ca diferență între rata nominală ($i$) și rata inflației ($\pi$):
r = i – \pi
Înlocuind datele: 7% – 15% = -8%. Deoarece rata reală este negativă, depunătorii pierd în termeni reali (ceea ce infirmă b și e).
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea, deoarece conform teoriei cantitative a banilor (M x V = P x Y), inflația (creșterea generalizată a prețurilor, P) apare atunci când volumul de bani din economie (M) crește într-un ritm mai rapid decât volumul bunurilor și serviciilor produse (Y). Când sunt „prea mulți bani care aleargă după prea puține bunuri”, valoarea banilor scade și prețurile cresc.
7. Pentru a calcula rata inflației, determinăm mai întâi Indicele Prețurilor de Consum (IPC) folosind structura coșului (cantitățile din anul de bază):
1. Valoarea coșului în anul de bază SumaP0 x Q0:
Bunul A: 50 x 2 = 100 lei
Bunul B: 35x 4 = 140lei
Bunul C: 100x 10 = 1000lei
Bunul D: 10 x20 = 200 lei
Total An de Bază = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
2. Valoarea coșului în anul curent Suma P1 x Q0:
Bunul A: 50 x3 = 150 lei
Bunul B: 35 x6 = 210 lei
Bunul C: 100 x15 = 1500 lei
Bunul D: 10 x30 = 300 lei
Total An Curent = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
3. Calculul IPC:
IPC = Suma P1 xQ0 /Suma P0 xQ0 x 100 = 2160/1440 x100 = 1,5 x 100 = 150%
4. Calculul Ratei Inflației (Ri):
Ri = IPC – 100% = 150% – 100% = 50%
Răspuns final: Rata inflației este de 50%. (O metodă rapidă de verificare ne arată că prețul fiecărui bun individual din tabel a crescut cu exact 50%, ceea ce confirmă că media ponderată a creșterii este tot 50%)
1.c
2.c
3.d
4.a
6.c
Grupa 302A
Bocioanca Maria Karina
1. c) toate cele de mai sus, deoarece conform efectului Fisher, rata nominală a dobânzii tinde să crească odată cu creșterea inflației anticipate pentru a menține randamentul real al creditării (deci afirmația a este adevărată). În același timp, când oamenii anticipează o inflație mai mare, ei știu că banii își vor pierde rapid puterea de cumpărare, așa că vor încerca să scape de ei mai repede cumpărând bunuri și servicii. Acest comportament crește viteza de circulație a monedei.
2. c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt, deoarece o reducere a ritmului de creștere a ofertei de bani (o politică monetară restrictivă) duce la scăderea cererii agregate. Pe termen scurt, conform modelului cererii și ofertei agregate (sau curbei Phillips), această reducere a cererii va tempera creșterea prețurilor (scade inflația), dar va contracta și producția din economie (scade output-ul).
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale, intrucat inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată (totala) depășește oferta agregată disponibilă. Componentele cererii agregate sunt consumul, investițiile, cheltuielile guvernamentale și exportul net (AD = C + I + G + NX). O creștere a cheltuielilor guvernamentale (G) mărește direct cererea agregată, punând presiune pe prețuri și generând inflație prin cerere.
4. a) scade cu 50%, deoarece puterea de cumpărare a banilor (Pc) este invers proporțională cu indicele prețurilor (Ip), după formula:
Pc=1/Ip, de unde rezulta , dacă prețurile cresc cu 100%, noul indice al prețurilor devine 200% (sau 2 în formă zecimală). Astfel, noua putere de cumpărare va fi $1 / 2 = 0,5$ (adică 50% din valoarea inițială). Scăderea puterii de cumpărare este de: 100% – 50% = 50%
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%, deoarece Rata reală a dobânzii ($r$) se calculează, în mod simplificat, ca diferență între rata nominală ($i$) și rata inflației ($\pi$):
r = i – \pi
Înlocuind datele: 7% – 15% = -8%. Deoarece rata reală este negativă, depunătorii pierd în termeni reali (ceea ce infirmă b și e).
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea, deoarece conform teoriei cantitative a banilor (M x V = P x Y), inflația (creșterea generalizată a prețurilor, P) apare atunci când volumul de bani din economie (M) crește într-un ritm mai rapid decât volumul bunurilor și serviciilor produse (Y). Când sunt „prea mulți bani care aleargă după prea puține bunuri”, valoarea banilor scade și prețurile cresc.
7. Pentru a calcula rata inflației, determinăm mai întâi Indicele Prețurilor de Consum (IPC) folosind structura coșului (cantitățile din anul de bază):
1. Valoarea coșului în anul de bază SumaP0 x Q0:
Bunul A: 50 x 2 = 100 lei
Bunul B: 35x 4 = 140lei
Bunul C: 100x 10 = 1000lei
Bunul D: 10 x20 = 200 lei
Total An de Bază = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
2. Valoarea coșului în anul curent Suma P1 x Q0:
Bunul A: 50 x3 = 150 lei
Bunul B: 35 x6 = 210 lei
Bunul C: 100 x15 = 1500 lei
Bunul D: 10 x30 = 300 lei
Total An Curent = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
3. Calculul IPC:
IPC = Suma P1 xQ0 /Suma P0 xQ0 x 100 = 2160/1440 x100 = 1,5 x 100 = 150%
4. Calculul Ratei Inflației (Ri):
Ri = IPC – 100% = 150% – 100% = 50%
Răspuns final: Rata inflației este de 50%. (O metodă rapidă de verificare ne arată că prețul fiecărui bun individual din tabel a crescut cu exact 50%, ceea ce confirmă că media ponderată a creșterii este tot 50%)
An 2,recuperare,grupa 338,seria B.
1.
2.
3.
4.A-În cazul în care prețurile produselor se dublează,valoare banilor se îmjumătățește,procentual,scade cu 50%.
5.A-Dobânda reală=Dobânda nominală-Rata inflației;Dobânda reală=7%-15%=-8%
6.C-Creșterea masei monetare într-o mai mare măsură decât cea a producției va conduce la o putere de cumpărare mai scăzută a banilor
7.
RESTANT- Holonec Augustin Mihai – 364C
1.c) toate cele de mai sus (a si b)
Creditorii majorează rata nominală a dobânzii pentru a-și proteja câștigul real, anticipând că banii își vor pierde din valoare iar oamenii se grabesc sa isi cheltuie valuta inainte ca preturile sa se sumpeasca, marind astfel viteza cu care moneda trece de la un cumparator la altul
2.c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt
reducerea ritmului de creștere a masei monetare elimină cauza principală a inflației si se forteaza economia pentru o trecere printr o perioada critica reducand outputul si crescand temporar somajul
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
cresterea cheltuielilor statului majoreaza direct și rapid cererea agregata din economie. Când aceasta cerere suplimentară depaseste capacitatea curentă de producție a economiei (oferta), preturile sunt impinse in sus.
4.a) scade cu 50%
deoarece daca preturile se dubleaza, puterea banului este impartita la 2 (sau echivalentul cu care cresc preturile)
5.a) rata reală a dobânzii este de -8%
7%-15%= -8%
6.c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
atunci cand volumul de valuta dintr o economie creste mai repede decat volumul roductiei, vom avea un raport in care returile vor creste, ducandu-ne la inflatie
7.
50×2+35×4+100×10+10×20=1440 valoarea cosului in anul de baza
50×3+35×6+100×15+10×30=2160 valoarea cosului cu preturile actuale
IPC=2160/1440 x100=1.5×100=150
Rf=150-100=50 ==> 50% rata inflatiei
Nedelcu Edmond Cristian, grupa 307, seria B
1.Din punctul meu de vedere, asta e destul de logic dacă ne gândim la ce spune cursul. Când inflația crește, rata reală a dobânzii se calculează ca d’r = d’n – Ri. Dacă anticipăm o inflație mai mare, băncile și creditorii vor crește rata nominală ca să-și protejeze rata reală. Altfel, ca în exemplul din curs, dacă rata dobânzii la depozite e 30% iar inflația ajunge la 40%, toți deponenții pierd nimeni nu vrea asta, deci rata nominală va fi ajustată în sus.
Viteza de circulație a monedei (variantele b și c) nu este menționată ca efect direct al anticipărilor inflaționiste în curs
Rasp corect : a) rata nominală a dobânzii va crește
2)Consider că dacă ne gândim la ce spune cursul despre prețuri. Taxele indirecte intră direct în prețul final al bunurilor sunt practic un cost suplimentar care se transferă consumatorului. Deci într oo economie inflationistă, un nivel ridicat al taxelor indirecte nu face decât să împingă prețurile și mai sus, accelerând ritmul de creștere al acestora astefl ca rasp corect consider ca etse
e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor
3)Cursul descrie inflația prin cerere ca situația în care “oamenii încearcă să achiziționeze cantități cât mai mari din bunurile și serviciile existente pe piață, ceea ce determină creșterea prețurilor acestora.” Creșterea cheltuielillor guvernamentale înseamnă că statul introduce bani suplimentari în economie, cererea agregată crește, și exact asta generează presiune inflaționistă prin cerere. E unul dintre eexemplele clasice din acest tip de inflație. Din acest motiv consider ca resp. corect este: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
4)Din pasasjul din curs despre relația dintre prețuri și puterea de cumpărare: “dacă prețul monetar al merelor crește de la 0,50 cenți la 1$, înseamnă că prețul dolarului exprimat în mere a scăzut de la 2 la 1”. Același principiu s ar putea aplica și aici dacă prețurile cresc cu 100%, adică se dublează, cu aceiași bani cumperi exact jumătate din ce cumpărai înainte. Puterea de cumpărare astfel ca scade deci cu 50%. ( a) scade cu 50% )
5) d’r = d’n – Ri = 7%-15% = -8% rata reală e negativă a) rata reală a dobânzii este de -8%
Din citatul din curs “debitorul va restitui la scadență o sumă de bani a cărei putere de cumpărare poate să fie chiar mai mică decât acea sumă de bani pe care a primit-o de la creditor” putem intelege fatpul ca creditorii pierd iar debitorii câștigă
6)După părerea mea, aceasta e varianta care rezumă cel mai bine întreaga teorie prezentată în curs. Cursul citează “inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar, adică nu poate exista inflație fără o creștere a masei monetare.” Mai mult, cursul ne precizează că “inflația ar însemna creșterea masei monetare într-un ritm mai mare decât ritmul de creștere a producției de bunuri și servicii” . Deci pe baza acestor citate inteleg ca inflația apare când banii cresc mai repede decât bunurile disponibile în economie. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
7) Costul coșului în anul de bază:
(50×2) + (35×4) + (100×10) + (10×20) = 100 + 140 + 1.000 + 200 = 1.440 lei
Costul coșului în anul curent:
(50×3) + (35×6) + (100×15) + (10×30) = 150 + 210 + 1.500 + 300 = 2.160 lei
IPC an de bază = (1.440/1.440) × 100 = 100%
IPC an curent = (2.160/1.440) × 100 = 150%
Rata inflației = (150 – 100) / 100 × 100 = 50%
1. Răspuns: c)
Când te aștepți la inflație, ceri dobânzi mai mari (pentru a-ți proteja banii) și cheltuiești mai repede (pentru a evita scumpirile viitoare), ceea ce accelerează circulația banilor.
2. Răspuns: a)
Reducerea cheltuielilor statului (politică fiscală restrictivă) taie din cererea agregată, ceea ce temperează inflația pe termen lung.
3. Răspuns: d)
Creșterea cheltuielilor guvernamentale înseamnă o cerere mai mare de bunuri și servicii, care trage prețurile în sus (inflație prin cerere).
4. Răspuns: a)
Dacă prețurile se dublează (creștere de 100%), cu aceeași sumă de bani poți cumpăra doar jumătate din produse. Puterea de cumpărare scade deci cu 50%.
5. Răspuns: a)
Rata reală = Dobânda nominală (7%) – Inflația (15%) = -8%. Banii își pierd valoarea, deci deponenții pierd.
6. Răspuns: c)
Inflația apare când “sunt prea mulți bani care aleargă după prea puține produse”. Adică masa monetară crește mai repede decât producția.