Lecția 5 – Inflația și ciclurile economice
– cauzele și consecințele inflației: reducerea puterii de cumpărare a banilor
– evoluția ciclică a economiei: problema crizelor economice și recesiunea
TEMA 5
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în rubrica de comentarii, cu argumentarea tuturor răspunsurilor, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: luni, 25 mai, ora 21:00, apoi comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci: a) rata nominală a dobânzii va crește; b) viteza de circulație a monedei va crește; c) toate cele de mai sus; d) viteza de circulație a monedei se va reduce; e) nici una din cele de mai sus.
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie; b) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației, fără nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt; d) cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
3. Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere? a) reducerea exportului net; b) creșterea prețurilor factorilor de producție; c) creșterea ratei dobânzii la creditele pentru consum; d) creșterea cheltuielilor guvernamentale; e) reducerea transferurilor sociale.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor: a) scade cu 50%; b) scade cu 25%; c) scade cu 100%; d) scade cu 10%; e) scade cu 20%.
5. Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%. În aceste condiții: a) rata reală a dobânzii este de -8%; b) puterea de cumpărare a banilor se majorează; c) indicele general al prețurilor este 115%; d) toate cele de mai sus sunt adevărate; e) depunătorii câștigă în termeni reali.
6. Inflația se manifestă atunci când: a) scăderea masei monetare este mai puternică decât scăderea producției; b) scăderea masei monetare este mai puțin puternică decât creșterea producției; c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției; d) masa monetară rămâne neschimbată; e) scade cursul de schimb al monedei naționale.
7. Să se calculeze rata inflației în condițiile în care structura coșului de consum și prețurile bunurilor respective sunt:
Bunuri |
Cantități |
Prețuri an de bază (lei) |
Prețuri an curent (lei) |
A |
50 |
2 |
3 |
B |
35 |
4 |
6 |
C |
100 |
10 |
15 |
D |
10 |
20 |
30 |
Seria A
Grupa 304
1. Rezolvare: Dacă se estimează o accelerare a inflației, rata nominală a dobânzii va crește, deoarece oamenii încearcă să își protejeze puterea de cumpărare în viitor. Totodată, anticipând diminuarea valorii banilor, consumatorii vor cumpăra mai multe bunuri și servicii în prezent, ceea ce duce la creșterea vitezei de circulație a banilor. Prin urmare, răspunsul corect este varianta c), întrucât toate afirmațiile anterioare sunt adevărate.
2. Rezolvare: Varianta corectă este c), deoarece reducerea ritmului de creștere a masei monetare determină încetinirea creșterii prețurilor, ceea ce înseamnă diminuarea ratei inflației. În același timp, pe termen scurt, apare și un efect negativ asupra ritmului de creștere al producției reale. A se vedea suportul de curs referitor la teoria cantitativă a banilor în formă dinamică.
3. Rezolvare: Dintre situațiile prezentate, numai varianta d) poate conduce la majorarea cererii agregate. Creșterea veniturilor unei categorii sociale importante stimulează consumul și cererea totală, ceea ce poate determina creșterea prețurilor, fenomen asociat inflației prin cerere.
4. Rezolvare: Folosind formula pentru calculul puterii de cumpărare a banilor (PCB = 1 / IPC), rezultă că o majorare a prețurilor cu 100% conduce la reducerea cu 50% a puterii de cumpărare a banilor.
5. Rezolvare: Aplicând formula aproximativă pentru rata reală a dobânzii (d reală = d nominală – rata inflației), obținem o rată reală a dobânzii de 10%, adică 70% – 60% = 10%.
6. Rezolvare: Inflația apare ca urmare a unui dezechilibru între ritmul de creștere al masei monetare și cel al producției. Atunci când cantitatea de bani din economie crește mai rapid decât producția, prețurile tind să se majoreze, ceea ce semnifică apariția inflației.
7. Rezolvare: Pentru determinarea ratei inflației, calculăm valoarea coșului de consum atât pentru anul de bază, cât și pentru anul curent. Deoarece cantitățile bunurilor A, B, C și D rămân constante, diferența de valoare dintre cei doi ani este cauzată exclusiv de modificarea prețurilor.
Valoarea coșului în anul de bază: 1440
Valoarea coșului în anul curent: 2160
Indicele prețurilor de consum (IPC) se calculează astfel:
IPC = 2160 / 1440 = 1,5
Rata inflației este:
Rata inflației = IPC – 1 = 1,5 – 1 = 0,5
Prin urmare, rata inflației este de 50%.
Grupa 302A
Borș Mihail
1) c) toate cele de mai sus. Deoarece când oamenii anticipează că prețurile vor crește rapid, ei preferă să cheltuiască banii cât mai repede înainte ca aceștia să își piardă puterea de cumpărare. Acest comportament duce la o creștere a vitezei de circulație a banilor în economie. Prin urmare, și rata nominală a dobânzii va crește pentru a descuraja viteza de circulație a masei monetare.
2) c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt, deoarece o reducere a ritmului de creștere a ofertei de bani (o politică monetară restrictivă) duce la scăderea cererii agregate. Pe termen scurt, conform modelului cererii și ofertei agregate (sau curbei Phillips), această reducere a cererii va tempera creșterea prețurilor (scade inflația), dar va contracta și producția din economie (scade output-ul).
3) d) creșterea cheltuielilor guvernamentale. Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește mai rapid decât oferta agregată. O creștere a cheltuielilor guvernamentale ($G$) mărește direct cererea agregată, stimulând creșterea prețurilor. Reducerea exportului net, creșterea dobânzilor sau reducerea transferurilor sociale ar determina, din contră, o scădere a cererii agregate.
4) a) scade cu 50%.
Pcb = 1/Ip
Dacă prețurile cresc cu 100, noul indice al prețurilor devine 200% (adică prețurile se dublează).
Pcb= ½ = 0,5 ( 50% din valoarea inițială)
Prin urmare, puterea de cumpărare a scăzut la jumătate, adică a scăzut cu 50%.
5) a) rata reală a dobânzii este de -8%;
r = d’ – Ri = 7% – 15% = -8 (rata reală a dobânzii este de -8%)
6) c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției;
Conform teoriei cantitative a banilor, inflația apare atunci când volumul de bani din economie (masa monetară) crește într-un ritm mai rapid decât volumul de bunuri și servicii disponibile pe piață (producția reală).
7)
IPC= Σ(Q0*P1)/ Σ(Q0*P0) * 100
Calculăm valoarea coșului în anul de bază (ΣQ0*P0)
Bunul A: 50* 2 = 100 lei
Bunul B: 35*4 = 140 lei
Bunul C: 100*10 = 1000lei
Bunul D: 10*20 = 200lei
Total an de bază = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
Calculăm valoarea coșului în anul curent ΣQ0*P0
Bunul A: 50*3 = 150lei
Bunul B: 35*6 = 210lei
Bunul C: 100 * 15 = 1500lei
Bunul D: 10 * 30 = 300lei
Total an curent = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160lei
IPC = 2160/1440*100 = 1,5*100 = 150%
Rata inflației: Ri = IPC – 100% = 150% – 100% = 50%
Rata inflației este de 50%
Grigore Mihaela Beatrice
Grupa 306
1. c) toate cele de mai sus
Anticiparea inflației determină atât creșterea ratei nominale a dobânzii, cât și accelerarea vitezei de circulație a banilor, deoarece oamenii încearcă să cheltuie mai repede banii care își pierd valoarea.
2. e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor
Taxele indirecte, precum TVA-ul, se reflectă direct în prețurile bunurilor și serviciilor, contribuind la creșterea inflației.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Cheltuielile guvernamentale suplimentare măresc cererea agregată și pot genera inflație prin cerere.
4. a) scade cu 50%
Dacă prețurile cresc cu 100%, aceeași sumă de bani poate cumpăra doar jumătate din cantitatea inițială de bunuri și servicii.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%
Rezultă o dobândă reală negativă, ceea ce înseamnă pierdere de putere de cumpărare pentru depunători.
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Inflația apare atunci când cantitatea de bani din economie crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii.
Valoarea coșului de consum în anul de bază:
* A: 50 × 2 = 100 lei
* B: 35 × 4 = 140 lei
* C: 100 × 10 = 1000 lei
* D: 10 × 20 = 200 lei
Total an de bază = 1440 lei
Valoarea coșului de consum în anul curent:
* A: 50 × 3 = 150 lei
* B: 35 × 6 = 210 lei
* C: 100 × 15 = 1500 lei
* D: 10 × 30 = 300 lei
Total an curent = 2160 lei
Rata inflației este 50%.
Braila Giorgian-Milagro
302A
1.C
2.C
3.D
4.Aplicând formula pentru calculul puterii de cumpărare a banilor (PCB = 1/ IPC), obținem că o creștere de
100% a prețurilor determină o scădere a puterii cumpărării banilor de 50%.
5. Dacă aplicăm formula pentru aproximarea ratei reale a dobânzii (d reală = d nominală – rata inflației ) rezultă că
rata reală a dobânzii este de 10% (70% – 60%).
6. Rezolvare: Inflația este consecința unui “dezechilibru” între ritmul de creștere al masei monetare și cel al producției.
Astfel, atunci când cantitatea de bani crește mai rapid decât producția va rezulta creșterea prețurilor, ceea ce semnifică
manifestarea inflației.
7. Rezolvare: Pentru a calcula rata inflației vom calcula valoarea coșului de consum pentru anul de bază și pentru anul
curent. După cum se poate observa din enunț, analizăm valoarea unei cantități constante din bunurile A, B, C și D, astfel
încât modificarea valorii din anul curent, față de anul de bază, se va datora strict creșterii prețurilor.
Valoare an de bază curent : 1440
Valoare an curent: 2160
IPC = Valoarea produselor din coșul de consum în anul curent / Valoarea produselor din coșul de consum în anul de bază =
2160/1440 = 1.5 Rata inflației este egală cu IPC – 1 = 1.5 – 1 = 0.5 (sau 50%).
Grupa 307 Seria B
1.c) toate cele de mai sus
Dacă se anticipează accelerarea inflației, oamenii încearcă să cheltuie mai repede banii deoarece aceștia își pierd puterea de cumpărare: PCB=1/P.
Astfel, viteza de circulație a monedei crește: v↑
În același timp, creditorii cer dobânzi mai mari pentru a compensa pierderea cauzată de inflație, ceea ce determină creșterea ratei nominale a dobânzii.
2.a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Într-o economie aflată în situație inflaționistă, reducerea cheltuielilor guvernamentale determină reducerea cererii agregate: G↓
Prin diminuarea cererii din economie se reduc presiunile asupra prețurilor, ceea ce contribuie la scăderea ratei inflației.
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește mai rapid decât oferta de bunuri și servicii.
Creșterea cheltuielilor guvernamentale: G↑ duce la majorarea cererii agregate și poate genera presiuni inflaționiste asupra prețurilor.
4.a) scade cu 50%
PCB=1/P
Dacă prețurile cresc cu 100%, acestea se dublează: P×2
Rezultă: PCB=1/2
Puterea de cumpărare a banilor scade la jumătate, adică cu 50%.
5.d) toate cele de mai sus sunt adevărate
Rr=Rn−Ri
Rr=7%−15%=−8%
IPC=115%
Deoarece inflația este mai mare decât dobânda nominală, depunătorii pierd în termeni reali.
6.c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
M⋅v=P⋅Y
Inflația apare atunci când masa monetară crește mai rapid decât producția: M↑>Y↑
În aceste condiții există mai mulți bani în circulație decât bunuri și servicii, ceea ce determină creșterea generală a prețurilor.
7.
Calculul costului coșului în anul de bază
50×2=100
35×4=140
100×10=1000
10×20=200
CB0=1440
Calculul costului coșului în anul current
50×3=150
35×6=210
100×15=1500
10×30=300
CB1=2160
Calcul IPC
IPC=CB1/CB0 ×100
IPC=2160/1440 ×100=150
Rata inflației
Ri=IPC−100
Ri=150−100=50%
Nedu Miruna Claudia grupa 309B
1. Răspuns corect: c) toate cele de mai sus.
Motivație:
Când oamenii și firmele se așteaptă la o inflație mai mare:
• creditorii cer dobânzi nominale mai mari pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare → rata nominală a dobânzii crește;
• oamenii încearcă să cheltuie mai repede banii, deoarece aceștia își pierd valoarea → viteza de circulație a banilor crește.
2. Răspuns corect: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie.
Motivație:
Reducerea cheltuielilor guvernamentale diminuează cererea agregată din economie. O cerere mai mică reduce presiunea asupra prețurilor și contribuie la temperarea inflației.
Celelalte variante sunt greșite deoarece:
• creșterea ofertei nominale de bani stimulează inflația, nu o reduce;
• reducerea taxelor indirecte nu accelerează inflația, ci poate chiar reduce prețurile.
3.Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Motivație:
Inflația prin cerere apare când cererea agregată crește mai rapid decât oferta agregată. Creșterea cheltuielilor guvernamentale mărește cererea totală din economie și pune presiune pe prețuri.
Celelalte variante reduc cererea sau țin de inflația prin costuri:
• reducerea exportului net scade cererea agregată;
• creșterea prețurilor factorilor de producție produce inflație prin costuri;
• creșterea dobânzilor reduce consumul;
• reducerea transferurilor sociale reduce veniturile și consumul.
4.Răspuns corect: a) scade cu 50%.
Motivație:
O creștere a prețurilor cu 100% înseamnă că prețurile se dublează. Cu aceeași sumă de bani poți cumpăra doar jumătate din cantitatea anterioară de bunuri și servicii. Prin urmare, puterea de cumpărare scade cu 50%.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%.
Rata dobânzii primite de la bancă este de 7%, dar prețurile cresc cu 15% din cauza inflației. Asta înseamnă că banii își pierd valoarea mai repede decât cresc economiile tale.
Cu alte cuvinte, chiar dacă primești dobândă, după un an poți cumpăra mai puține bunuri și servicii decât înainte. Prin urmare, în termeni reali, pierzi putere de cumpărare.
De aceea:
rata reală a dobânzii este negativă;
depunătorii pierd în termeni reali;
puterea de cumpărare a banilor scade.
6.c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
Motivație:
Dacă masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii, există mai mulți bani care urmăresc aceeași cantitate de produse. Această situație conduce la creșterea generalizată a prețurilor, adică la inflație.
7.Rata inflației este 50%.
Motivație:
Coșul de consum care costa 1440 lei în anul de bază costă acum 2160 lei. Diferența reprezintă o creștere de 50% a nivelului general al prețurilor, ceea ce înseamnă că rata inflației este de 50%.
.c – Anticiparea accelerării inflației determină creșterea ratei nominale a dobânzii pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare. Totodată, agenții economici vor încerca să se descotorosească de bani mai repede, ceea ce duce la creșterea vitezei de circulație a monedei.
2.c – Diminuarea ritmului de creștere a cantității de bani din economie conduce la încetinirea creșterii prețurilor, ceea ce înseamnă o reducere a inflației. Totuși, pe termen scurt, acest proces poate genera și o scădere a ritmului de creștere a producției reale.
3.d – Inflația prin cerere apare când cererea agregată crește mai repede decât oferta agregată. Creșterea cheltuielilor guvernamentale mărește cererea agregată, generând presiuni inflaționiste. Celelalte variante scad cererea, iar creșterea prețurilor factorilor de producție generează inflație prin costuri, nu prin cerere.
4.a – Puterea de cumpărare a banilor este invers proporțională cu nivelul prețurilor. Dacă prețurile cresc cu 100%, atunci aceeași sumă de bani cumpără jumătate din cantitatea anterioară de bunuri, deci puterea de cumpărare scade cu 50%.
5.a – Rata reală a dobânzii se calculează ca diferența între rata nominală și rata inflației: 7% – 15% = -8%. Acest rezultat arată că puterea de cumpărare a banilor scade, deoarece inflația este mai mare decât dobânda obținută. Cu alte cuvinte, chiar dacă suma economisită crește în valoare nominală prin dobândă, în termeni reali persoana pierde bani, deoarece prețurile cresc într-un ritm mai rapid decât câștigul obținut din dobândă.
6.c – Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar. Inflația apare când masa monetară crește într-un ritm mai rapid decât producția de bunuri și servicii, ceea ce duce la creșterea generalizată a prețurilor.
7. Bunul A: 50 bucăți, Bunul B: 35 bucăți, Bunul C: 100 bucăți, Bunul D: 10 bucăți.
Prețuri de bază:
A = 2 lei, B = 4 lei, C = 10 lei, D = 20 lei.
Cost de bază = 50 × 2 + 35 × 4 + 100 × 10 + 10 × 20 = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei.
Prețuri în anul curent:
A = 3 lei, B = 6 lei, C = 15 lei, D = 30 lei.
Cost în anul curent = 50 × 3 + 35 × 6 + 100 × 15 + 10 × 30 = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei.
Rata inflației = 150% – 100% = 50%.
Giolu Laurențiu-Nicolae
Grupa 306B
1. Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
Conform efectului Fisher, când inflația crește, creditorii cer o rată nominală a dobânzii mai mare (a) pentru a-și proteja câștigul. Totodată, oamenii vor cheltui banii mai repede înainte ca aceștia să-și piardă valoarea, deci viteza de circulație a monedei crește (b).
2. Răspuns corect: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Reducerea cheltuielilor statului scade cererea agregată din economie, ceea ce frânează direct și pe termen lung presiunea asupra creșterii prețurilor.
3. Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare când cererea globală depășește oferta. Când statul cheltuiește mai mult, el injectează bani în economie și mărește direct cererea globală, presând prețurile să crească.
4. Răspuns corect: a) scade cu 50%
Puterea de cumpărare este inversul indicelui prețurilor. Dacă prețurile cresc cu 100%, înseamnă că se dublează.
5. Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Rata reală a dobânzii se calculează ca diferență între rata nominală și rata inflației
Rreal=Rn-Ri= 7-15 = -8
6. Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Inflația apare atunci când pe piață există „prea mulți bani care aleargă după prea puține bunuri”. Dacă masa monetară crește mai rapid decât volumul de bunuri și servicii produse, valoarea banilor scade și prețurile cresc.
7.
V0= (50×2)+(35×4)+(100×10)+(10×20)=
100+140+1000+200 = 1.440
V1= (50×3)+(35×6)+(100×15)+(10×30)=
150+210+1500+300 = 2.160
IPC= V1/V0x100= 2.160/1.440×100 = 150%
Ri= IPC-100%= 150%-100%=50%
Gurea Elena Diana
306B
1. c) toate cele de mai sus.
Argument: Dacă se anticipează o inflație mai mare, oamenii încearcă să cheltuie banii mai repede, ceea ce crește viteza de circulație a banilor. În același timp, creditorii cer dobânzi nominale mai mari pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare.
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie.
Argument: Reducerea cheltuielilor guvernamentale reduce cererea agregată, ceea ce diminuează presiunile inflaționiste.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Argument: Inflația prin cerere apare când cererea agregată crește mai rapid decât oferta agregată. Creșterea cheltuielilor guvernamentale stimulează cererea totală.
4. a) scade cu 50%.
Argument: Dacă prețurile se dublează (+100%), aceeași sumă de bani cumpără doar jumătate din cantitatea inițială de bunuri.
5. d) toate cele de mai sus sunt adevărate.
Argument:
Rata reală a dobânzii = 7% − 15% = −8%.
Indicele general al prețurilor este 115%.
Puterea de cumpărare scade, iar depunătorii pierd în termeni reali.
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
Argument: Dacă masa monetară crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii, apare exces de bani în economie, ceea ce generează inflație.
7. Calculul ratei inflației
V0 = 50*2 + 35*4 + 100*10 + 10*20
V0 = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440
Valoarea coșului în anul curent:
V1 = 50*3 + 35*6 + 100*15 + 10*30
V1 = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160
Indicele prețurilor:
IPC =2160/1440 *100 = 150
Rata inflației:
150-100/100 *100 = 50%
Rezultat: Rata inflației este 50%.
Dragu Ștefania Denisa
Grupa 33
Anul 2
1. c) toate cele de mai sus
Dacă se anticipează accelerarea inflației, rata nominală a dobânzii crește, iar oamenii tind să cheltuie mai repede banii, deci crește și viteza de circulație a monedei.
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară rata inflației
Reducerea cheltuielilor guvernamentale scade cererea totală din economie, iar presiunea asupra prețurilor se reduce.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare când cererea totală crește. Cheltuielile guvernamentale mai mari cresc cererea.
4. a) scade cu 50%
Dacă prețurile cresc cu 100%, ele se dublează.
Puterea de cumpărare devine:
1 / 2 = 0,5
Deci scade cu 50%.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%
Calcul:
rata reală = rata nominală – rata inflației
rata reală = 7% – 15% = -8%
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Inflația apare când banii din economie cresc mai repede decât bunurile și serviciile produse.
7. Rata inflației = 50%
Calcul coș an de bază:
50 x 2 + 35 x 4 + 100 x 10 + 10 x 20 = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440
Calcul coș an curent:
50 x 3 + 35 x 6 + 100 x 15 + 10 x 30 = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160
Indicele prețurilor:
2160 / 1440 x 100 = 150%
Rata inflației:
150% – 100% = 50%
Dragu Ștefania Denisa
Grupa 334
Anul 2
1. c) toate cele de mai sus
Dacă se anticipează accelerarea inflației, rata nominală a dobânzii crește, iar oamenii tind să cheltuie mai repede banii, deci crește și viteza de circulație a monedei.
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară rata inflației
Reducerea cheltuielilor guvernamentale scade cererea totală din economie, iar presiunea asupra prețurilor se reduce.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare când cererea totală crește. Cheltuielile guvernamentale mai mari cresc cererea.
4. a) scade cu 50%
Dacă prețurile cresc cu 100%, ele se dublează.
Puterea de cumpărare devine:
1 / 2 = 0,5
Deci scade cu 50%.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%
Calcul:
rata reală = rata nominală – rata inflației
rata reală = 7% – 15% = -8%
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Inflația apare când banii din economie cresc mai repede decât bunurile și serviciile produse.
7. Rata inflației = 50%
Calcul coș an de bază:
50 x 2 + 35 x 4 + 100 x 10 + 10 x 20 = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440
Calcul coș an curent:
50 x 3 + 35 x 6 + 100 x 15 + 10 x 30 = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160
Indicele prețurilor:
2160 / 1440 x 100 = 150%
Rata inflației:
150% – 100% = 50%
Grupa 305
1. a) rata nominală a dobânzii va crește.
În condiții de inflație, calculele bancherilor și ale clienților se bazează pe rata reală a dobânzii, formula fiind: rata reală = rata nominală – rata inflației. Astfel, dacă se anticipează accelerarea inflației, rata nominală a dobânzii trebuie să crească pentru a proteja sau a menține rata reală a dobânzii la un nivel acceptabil.
2. c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt.
Este subliniată concepția monetaristă conform căreia „inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar” și singura explicație posibilă pentru inflație este creșterea continuă a masei monetare. Astfel, doar o reducere a creșterii ofertei de bani poate reduce rata inflației, inflația neputând exista în absența unei creșteri a masei monetare.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Inflația prin cerere este definită ca rezultatul unei creșteri a cererii în economie, moment în care oamenii (sau statul) încearcă să achiziționeze cantități mai mari de bunuri și servicii, antrenând creșterea prețurilor. Creșterea cheltuielilor guvernamentale este un factor direct care sporește cererea agregată.
4. a) scade cu 50%.
Cursul oferă un exemplu foarte clar în acest sens: dacă prețul monetar al merelor crește de la 0,50 bani la 1 leu (o creștere a prețurilor cu 100%), înseamnă că prețul leului exprimat în mere a scăzut de la 2 la 1, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a banilor s-a diminuat la jumătate, adică o scădere de 50%.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%.
Aplicând formula pentru rata reală a dobânzii (rata reală = rata nominală – rata inflației), obținem: 7% – 15% = -8%. Atunci când rata inflației depășește rata dobânzii nominale, depozitele își pierd din putere de cumpărare, manifestându-se astfel o rată a dobânzii real negativă.
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
„În esență, inflația ar însemna creșterea masei monetare într-un ritm mai mare decât ritmul de creștere a producției de bunuri și servicii”. Se dă și exemplul în care dacă masa monetară se dublează, iar producția crește doar cu 50%, prețurile vor crește.
7. Rata inflației este de 50%.
Cost an de bază = (50 x 2) + (35 x 4) + (100 x 10) + (10 x 20) = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei.
Cost an curent = (50 x 3) + (35 x 6) + (100 x 15) + (10 x 30) = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei.
IPC (Indicele Prețurilor de Consum) = (Cost an curent / Cost an de bază) x 100 = (2160 / 1440) x 100 = 1,5 x 100 = 150%.
Rata inflației = ((IPC – 100) / 100) x 100 = ((150 – 100) / 100) x 100 = 50%.
Constantin Alissia Stefania
Grupa 304A
1. Răspuns corect: c) toate cele de mai sus.
Dacă se anticipează accelerarea inflației, rata nominală a dobânzii va crește iar viteza de circulație a monedei va crește, deoarece oamenii încearcă să cheltuie mai repede banii care își pierd valoarea.
2. Răspuns corect: a).
În condiții inflaționiste, reducerea cheltuielilor guvernamentale reduce cererea agregată și contribuie la scăderea inflației.
3. Răspuns corect: d).
Inflația prin cerere apare atunci când crește cererea agregată. Creșterea cheltuielilor guvernamentale determină creșterea cererii totale din economie.
4. Răspuns corect: a) scade cu 50%.
Dacă prețurile cresc cu 100%, acestea se dublează, iar puterea de cumpărare a banilor se reduce la jumătate.
5.Răspuns corect: a).
Rata reală a dobânzii se calculează astfel:
rata reală a dobânzii = rata nominală a dobânzii − rata inflației
7% − 15% = −8%
Deci, rata reală a dobânzii este −8%.
Indicele general al prețurilor este 115%, iar depunătorii pierd în termeni reali deoarece inflația este mai mare decât dobânda nominală.
Indicele general al prețurilor este 115%, iar depunătorii pierd în termeni reali deoarece inflația depășește dobânda nominală.
6.Răspuns corect: c).
Inflația apare atunci când masa monetară crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii.
7. Rata inflației este 50%.
Valoarea coșului inițial:
(50 × 2) + (35 × 4) + (100 × 10) + (10 × 20) = 1440
Valoarea coșului final:
(50 × 3) + (35 × 6) + (100 × 15) + (10 × 30) = 2160
Indicele prețurilor de consum:
IPC = (2160 / 1440) × 100 = 150
Rata inflației:
150 − 100 = 50%
Deci, rata inflației este de 50%.
Enache Stefania Catalina
334 A
1. Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
Formulă: i = r + i^e. Dacă inflația anticipată crește, rata nominală a dobânzii crește, iar viteza de circulație a banilor se mărește deoarece oamenii vor să scape mai repede de numerar.
2. Răspuns corect: d) cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea nici un efect asupra output-ului pe termen scurt
3. Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Formulă: AD = C + I + G + NX. Creșterea cheltuielilor statului (G) majorează direct cererea agregată, provocând inflație prin cerere.
4. Răspuns corect: a) scade cu 50%
Formulă: Pc = 1 / P. Dacă prețurile se dublează (cresc cu 100%), noua putere de cumpărare devine 1 / 2 din cea inițială, adică scade cu 50%.
5. Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Formulă: r = i – inflația = 7% – 15% = -8%.
6. Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Formulă: M * V = P * Y. Când masa monetară (M) crește mai rapid decât producția reală (Y), nivelul prețurilor (P) crește, generând inflație.
7.
Valoarea coșului în anul de bază (V0):
V0 = (50 * 2) + (35 * 4) + (100 * 10) + (10 * 20) = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
Valoarea coșului în anul curent (V1):
V1 = (50 * 3) + (35 * 6) + (100 * 15) + (10 * 30) = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
Indicele Prețurilor de Consum (IPC):
IPC = (V1 / V0) * 100 = (2160 / 1440) * 100 = 1.5 * 100 = 150%
Rata inflației:
Rata inflației = IPC – 100% = 150% – 100% = 50%
Bileanu Alexia Cristiana
Seria A, grupa 302
1. c) toate cele de mai sus
Conform efectului Fisher, dacă oamenii anticipează o creștere a inflației, creditorii vor cere o rată nominală a dobânzii mai mare pentru a-și proteja puterea de cumpărare. În același timp, când prețurile cresc rapid, banii își pierd repede valoarea, așa că populația va încerca să scape de ei cât mai repede cumpărând bunuri. Acest fenomen duce la creșterea vitezei de circulație a monedei.
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
O reducere a cheltuielilor guvernamentale scade cererea agregată din economie. Pe termen lung, această reducere a presiunii asupra cererii stabilizează prețurile și coboară permanent rata inflației.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare când cererea totală crește prea mult față de oferta existentă. Cheltuielile guvernamentale mai mari măresc cererea agregată și pot duce la creșterea prețurilor.
4. a) scade cu 50%
O creștere a prețurilor cu 100% înseamnă că prețurile se dublează. Aceeași sumă de bani poate cumpăra doar jumătate din cantitatea de bunuri față de înainte.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%
r real = r nominal – Ri = 7% – 15% = -8%
Deoarece rata reală este negativă, depunătorii pierd în termeni reali, iar puterea de cumpărare scade
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Conform teoriei cantitative a banilor, inflația apare atunci când pe piață există “prea mulți bani care aleargă după prea puține bunuri”. Dacă masa monetară crește într-un ritm mai rapid decât ritmul în care crește producția reală de bunuri și servicii, valoarea banilor scade și prețurile cresc.
7.
A: Q=50, P0=2, P1=3
B: Q=35, P0=4, P1=6
C: Q=100, P0=10, P1=15
D: Q=10, P0=20, P1=30
V0 = suma din (Q x P1)
V1 = 50 x 3 + 35 x 6 + 100 x 15 + 10 x 30
V1 = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160
IPC = V1/V0 x 100
IPC = 2160/1440 x 100 = 150%
Ri = IPC – 100 = 150% – 100%
Rata inflației = 50%
309B
1. Răspunsul corect este „c)”, deoarece anticiparea accelerării inflației determină creșterea ratei nominale a dobânzii și creșterea vitezei de circulație a banilor, oamenii încercând să scape mai repede de bani pentru a evita pierderea puterii de cumpărare. i=r+π^e
2. Răspunsul corect este „e)”, deoarece taxele indirecte (TVA, accize) sunt incluse în prețurile bunurilor, iar majorarea lor accelerează ritmul de creștere al prețurilor.
3. Răspunsul corect este „d)”, deoarece creșterea cheltuielilor guvernamentale mărește cererea agregată și produce inflație prin cerere.
4. Răspunsul corect este „a)”, deoarece dacă prețurile cresc cu 100%, acestea se dublează, iar puterea de cumpărare a banilor se reduce la jumătate.
5. Răspunsurile corecte sunt „a)” și „c)”, deoarece rata reală a dobânzii se calculează astfel: r=i-π
r=7%−15%=−8% deci afirmația „a)” este adevărată.
100+15=115 deci afirmația „c)” este adevărată.
6. Răspunsul corect este „c)”, deoarece inflația apare atunci când masa monetară crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii.
MV=PY
7.
50⋅2+35⋅4+100⋅10+10⋅20=1440
50⋅3+35⋅6+100⋅15+10⋅30=2160
IPC=2160/1440×100=150
150−100=50% Deci rata inflației este 50%.
BURLA CRISTIAN ANDREI
GRUPA 302 A
1. c), deoarece conform relatiei lui Fisher, rata nominala a dobanzii este egala cu rata reala plus inflatia anticipata. Atunci cand oamenii se asteapta la o inflatie mai mare, creditorii cer dobanzi nominale mai mari pentru a-si proteja puterea de cumparare a banilor pe care ii vor primi inapoi, iar debitorii sunt dispusi sa plateasca mai mult, stiind ca vor returna datoria cu bani devalorizati.
2. e), deoarece taxele indirecte (cum ar fi TVA-ul) sunt incluse direct in pretul final al bunurilor si serviciilor. Atunci cand statul creste nivelul taxelor indirecte, companiile transfera aceasta taxa asupra consumatorului, ceea ce determina o crestere imediata a preturilor (inflatie prin costuri) si accelereaza ritmul inflatiei deja existente.
3. d), deoarece inflatia prin cerere apare atunci cand cererea agregata de bunuri si servicii din economie depaseste oferta agregata disponibila (pe scurt, „prea multi bani alearga dupa prea putine bunuri”).
4. a), deoarece relatia dintre nivelul preturilor si puterea de cumparare este invers proportionala.
5. b)
6. c), deoarece industriile care contribui la starea unei societati nu fac fata cresterii masei monetare.
Exercitiul 1
c) toate cele de mai sus.
Daca se anticipeaza accelerarea inflatiei, rata nominala a dobanzii tinde sa creasca, deoarece creditorii includ inflatia asteptata in dobanda. In acelasi timp, viteza de circulatie a monedei creste, deoarece oamenii prefera sa cheltuiasca mai repede banii, inainte ca puterea lor de cumparare sa scada.
Exercitiul 2
a) reducerea cheltuielii guvernamentale coboara rata inflatiei din economie.
Intr-o situatie inflationista, reducerea cheltuielilor guvernamentale diminueaza cererea agregata. O cerere agregata mai mica reduce presiunea asupra preturilor si poate contribui la scaderea ratei inflatiei.
Exercitiul 3
d) cresterea cheltuielilor guvernamentale.
Inflatia prin cerere apare atunci cand cererea agregata creste mai repede decat oferta agregata. Cresterea cheltuielilor guvernamentale majoreaza cererea totala din economie, putand determina cresterea preturilor.
Exercitiul 4
a) scade cu 50%.
Delta % PCB = [1 / (1 + Ri)] x 100 – 100
Ri = 100% = 1
Delta % PCB = [1 / (1 + 1)] x 100 – 100
Delta % PCB = (1 / 2) x 100 – 100
Delta % PCB = 50 – 100 = -50%
Exercitiul 5
a) rata reala a dobanzii este de -8%.
Rata nominala a dobanzii = 7%
Rata inflatiei = 15%
Rata reala a dobanzii = rata nominala a dobanzii – rata inflatiei
Rata reala = 7% – 15%
Rata reala = -8%
Exercitiul 6
c) cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei.
Deoarece inflatia apare atunci cand masa monetara creste mai repede decat productia reala.
M x V = P x Y
Daca M creste mai mult decat Y, atunci nivelul general al preturilor P tinde sa creasca.
Exercitiul 7
C0 = 50 x 2 + 35 x 4 + 100 x 10 + 10 x 20
C0 = 100 + 140 + 1000 + 200
C0 = 1440 lei
C1 = 50 x 3 + 35 x 6 + 100 x 15 + 10 x 30
C1 = 150 + 210 + 1500 + 300
C1 = 2160 lei
IPC = (C1 / C0) x 100
IPC = (2160 / 1440) x 100
IPC = 150%
Ri = IPC – 100%
Ri = 150% – 100%
Ri = 50%
Resultă ca rata inflatiei este de 50%.
Dediu Vasile Cristian
Business & Turism – 304 A
1. c) toate cele de mai sus;
2. c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt;
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale;
4. ΔPcb = 1/(1 + 1,00) − 1 = −0,50 = −50% => a) scade cu 50%;
5. d’r = d’n − Ri = 7% − 15% = −8% => a) rata reală a dobânzii este de -8%;
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției;
7. IPC an bază = (1.440 / 1.440) × 100 = 100%
IPC an curent = (2.160 / 1.440) × 100 = 150%
Rata inflației = (150 − 100) / 100 × 100 = 50%
Grupa 307 B
1. Rezolvare: c)
Dacă se anticipează accelerarea inflației, oamenii tind să folosească mai repede banii pe care îi dețin, deoarece se așteaptă ca aceștia să își piardă din puterea de cumpărare. Astfel, viteza de circulație a monedei crește. În același timp, și rata nominală a dobânzii va crește, deoarece creditorii vor încerca să se protejeze de pierderea valorii reale a banilor pe care îi vor primi înapoi.
2. Rezolvare: c)
Într-o economie aflată într-o situație inflaționistă, reducerea ritmului de creștere a ofertei nominale de bani poate duce la scăderea ratei inflației, deoarece presiunea monetară asupra prețurilor devine mai mică. Totuși, pe termen scurt, această reducere poate avea și un efect asupra nivelului producției, deoarece firmele și consumatorii au nevoie de timp pentru a se adapta la noile condiții economice.
3. Rezolvare: d)
Inflația prin cerere apare atunci când cererea totală din economie crește, iar oferta de bunuri și servicii nu reușește să țină pasul cu această creștere. În acest caz, prețurile tind să se majoreze, deoarece există o presiune mai mare asupra bunurilor disponibile pe piață. Creșterea cheltuielilor guvernamentale poate contribui la acest proces, deoarece statul introduce o cerere suplimentară în economie prin achiziții, investiții sau alte cheltuieli publice.
4. Rezolvare: a)
Dacă prețurile cresc cu 100%, înseamnă că nivelul acestora se dublează. În această situație, aceeași sumă de bani nu mai poate cumpăra aceeași cantitate de bunuri ca înainte. De exemplu, dacă un produs costa inițial 100 de lei, iar după creșterea prețurilor ajunge la 200 de lei, cu 100 de lei se mai poate cumpăra doar jumătate din acel produs. Astfel, puterea de cumpărare a banilor se reduce la jumătate, adică scade cu 50%.
5. Rezolvare: a)
d’r=d’n-Ri
=>d’r=7%-15%=-8%
6. Rezolvare: c)
Inflația se manifestă atunci când masa monetară crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii din economie. Dacă în economie există mai mulți bani, dar cantitatea de bunuri disponibile nu crește în același ritm, banii ajung să își piardă din valoare, iar prețurile tind să crească.
7. Rezolvare:
Pentru anul de bază:
A: 50 ∙ 2 = 100 lei
B: 35 ∙ 4 = 140 lei
C: 100 ∙ 10 = 1000 lei
D: 10 ∙ 20 = 200 lei
=> 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
Pentru anul curent:
A: 50 ∙ 3 = 150 lei
B: 35 ∙ 6 = 210 lei
C: 100 ∙ 15 = 1500 lei
D: 10 ∙ 30 = 300 lei
=> 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
an bază IPC=1440 / 1440 ∙ 100 = 100%
an curent IPC=2160 / 1440 ∙ 100 = 150%
Rata inflației =(150 – 100)/100 ∙ 100=50%
Coșuleanu Ana-Maria
Grupa 304, seria A
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci:
Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
Când agenții economici anticipează o inflație mai mare:
-rata nominală a dobânzii crește (efectul Fisher: dobânda nominală include inflația anticipată);
-oamenii încearcă să scape mai repede de bani deoarece aceștia își pierd valoarea → viteza de circulație a monedei crește.
2. În condițiile unei economii aflate în situație inflaționistă, o reducere în:
Răspuns corect: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Reducerea cheltuielilor guvernamentale micșorează cererea agregată, ceea ce reduce presiunile inflaționiste.
-creșterea masei monetare nu reduce inflația, ci tinde să o stimuleze;
-reducerea cheltuielilor publice poate influența și output-ul pe termen scurt;
-creșterea taxelor indirecte poate determina creșterea prețurilor
3. Factori care pot contribui la apariția inflației prin cerere:
Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată depășește oferta agregată.
Creșterea cheltuielilor guvernamentale determină majorarea cererii agregate.
-reducerea exportului net -> scade cererea agregată;
-creșterea costurilor de producție ->inflație prin costuri;
-creșterea dobânzii reduce consumul;
-reducerea transferurilor sociale scade veniturile și consumul
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor:
Răspuns corect: a) scade cu 50%
O creștere a prețurilor cu 100% înseamnă dublarea nivelului prețurilor.
Exemplu: un produs de 10 lei ajunge 20 lei. Cu aceeași sumă de bani putem cumpăra jumătate din cantitatea inițială.
Prin urmare, puterea de cumpărare scade cu 50%.
5. Rata nominală a dobânzii = 7%, rata inflației = 15%
Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de –8%
Formula aproximativă:
rata reală = rata nominală − rata inflației
r = 7% − 15% = –8%
6. Inflația se manifestă atunci când:
Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Potrivit teoriei cantitative a banilor, atunci când masa monetară crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii, apare exces de bani în economie, ceea ce conduce la creșterea prețurilor.
7. Calculul ratei inflației
Costul coșului în anul de bază:
A: 50 × 2 = 100
B: 35 × 4 = 140
C: 100 × 10 = 1000
D: 10 × 20 = 200
Total bază = 1440 lei
Costul coșului în anul curent:
A: 50 × 3 = 150
B: 35 × 6 = 210
C: 100 × 15 = 1500
D: 10 × 30 = 300
Total curent = 2160 lei
Calcul IPC:
IPC=2160/1440*100=150
Calcul rata inflației:
Rata inflației = IPC-100
150-100=50\%
Răspuns: rata inflației = 50%
Seria B, Grupa 307
1. c)
Dacă se anticipează o inflație mai mare, rata nominală a dobânzii tinde să crească iar oamenii cheltuie mai repede banii ca să evite pierderea puterii de cumpărare.
2. c)
Cresterea ofertei nominale de bani reduce rata inflatiei si nivelul output-ului pe termen scurt.
3. d)
Creșterea cheltuielilor guvernamentale mărește cererea agregată. Dacă economia este aproape de capacitatea maximă, surplusul de cerere determina cresterea prețurilor aparand inflația prin cerere.
4. a)
Scade cu 50% deoarece dacă prețurile se dublează, cu aceeași sumă
poți cumpăra jumătate din bunuri.
5. c)
IGP= 100 + Rata inflatiei
=> IGP= 100%+15%=115%
6. c)
Inflația apare atunci când există mai multă cerere decât ofertă
sau atunci când masa monetară crește mai rapid decât productia de bunuri și
servicii.
7. Calc indice preț:
Cost coș în anul de bază: 50·2 +35·4 +100·10 +10·20 = 1440
Cost coș în anul curent: 50·3 +35·6 +100·15 +10·30 = 2160
IPC = 2160 / 1440 ×100 = 150%
Rata inflației 150% −100% = 50%
Seria A Grupa 305
1. c)Rata nominală a dobânzii va crește conform ‚,Efectului Fisher’’, rata nominală a dobânzii (Rn) tinde să se ajusteze reflectând modificările ratei anticipate a inflației ($\pi^e$), astfel încât rata reală a dobânzii să rămână relativ stabilă (Rn = Rr + pi ^ e). Anticiparea unei inflații mai mari determină creditorii să ceară dobânzi nominale mai mari pentru a-și proteja puterea de cumpărare viitoare.Viteza de circulație a monedei va crește când agenții economici anticipează o creștere accelerată a prețurilor, aceștia conștientizează deprecierea rapidă a banilor lichizi. Ca urmare, comportamentul lor se modifică: vor prefera să schimbe cât mai rapid masa monetară deținută pe bunuri și servicii sau active reale înainte ca prețurile să crească și mai mult. Această „fugă de bani” se traduce printr-o creștere directă a vitezei de circulație a monedei (V).
2.c) Inflația înseamnă creșterea masei monetare într-un ritm mai mare decât ritmul de creștere a producției de bunuri și servicii. Deci, dacă se reduce ritmul de creștere a ofertei nominale de bani, rata inflației se reduce. Pe termen scurt, însă, această reducere poate afecta și nivelul output-ului, deoarece economia se ajustează.
3. d) Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată (AD = C + I + G + NX) depășește oferta agregată de deplină ocupare a forței de muncă. Creșterea cheltuielilor guvernamentale (G) deplasează direct curba cererii agregate spre dreapta, generând presiuni ascendente asupra nivelului general al prețurilor într-o economie aflată aproape de potențial. Reducerea exporturilor nete, creșterea dobânzilor la consum sau reducerea transferurilor ar reduce cererea agregată, iar creșterea prețurilor factorilor ține de inflația prin costuri.
4. a) Puterea de cumpărare a banilor (PCB) se află în relație invers proporțională cu indicele general al prețurilor (IGP).
IGP = 100% + 100% = 200% = 2
PCB curent= 1/IGP = 1/2 = 0,5 adică 50% din valoarea inițială
Scăderea puterii de cumpărare este de: 100% – 50% = 50%$.
5. a) Utilizând ecuația simplificată a lui Fisher pentru rata reală a dobânzii (Rr):
Rr = Rn – pi = 7% – 15% = -8%
Deoarece rata reală este negativă, depunătorii pierd în termeni reali (banii se devalorizează mai repede decât acumulează dobândă), puterea de cumpărare scade, iar indicele general al prețurilor este 115%.
6. c) În conformitate cu ,,Teoria Cantitativă a Banilor’’(ecuația lui Fisher: M x V = P x Y), nivelul prețurilor (P) depinde de raportul dintre masa monetară (M) și volumul producției reale (Y). Dacă masa monetară crește într-un ritm mai rapid decât ritmul de creștere a producției de bunuri și servicii (presupunând viteza V constantă), cantitatea de monedă ce revine pe unitatea de produs crește, determinând deprecierea banilor și creșterea generalizată a prețurilor (inflație).
7. Calculul se face prin următorii pași: se determină coșul de consum, se calculează costul coșului în anul de bază și în anul curent, apoi se calculează IPC, iar la final rata inflației
Valoare An de Bază (V0) = suma (Q0 x P0)
V0 = (50 x 2) + (35 x 4) + (100 x 10) + (10 x 20)
V0 = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1.440 lei
Valoare An Curent (V1) = suma (Q0 x P1)
V1 = (50 x 3) + (35 x 6) + (100 x 15) + (10 x 30)
V1 = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2.160 lei
IGP = (V1/V0) x 100 = (2160/1440) x 100 = 1,5 x 100 = 150%
Ri = IGP – 100% = 150% – 100% = 50%
Flora Elena Theodora grupa 305 seria A
1) c) toate cele de mai sus
Conform efectului Fisher, rata nominala a dobanzii tinde sa se ajusteze
direct proportional cu rata anticipata a inflatiei pentru a mentine randamentele reale pozitive.
In acelasi timp, cand populatia si agentii economici anticipeaza ca preturile vor creste rapid, acestia vor dori sa scape de disponibilitatile banesti inainte ca acestea sa isi piarda puterea de cumparare, cumparand bunuri sau active.
Acest comportament duce la cresterea vitezei de circulatie a monedei.
2) c) cresterea ofertei nominale de bani reduce rata inflatiei si nivelul output-ului pe termen scurt
O politica monetara restrictiva (reducerea ritmului de crestere a masei monetare) tempereaza cererea agregata, ceea ce duce la scaderea inflatiei.
Totusi, pe termen scurt, din cauza rigiditatii preturilor si a salariilor sau a decalajelor de adaptare, aceasta reducere a cererii agregate va afecta negativ si productia, generand o contractie temporara a economiei.
3) d) cresterea cheltuielilor guvernamentale
Inflatia prin cerere apare atunci cand cererea agregata (CA = C + I + G + NX) creste mai rapid decat oferta agregata.
Crsterea lui G reprezinta o politica fiscala expansionista care majoreaza direct cererea agregata din economie, punand presiune pe cresterea generala a preturilor.
4) a) scade cu 50%
Pcb este invrs proportionala cu Ip. Daca preturile cresc cu 100%, noul Ip=100%+100%=200%
Pcb1= 1/Ip=1/2=50% din valoarea initiala
scaderea lui pcb = 100%-50%=50%
5) a) rata reala a dobanzii este de -8%
dr=dn-Ri=7%-15%=-8%
6) c) cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei
Conform teoriei cantitative a banilor (M x V = P x Y), nivelul preturilor (P) depinde de masa monetara (M) si de volumul productiei reale (Y).
Daca masa monetara creste intr-un ritm superior cresterii productiei de bunuri si servicii din economie (in conditiile unei viteze de circulatie relativ stabile),
excesul de moneda va duce la deprecierea acesteia si la cresterea continua si generalizata a preturilor (inflatie).
7) IPC= suma(P1 x Q0)/ suma(P0 x Q0) x100
Bunul A : 50 x 2 = 100
Bunul B : 35 x 4 = 140
Bunul C : 100 x 10 = 1000
Bunul D : 10 x 30 = 300
total an de baza = 1440
Bunul A : 50 x 3= 150
Bunul B : 35 x 6= 210
Bunul C : 100 x 15= 1500
Bunul D : 10x 30 = 300
total an curent = 2160
IPC= 2160/1440 x 100 = 1,5 x 100 = 150%
Ri = IPC – 100% = 50%
Haja George Andrei grupa 306 Seria b
1. c) toate variantele
Atunci când oamenii se așteaptă la inflație, dobânzile nominale tind să crească, iar banii circulă mai rapid deoarece lumea încearcă să cumpere înainte ca prețurile să urce și mai mult.
2. e) taxele indirecte contribuie la creșterea prețurilor
Majorarea TVA-ului sau a altor taxe indirecte duce la scumpirea produselor și serviciilor, ceea ce alimentează inflația.
3. d) majorarea cheltuielilor statului
Când statul cheltuiește mai mult, cererea din economie crește și poate apărea presiune asupra prețurilor.
4. a) puterea de cumpărare scade la jumătate
Dacă prețurile se dublează, cu aceeași sumă de bani se pot cumpăra de două ori mai puține produse.
5. a) dobânda reală este negativă, de -8%
7\%-15\%=-8\%
Asta înseamnă că inflația este mai mare decât dobânda primită la bancă.
6. c) masa monetară crește mai repede decât producția
Inflația apare atunci când în economie circulă mai mulți bani decât bunuri și servicii disponibile.
7. Mai întâi se calculează valoarea coșului de consum în anul de bază:
* A = 50 × 2 = 100 lei
* B = 35 × 4 = 140 lei
* C = 100 × 10 = 1000 lei
* D = 10 × 20 = 200 lei
Total = 1440 lei
Apoi se calculează valoarea coșului în anul curent:
* A = 50 × 3 = 150 lei
* B = 35 × 6 = 210 lei
* C = 100 × 15 = 1500 lei
* D = 10 × 30 = 300 lei
Total = 2160 lei
Rata inflației:
\left(\frac{2160-1440}{1440}\right)\times100=50\%
Rezultă o rată a inflației de 50%.
1.Răspuns corect: c) toate cele de mai sus (referitor la creșterea ratei nominale și a vitezei de circulație
Explicație: Conform relației Fisher, o anticipare de creștere a ratei inflației determină creditorii și bancherii să majoreze rata nominală a dobânzii pentru a-și proteja avuția. În același timp, când oamenii anticipează că banii își vor pierde rapid puterea de cumpărare, vor dori să cheltuiască banii mai repede înainte ca prețurile să crească și mai mult, ceea ce determină creșterea vitezei de circulație a monedei.
2.Răspuns corect: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Explicație: Inflatia este un fenomen monetar, asadar o reducere a ofertei de bani scade rata inflatiei si conform Curbei lui Phillips, aceasta masura creste somajul pe termen scurt, ceea ce determina o scadere a output-ului.
3.Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Explicație: Inflația prin cerere este determinată de o creștere a cererii agregate în economie. Creșterea cheltuielilor guvernamentale reprezintă o componentă majoră a cererii agregate care deplasează curba cererii spre dreapta, stimulând creșterea nivelului prețurilor. Reducerea transferurilor, scăderea exporturilor sau creșterea dobânzilor ar diminua cererea, nu ar crește-o.
4.Răspuns corect: a) scade cu 50%
Explicație: Puterea de cumpărare a banilor este inversul indicelui general al prețurilor. Dacă prețurile cresc cu 100%, noul indice al prețurilor devine 200 (adică prețurile se dublează, devenind de 2 ori mai mari).
Puterea de cumparare a banilor = 1 / Indicele preturilor
PCB = 1 / IP
IP = 1 + 100%
IP = 2
PCB = 1 / 2
PCB = 0,5
5.Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Explicație: Utilizând formula ratei reale a dobânzii.
Rata reala a dobanzii = Rata nominala a dobanzii – Rata inflatiei
dr = dn – Ri
dr = 7% – 15%
dr = -8%
6.Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Explicație: Cursul menționează explicit că, în esență, inflația înseamnă „creșterea masei monetare într-un ritm mai mare decât ritmul de creştere a producţiei de bunuri şi servicii”. Atunci când există un raport supraunitar între ritmul masei monetare și cel al PIB-ului real, prețurile monetare din economie vor crește în mod durabil.
7.Bunuri A B C D
Cantități 50 35 100 10
Prețuri an de bază (lei) 2 4 10 20
Prețuri an curent (lei) 3 6 15 30
Raspunsul corect este 50%.
Argumentare:
Costuri an de baza:
A0 = 50 x 2 = 100
B0 = 35 x 4 = 140
C0 = 100 x 10 = 1000
D0 = 10 x 20 = 200
Total = 1440
Costuri an curent:
A1 = 50 x 3 = 150
B1 = 35 x 6 = 210
C1 = 100 x 15 = 1500
D1 = 10 x 30 = 300
Total = 2160
Indicele pretului de consum = ( Cost an curent / Cost an de baza ) x 100
IPC = ( 2160 / 1440 ) x 100 = 1,5 x 100 = 150%
Rata inflatiei = IPC – 100%
Ri = 150% – 100% = 50%
Verificare:
Total an curent = Total an de baza + ( Total an de baza / 2 )
2160 = 1440 + ( 1440 / 2 )
2160 = 1440 + 720
2160 = 2160 (A)
Florea Andrei Florian 331 A an 2
1. c) toate cele de mai sus.
Dacă oamenii și firmele se așteaptă ca inflația să crească, atunci băncile și creditorii vor cere dobânzi mai mari pentru a-și proteja câștigurile de pierderea puterii de cumpărare. În același timp, populația va cheltui mai repede banii pentru a cumpăra produse înainte ca acestea să se scumpească, ceea ce duce la creșterea vitezei de circulație a banilor.
2. c). creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt
Atunci când oferta de bani din economie este redusă, presiunea inflaționistă scade. Totuși, pe termen scurt, această măsură poate afecta activitatea economică, determinând o reducere a producției și o creștere a șomajului.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Inflația prin cerere apare atunci când cererea totală din economie crește mai rapid decât capacitatea de producție. Majorarea cheltuielilor guvernamentale stimulează consumul și investițiile, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor.
4. a) scade cu 50%.
Dacă prețurile se dublează (cresc cu 100%), aceeași sumă de bani poate cumpăra doar jumătate din cantitatea de bunuri și servicii cumpărată anterior. Prin urmare, puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 50%.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%.
Rata reală a dobânzii se obține scăzând rata inflației din rata nominală a dobânzii. În acest caz, 7% − 15% = −8%, ceea ce înseamnă că economiile își pierd din valoare în termeni reali.
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
Inflația apare atunci când cantitatea de bani din economie crește mai repede decât producția de bunuri și servicii. Astfel, există mai mulți bani care urmăresc aceeași cantitate de produse, ceea ce determină creșterea prețurilor.
7). 50%.
Costuri an de baza:
A0 = 50 x 2 = 100
B0 = 35 x 4 = 140
C0 = 100 x 10 = 1000
D0 = 10 x 20 = 200
Total = 1440
Costuri an curent:
A1 = 50 x 3 = 150
B1 = 35 x 6 = 210
C1 = 100 x 15 = 1500
D1 = 10 x 30 = 300
Total = 2160
Indicele pretului de consum = ( Cost an curent / Cost an de baza ) x 100
IPC = ( 2160 / 1440 ) x 100 = 1,5 x 100 = 150%
Rata inflatiei = IPC – 100%
Ri = 150% – 100% = 50%
Verificare:
Total an curent = Total an de baza + ( Total an de baza / 2 )
2160 = 1440 + ( 1440 / 2 )
2160 = 1440 + 720
2160 = 2160 (A)
Cruceanu Alexandru – Gabriel; Grupa: 304 A
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci banca centrală va lua ca măsură de protecție a monedei naționala creșterea ratei dobânzii de referință a creditelor. Atunci când băncile și investitorii anticipează o creștere a inflației, ei vor cere dobânzi nominale mai mari pentru a-și proteja puterea de cumpărare a capitalului împrumutat și pentru a menține un randament real pozitiv. De asemenea, indivizii, anticipând că puterea de cumpărare le va scădea în viitor, vor achiziția în prezent mai multe bunuri și servicii, crescând viteza de circulația a banilor.
Răspuns corect: c)
2. Taxele indirecte sunt transmise direct în prețul final al bunurilor. Când statul majorează TVA-ul sau accizele în plină inflație, firmele cresc imediat prețurile pentru a-și păstra marginile de profit, generând un șoc pe partea de ofertă care accelerează ritmul creșterii prețurilor. O reducere a taxelor indirecte (cum ar fi TVA sau accizele) scade costurile firmelor și prețurile la raft pe termen scurt.
Răspuns corect: e)
3. Cag = C + I + G + EXnet
G crește => creste cererea pt bunuri => preturi mai mari
mai multi banu in economie, salarii mai mari => curba cererii se muta spre dreapta
Astfel, inflatia creste deopotriva
Raspuns corect: d)
4. P1= 2*P0
PCB=?
PCB = 1/P => PCB1=1/2*P0
Raspuns corect: a) scade cu 50%
5. rd = 7%
Ri=15%
rd = rn – Ri => rd = 7% – 15% = -8%
Raspuns corect: a)
6. M * V = P * Y
Inflația este consecința unui “dezechilibru” între ritmul de creștere al masei monetare și cel al producției. Astfel, atunci când cantitatea de bani crește mai rapid decât producția va rezulta creșterea prețurilor, ceea ce semnifică manifestarea inflației.
7. IPC= P1 * Q1 / P0 *Q1 *100
= 3*50+6*35+15*100+30*10 / 2*50+4*35+10*100+20*10 *100 = 2160/1440 *100 = 150%
Ri= IPC – 100% = 150% – 100% = 50%
1)
Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci: a) rata nominală a dobânzii va crește; b) viteza de circulație a monedei va crește; c) toate cele de mai sus; d) viteza de circulație a monedei se va reduce; e) nici una din cele de mai sus.
Raspunsul corect este c).
Argumentare:
Rata nominala a dobanzii va creste deoarece creditorii anticipeaza scaderea puterii de cumparare compensand prin marirea dobanzii si viteza de circulatie a monedei creste pentru ca oamenii cumpara bunuri si servicii inainte ca preturile lor sa creasca.
2)
În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie; b) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației, fără nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt; d) cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
Raspunsul corect este c).
Argumentare:
Inflatia este un fenomen monetar, asadar o reducere a ofertei de bani scade rata inflatiei si conform Curbei lui Phillips, aceasta masura creste somajul pe termen scurt, ceea ce determina o scadere a output-ului.
3)
Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere? a) reducerea exportului net; b) creșterea prețurilor factorilor de producție; c) creșterea ratei dobânzii la creditele pentru consum; d) creșterea cheltuielilor guvernamentale; e) reducerea transferurilor sociale.
Raspunsul corect este d).
Argumentare:
Inflatia prin cerere apare cand cererea agregata creste peste capacitatea de productie. Cheltuielile guvernamentale sunt o componenta a cererii, cresterea lor stimuland consumul, ceea ce duce la cresterea preturilor.
4)
Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor: a) scade cu 50%; b) scade cu 25%; c) scade cu 100%; d) scade cu 10%; e) scade cu 20%.
Raspunsul corect este a).
Argumentare:
Puterea de cumparare a banilor = 1 / Indicele preturilor
PCB = 1 / IP
IP = 1 + 100%
IP = 2
PCB = 1 / 2
PCB = 0,5
5)
Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%. În aceste condiții: a) rata reală a dobânzii este de -8%; b) puterea de cumpărare a banilor se majorează; c) indicele general al prețurilor este 115%; d) toate cele de mai sus sunt adevărate; e) depunătorii câștigă în termeni reali.
Raspunsul corect este a).
Argumentare:
Rata reala a dobanzii = Rata nominala a dobanzii – Rata inflatiei
dr = dn – Ri
dr = 7% – 15%
dr = -8%
6)
Inflația se manifestă atunci când: a) scăderea masei monetare este mai puternică decât scăderea producției; b) scăderea masei monetare este mai puțin puternică decât creșterea producției; c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției; d) masa monetară rămâne neschimbată; e) scade cursul de schimb al monedei naționale.
Raspunsul corect este c).
Argumentare:
Inflatia reprezinta cresterea masei monetare intr-un ritm mai mare decat ritmul de crestere a productiei.
7)
Să se calculeze rata inflației în condițiile în care structura coșului de consum și prețurile bunurilor respective sunt:
Bunuri A B C D
Cantități 50 35 100 10
Prețuri an de bază (lei) 2 4 10 20
Prețuri an curent (lei) 3 6 15 30
Raspunsul corect este 50%.
Argumentare:
Costuri an de baza:
A0 = 50 x 2 = 100
B0 = 35 x 4 = 140
C0 = 100 x 10 = 1000
D0 = 10 x 20 = 200
Total = 1440
Costuri an curent:
A1 = 50 x 3 = 150
B1 = 35 x 6 = 210
C1 = 100 x 15 = 1500
D1 = 10 x 30 = 300
Total = 2160
Indicele pretului de consum = ( Cost an curent / Cost an de baza ) x 100
IPC = ( 2160 / 1440 ) x 100 = 1,5 x 100 = 150%
Rata inflatiei = IPC – 100%
Ri = 150% – 100% = 50%
Verificare:
Total an curent = Total an de baza + ( Total an de baza / 2 )
2160 = 1440 + ( 1440 / 2 )
2160 = 1440 + 720
2160 = 2160 (A)
Diaconu Maria Alexandra
grupa 302A
1. c) toate cele de mai sus
Când oamenii se așteaptă la o inflație mai mare, creditorii cer dobânzi nominale mai ridicate pentru a-și proteja câștigul real. În același timp, populația încearcă să cheltuiască mai repede banii, deoarece valoarea lor scade în timp. Astfel, crește și viteza de circulație a banilor. De aceea sunt adevărate atât a), cât și b).
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Într-o economie inflaționistă, cererea agregată depășește capacitatea economiei de a produce bunuri și servicii la nivelul actual al prețurilor. Una dintre metodele de combatere este reducerea cererii agregate.
Reducerea cheltuielilor guvernamentale înseamnă că statul cumpără mai puține bunuri și servicii sau reduce investițiile
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale, intrucat inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată (totala) depășește oferta agregată disponibilă. Componentele cererii agregate sunt consumul, investițiile, cheltuielile guvernamentale și exportul net (AD = C + I + G + NX). O creștere a cheltuielilor guvernamentale (G) mărește direct cererea agregată, punând presiune pe prețuri și generând inflație prin cerere.
4. a) scade cu 50%, deoarece puterea de cumpărare a banilor (Pc) este invers proporțională cu indicele prețurilor (Ip), după formula:
Pc=1/Ip, de unde rezulta , dacă prețurile cresc cu 100%, noul indice al prețurilor devine 200% (sau 2 în formă zecimală). Astfel, noua putere de cumpărare va fi $1 / 2 = 0,5$ (adică 50% din valoarea inițială). Scăderea puterii de cumpărare este de: 100% – 50% = 50%
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%
Rata reală se calculează scăzând inflația din rata nominală:
7% – 15% = -8%
Rezultatul negativ arată că economiile își pierd valoarea în termeni reali. Deși banca oferă dobândă, inflația este mai mare și reduce puterea de cumpărare a banilor depuși.
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea, deoarece conform teoriei cantitative a banilor (M x V = P x Y), inflația (creșterea generalizată a prețurilor, P) apare atunci când volumul de bani din economie (M) crește într-un ritm mai rapid decât volumul bunurilor și serviciilor produse (Y). Când sunt „prea mulți bani care aleargă după prea puține bunuri”, valoarea banilor scade și prețurile cresc.
7. Pentru a calcula rata inflației, determinăm mai întâi Indicele Prețurilor de Consum (IPC) folosind structura coșului (cantitățile din anul de bază):
1. Valoarea coșului în anul de bază SumaP0 x Q0:
Bunul A: 50 x 2 = 100 lei
Bunul B: 35x 4 = 140lei
Bunul C: 100x 10 = 1000lei
Bunul D: 10 x20 = 200 lei
Total An de Bază = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
2. Valoarea coșului în anul curent Suma P1 x Q0:
Bunul A: 50 x3 = 150 lei
Bunul B: 35 x6 = 210 lei
Bunul C: 100 x15 = 1500 lei
Bunul D: 10 x30 = 300 lei
Total An Curent = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
3. Calculul IPC:
IPC = Suma P1 xQ0 /Suma P0 xQ0 x 100 = 2160/1440 x100 = 1,5 x 100 = 150%
4. Calculul Ratei Inflației (Ri):
Ri = IPC – 100% = 150% – 100% = 50%
Răspuns final: Rata inflației este de 50%. (O metodă rapidă de verificare ne arată că prețul fiecărui bun individual din tabel a crescut cu exact 50%, ceea ce confirmă că media ponderată a creșterii este tot 50%)
Talpos Giorgio Grupa 310 Seria B
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci: c. toate cele de mai sus
Explicatie: Rata nominală a dobânzii = Rata reală + Inflația anticipată.
Dacă băncile și oamenii anticipează că prețurile vor crește mai repede (inflație mai mare), băncile vor mări dobânzile nominale ca să își protejeze câștigul și să nu împrumute bani care își pierd valoarea.
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
3. Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere?: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Explicatie: Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată (C + I + G + NX) crește mai rapid decât capacitatea economiei de a produce bunuri și servicii (“prea mulți bani aleargă după prea puține mărfuri”).
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor: a) scade cu 50%
5. Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%: a) rata reală a dobânzii este de -8%.
6. Inflația se manifestă atunci când: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
7. Textul problemei: Dacă rata nominală a dobânzii este de 12%, iar rata inflației este de 20%, atunci rata reală a dobânzii este de:
Răspunsul corect este -8%.
Explicația
Pentru a calcula rata reală a dobânzii atunci când cunoști rata nominală și rata inflației, se folosește formula simplificată a lui Fisher (pe care profesorii o cer de obicei la testele grilă rapide):
RATA REALA= RATA NOMINALA – RATA INFLATIEI
Calcul:
RATA REALA= 12%-20%=-8%
Deși banca îți dă o dobândă aparent mare (12%), prețurile în economie cresc mult mai repede (cu 20%). Din această cauză, puterea ta de cumpărare scade, iar în termeni reali tu pierzi din valoarea banilor depuși.
1)
Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci: a) rata nominală a dobânzii va crește; b) viteza de circulație a monedei va crește; c) toate cele de mai sus; d) viteza de circulație a monedei se va reduce; e) nici una din cele de mai sus.
Raspunsul corect este c).
Argumentare:
Rata nominala a dobanzii va creste deoarece creditorii anticipeaza scaderea puterii de cumparare compensand prin marirea dobanzii si viteza de circulatie a monedei creste pentru ca oamenii cumpara bunuri si servicii inainte ca preturile lor sa creasca.
2)
În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie; b) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației, fără nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt; d) cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
Raspunsul corect este c).
Argumentare:
Inflatia este un fenomen monetar, asadar o reducere a ofertei de bani scade rata inflatiei si conform Curbei lui Phillips, aceasta masura creste somajul pe termen scurt, ceea ce determina o scadere a output-ului.
3)
Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere? a) reducerea exportului net; b) creșterea prețurilor factorilor de producție; c) creșterea ratei dobânzii la creditele pentru consum; d) creșterea cheltuielilor guvernamentale; e) reducerea transferurilor sociale.
Raspunsul corect este d).
Argumentare:
Inflatia prin cerere apare cand cererea agregata creste peste capacitatea de productie. Cheltuielile guvernamentale sunt o componenta a cererii, cresterea lor stimuland consumul, ceea ce duce la cresterea preturilor.
4)
Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor: a) scade cu 50%; b) scade cu 25%; c) scade cu 100%; d) scade cu 10%; e) scade cu 20%.
Raspunsul corect este a).
Argumentare:
Puterea de cumparare a banilor = 1 / Indicele preturilor
PCB = 1 / IP
IP = 1 + 100%
IP = 2
PCB = 1 / 2
PCB = 0,5
5)
Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%. În aceste condiții: a) rata reală a dobânzii este de -8%; b) puterea de cumpărare a banilor se majorează; c) indicele general al prețurilor este 115%; d) toate cele de mai sus sunt adevărate; e) depunătorii câștigă în termeni reali.
Raspunsul corect este a).
Argumentare:
Rata reala a dobanzii = Rata nominala a dobanzii – Rata inflatiei
dr = dn – Ri
dr = 7% – 15%
dr = -8%
6)
Inflația se manifestă atunci când: a) scăderea masei monetare este mai puternică decât scăderea producției; b) scăderea masei monetare este mai puțin puternică decât creșterea producției; c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției; d) masa monetară rămâne neschimbată; e) scade cursul de schimb al monedei naționale.
Raspunsul corect este c).
Argumentare:
Inflatia reprezinta cresterea masei monetare intr-un ritm mai mare decat ritmul de crestere a productiei.
7)
Să se calculeze rata inflației în condițiile în care structura coșului de consum și prețurile bunurilor respective sunt:
Bunuri A B C D
Cantități 50 35 100 10
Prețuri an de bază (lei) 2 4 10 20
Prețuri an curent (lei) 3 6 15 30
Raspunsul corect este 50%.
Argumentare:
Costuri an de baza:
A0 = 50 x 2 = 100
B0 = 35 x 4 = 140
C0 = 100 x 10 = 1000
D0 = 10 x 20 = 200
Total = 1440
Costuri an curent:
A1 = 50 x 3 = 150
B1 = 35 x 6 = 210
C1 = 100 x 15 = 1500
D1 = 10 x 30 = 300
Total = 2160
Indicele pretului de consum = ( Cost an curent / Cost an de baza ) x 100
IPC = ( 2160 / 1440 ) x 100 = 1,5 x 100 = 150%
Rata inflatiei = IPC – 100%
Ri = 150% – 100% = 50%
Verificare:
Total an curent = Total an de baza + ( Total an de baza / 2 )
2160 = 1440 + ( 1440 / 2 )
2160 = 1440 + 720
2160 = 2160 (A)
Codrea Ariana
Grupa 303 A
1. Consider ca raspunsul corect este c) toate cele de mai sus. Dacă se anticipează accelerarea inflației, oamenii cheltuiesc mai repede banii pentru a evita pierderea puterii de cumpărare. Astfel crește viteza de circulație a banilor. În același timp, băncile și creditorii cresc dobânzile nominale pentru a compensa inflația anticipată.
2. Consider ca raspunsul corect este a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie. Reducerea cheltuielilor guvernamentale scade cererea agregată și reduce presiunile inflaționiste. Creșterea masei monetare nu reduce inflația, ci o stimulează.
3. Consider ca raspunsul corect este d) creșterea cheltuielilor guvernamentale. Inflația prin cerere apare când cererea agregată crește excesiv. Creșterea cheltuielilor guvernamentale duce la creșterea cererii totale și poate provoca inflație.
4. Consider ca raspunsul corect este a) scade cu 50%. Dacă prețurile cresc cu 100%, ele se dublează. Astfel, cu aceeași sumă de bani se poate cumpăra doar jumătate din cantitatea inițială de bunuri și servicii.
5. Consider ca raspunsul corecteste a) rata reală a dobânzii este de -8%.
Formula:
r = i – π
unde:
r = rata reală a dobânzii
i = rata nominală a dobânzii
π = rata inflației
Calcul:
r = 7% – 15% = -8%
Inflația este mai mare decât dobânda nominală, astfel depunătorii pierd putere de cumpărare.
6. Consider ca raspunsul corect este c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției. Inflația apare atunci când cantitatea de bani crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii.
7. Calculul ratei inflației
Valoarea coșului în anul de bază:
A: 50 × 2 = 100
B: 35 × 4 = 140
C: 100 × 10 = 1000
D: 10 × 20 = 200
Total an de bază:
100 + 140 + 1000 + 200 = 1440
Valoarea coșului în anul curent:
A: 50 × 3 = 150
B: 35 × 6 = 210
C: 100 × 15 = 1500
D: 10 × 30 = 300
Total an curent:
150 + 210 + 1500 + 300 = 2160
IPC = (2160 / 1440) × 100 = 150%
Rata inflației = 150% – 100% = 50%
Chelaru Vlad-Matei grupa 303 serria A
1.c)
Daca se anticipeaza accelerarea inflatiei atunci rata nominala va creste si viteza de circulatie a monedei va creste, deoarece anticiparea acceleratiei inflatiei presupune ca oamenii pierd incredere in moneda respectiva si vor sa scape cat mai repede de banii detinuti in acea moneda.
2.a)
In conditiile in care economia se afla in situatie inflationista, o reducere in cheltuiala guvernamentala coboara permanent rata inflatiei din economie pentru ca cheltuielile guvernamentale (G) fac parte din cererea agregata si, prin a reduce aceste cheltuieli, inflatia incetineste si presiunea cresterii preturilor scade.
3.d)
Inflatia prin cerere apare daca cererea agregata creste rapid, iar cresterea cheltuielilor guvernamentale stimuleaza acest proces.
4.a)
Daca preturile cresc cu 100%, inseamna ca preturile se dubleaza, deci banii cumpara doar jumatate din ce puteau cumpara initial, deci puterea de cumparare a banilor scade cu 50%.
5.a)
Daca rata nominala a dobanzii este 7% si rata inflatiei este 15% atunci:
7 – 15 = -8
Deci rata reala a dobanzii este -8%.
6.c)
Inflatia se manifesta atunci cand cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei, deoarece apar prea multi bani in acel scenariu si atunci pretul este fortat sa creasca.
7.
Pentru costul cosului in anul de baza:
50*2 + 35*4 + 100*10 + 10*20 = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440
Pentru costul cosului in anul curent:
50*3 + 35*6 + 100*15 + 10*30 = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160
IPC = (2160/1440) * 100 = 1,5 * 100 = 150
Rata inflatiei = 150 – 100 = 50%
RECUPERARE SEMINAR
1. C) Cand agentii economici anticipeaza o accelerare a inflatiei, se declanșeaza doua fenomene. Pe de o parte, creditorii vor cere o rata nominala a dobanzii mai mare pentru a-si proteja puterea de cumparare a banilor imprumutati. Pe de alta parte, consumatorii vor incerca sa scape mai repede de bani, cumparand bunuri inainte ca prețurile acestora sa creasca și mai mult, ceea ce duce la cresterea vitezei de circulatie a monedei.
2. C) In cazul unei situatii inflationiste, politica monetara restrictiva va reduce inflatia, dar, din cauza rigiditatii preturilor si salariilor pe termen scurt, va provoca și o scadere a cererii agregate, ducând la o reducere a output-ului și o crestere a somajului in prima faza.
3. D) Inflatia prin cerere apare atunci cand cererea agregata din economie depaseste capacitatea de productie a ofertei agregate (prea multi bani vaneaza prea putine bunuri). O creștere a cheltuielilor guvernamentale reprezintă o injecție directă în cererea agregată, stimulând-o.
4. A) P1=P0+100%*P0=2*P0
PCB1=1/P1=1/(2*P0)=0,5*PCB0
DeltaPCB=0,5-1=-0,5=-50%
5. A) IGP=100%+15%=115%
r=7%-15%=-8%
6. C) Plecand de la ecuatia schimburilor, nivelul preturilor tinde sa crească atunci cand cantitatea de bani din economie crește intr-un ritm mai accelerat decat cantitatea de bunuri si servicii produse.
7. V0=(50*2)+(35*4)+(100*10)+(10*20)=1440
V1=(50*3)+(35*6)+(100*15)+(10*30)=2160
IGP=(2160/1440)*100=150%
Rata inflatiei=150%-100%=50%
Cristescu Diana
Seria: A
Grupa: 304
1. c) toate cele de mai sus.
Dacă se anticipează accelerarea inflației, oamenii încearcă să cheltuiască mai repede banii pentru a evita pierderea puterii de cumpărare. Astfel, viteza de circulație a banilor crește. În același timp, rata nominală a dobânzii crește pentru a compensa inflația anticipată.
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie.
Reducerea cheltuielilor guvernamentale diminuează cererea agregată și contribuie la reducerea inflației. Creșterea masei monetare duce, de regulă, la accentuarea inflației, iar majorarea taxelor indirecte determină creșterea prețurilor.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește mai rapid decât oferta. Creșterea cheltuielilor guvernamentale stimulează cererea totală din economie.
4. a) scade cu 50%.
Dacă prețurile cresc cu 100%, acestea se dublează. Astfel, cu aceeași sumă de bani se poate cumpăra doar jumătate din cantitatea inițială de bunuri și servicii.
5. d) toate cele de mai sus sunt adevărate.
Rata reală a dobânzii = rata nominală a dobânzii − rata inflației
7% − 15% = −8%
Indicele general al prețurilor este 115%, iar puterea de cumpărare a banilor scade. Depunătorii pierd în termeni reali.
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
Inflația apare atunci când cantitatea de bani din economie crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii.
7. Calculul ratei inflației:
Valoarea coșului în perioada inițială:
50×2 + 35×4 + 100×10 + 10×20 = 1440
Valoarea coșului în perioada finală:
50×3 + 35×6 + 100×15 + 10×30 = 2160
Indicele prețurilor:
IPC = 2160 / 1440 × 100 = 150%
Rata inflației:
150% − 100% = 50%
Rata inflației este 50%.
Nica Andrei
RESTANTA ANUL 3
Recuperez la grupa 308, seria B
1.c) toate cele de mai sus
Dacă se anticipează accelerarea inflației, rata nominală a dobânzii crește pentru a compensa scăderea puterii de cumpărare a banilor.În același timp, viteza de circulație a monedei crește, conform teoriei cantitative reformulate (crește M, crește și v), pentru că oamenii caută să scape de bani mai repede înainte ca aceștia să se devalorizeze.
2.c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt
Conform teoriei cantitative reformulate, pe termen scurt, modificarea masei monetare afectează atât prețurile cât și producția reală, în relație directă.Deci o reducere a creșterii ofertei nominale de bani reduce simultan rata inflației și output-ul pe termen scurt.
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare la creșterea cererii agregate (Cag = C + I + G + En). Creșterea lui G împinge Cag spre dreapta. Celelalte variante reduc cererea agregată.
4.a) scade cu 50%
PCB = 1/P. Dacă P crește cu 100% (se dublează), atunci PCB_nou = 1/2P = 1\2 x PCB vechi. Deci puterea de cumpărare se reduce la jumătate, adică scade cu 50%.
5.a) rata reală a dobânzii este de -8%
Aplicând formula (d’r = d’n − Ri): d’r = 7% − 15% = −8%. Cum rata inflației depășește rata dobânzii, suntem exact în cazul descris în curs: “toți deponenții își vor vedea avuțiile lor diminuate”
6.c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
“Inflația ar însemna creșterea masei monetare într-un ritm mai mare decât ritmul de creștere a producției de bunuri și servicii”. Friedman: “Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar”.
7. Calculul ratei inflației
Costul coșului în anul de bază:
(50 × 2) + (35 × 4) + (100 × 10) + (10 × 20) = 100 + 140 + 1.000 + 200 = 1.440 lei
Costul coșului în anul curent:
(50 × 3) + (35 × 6) + (100 × 15) + (10 × 30) = 150 + 210 + 1.500 + 300 = 2.160 lei
Calculul IPC (anul de bază = referință):
IPC_bază = 1.440 / 1.440 × 100 = 100%
IPC_curent = 2.160 / 1.440 × 100 = 150%
Rata inflației:
Ri = (150 − 100) / 100 × 100 = 50%
Grupa 304
Seria A
1. c)
Dacă oamenii și firmele se așteaptă la creșterea inflației, rata nominală a dobânzii crește (pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare) si viteza de circulație a banilor crește, deoarece oamenii încearcă să cheltuiască banii mai rapid înainte ca aceștia să își piardă valoarea.
2. a)
Reducerea cheltuielilor guvernamentale diminuează cererea agregată. Dacă cererea din economie scade, presiunea asupra prețurilor se reduce, ceea ce contribuie la diminuarea inflației.
3. d)
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește mai repede decât capacitatea economiei de a produce bunuri și servicii. Creșterea cheltuielilor publice introduce mai mulți bani în economie și stimulează consumul.
4. a)
Dacă prețurile se dublează, aceeași sumă de bani poate cumpăra doar jumătate din cantitatea de bunuri și servicii cumpărată anterior. Puterea de cumpărare se reduce la jumătate.
5. a)
Dobânda reală = Dobânda nominală – Inflația = 7%-15%=-8%
Depunătorii pierd în termeni reali deoarece inflația este mai mare decât dobânda primită.
6. c)
Atunci când cantitatea de bani din economie crește mai repede decât producția de bunuri și servicii, apare un exces de bani raportat la bunurile disponibile, ceea ce determină creșterea prețurilor.
7.
Cost coș an bază:
A = 50 × 2 = 100 lei
B = 35 × 4 = 140 lei
C = 100 × 10 = 1000 lei
D = 10 × 20 = 200 lei
Total an bază = 1440 lei
Cost coș an curent:
A = 50 × 3 = 150 lei
B = 35 × 6 = 210 lei
C = 100 × 15 = 1500 lei
D = 10 × 30 = 300 lei
Total an curent = 2160 lei
Rata inflației= 2160 – 1440/ 1440 x 100 =720/1440 x100 =50%
Rata inflației = 50%
Calmanovici Nicole 303A
1. Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
Dacă se prevede o intensificare a inflației, populația tinde să cheltuiască rezervele monetare mai rapid pentru a limita diminuarea puterii de cumpărare. Acest comportament determină o creștere a vitezei de rotație a banilor în economie. În paralel, instituțiile de credit și împrumutătorii majorează ratele dobânzilor nominale pentru a acoperi efectele inflației prognozate
2. Răspuns corect: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Diminuarea fondurilor alocate pentru cheltuielile publice reduce cererea agregată și temperează tendințele inflaționiste. Pe de altă parte, extinderea masei monetare nu diminuează inflația, ci acționează ca un factor de stimulare a acesteia.
3.Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere se manifestă atunci când solicitările totale de bunuri și servicii depășesc capacitatea pieței. O majorare a cheltuielilor efectuate de stat stimulează cererea globală și poate genera presiuni inflaționiste.
4. Răspuns corect: a) scade cu 50%
Atunci când prețurile se majorează cu 100%, valoarea lor se dublează. Prin urmare, cu aceeași disponibilitate bănească se mai poate achiziționa doar jumătate din volumul inițial de produse și servicii.
5. Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Formula:
r = i – π
unde:
r = rata reală a dobânzii
i = rata nominală a dobânzii
π = rata inflației
Calcul:
r = 7% – 15% = -8%
Deoarece rata inflației depășește nivelul dobânzii nominale, persoanele care economisesc înregistrează o pierdere a puterii de cumpărare.
6.Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Fenomenul inflaționist se declanșează atunci când volumul banilor aflați în circulație se extinde într-un ritm mai rapid decât volumul bunurilor și serviciilor realizate.
7.Calculul ratei inflației
Valoarea coșului în anul de bază:
A: 50 × 2 = 100
B: 35 × 4 = 140
C: 100 × 10 = 1000
D: 10 × 20 = 200
Total an de bază:
100 + 140 + 1000 + 200 = 1440
Valoarea coșului în anul curent:
A: 50 × 3 = 150
B: 35 × 6 = 210
C: 100 × 15 = 1500
D: 10 × 30 = 300
Total an curent:
150 + 210 + 1500 + 300 = 2160
IPC = (2160 / 1440) × 100 = 150%
Rata inflației = 150% – 100% = 50%
Marin Bogdan Ionuț
RESTANȚĂ ANUL 3 GRUPA 359
recuperez la grupa 308 seria b
1. c) toate cele de mai sus
Atunci când se anticipează o creștere a prețurilor și, implicit, o scădere a valorii banilor, creditorii vor solicita o rată nominală a dobânzii mai mare pentru a-și proteja economiile, astfel va avea loc creșterea ratei nominale a dobânzii pentru a compensa scăderea puterii de cumpărare a banilor. Totodată, abordările cantitative arată că viteza de circulație a banilor crește în relație directă cu expansiunea masei monetare
2. c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt
Pe termen scurt, cantitatea de bani din piață afectează atât prețurile, cât și producția (output-ul). Deci, dacă reducem ritmul în care pompăm bani noi în economie, reușim să calmăm inflația, dar prețul plătit e că temporar o să scadă și producția
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare când se încearcă achiziționarea unor cantități mai mari de bunuri decât duce piața, iar prețurile bubuie. Cum cheltuielile statului reprezintă o mare parte din cererea totală, dacă statul sparge mai mulți bani, crește cererea agregată și apare inflația
4. a) scade cu 50%
PCB este invers proporțională cu nivelul prețurilor. PCB = 1/P
atunci când prețurile se dublează ,adică cresc cu 100% , prețul banilor se înjumătățește. O înjumătățire reprezintă o scădere matematică cu 50%.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%
7%-15% = -8% ==> Atunci când rata inflației depășește rata dobânzii, economiile pierd din valoare și spunem că în economie se manifestă o rată a dobânzii real negativă
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Inflația e un fenomen monetar, adică dacă cantitatea de bani de pe piață se înmulțește mai repede decât ritmul în care economia face produse reale, prețurile vor crește
7.
Cost baza= 50×2 + 35×4 + 100 x 10 + 10×20 = 100 +140 +1000 +200 = 1440
Cost Curent= 50×3+ 35×6 + 100×15 +10×30 = 150+ 210 +1500 +300 = 2160
IPC= 2160/1440 X 100 = 150%
Rata inflatiei= 150% -100% = 50%