Lecția 5 – Inflația și ciclurile economice
– cauzele și consecințele inflației: reducerea puterii de cumpărare a banilor
– evoluția ciclică a economiei: problema crizelor economice și recesiunea
TEMA 5
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în rubrica de comentarii, cu argumentarea tuturor răspunsurilor, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: luni, 25 mai, ora 21:00, apoi comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci: a) rata nominală a dobânzii va crește; b) viteza de circulație a monedei va crește; c) toate cele de mai sus; d) viteza de circulație a monedei se va reduce; e) nici una din cele de mai sus.
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie; b) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației, fără nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt; d) cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
3. Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere? a) reducerea exportului net; b) creșterea prețurilor factorilor de producție; c) creșterea ratei dobânzii la creditele pentru consum; d) creșterea cheltuielilor guvernamentale; e) reducerea transferurilor sociale.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor: a) scade cu 50%; b) scade cu 25%; c) scade cu 100%; d) scade cu 10%; e) scade cu 20%.
5. Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%. În aceste condiții: a) rata reală a dobânzii este de -8%; b) puterea de cumpărare a banilor se majorează; c) indicele general al prețurilor este 115%; d) toate cele de mai sus sunt adevărate; e) depunătorii câștigă în termeni reali.
6. Inflația se manifestă atunci când: a) scăderea masei monetare este mai puternică decât scăderea producției; b) scăderea masei monetare este mai puțin puternică decât creșterea producției; c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției; d) masa monetară rămâne neschimbată; e) scade cursul de schimb al monedei naționale.
7. Să se calculeze rata inflației în condițiile în care structura coșului de consum și prețurile bunurilor respective sunt:
Bunuri |
Cantități |
Prețuri an de bază (lei) |
Prețuri an curent (lei) |
A |
50 |
2 |
3 |
B |
35 |
4 |
6 |
C |
100 |
10 |
15 |
D |
10 |
20 |
30 |
Borsa Alex, 352 A, anul 3
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci a)rata nominală a dobânzii va crește, deoarece dobânda nominală include și anticiparea inflației.
2. În situație inflaționistă, o reducere în a)cheltuiala guvernamentală coboară rata inflației, deoarece scade cererea agregată.
3. La apariția inflației prin cerere contribuie d)creșterea cheltuielilor guvernamentale, deoarece mărește cererea agregată.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a)scade cu 50%, deoarece cu aceeași sumă de bani se cumpără doar jumătate din bunuri.
5. Rata nominală a dobânzii este 7%, iar rata inflației este 15%; în aceste condiții, rata reală a dobânzii este de -8%, deoarece din rata nominală a dobânzii se scade rata inflației: 7% − 15% = −8%.
6. Inflația se manufesta atunci cand: c)creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției, deoarece sunt mai mulți bani pentru aceeași cantitate sau o cantitate mai mică de bunuri.
7. Costul cosului creste de la 1240 la 1860
1860/1240*100=150% inflatia= 50%
grupa 304 Cucu Lucia
1.c) toate cele de mai sus
Dacă se anticipează accelerarea inflației, rata nominală a dobânzii crește pentru a proteja puterea de cumpărare a creditorilor conform efectului Fisher, în timp ce viteza de circulație a monedei se mărește deoarece oamenii cheltuiesc banii mai rapid înainte ca aceștia să își piardă valoarea.
2.e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
Tavele indirecte sunt icluse in prețul final.O reducere a lor ar duce la o scădere a prețurilor,în timp ce o creștere a lor accelerează inflația prin costuri.
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Am ales această variată deoarece, reprezintă o creștere directă a componentei G din cererea agregată. Acest surplus de cerere pune presiune pe prețuri, determinând creșterea lor.
4. a) scade cu 50%
Pcb=1/P
Pvb0=1/1=1
Pcb1=1/2=0,5
100%-50%=50%
5.a) rata reală a dobânzii este de -8%
rata reală a dobânzii=7%-15%=-8%
Într-o economie unde inflația depășește rata nominală a dobânzii , asistăm la o redistribuire a avuției de la creditori către debitori, deoarece banii returnați valorează mai puțin decât cei împrumutați inițial.
6.c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Atunci când masa monetară crește într-un ritm mai rapid decât crește producția reală de bunuri și servicii, cantitatea de bani din piață depășește oferta de bunuri. Pentru a restabili echilibrul, prețurile trebuie să crească, generând astfel inflație.
7.
A=50*2=100 lei
B=35*4=140 lei
C=100*10=1000 lei
D=10*20=200 lei
Valoare coș an de bază=100+140+1000+200=1440
A=50*3=150
B=35*6=210
C=100*15=1500
D=10*30=300
Valoare coș an curent=150+210+1500+300=2160
IPC=2160/1440*100=150%
150%-100=50%
Cristea Mihai-David
304A-BT
1.In cazul in care inflatia accelereaza,asta va rezulta ca rata nominal a dobanzii va tinde sa creasaca pentru a putea compensa pierderea puterii de cumparare, comform Efectului Fisher, deoarece Rata nominala= Rata Reala + Inflatia anticipata. Totodata oamenii vor dori sa scape de banii care se devalorizeaza rapid, cumparand bunuri sau active, ceea ce va ajuta crestere vitezei de circulatie a monedei.
In concluzie raspunsul corect este varianta c)toate cele de mai sus
2.Din punctual meu de vedere in cazul in care economia se afla in situatie inflationista, o reducere asupra cheltuielilor guvernamentale este o masura de politica fiscala restrictiva care poate ajuta, deoarece aceasta va diminua cererea agregata, ceea ce totodata va pune o presiune asupra nivelului general al preturilor adica va reduce inflatia. Rezulta ca cel mai potrivit raspuns este varianta a) cheltuiala guvernamentala coboara permanent rata inflatiei din economie.
3.In opinia mea factorii care ar putea contribui la aparitia inflatiei prin cerere apar atunci cand cererea agregata depaseste oferta agregata, deoarece cresterea cheltuielilor statului injecteaza cerere suplimentara in economie . Raspuns final varianta cea corecta este d)cresterea cheltuielilor guvernamentale
4. Daca preturile cresc cu 100%, atunci puterea de cumparare a banilor va scadea, deoarece Puterea de cumpararea este inversul Nivelului Preturilor .Daca preturile se dubleaza ==> nivelul pretului devine de 2 ori mai mare adica 2P , iar noua putere de cumparare va fi 1/2P => 1/2 = 0,5(50%) cee ace inseamna o reducere fata de valoarea initiala.
Raspuns corect este a)scade cu 50%.
5.Rata reala= Rata Nominala – Rata Inflatiei
In cazul nostrum 7%- 15%= -8%
Rezulta ca raspunsul final este varianata a) rata reala a dobanzii este de -8%
6.Inflatia se creeaza atunci cand exista un dezechilibru intre masa monetara si masa de bunuri si servicii disponibile . Daca masa monetara creste mult mai rapid decat productia atunci se creeaza un surplus de moneda, cee ace duce inevitabil la cresterea preturilor. In concluzie raspunsul corect este variant c)cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei.
7.Cantitate=Q
Preturi an de baza=P0
Pret an current=P1
1.Valoare an de baza(Q x P0)
50 x 2 =100
35 x 4 = 140
100 x 10 = 1000
10 x 20 = 200
Total Valoare an de Baza= 100 + 140 + 1000 + 200= 1440
2.Valoare An Curent ( Q x P1)
50 x 3 = 150
35 x 6 = 210
100 x 15 = 1500
10 x 30 = 300
Total Valoare an current = 150 + 210 + 1500 + 300= 2160
Indicicele Preturilor de consum(IPC)
IPC= Suma Totalului Valorii an Curent /Suma Totalului Valorii an de baza x 100
IPC=2160/1440 X 100= 1,5 X 100 = 150%
Iar Rata Inflatiei (Ri) =IPC – 100%=150% – 100% = 50%
Raspuns final Rata Inflatiei este 50%.
Malea Radu – Mario, 337-B , restant anul 2
1) Daca se anticipeaza accelerarea inflatiei, atunci raspunsul corect este c) toate cele de mai sus.
Am ales aceasta varianta deoarece, atunci cand inflatia creste, rata nominala a dobanzii tinde sa creasca, iar oamenii incearca sa cheltuie banii mai repede, ceea ce duce la cresterea vitezei de circulatie a monedei.
2) Raspunsul corect este a) cheltuiala guvernamentala coboara permanent rata inflatiei din economie.
Reducerea cheltuielilor guvernamentale diminueaza cererea agregata, iar astfel presiunea asupra preturilor scade.
3)Raspunsul corect este d) cresterea cheltuielilor guvernamentale.
Aceasta situatie poate produce inflatie prin cerere deoarece statul stimuleaza cererea agregata, iar preturile tind sa creasca.
4)Raspunsul corect este a) scade cu 50%.
Daca preturile cresc cu 100%, inseamna ca se dubleaza, iar cu aceeasi suma de bani se poate cumpara doar jumatate din cantitatea initiala de bunuri.
5)Raspunsul corect este a) rata reala a dobanzii este de -8%.
Am folosit formula: dr=dn-Ri
Adica:
7% – 15% = -8%.
Asta inseamna ca depunatorii pierd in termeni reali deoarece inflatia este mai mare decat dobanda nominala.
6)Raspunsul corect este c) cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei.
Conform teoriei monetariste prezentate in curs, inflatia apare atunci cand masa monetara creste mai rapid decat productia de bunuri si servicii.
7)Pentru calculul ratei inflatiei am procedat astfel:
Costul cosului in anul de baza:
A: 50 × 2 = 100
B: 35 × 4 = 140
C: 100 × 10 = 1000
D: 10 × 20 = 200
Total = 1440 lei
Costul cosului in anul curent:
A: 50 × 3 = 150
B: 35 × 6 = 210
C: 100 × 15 = 1500
D: 10 × 30 = 300
Total = 2160 lei
Calcul IPC
IPC = 2160/1440 x 100 = 150
Rata inflatiei : 150-100/100 x 100 = 50%
Deci rata inflatiei este 50%
Grigore Adelina Maria
306B
1.
Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
Când oamenii și firmele se așteaptă la inflație mai mare, băncile cresc dobânzile, iar oamenii tind să cheltuie banii mai repede, ceea ce mărește viteza de circulație a banilor.
2.
Răspuns corect: e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
Taxele indirecte (TVA, accize) duc direct la creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor, deci accelerează inflația.
3.
Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Inflația prin cerere apare atunci când cererea totală din economie crește prea mult. Dacă statul cheltuie mai mult, cererea agregată crește.
4.
Răspuns corect: a) scade cu 50%.
O creștere de 100% înseamnă că prețurile se dublează. Cu aceeași sumă de bani poți cumpăra doar jumătate din ce cumpărai înainte.
5.
Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%.
Formula dobânzii reale:
r_real=r_nominal-pi
7%-15%=-8%
Asta înseamnă că economiile își pierd din valoare în termeni reali.
6.
Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
În general, inflația apare dacă masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii.
7.
Formula indicelui prețurilor:
IPC=\frac{\sum p_1 q_0}{\sum p_0 q_0}\cdot100
Calcul:
An bază:
50 • 2 + 35 • 4 + 100 • 10 + 10 • 20
100 + 140 + 1000 + 200 = 1440
An curent:
50 – 3 + 35 • 6 + 100 • 15 + 10 – 30
150 + 210 + 1500 + 300 = 2160
Indicele prețurilor:
2160
IPC =
1440• 100 = 150
Rata inflației:
150 – 100 = 50%
Răspuns: rata inflației este 50%.
Ichimescu Viorela Larisa
Seria B, grupa 306
1-c)toate cele de mai sus ( a și b)
Argumentare : Dacă se anticipează accelerarea inflației atunci rata nominala a dobânzii tinde să crească, iar oamenii încearcă sa cheltuie banii mai repede, deci viteza de circulație a banilor crește
2-a) cheltuiala guvernamentala coboară permanent rata inflației din economie
Argumentare : Într-o economie aflata în inflație reducerea cheltuielilor guvernamentale scade cererea agregată și poate reduce inflația, iar creșterea taxelor indirecte poate crește prețurile, dar întrebarea cere măsura care reduce inflația, deci răspunsul corect este c
3-d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Argumentare :Factori care pot produce inflație prin cerere (cererea agregată crește) reprezintă creșterea cheltuielilor guvernamentale care stimulează cererea agregată. Celelalte variante reduc cererea sau țin de costuri.
4-a) scade cu 50%
Argumentare :Dacă prețurile cresc cu 100%, înseamnă că se dublează
Puterea de cumpărare a banilor devine 1/2 adică scade cu 50%
Pnou= 2Pvechi=> puterea de cumpărărare=1/2
5-a și c
Rata nominală a dobânzii = 7%
inflația = 15%
Rreal≈Rnominal−π=7%−15%=−8%
6-c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Argumentare :Inflația apare când masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii
7-Calculăm valoarea coșului în anul de bază
A: 50⋅2=100
B: 35⋅4=140
C: 100⋅10=1000
D: 10⋅20=200
100+140+1000+200=1440
Calculăm valoarea coșului în anul curent
A: 50⋅3=150
B: 35⋅6=210
C: 100⋅15=1500
D: 10⋅30=300
150+210+1500+300=2160
IPC=2160/1440=150%
Rata inflației=50%
Curta Heidel Andrei Catalin
grupa:304
seria:a
1. c) toate cele de mai sus
Cand toata lumea se asteapta la o inflatie mare, e logic ca se vor cere dobanzi mai mari ca sa nu iasa nimeni in pierdere. Pe langa asta, lumea se cam grabeste sa cheltuie banii inainte sa se devalorizeze, deci viteza de circulatie a banilor creste.
2. c) cresterea ofertei nominale de bani reduce rata inflatiei si nivelul output-ului pe termen scurt
Daca banca centrala reduce ritmul in care baga bani in piata, o sa scada inflatia. Dar faza e ca pe termen scurt chestia asta cam franeaza economia, adica scade productia si creste somajul (treaba aia cu curba Phillips din curs).
3. d) cresterea cheltuielilor guvernamentale
Inflatia prin cerere e atunci cand toata lumea are bani si vrea sa cumpere, dar nu-s destule produse. Daca statul incepe sa cheltuie masiv, injecteaza bani in piata si cererea creste brusc. Restul variantelor nu au sens pentru ca ar scadea cererea.
4.a) scade cu 50%
Asta e o intrebare putin tricky. Daca preturile se dubleaza (adica cresc cu 100%), cu suta ta de lei mai poti cumpara doar jumatate din cat luai inainte. Adica puterea ta de cumparare s-a injumatatit, deci scade cu 50%.
5.a) rata reala a dobanzii este de -8%
Rata reala se calculeaza scazand inflatia din dobanda pe care o primesti. Deci ai 7% – 15% = -8%. Asta inseamna ca in termeni reali tu de fapt pierzi putere de cumparare daca iti tii banii la banca. (Si varianta “c” ar fi matematic corecta, ca indicele se face 115%, dar de obicei in grile la intrebarea asta profii vor sa vezi pierderea reala si bifezi a-ul).
6. c) cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei
Asta e super basic. E teoria aia de zice ca daca se printeaza prea multi bani si economia nu produce in acelasi ritm ca sa acopere banii aia, preturile vor creste. Se zice ca sunt “prea multi bani alergand dupa prea putine bunuri”.
Miron Maria-Bianca
Seria B,grupa 308
1. c) toate cele de mai sus
Atunci când populația și firmele anticipează o creștere a inflației, oamenii încearcă să cheltuie banii mai repede pentru a evita pierderea puterii de cumpărare. Din acest motiv crește viteza de circulație a monedei. În același timp, băncile și creditorii cer dobânzi nominale mai mari pentru a compensa efectele inflației asupra valorii reale a banilor.
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Reducerea cheltuielilor guvernamentale determină scăderea cererii agregate din economie. În aceste condiții, presiunea asupra prețurilor se reduce, iar ritmul inflației poate scădea. Statul consumă și investește mai puțin, ceea ce duce la reducerea excesului de cerere care alimentează inflația.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare atunci când cererea totală din economie crește mai rapid decât oferta de bunuri și servicii. Creșterea cheltuielilor guvernamentale înseamnă mai mulți bani injectați în economie și o cerere mai mare pentru produse și servicii. Acest lucru poate determina firmele să mărească prețurile.
4. a) scade cu 50%
O creștere a prețurilor cu 100% înseamnă că prețurile se dublează. Astfel, pentru a cumpăra același produs este nevoie de o sumă dublă de bani. În consecință, aceeași cantitate de bani poate cumpăra doar jumătate din bunurile cumpărate anterior, ceea ce înseamnă o scădere cu 50% a puterii de cumpărare.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%
Rata reală a dobânzii se calculează ca diferență între dobânda nominală și rata inflației.
r=7%-15%=-8%
Dobânda reală este negativă, ceea ce înseamnă că economiile își pierd din valoare în termeni reali din cauza inflației ridicate.
6c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Inflația apare atunci când cantitatea de bani din economie crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii. În această situație există mai mulți bani care urmăresc aceeași cantitate de produse, ceea ce duce la creșterea generală a prețurilor. Aceasta este explicația monetaristă a inflației.
7.
Total an de bază = 1440 lei
Total an curent = 2160 lei
IPC=2160/1440*100=150
Rata inflației:150-100=50%
Valoarea coșului de consum a crescut de la 1440 lei la 2160 lei. Aceasta înseamnă că prețurile au crescut în medie cu 50% față de anul de bază. Prin urmare, rata inflației este de 50%, deoarece consumatorii trebuie să cheltuie mai mulți bani pentru același coș de bunuri.
Avram Teodor 301A
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci:
Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
Argumentare: Rata nominală a dobânzii va crește: Conform textului, rata reală a dobânzii este dr=d’n-Ri (unde d’n este rata nominală și Ri este rata inflației). Pentru a nu înregistra pierderi (dobânzi real negative), bancherii vor crește rata nominală a dobânzii odată cu creșterea inflației anticipate. Viteza de circulație a monedei va crește: Atunci când oamenii anticipează că prețurile vor crește rapid, puterea de cumpărare a banilor scade. Pentru a evita pierderea valorii banilor, indivizii vor tinde să cheltuiască banii cât mai repede pe bunuri și servicii, ceea ce duce la creșterea vitezei de circulație a monedei.
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în:Răspuns corect: c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt
Argumentare: Textul evidențiază abordarea monetaristă (Milton Friedman): „Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar”, fiind determinată de creșterea masei monetare într-un ritm mai mare decât producția. Prin urmare, o reducere în ritmul de creștere a ofertei nominale de bani va frâna inflația. Totuși, pe termen scurt, din cauza corelației ilustrate de Curba lui Phillips și a ajustării rigide a prețurilor/salariilor, o politică monetară restrictivă va contracta temporar activitatea economică și nivelul producției.
3. Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere?
Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Argumentare: Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată depășește oferta agregată . Creșterea cheltuielilor guvernamentale reprezintă o injecție directă de capital în economie, majorând direct cererea agregată. Acest aspect este susținut și în text la analiza viziunii lui Keynes: „Keynes consideră că inflația are la bază cheltuiala publică excesivă..”.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor:
Răspuns corect: a) scade cu 50%
Argumentare: Formula puterii de cumpărare a monedei (Pcb) în raport cu indicele general al prețurilor (IGP) este:Pcb = 1/IGP
Dacă prețurile cresc cu 100%, înseamnă că noul indice al prețurilor devine 200% Pcb = 1/2 = 0,5 adica 50%
O scădere de la $100\%$ la $50\%$ înseamnă o reducere netă de 50% a puterii de cumpărare
5. Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%. În aceste condiții:
Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Argumentare: Utilizând relația din text pentru rata reală a dobânzii (d’r=d’n-Ri):
d’r=7%-15%=-8%
Deoarece rata dobânzii este real negativă, deponenții pierd avuție în termeni reali, iar indicele general al prețurilor ar fi 115%. Prin urmare, doar afirmația a este corectă și validă economic.
6. Inflația se manifestă atunci când:
Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Argumentare: Textul cursului specifică în mod direct: „În esență, inflația ar însemna creșterea masei monetare într-un ritm mai mare decât ritmul de creștere a producției de bunuri și servicii.” Aceasta este definiția clasică a inflației determinată de expansiunea monetară asimetrică în raport cu PIB-ul real.
7.Costul coșului în anul de bază (Coș0):
Cost0=(50*2)+(35*4)+(100*10)+(10*20)
Cost0=100+140+1000+200=1.440 lei
Costul coșului în anul curent (Coș1):
Cost1=(50*3)+(35*6)+(100*15)+(10*30)
Cost1=150+210+1500+300=2.160 lei
IPC=Cost coș anul curent/Cost coș anul de bază*100
IPC=2.160/1.440*100=1,5*100=150%
Calculul ratei inflației (Ri)Ri=IPC-100%=150%-100%=50%
Rata inflației este de 50%. Prețurile coșului de consum au crescut, în medie, cu jumătate din valoarea lor inițială.
Grupa 305 A BT
1. a) rata nominală a dobânzii va crește, deoarece în condiții de inflație dobânda nominală trebuie să compenseze pierderea puterii de cumpărare a banilor. Dacă oamenii se așteaptă la inflație mai mare, creditorii vor cere o dobândă nominală mai mare ca să nu piardă în termeni reali.
2. d) cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea nici un efect asupra output-ului pe termen scurt, deoarece inflația apare din expansiunea masei monetare, nu din cererea privată sau din costuri. Totuși, în logica keynesistă menționată în text, reducerea cheltuielilor guvernamentale poate tempera presiunea asupra cererii agregate și astfel asupra prețurilor.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale, deoarece creșterea prețurilor factorilor de producție ține de inflația prin costuri, nu de cerere, creșterea ratei dobânzii la creditele pentru consum tinde să reducă cererea și reducerea transferurilor sociale diminuează cererea.
4. a) scade cu 50%, deoarece prețurile se dublează, iar cu aceeași u.m. cumperi jumătate din cantitatea de bunrui, deci puterea de cumpăărare scade la jumătate.
5. a) rata reală a dobânzii este -8%, deoarece din relația d′r=d′n−Ri rezultă d′r=7%-15%= -8%
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției, deoarece inflația apare când masa monetară crește într-un ritm mai mare decât producția de bunuri și servicii. Aceasta este chiar definiția monetaristă.
7. Calculul ratei inflației este de 50%
Costul coșului în anul de bază: 50⋅2+35⋅4+100⋅10+10⋅20=100+140+1000+200=1440
Costul coșului în anul curent: 50⋅3+35⋅6+100⋅15+10⋅30=150+210+1500+300=2160
Indicele prețurilor: IPC=2160/1440×100=150%
Rata inflației: 150%-100%=50%
Grupa 309B
1. c) toate cele de mai sus- Atunci când populația și firmele se așteaptă ca prețurile să crească mai rapid în viitor, băncile măresc rata nominală a dobânzii pentru a compensa pierderea de putere de cumpărare a banilor. În același timp, oamenii încearcă să cheltuie banii mai repede, deoarece dacă îi păstrează, aceștia vor valora mai puțin. Din această cauză, viteza de circulație a monedei crește. Prin urmare, atât dobânda nominală, cât și viteza de circulație a banilor cresc în condiții de inflație anticipată.
2. e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor-Taxele indirecte, precum TVA-ul sau accizele, sunt incluse în prețul produselor și serviciilor. Dacă aceste taxe cresc, firmele sunt obligate să mărească prețurile pentru a-și acoperi costurile. Astfel, consumatorii plătesc mai mult pentru aceleași bunuri, iar inflația se accentuează. Celelalte variante sunt greșite deoarece o creștere a masei monetare nu reduce inflația, ci de regulă o intensifică.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale-Inflația prin cerere apare atunci când cererea totală de bunuri și servicii din economie crește mai rapid decât oferta. Dacă statul cheltuie mai mulți bani pentru investiții, salarii sau alte programe, oamenii și firmele au mai mulți bani la dispoziție și consumă mai mult. Dacă producția nu poate ține pasul cu această cerere mai mare, firmele cresc prețurile, ceea ce duce la inflație.
4. a) scade cu 50%-O creștere a prețurilor cu 100% înseamnă că prețurile se dublează. Astfel, cu aceeași sumă de bani se poate cumpăra doar jumătate din cantitatea de bunuri care putea fi cumpărată înainte. Din acest motiv, puterea de cumpărare a banilor scade cu 50%.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%- Pentru a afla rata reală a dobânzii, se scade rata inflației din rata nominală a dobânzii. În acest caz, din dobânda nominală de 7% se scade inflația de 15%, iar rezultatul este minus 8%. Acest rezultat arată că persoanele care depun bani la bancă pierd putere de cumpărare, deoarece prețurile cresc mai repede decât dobânda primită. De asemenea, dacă inflația este de 15%, indicele general al prețurilor devine 115%, ceea ce înseamnă că prețurile sunt cu 15% mai mari decât în perioada anterioară.
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției-Dacă în economie circulă mai mulți bani, dar cantitatea de bunuri și servicii produse nu crește în același ritm, oamenii vor avea mai mulți bani pentru a cumpăra aproximativ aceleași produse. În aceste condiții, cererea devine mai mare decât oferta, iar firmele cresc prețurile. Astfel apare inflația.
7. Pentru calcularea ratei inflației, se determină mai întâi valoarea coșului de consum în anul de bază și apoi în anul curent.
În anul de bază, valoarea fiecărui produs se calculează înmulțind cantitatea cu prețul din anul de bază. Pentru produsul A, cele 50 de bucăți se înmulțesc cu prețul de 2 lei și rezultă 100 de lei. Pentru produsul B, cele 35 de bucăți se înmulțesc cu 4 lei și rezultă 140 de lei. Pentru produsul C, cele 100 de bucăți se înmulțesc cu 10 lei și rezultă 1000 de lei. Pentru produsul D, cele 10 bucăți se înmulțesc cu 20 de lei și rezultă 200 de lei.
Adunând toate aceste valori, se obține valoarea totală a coșului în anul de bază, adică 1440 de lei.
În anul curent, se procedează la fel. Pentru produsul A, cele 50 de bucăți se înmulțesc cu noul preț de 3 lei și rezultă 150 de lei. Pentru produsul B, cele 35 de bucăți se înmulțesc cu 6 lei și rezultă 210 lei. Pentru produsul C, cele 100 de bucăți se înmulțesc cu 15 lei și rezultă 1500 de lei. Pentru produsul D, cele 10 bucăți se înmulțesc cu 30 de lei și rezultă 300 de lei.
Prin adunarea acestor valori se obține valoarea totală a coșului în anul curent, adică 2160 de lei.
Pentru a calcula indicele prețurilor de consum, valoarea coșului din anul curent, de 2160 de lei, se împarte la valoarea coșului din anul de bază, de 1440 de lei, iar rezultatul se înmulțește cu 100. Se obține astfel indicele de 150%.
Pentru a afla rata inflației, din indicele prețurilor de 150% se scade 100%. Rezultatul este 50%, ceea ce înseamnă că prețurile au crescut în medie cu 50% față de anul de bază.
Brandusescu Andrei
Grupa 302A
Anul 1
1. c) toate cele de mai sus, deoarece conform efectului Fisher, rata nominală a dobânzii tinde să crească odată cu creșterea inflației anticipate pentru a menține randamentul real al creditării (deci afirmația a este adevărată). În același timp, când oamenii anticipează o inflație mai mare, ei știu că banii își vor pierde rapid puterea de cumpărare, așa că vor încerca să scape de ei mai repede cumpărând bunuri și servicii. Acest comportament crește viteza de circulație a monedei.
2. c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt, deoarece o reducere a ritmului de creștere a ofertei de bani (o politică monetară restrictivă) duce la scăderea cererii agregate. Pe termen scurt, conform modelului cererii și ofertei agregate (sau curbei Phillips), această reducere a cererii va tempera creșterea prețurilor (scade inflația), dar va contracta și producția din economie (scade output-ul).
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale, intrucat inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată (totala) depășește oferta agregată disponibilă. Componentele cererii agregate sunt consumul, investițiile, cheltuielile guvernamentale și exportul net (AD = C + I + G + NX). O creștere a cheltuielilor guvernamentale (G) mărește direct cererea agregată, punând presiune pe prețuri și generând inflație prin cerere.
4. a) scade cu 50%, deoarece puterea de cumpărare a banilor (Pc) este invers proporțională cu indicele prețurilor (Ip), după formula:
Pc=1/Ip, de unde rezulta , dacă prețurile cresc cu 100%, noul indice al prețurilor devine 200% (sau 2 în formă zecimală). Astfel, noua putere de cumpărare va fi $1 / 2 = 0,5$ (adică 50% din valoarea inițială). Scăderea puterii de cumpărare este de: 100% – 50% = 50%
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%, deoarece Rata reală a dobânzii ($r$) se calculează, în mod simplificat, ca diferență între rata nominală ($i$) și rata inflației ($\pi$):
r = i – \pi
Înlocuind datele: 7% – 15% = -8%. Deoarece rata reală este negativă, depunătorii pierd în termeni reali (ceea ce infirmă b și e).
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea, deoarece conform teoriei cantitative a banilor (M x V = P x Y), inflația (creșterea generalizată a prețurilor, P) apare atunci când volumul de bani din economie (M) crește într-un ritm mai rapid decât volumul bunurilor și serviciilor produse (Y). Când sunt „prea mulți bani care aleargă după prea puține bunuri”, valoarea banilor scade și prețurile cresc.
7. Pentru a calcula rata inflației, determinăm mai întâi Indicele Prețurilor de Consum (IPC) folosind structura coșului (cantitățile din anul de bază):
1. Valoarea coșului în anul de bază SumaP0 x Q0:
Bunul A: 50 x 2 = 100 lei
Bunul B: 35x 4 = 140lei
Bunul C: 100x 10 = 1000lei
Bunul D: 10 x20 = 200 lei
Total An de Bază = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
2. Valoarea coșului în anul curent Suma P1 x Q0:
Bunul A: 50 x3 = 150 lei
Bunul B: 35 x6 = 210 lei
Bunul C: 100 x15 = 1500 lei
Bunul D: 10 x30 = 300 lei
Total An Curent = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
3. Calculul IPC:
IPC = Suma P1 xQ0 /Suma P0 xQ0 x 100 = 2160/1440 x100 = 1,5 x 100 = 150%
4. Calculul Ratei Inflației (Ri):
Ri = IPC – 100% = 150% – 100% = 50%
Răspuns final: Rata inflației este de 50%. (O metodă rapidă de verificare ne arată că prețul fiecărui bun individual din tabel a crescut cu exact 50%, ceea ce confirmă că media ponderată a creșterii este tot 50%)
Cristea Perișoară Amalia Elena – Grupa 304 A
1.c – Anticiparea accelerării inflației determină creșterea ratei nominale a dobânzii pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare. Totodată, agenții economici vor încerca să se descotorosească de bani mai repede, ceea ce duce la creșterea vitezei de circulație a monedei.
2.c – Diminuarea ritmului de creștere a cantității de bani din economie conduce la încetinirea creșterii prețurilor, ceea ce înseamnă o reducere a inflației. Totuși, pe termen scurt, acest proces poate genera și o scădere a ritmului de creștere a producției reale.
3.d – Inflația prin cerere apare când cererea agregată crește mai repede decât oferta agregată. Creșterea cheltuielilor guvernamentale mărește cererea agregată, generând presiuni inflaționiste. Celelalte variante scad cererea, iar creșterea prețurilor factorilor de producție generează inflație prin costuri, nu prin cerere.
4.a – Puterea de cumpărare a banilor este invers proporțională cu nivelul prețurilor. Dacă prețurile cresc cu 100%, atunci aceeași sumă de bani cumpără jumătate din cantitatea anterioară de bunuri, deci puterea de cumpărare scade cu 50%.
5.a – Rata reală a dobânzii se calculează ca diferența între rata nominală și rata inflației: 7% – 15% = -8%. Acest rezultat arată că puterea de cumpărare a banilor scade, deoarece inflația este mai mare decât dobânda obținută. Cu alte cuvinte, chiar dacă suma economisită crește în valoare nominală prin dobândă, în termeni reali persoana pierde bani, deoarece prețurile cresc într-un ritm mai rapid decât câștigul obținut din dobândă.
6.c – Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar. Inflația apare când masa monetară crește într-un ritm mai rapid decât producția de bunuri și servicii, ceea ce duce la creșterea generalizată a prețurilor.
7. Bunul A: 50 bucăți, Bunul B: 35 bucăți, Bunul C: 100 bucăți, Bunul D: 10 bucăți.
Prețuri de bază:
A = 2 lei, B = 4 lei, C = 10 lei, D = 20 lei.
Cost de bază = 50 × 2 + 35 × 4 + 100 × 10 + 10 × 20 = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei.
Prețuri în anul curent:
A = 3 lei, B = 6 lei, C = 15 lei, D = 30 lei.
Cost în anul curent = 50 × 3 + 35 × 6 + 100 × 15 + 10 × 30 = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei.
Rata inflației = 150% – 100% = 50%.
Seria A
Grupa 305
1. c) toate cele de mai sus
Când oamenii se așteaptă la inflație mai mare, creditorii cer dobânzi nominale mai ridicate ca să-și protejeze valoarea banilor (efectul Fisher). În același timp, oamenii încearcă să cheltuie banii mai repede, ca să nu-și piardă puterea de cumpărare, ceea ce face ca viteza de circulație a monedei să crească.
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Într-o economie aflată în inflație, reducerea cheltuielilor guvernamentale scade cererea agregată, ceea ce diminuează presiunea asupra prețurilor și temperează inflația.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare când cererea agregată crește mai repede decât oferta. Dacă statul mărește cheltuielile, intră mai mulți bani în economie, consumul și investițiile cresc, iar prețurile sunt împinse în sus.
4. a) scade cu 50%
Dacă prețurile se dublează (+100%), cu aceeași sumă de bani poți cumpăra doar jumătate din ce cumpărai înainte. Deci puterea de cumpărare scade cu 50%.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%
Rata reală a dobânzii se calculează aproximativ astfel: 7% − 15% = −8%. Acest lucru înseamnă că inflația „mănâncă” câștigul nominal, iar depunătorii pierd putere de cumpărare în termeni reali.
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Inflația apare când banii din economie cresc mai repede decât bunurile și serviciile produse. Dacă masa monetară crește mai mult decât producția, există „prea mulți bani chasing prea puține bunuri”, ceea ce împinge prețurile în sus.
7. ∑q0p0
50 × 2 = 100
35 × 4 = 140
100 × 10 = 1000
10 × 20 = 200
100 + 140 + 1000 + 200 = 1440
∑q0p1
50 × 3 = 150
35 × 6 = 210
100 × 15 = 1500
10 × 30 = 300
150 + 210 + 1500 + 300 = 2160
Ip = 2160/1440 × 100 = 1,5 × 100 = 150%
R = Ip – 100/100 × 100
150% – 100/100 × 100 = 50%
Rata inflației este 50%.
Balan Lucian 301 A
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci:
Răspuns corect: a) rata nominală a dobânzii va crește
Justificare: Rata reală a dobânzii reprezintă diferența dintre rata nominală și rata inflației. Pentru ca băncile și deponenții să își protejeze câștigul real și să nu înregistreze pierderi de putere de cumpărare, o anticipare a creșterii inflației impune ajustarea în sens pozitiv a ratei nominale a dobânzii.
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în:
Răspuns corect: c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt
Justificare: Inflația are la bază cauze monetare. Frânarea expansiunii masei monetare va diminua creșterea prețurilor, dar pe termen scurt va descuraja temporar investițiile și consumul. Acest lucru determină creșterea șomajului și, implicit, o scădere a producției totale (output-ului) din economie.
3. Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere?
Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Justificare: Cheltuielile publice excesive reprezintă o injecție majoră de capital în economie. Acești bani ajung pe piață, majorând artificial cererea agregată. Atunci când cererea depășește capacitatea ofertei de bunuri de a se ajusta rapid, prețurile cresc.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor:
Răspuns corect: a) scade cu 50%
Justificare: Există o relație invers proporțională între nivelul prețurilor și valoarea banilor. Dacă prețurile se dublează (adică înregistrează o creștere de 100%), o unitate monetară va putea achiziționa doar jumătate din cantitatea anterioară de bunuri, reprezentând așadar o scădere a puterii de cumpărare cu 50%.
5. Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%. În aceste condiții:
Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Justificare: Rata reală se calculează scăzând rata inflației din rata nominală a dobânzii (7% – 15% = -8%). Rezultatul negativ indică faptul că dobânda primită nu acoperă deprecierea banilor, deci deponenții pierd efectiv din valoarea reală a economiilor lor.
6. Inflația se manifestă atunci când:
Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Justificare: Prețurile reprezintă raportul dintre cantitatea de bani existentă pe piață și volumul de bunuri și servicii disponibile (PIB). Când tipărirea sau emiterea de monedă nouă depășește ritmul în care economia produce bunuri reale, acea masă monetară excedentară va conduce automat la creșterea generalizată a prețurilor.
7. Pentru a afla rata inflației, calculăm mai întâi valoarea coșului de consum în anul de bază (V0) și în anul curent (V1).
Valoarea coșului în anul de bază (V0):
V0 = (50 * 2) + (35 * 4) + (100 * 10) + (10 * 20)
V0 = 100 + 140 + 1000 + 200
V0 = 1440 lei
Valoarea coșului în anul curent (V1):
V1 = (50 * 3) + (35 * 6) + (100 * 15) + (10 * 30)
V1 = 150 + 210 + 1500 + 300
V1 = 2160 lei
Calculăm Indicele Prețurilor de Consum (IPC):
IPC = (V1 / V0) * 100
IPC = (2160 / 1440) * 100
IPC = 1.5 * 100 = 150%
Calculăm rata inflației (RI):
RI = IPC – 100%
RI = 150% – 100% = 50%
Răspuns final: Rata inflației este de 50%.
Grupa 304 Seria A
1. c) toate cele de mai sus
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie;
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale;
4. a) scade cu 50%
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției;
7. Formula indicelui prețurilor:
IPC=∑p1q0/∑p0q0 x 100
Valoarea coșului în anul de bază
A: 50 × 2 = 100
B: 35 × 4 = 140
C: 100 × 10 = 1000
D: 10 × 20 = 200
Total an bază = 1440 lei
Valoarea coșului în anul curent
A: 50 × 3 = 150
B: 35 × 6 = 210
C: 100 × 15 = 1500
D: 10 × 30 = 300
Total an curent = 2160 lei
Calcul IPC
IPC=2160/1440 x 100=150%
Calcul rata inflației
Rata inflației=150%−100%=50%
Costache George Alexandru
Anul 2
Grupa 333
Restanta
1.Răspuns: c) toate cele de mai sus.
Explicație: Conform efectului Fisher, anticiparea unei inflații ridicate determină creșterea ratei nominale a dobânzii pentru a proteja valoarea reală a banilor împrumutați.
2.Răspuns: c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt.
Explicație: O politică monetară restrictivă (reducerea ritmului de creștere a masei monetare) este măsura clasică pentru temperarea inflației. Costul acestei decizii, pe termen scurt, este frânarea activității economice și scăderea producției (output-ului), conform modelului curbei Phillips.
3.Răspuns: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Explicație: Inflația prin cerere se produce atunci când cererea agregată depășește capacitatea ofertei de a produce bunuri și servicii. Cheltuielile guvernamentale reprezintă o componentă majoră a cererii agregate; majorarea lor injectează bani în economie și pune presiune pe creșterea prețurilor.
4.Răspuns: a) scade cu 50%.
Explicație: Puterea de cumpărare a banilor este invers proporțională cu nivelul prețurilor. Dacă prețurile se dublează (o creștere de 100%, ducând indicele prețurilor la 200%), un leu va cumpăra doar jumătate din cât cumpăra înainte. Astfel, puterea de cumpărare scade cu 50%.
5.Răspuns: a) rata reală a dobânzii este de -8%.
Explicație: Rata reală a dobânzii se calculează ca diferența dintre rata nominală și rata inflației (7% minus 15% = -8%). Din punct de vedere tehnic și varianta “c” (indicele general al prețurilor este 115%) este corectă matematic raportat la o bază de 100, dar varianta “a” descrie consecința economică directă a acestui dezechilibru asupra depozitelor.
6.Răspuns: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
Explicație: Teoria cantitativă a banilor arată că prețurile cresc atunci când volumul de bani din piață se extinde într-un ritm mai alert decât cantitatea reală de bunuri și servicii produse de economie.
7.Răspuns: Rata inflației este de 50%.
Explicație: Calculul presupune evaluarea coșului de consum în cele două perioade:
Costul în anul de bază: (50 x 2) + (35 x 4) + (100 x 10) + (10 x 20) = 1440 lei.
Costul în anul curent: (50 x 3) + (35 x 6) + (100 x 15) + (10 x 30) = 2160 lei.
Indicele Prețurilor de Consum (IPC) = (2160 / 1440) x 100 = 150%.
Rata inflației = IPC minus 100% = 50%.
grupa 332 seria A
1. Răspuns: c) toate cele de mai sus
Rata nominală a dobânzii crește conform efectului Fisher (rata nominală = rata reală + inflația anticipată).
Viteza de circulație a monedei crește deoarece oamenii cheltuiesc banii mai repede, știind că își vor pierde valoarea.
2. Răspuns: c) reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt
Pe termen scurt, politica monetară restrictivă (reducerea creșterii masei monetare) scade atât inflația, cât și output-ul — clasicul trade-off dezinflație–recesiune (curba Phillips pe termen scurt)
3. Răspuns: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Creșterea cheltuielilor guvernamentale – cerere agregată mai mare – presiune inflationistă.
Celelalte variante fie reduc cererea (a, c, e), fie acționează prin ofertă (b).
4. Răspuns: a) scade cu 50%
Formula: dacă prețul se dublează (crește cu 100%), cu aceeași sumă cumperi doar jumătate din ce cumpărai înainte – puterea de cumpărare scade cu 50%.
PC=1/2 -> scadere de 50%
5. Răspuns: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Formula Fisher: rata reală = rata nominală − rata inflației = 7% − 15% = −8%
6.Răspuns: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Conform ecuației cantitative a banilor (Fisher): M × V = P × Q. Dacă M crește mai repede decât Q (producția), atunci P (nivelul prețurilor) crește – inflație.
7.La prețurile din anul de bază:
Bunul A: 50 × 2 = 100
Bunul B: 35 × 4 = 140
Bunul C: 100 × 10 = 1.000
Bunul D: 10 × 20 = 200
Total = 1.440 lei
La prețurile din anul curent:
Bunul A: 50 × 3 = 150
Bunul B: 35 × 6 = 210
Bunul C: 100 × 15 = 1.500
Bunul D: 10 × 30 = 300
Total = 2.160 lei
Indicele prețurilor de consum (IPC):
2.160 / 1.440 × 100 = 150
Rata inflației:
150 – 100 = 50%
Prețurile au crescut în medie cu 50% față de anul de bază.
Ene Alexandru-Ionut
Seria A
Grupa 305
1. Dacă se anticipează o accelerare a inflației, rata nominală a dobânzii va crește (din dorința de a conserva puterea de cumpărare viitoare). De asemenea, indivizii, anticipând că puterea de cumpărare le va scădea în viitor, vor achiziția în prezent mai multe bunuri și servicii, crescând viteza de circulația a banilor. Răspuns corect c), doar variantele anterioare acestuia sunt corecte.
2. Răspunsul corect este varianta c), deoarece reducerea ritmului de creștere a cantității de bani din economie conduce la încetinirea ritmului de creștere a prețurilor, deci are loc reducerea ratei inflației, dar în același timp se manifestă,
pe termen scurt, și un efect de reducere în dinamica producției reale. Vezi suportul de curs – teoria cantitativă a banilor în variantă dinamică.
3. Din variantele enumerate, doar varianta d) reprezintă o situație care ar conduce la o creștere a cereri agregate. Creșterea veniturilor unei categorii sociale importante conduce la creșterea consumului și a cererii, ceea ce antrenează creșterea prețurilor (consecință asimilată inflației prin cerere).
4. Aplicând formula pentru calculul puterii de cumpărare a banilor (PCB = 1/ IPC), obținem că o creștere de 100% a prețurilor determină o scădere a puterii cumpărării banilor de 50%.
5. Dacă aplicăm formula pentru aproximarea ratei reale a dobânzii (d reală = d nominală – rata inflației ) rezultă că rata reală a dobânzii este de 10% (70% – 60%).
6. Inflația este consecința unui “dezechilibru” între ritmul de creștere al masei monetare și cel al producției. Astfel, atunci când cantitatea de bani crește mai rapid decât producția va rezulta creșterea prețurilor, ceea ce semnifică manifestarea inflației.
7. Pentru a calcula rata inflației vom calcula valoarea coșului de consum pentru anul de bază și pentru anul curent. După cum se poate observa din enunț, analizăm valoarea unei cantități constante din bunurile A, B, C și D, astfel încât modificarea valorii din anul curent, față de anul de bază, se va datora strict creșterii prețurilor.
Valoare an de bază curent : 1440
Valoare an curent: 2160
IPC = Valoarea produselor din coșul de consum în anul curent / Valoarea produselor din coșul de consum în anul de bază = 2160/1440 = 1.5 Rata inflației este egală cu IPC – 1 = 1.5 – 1 = 0.5 (sau 50%).
Corbu Ariana-Gabriela,304A
1.Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci rata nominală a dobânzii va crește.
Răspuns corect: a)
Argumentare:
Atunci când oamenii și băncile se așteaptă la inflație mai mare, creditorii cer dobânzi nominale mai ridicate pentru a-și proteja câștigul real. Acest fenomen este explicat prin efectul Fisher. Celelalte variante se contrazic între ele, deoarece viteza de circulație nu poate și să crească, și să scadă simultan.
2.În condițiile unei economii inflaționiste, nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
Răspuns corect: e)
Argumentare:
Taxele indirecte (TVA, accize) se includ în prețul final al bunurilor și serviciilor. Creșterea lor duce direct la majorarea prețurilor, contribuind la inflație. Celelalte variante sunt greșite deoarece, de exemplu, creșterea masei monetare nu reduce inflația, ci de regulă o accentuează.
3.Factorul care poate contribui la apariția inflației prin cerere este creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Răspuns corect: d)
Argumentare:
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește mai rapid decât oferta. Majorarea cheltuielilor guvernamentale înseamnă mai mulți bani injectați în economie, ceea ce stimulează consumul și cererea totală, ducând la creșterea prețurilor.
4.Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor scade cu 50%.
Răspuns corect: a)
Argumentare:
O creștere a prețurilor cu 100% înseamnă că prețurile se dublează. Astfel, cu aceeași sumă de bani se poate cumpăra doar jumătate din cantitatea de bunuri și servicii cumpărată anterior. Prin urmare, puterea de cumpărare se reduce la jumătate.
5.Dacă rata nominală a dobânzii este 7%, iar rata inflației este 15%, rata reală a dobânzii este -8%.
Răspuns corect: a)
Argumentare:
Rata reală a dobânzii se calculează aproximativ ca diferență între rata nominală și rata inflației:
r=i−π
r=7%−15%=−8%
Dobânda reală negativă arată că economiile își pierd valoarea în termeni de putere de cumpărarz
6.Inflația se manifestă atunci când creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
Răspuns corect: c)
Argumentare:
Dacă masa monetară crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii, există mai mulți bani care urmăresc aceeași cantitate de produse. Această situație determină creșterea generală a prețurilor, adică inflație.
7.Calculul ratei inflației
Valoarea coșului de consum în anul de bază:
50×2 = 100
35×4 = 140
100×10 = 1000
10×20 = 200
Total anul de bază = 1440 lei
Valoarea coșului de consum în anul curent:
50×3 = 150
35×6 = 210
100×15 = 1500
10×30 = 300
Total anul curent = 2160 lei
Calculul indicelui prețurilor:
2160 / 1440 × 100 = 150
Calculul ratei inflației:
150 − 100 = 50%
Rata inflației este 50%.
Argumentare:
Coșul de consum costă în anul curent cu 50% mai mult decât în anul de bază. Prin urmare, nivelul general al prețurilor a crescut cu 50%, ceea ce înseamnă că rata inflației este de 50%.
Enache Razvan Alexandru
Grupa 305 Seria A
1. c) toate cele de mai sus
Conform Efectului Fisher, o creștere a inflației anticipate determină o ajustare în sens crescător a ratei nominale a dobânzii pentru ca investitorii și băncile să își păstreze puterea de cumpărare a câștigurilor.
2. c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt
Reducerea ritmului de creștere a masei monetare este măsura clasică de combatere a inflației. Prin reducerea lichidității din piață, cererea agregată scade, ceea ce temperează creșterea prețurilor.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește mai rapid decât capacitatea de producție a economiei. Creșterea cheltuielilor guvernamentale reprezintă o injecție directă de capital în economie care deplasează curba cererii agregate spre dreapta, generând presiune asupra nivelului general al prețurilor.
4. a) scade cu 50%
PCB=1/IP
PCB1=1/2=0,5
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%
r=i-rata inflatiei
r=7%-15%=-8%
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Conform teoriei cantitative a banilor nivelul prețurilor depinde direct de raportul dintre masa monetară și volumul producției reale. Dacă banca centrală tipărește sau introduce bani în economie într-un ritm superior ritmului în care economia poate produce bunuri și servicii, va exista prea multă monedă, determinând creșterea prețurilor.
7. V0=(Qa*P0a)+(Qb*P0b)+(Qc*P0c)+(Qd*P0d)
V0=(50*2)+(35*4)+(100*10)+(10*20)
V0=100+140+1000+200=1.440 lei
V1=(Qa*P1a)+(Qb*P1b)+(Qc*P1c)+(Qd*P1d)
V1=(50*3)+(35*6)+(100*15)+(10*30)
V1=150+210+1500+300=2.160 lei
IPC=V1/V0*100=2.160/1.440*100=1,5*100=150%
Ri=IPC-100%=150%-100%=50%
Rata inflatiei este de 50%.
Bulagea Darius Gr.:302, Seria: A
1.c), Conform efectului Fisher, rata nominala a dobanzii creste pentru a compensa pierderea puterii de cumparare a banilor. In acelasi timp, viteza de circulatie a monedei creste deoarece agentii economici prefera sa cheltuiasca banii rapid inainte ca preturile sa mai creasca.
2.a), Reducerea cheltuielilor guvernamentale reprezinta o masura de politica fiscala restrictiva care diminueaza cererea agregata, contribuind astfel la scaderea presiunii asupra preturilor pe termen lung.
3. d), Inflatia prin cerere apare atunci cand cererea agregata depaseste oferta. Cresterea cheltuielilor statului fara o crestere corespunzatoare a productiei impinge preturile in sus.
4.a), Puterea de cumparare se calculeaza ca raportul 1 supra indicele preturilor. Daca preturile cresc cu 100%, noul indice al preturilor este 200%, adica 2. Rezulta ca puterea de cumparare este 1 supra 2, adica 0,5 sau 50%.
5.a), Rata reala a dobanzii se obtine scazand rata inflatiei din rata nominala a dobanzii. Astfel, 7% minus 15% este egal cu -8%.
6.c), Inflatia este in esenta un dezechilibru monetar care apare atunci cand volumul de bani din economie creste mult mai repede decat volumul de bunuri si servicii disponibile.
7.În anul de bază, valoarea coșului se obține înmulțind cantitățile cu prețurile inițiale, astfel că pentru bunul A avem 50 înmulțit cu 2 adică 100 lei, pentru bunul B avem 35 înmulțit cu 4 adică 140 lei, pentru bunul C avem 100 înmulțit cu 10 adică 1000 lei, iar pentru bunul D avem 10 înmulțit cu 20 adică 200 lei, rezultând un total pentru anul de bază de 1440 lei. În anul curent, valoarea coșului se obține folosind noile prețuri, astfel că pentru bunul A avem 50 înmulțit cu 3 adică 150 lei, pentru bunul B avem 35 înmulțit cu 6 adică 210 lei, pentru bunul C avem 100 înmulțit cu 15 adică 1500 lei, iar pentru bunul D avem 10 înmulțit cu 30 adică 300 lei, rezultând un total pentru anul curent de 2160 lei. Rata inflației se obține scăzând valoarea inițială din cea curentă, împărțind rezultatul la valoarea inițială și înmulțind cu 100, ceea ce înseamnă 2160 minus 1440 împărțit la 1440 înmulțit cu 100, adică 720 raportat la 1440 înmulțit cu 100, rezultatul final fiind o rată a inflației de 50%.
Maros David Andrei
Grupa 308 B
1. Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
Explicație: Conform Efectului Fisher, când oamenii anticipează o inflație mai mare, băncile măresc rata nominală a dobânzii pentru a nu pierde bani în termeni reali, ceea ce validează prima afirmație. În același timp, când populația anticipează că banii își vor pierde rapid valoarea, evită să îi mai păstreze și îi cheltuie imediat pe bunuri, fapt care determină creșterea vitezei de circulație a monedei. Deoarece ambele fenomene au loc simultan, varianta indicată de litera c este cea adevărată.
2. Răspuns corect: c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt
Explicație: Contextul întrebării se referă la o reducere în ritmul de creștere al masei monetare, adică o politică monetară restrictivă. Prin încetinirea emisiunii monetare se elimină cauza principală a inflației, determinând scăderea ratei inflației. Pe termen scurt însă, din cauza rigidității prețurilor și a scăderii cererii agregate, această frânare monetară provoacă temporar și o scădere a producției sau a output-ului înainte ca economia să se reechilibreze.
3. Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Explicație: Inflația prin cerere este provocată de factorii care stimulează direct elementele Cererii Agregate. Cheltuielile guvernamentale reprezintă o componentă majoră a acestei cereri, iar atunci când statul le majorează, injectează capital suplimentar în piață, fapt care deplasează curba cererii spre dreapta și presează prețurile în sus. Celelalte variante menționate fie reduc cererea globală, fie țin de partea ofertei și a costurilor de producție.
4. Răspuns corect: a) scade cu 50%
Explicație: Dacă prețurile inițiale cresc cu o sută la sută, noul nivel al prețurilor devine dublu față de cel de pornire. Indicele prețurilor se calculează ca raport între prețul nou și prețul vechi, obținând valoarea doi, adică două sute la sută. Indicele puterii de cumpărare a banilor este inversul indicelui prețurilor, adică unu împărțit la doi, ceea ce ne dă zero virgulă cinci sau cincizeci la sută. Dacă puterea de cumpărare reprezintă acum doar jumătate din cea inițială, înseamnă că ea a scăzut cu cincizeci la sută.
5. Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Explicație: Relația dintre rata nominală, rata reală și rata inflației este determinată prin ecuația lui Fisher, unde rata reală este egală cu rata nominală minus rata inflației. Înlocuind datele din text obținem o rată reală de șapte la sută minus cincisprezece la sută, ceea ce ne dă rezultatul de minus opt la sută. Întrucât rata reală este negativă, depunătorii pierd în termeni reali, iar puterea de cumpărare a economiilor scade, fapt care invalidează celelalte opțiuni și confirmă varianta indicată de litera a.
6. Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Explicație: În conformitate cu teoria monetaristă prezentată în curs, inflația apare atunci când ritmul de creștere al masei monetare depășește ritmul de creștere al producției reale de bunuri și servicii. Când volumul de bani din piață crește mai rapid decât bunurile disponibile, valoarea banilor scade în raport cu bunurile, generând o creștere generalizată și durabilă a prețurilor monetare.
7. Răspuns corect: Rata inflației este de 50%
Explicație: Pentru început se calculează valoarea coșului în anul de bază prin înmulțirea cantităților cu prețurile inițiale. Astfel avem cincizeci înmulțit cu doi, la care adunăm treizeci și cinci înmulțit cu patru, apoi o sută înmulțit cu zece și zece înmulțit cu douăzeci, rezultatul total fiind de o mie patru sute patruzeci de lei. Apoi se calculează valoarea coșului în anul curent prin înmulțirea acelorași cantități cu noile prețuri. Obținem cincizeci înmulțit cu trei, la care adunăm treizeci și cineva înmulțit cu șase, apoi o sută înmulțit cu cincisprezece și zece înmulțit cu treizeci, ceea cu ne dă suma de două mii o sută șaizeci de lei. Indicele Prețurilor de Consum se determină prin raportul dintre valoarea coșului curent și valoarea coșului de bază, totul înmulțit cu o sută, rezultând o sută cincizeci la sută. În final, rata inflației se obține scăzând o sută la sută din Indicele Prețurilor de Consum, rezultatul final fiind de cincizeci la sută.
Lungu Daria Teodora
Grupa 307.Seria B
1.
c) toate cele de mai sus
Atunci când oamenii anticipează creșterea inflației, rata nominală a dobânzii crește deoarece băncile încearcă să compenseze pierderea puterii de cumpărare a banilor. În același timp, oamenii cheltuie mai rapid banii pentru a evita deprecierea acestora, ceea ce determină creșterea vitezei de circulație a monedei. Astfel, toate variantele sunt corecte.
2.
e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere al prețurilor
Taxele indirecte influențează costurile bunurilor și serviciilor. Atunci când acestea cresc, firmele transferă costurile suplimentare în prețuri, ceea ce contribuie la accelerarea inflației. Lecția arată că majorarea costurilor poate influența nivelul general al prețurilor.
3.
d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Creșterea cheltuielilor guvernamentale mărește cererea agregată din economie. Atunci când există mai mulți bani în circulație și cererea pentru bunuri și servicii crește, prețurile tind să se majoreze, generând inflație prin cerere.
4.
a) scade cu 50%
Dacă prețurile se dublează, aceeași sumă de bani poate cumpăra doar jumătate din cantitatea de bunuri cumpărată anterior. Prin urmare, puterea de cumpărare a banilor scade cu 50%.
5.
a) rata reală a dobânzii este de -8%
dr = dn − Ri
dr = 7% − 15%
dr = −8%
Rata reală a dobânzii se calculează scăzând rata inflației din rata nominală a dobânzii. Deoarece inflația este mai mare decât dobânda nominală, rezultă o dobândă reală negativă, ceea ce înseamnă că deponenții pierd putere de cumpărare.
6.
c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Conform lecției, inflația apare atunci când masa monetară crește într-un ritm mai rapid decât producția de bunuri și servicii. În această situație există prea mulți bani raportat la cantitatea de produse existente în economie, ceea ce determină creșterea generală a prețurilor.
7.
Valoarea coșului în anul de bază
(50 × 2) + (35 × 4) + (100 × 10) + (10 × 20) = 1440
Valoarea coșului în anul curent
(50 × 3) + (35 × 6) + (100 × 15) + (10 × 30) = 2160
Calculul IPC
IPC = (2160 / 1440) × 100
IPC = 150
Calculul ratei inflației
Ri = IPC − 100
Ri = 150 − 100
Ri = 50%
Bădoi Elena Larisa
Grupa 301 A
1.c) toate cele de mai sus.
Dacă se anticipează accelerarea inflației, rata nominală a dobânzii crește, iar viteza de circulație a banilor se accelerează, deoarece oamenii încearcă să cheltuie banii mai repede pentru a evita pierderea puterii de cumpărare.
2.e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
Creșterea taxelor indirecte, precum TVA sau accizele, conduce la majorarea prețurilor bunurilor și serviciilor, ceea ce contribuie la inflație.
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește mai rapid decât oferta, iar majorarea cheltuielilor guvernamentale stimulează cererea din economie.
4.a) scade cu 50%.
Dacă prețurile cresc cu 100%, acestea se dublează, iar puterea de cumpărare a banilor se reduce la jumătate.
5.a) rata reală a dobânzii este de -8%.
Rata reală a dobânzii se calculează astfel: 7% − 15% = −8%. În acest caz, economisirea aduce pierderi în termeni reali.
6.c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
Inflația apare atunci când masa monetară crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii.
7.Rata inflației = 50%.
Cost coș an bază = 1440 lei
Cost coș an curent = 2160 lei
Indicele prețurilor = (2160 / 1440) × 100 = 150
Rata inflației = 150 − 100 = 50%.
Onu Alexandru Marian
Seria B Grupa 310
1.
c) toate cele de mai sus
Deoarece, cand agentii economici anticipeaza accelerarea inflatiei, apar reactii imediate in
economie, ca: rata nominala a dobanzii creste (daca se asteapta o inflatie mai mare,
creditorii cer o dobanda nominala mai ridicata pentru a se proteja impotriva pierderii
puterii de cumparare) si viteza de circulatie a banilor creste (daca oamenii se asteapta ca
preturile sa creasca mai repede, ei nu mai pastreaza banii ci ii cheltuie mai repede, deci
creste viteza de circulatie a monedei).
2.
a) cheltuiala guvernamentala coboara permanent rata inflatiei din economie
Variantele b) si c) sunt gresite, deoarece o crestere a ofertei nominala de bani, in conditii
inflationiste, tinde sa accentueze inflatia, nu sa o reduca; Varianta d) este gresita, pentru ca reducerea cheltuielilor guvernamentale reduce inflatia, dar pe termen scurt are mereu si
efect negative asupra output-ului, adica scade cererea agregata; Iar varianta e) nu este
corecta, fiindca o reducere a nivelului taxelor indirect ar tinde sa tempereze cresterea
preturilor, nu sa o accelereze. Astfel, intr-o economie aflata in inflatie, o reducere a
cheltuielii guvernamentale este o masura clasica de dezinflatie.
3.
d) cresterea cheltuielilor guvernamentale
Intrebarea cere factorii care pot genera inflatie prin cerere. Inflatia prin cerere apare atunci
cand cererea agregata creste peste capacitatea de productie a economiei, impingand
preturile in sus. Deci, cand statul cheltuie mai mult, cererea totala creste presiunea asupra
preturilor ajungand la inflatie prin cerere.
4.
a) scade cu 50%
Daca preturile cresc cu 100%, asta inseamna ca se dubleaza, in timp ce puterea de
cumparare a banilor este inversul nivelului preturilor, deci puterea de cumparare scade cu
50%.
5.
a) rata reala a dobanzii este de -8%
c) indicele general al preturilor este 115%
Rata reală a dobânzii:
Folosim aproximarea clasică: 𝑟 ≈ 𝑖 − 𝜋
7%(rata nominală)
15%(rata inflației) 𝑟 ≈ 7%−15% = −8%
Deci a) este corectă.
Puterea de cumpărare a banilor-Inflația de 15% înseamnă că prețurile cresc, deci puterea
de cumpărare a banilor scade, nu crește.
b) este falsă.
Indicele general al prețurilor-Dacă luăm ca bază 𝑃0 = 100, o inflație de 15% duce la: 𝑃1 =
100 ⋅ (1+0,15) = 115
Deci c) este corectă: indicele general al prețurilor este 115%.
4. Verificarea variantelor compuse
d) toate cele de mai sus sunt adevărate – fals, pentru că b) și e) sunt false.
e) depunătorii câștigă în termeni reali – fals: cu o dobândă reală de -8%, ei pierd putere de
cumpărare.
6.
c) cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei
Inflația apare atunci când cererea nominală crește mai repede decât capacitatea reală de
producție a economiei. În termeni simpli: Inflație caˆnd 𝑀↑ mai repede decaˆt 𝑄
M = masa monetară
Q = producția reală
Dacă masa monetară crește mai rapid decât producția, există mai mulți bani care
urmăresc aceeași cantitate de bunuri, ceea ce împinge prețurile în sus.
7.
Costul coșului în anul de bază:
A: 50⋅2=100
B: 35⋅4=140
C: 100⋅10=1000
D: 10⋅20=200
Total bază: 100+140+1000+200=1440
Costul coșului în anul curent:
A: 50⋅3=150
B: 35⋅6=210
C: 100⋅15=1500
D: 10⋅30=300
Total curent: 150+210+1500+300=2160
Rata inflației: 2160-1440/1440=720/1440=0,5=50%
Deci rata inflației este 50%.
Cristache Robert Antonio
Seria B, Grupa 359, An 3
1. c – toate cele de mai sus
Confrom cursului, inflatia este un fenomen monetar care presupune scaderea puterii de cumparare a banilor. Cand se anticipeaza accelerarea inflatiei, oamenii stiu ca banii isi pierd valoarea mai repede, prin urmare vor cauta modalitati prin a ii cheltui mai repede, deci viteza de circulatie va creste. Totodata, bancile vor cere o compensatie pentru deprecierea anticipata, rata nominala a dobanzii creste, ambele se produc simultan.
2. c)
conform currsului inflatia este un fenomen monetar si singura explicatie pentru cresterea continua si durabila a preturilor este cresterea continua si durabila a masei monetare, deci o reducere a ritmului de crestere a ofertei de bani va reduce rata inflatiei, pe termen scurt agentii economici nu se vor adapta imediat, deci productia va fi si ea afectata negativ.
3. d – cresterea cheltuielilor guvernamentale
inflatia prin cerere apare cand oamenii incearca sa cumpere cantitati cat mai mari din bunurile si serviciile existente pe piata, ceea ce determina cresterea preturilor, cresterea cheltuielilor guvernamentale pune bani suplimentari in economie, stimuland aceasta cerere. celelalte variante
4. a – scade cu 50%
daca preturile cresc cu 100% inseamna ca acelasi bun costa de 2 ori mai mult, prin urmare cu aceeasi unitate monetara cumperi jumatate din cantitatea anterioara
5. a – rata reala a dobanzii este de -8%
conform cursului in conditii de inflatie calculele se bazeaza pe rata reala a dobanzii folosind formula d’r=d’n-Ri. deci in continuare vom avea 7% – 15% = -8%. deoarece rata inflatiei este mai mare decat rata dobanzii, rata reala a dobanzii este negativa, ceea ce inseamna ca depunatorii isi vad avutiile diminuate
6. c)
conform cursului, inflatia inseamna cresterea masei monetare intr-un ritm mai mare decat ritmul de crestere a productiei de bunuri si servicii. Daca masa monetara se dubleaza iar productia de bunuri creste cu 50%, atunci toate preturile din economie vor creste
7.
cosul de consum – A=50 ; B=35 ; C=100 ; D=10
costul cosului in :
an de baz -> 50×2 + 35×4 + 100×10 + 10×20 = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
an curent -> 50×3 + 35×6 + 100×15 + 10×30 = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
IPC = 2160/1440 x 100 = 150
Ri = (150-100)/100 x 100 = 50%
Raspuns : rata inflatiei este de 50%
Ciulei Mihai Cristian 303A
1.Raspuns corect: c) toate cele de mai sus
Explicatie:
Daca se anticipeaza accelerarea inflatiei, rata nominala a dobanzii creste deoarece creditorii cer dobanzi mai mari pentru a compensa pierderea puterii de cumparare. De asemenea, viteza de circulatie a banilor creste deoarece oamenii cheltuie mai repede banii pentru a evita deprecierea lor.
2.Raspuns corect: e) nivelul taxelor indirecte accelereaza ritmul de crestere a preturilor
Explicatie:
Cresterea taxelor indirecte, cum sunt TVA sau accizele, determina cresterea preturilor bunurilor si serviciilor, ceea ce contribuie la inflatie.
3.Raspuns corect: d) cresterea cheltuielilor guvernamentale
Explicatie:
Inflatia prin cerere apare atunci cand cererea totala din economie creste prea mult. Cresterea cheltuielilor guvernamentale mareste cererea agregata si poate duce la cresterea preturilor.
4.Raspuns corect: a) scade cu 50%
Explicatie:
Daca preturile cresc cu 100%, acestea se dubleaza. Astfel, cu aceeasi suma de bani se poate cumpara doar jumatate din cantitatea initiala de bunuri. Puterea de cumparare scade cu 50%.
5.Raspuns corect: d) toate cele de mai sus sunt adevarate
Explicatie:
Rata reala a dobanzii se calculeaza scazand inflatia din rata nominala a dobanzii. 7% minus 15% este egal cu -8%. Indicele general al preturilor este 115%, iar depunatorii pierd in termeni reali deoarece inflatia este mai mare decat dobanda primita.
6.Raspuns corect: c) cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei
Explicatie:
Inflatia apare atunci cand cantitatea de bani din economie creste mai rapid decat productia de bunuri si servicii. Exista mai multi bani pentru aceeasi cantitate de produse, ceea ce duce la cresterea preturilor.
7.Calculul ratei inflatiei
Valoarea cosului in anul de baza:
A = 50 x 2 = 100
B = 35 x 4 = 140
C = 100 x 10 = 1000
D = 10 x 20 = 200
Total an de baza = 1440
Valoarea cosului in anul curent:
A = 50 x 3 = 150
B = 35 x 6 = 210
C = 100 x 15 = 1500
D = 10 x 30 = 300
Total an curent = 2160
Indicele preturilor = 2160 / 1440 x 100 = 150%
Rata inflatiei = 150% – 100% = 50%
Raspuns final: rata inflatiei este 50%.
Bădiță Andreea Gabriela
Grupa : 301 A
1.Raspuns corect: c)
Argumente:
a) rata nominală a dobânzii va crește
Creditorii cer dobânzi mai mari pentru a compensa pierderea valorii banilor cauzată de inflație.
b) viteza de circulație a monedei va crește
Oamenii preferă să cheltuie rapid banii deoarece aceștia își pierd puterea de cumpărare.
2. Răspuns corect : a)
Argumente:
Reducerea cheltuielilor guvernamentale diminuează cererea agregată.
O cerere mai mică reduce presiunea asupra creșterii prețurilor.
Politica fiscală restrictivă este o metodă clasică de combatere a inflației.
3.Raspuns corect : d)
Argumente:
Cheltuielile guvernamentale fac parte din cererea agregată.
Dacă statul cheltuie mai mult, crește cererea totală din economie.
Când cererea crește mai rapid decât oferta, firmele măresc prețurile.
4. Răspuns corect : a)
Argumente:
O creștere de 100% înseamnă dublarea prețurilor.
Cu aceeași sumă de bani se poate cumpăra doar jumătate din cantitatea inițială de bunuri.
5. Răspuns corect : a)
Argumente:
Rata reală a dobânzii se calculează:
r=i−π=7%−15%=−8%
6. Răspuns corect : c)
Argumente:
Dacă masa monetară crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii, există exces de bani în economie.
Mai mulți bani urmăresc aceeași cantitate de produse.
Acest dezechilibru determină creșterea generalizată a prețurilor.
7. Valoare coșului în anul de bază
pentru A : 50•2=100
pentru B : 35•4=140
pentru C : 100•10=1000
pentru D: 10•20=200
Total: 100+140+1000+200=1440
Valoarea coșului în anul curent
pentru A: 50•3 =150
pentru B : 35•6=210
pentru C : 100 •15 = 1500
pentru D : 10 • 30 = 300
Total : 150+210+1500+300=2160
Indicele prețurilor
Ip = 2160/1440 • 100 = 150
Rata inflației
Ri = Ip – 100 = 150 – 100 = 50 %
Capota Monica
Grupa 303,A
1. Răspuns corect: c) toate cele de mai sus.
Anticiparea inflației modifică rapid comportamentul economic. Creditorii și băncile ajustează în sus rata nominală a dobânzii pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare și a menține o rată reală pozitivă. în același timp, banii circulă mai repede deoarece consumatorii își grăbesc achizițiile pentru a beneficia de prețurile încă mici, înainte ca acestea să crească generalizat.
2. Răspuns corect: c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt.
Există o relație pe termen scurt între inflație și șomaj, ilustrată de curba lui Phillips. O politică de restrângere a masei monetare pentru a frâna scumpirile temperează inflația, dar atrage după sine o scădere temporară a producției și o creștere a șomajului.
3. Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Baza inflației prin cerere se află adesea în cheltuiala publică excesivă. Când Guvernul aruncă sume suplimentare în piață pentru a susține anumite cheltuieli, cererea agregată crește artificial și exercită o presiune puternică asupra prețurilor, deoarece oferta de bunuri nu poate ține pasul imediat.
4. Răspuns corect: a) scade cu 50%.
Puterea de cumpărare a banilor reflectă cantitatea de bunuri ce poate fi achiziționată cu o unitate monetară. O creștere a prețurilor cu 100% echivalează cu dublarea acestora, ceea ce înseamnă că aceeași sumă de bani va putea cumpăra doar jumătate din cantitatea anterioară de bunuri, reflectând o înjumătățire clară a puterii de cumpărare.
5. Răspunsul correct: a) rata reală a dobânzii este de -8%.
Calculul se bazează pe formula ratei reale a dobânzii, care este diferența dintre rata nominală și rata inflației. Scăzând inflația de 15% din dobânda de 7%, rezultă o dobândă reală negativă de -8%, situație în care deponenții pierd din avere deoarece prețurile cresc mai repede decât câștigul primit.
6. Răspunsul corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
Inflația este, în esență, un fenomen monetar caracterizat printr-o expansiune a banilor din piață peste nevoile reale. Dacă masa monetară se mărește într-un ritm superior producției de bunuri și servicii, excedentul de bani va duce inevitabil la o creștere generalizată a prețurilor.
7. Rata inflației este de 50%. Calculul indicelui prețurilor de consum se face raportând costul coșului de bunuri din anul curent la cel din anul de bază. Valoarea coșului inițial este de 1440 lei, iar valoarea aceluiași coș la noile prețuri este de 2160 lei. Raportul indică un IPC de 150%, ceea ce corespunde unei rate a inflației obținute prin scăderea bazei de 100%, rezultând un avans al prețurilor de exact 50%.
1. Aleg varianta c) toate cele de mai sus deoarece inflatia este un fenomen economic de lunga durata care creste marea majoritate a preturiilor dintr-o economie si scade din puterea de cumparare.
2. a) cheltuiala guvernamentala coboara permanent rata inflatiei din economie
Consider ca, aceasta este afirmatia corecta deoarece este o masura politica fiscala care restrictioneaza cheltuiala , in rest celelalte variante nu opresc cresterea inflatiei.
3. d) cresterea cheltuielilor guvernamental
Acesta este opusul exercitiului anterior si cea mai logica optiune. Creatia monedei in format digital duce la cresterea inflatiei doar asa isi poate permite guvernul sa cheltuiasca mai mult si astfel observam o crestere a inflatiei.
4. Aleg a) scade cu 50%
Pcb1=1Ip*100 | Pcb1=1/2=0.5 => 50% (scaderea cu 50%)
5. a)rata reala a dobanzii este de 8%
r = d – Ri=7% – 15%=-8%
6. c_cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei.
Aici este vorba de ritmul in care economia poate produce bunuri si servicii, daca ritmul de crestere a cantitatii baniilor dintr-o economie depaseste cele spuse anterior, avem un surplus de cerere monetara care trage preturile sa mearga in sus, fapt care genereaza desigur, inflatia.
7. A: 50*2=100 lei A: 50*3=150 lei
B: 35*4=140 lei B: 35*6=210 lei
C: 100*10=1000 lei C: 100*15=1500 lei
D: 10*20= 200 lei D: 10*30= 300 lei
An de baza: 100+140+1000+200 = 1.440 LEI| 150+210+1500+300=2.160 lei
IPC=2.160/1.440*100= 1.5*100=150% Ri=IPC – 100%=150% -100%=50%
Dragu Ștefania Denisa
Seria A
Grupa 334
Anul 2
1. c) toate cele de mai sus
Dacă se anticipează accelerarea inflației:
– rata nominală a dobânzii crește (efectul Fisher), deoarece creditorii cer o dobândă mai mare;
-viteza de circulație a banilor crește, deoarece oamenii încearcă să scape mai repede de bani înainte ca aceștia să își piardă valoarea.
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Reducerea cheltuielilor guvernamentale diminuează cererea agregată și presiunea asupra prețurilor, contribuind la reducerea inflației.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare când cererea agregată crește prea mult față de producție. Creșterea cheltuielilor guvernamentale stimulează cererea totală.
4. a) scade cu 50%
Dacă prețurile cresc cu 100%, ele se dublează. Cu aceeași sumă de bani poți cumpăra doar jumătate din bunuri ⇒ puterea de cumpărare scade cu 50%.
5. d) toate cele de mai sus sunt adevărate
-rata reală a dobânzii ≈ 7% − 15% = −8%;
-indicele general al prețurilor este 115%;
-dobânda reală negativă înseamnă că depunătorii pierd putere de cumpărare.
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Inflația apare atunci când cantitatea de bani din economie crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii .
7. Valoarea coșului în anul de bază:
50×2 + 35×4 + 100×10 + 10×20 = 1440
Valoarea coșului în anul curent:
50×3 + 35×6 + 100×15 + 10×30 = 2160
Indicele prețurilor de consum:
IPC = 2160/1440x 100 = 150
Rata inflației:
150 – 100 = 50%
Constantin Mădălina Gherghina grupa 351 seria A
1.c) toate cele de mai sus – Oamenii cer dobânzi mai mari ca să se protejeze și cheltuiesc banii mai repede înainte ca aceștia să se devalorizeze.
2.a) cheltuiala guvernamentală coboară rata inflației – Reducerea cheltuielilor statului scade cererea de bunuri, ceea ce temperează creșterea prețurilor.
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale – Injecția de bani de la stat crește cererea agregată peste capacitatea de producție, urcând prețurile.
4.a) scade cu 50% – Dacă prețurile se dublează (creștere de 100%), cu aceeași sumă mai poți cumpăra doar jumătate din produse.
5.a) rata reală este de -8% – Se obține scăzând inflația (15%) din dobânda nominală (7%), rezultând o pierdere reală a valorii banilor.
6.c) creșterea masei monetare peste producție – Inflația apare când în economie există prea mulți bani raportat la volumul de bunuri disponibile.
7.50% – Valoarea coșului de consum a crescut de la 1440 lei la 2160 lei, ceea ce reprezintă un salt de exact jumătate din valoarea inițială.
TEMA 5 – Macroeconomie
Nume și prenume: Dumitru Radu Florin
Seria: 344
Grupa: A
Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci:
Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
Dacă oamenii se așteaptă la inflație mai mare, atunci încearcă să cheltuie banii mai repede deoarece în viitor vor cumpăra mai puține bunuri cu aceeași sumă. Din cauza asta crește viteza de circulație a banilor. În același timp cresc și dobânzile nominale, deoarece băncile încearcă să compenseze pierderea produsă de inflație.
În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în:
Răspuns corect: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Reducerea cheltuielilor guvernamentale înseamnă o cerere mai mică în economie și astfel presiunea asupra prețurilor scade. Dacă statul cheltuie mai puțin, inflația poate să se reducă. Variantele cu creșterea masei monetare sunt greșite deoarece mai mulți bani în economie duc la inflație mai mare.
Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere?
Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare atunci când cererea totală crește prea mult. Dacă guvernul mărește cheltuielile, oamenii și firmele au mai mulți bani și cresc cumpărăturile, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor.
Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor:
Răspuns corect: a) scade cu 50%
Dacă prețurile se dublează, cu aceeași sumă de bani putem cumpăra doar jumătate din produsele cumpărate înainte. Deci puterea de cumpărare scade la jumătate.
Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%.
Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Rata reală se calculează scăzând inflația din dobânda nominală.
7%-15%=-8%
Asta înseamnă că depunătorii pierd bani în termeni reali deoarece inflația este mai mare decât dobânda primită.
Inflația se manifestă atunci când:
Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Conform teoriei monetariste, dacă masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii, apar creșteri generale de prețuri, adică inflație.
Calculul ratei inflației
An de bază:
A = 50 × 2 = 100
B = 35 × 4 = 140
C = 100 × 10 = 1000
D = 10 × 20 = 200
Total = 1440 lei
An curent:
A = 50 × 3 = 150
B = 35 × 6 = 210
C = 100 × 15 = 1500
D = 10 × 30 = 300
Total = 2160 lei
Indicele prețurilor:
Rata inflației:
Nume și prenume: Sakata Erika-Maria
Seria: C
Grupa: 363
Tema 5 – Inflația și ciclurile economice
1. Răspuns corect: c) toate cele de mai sus.
Dacă se anticipează accelerarea inflației, rata nominală a dobânzii va crește, deoarece creditorii vor cere o dobândă mai mare pentru a se proteja de pierderea puterii de cumpărare. În același timp, viteza de circulație a monedei va crește, deoarece oamenii vor încerca să cheltuiască banii mai repede, înainte ca aceștia să își piardă valoarea.
2. Răspuns corect: d) cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea niciun efect asupra output-ului pe termen scurt.
Într-o situație inflaționistă, reducerea cheltuielilor guvernamentale scade cererea agregată, ceea ce poate reduce presiunea asupra prețurilor. Astfel, ritmul de creștere a prețurilor se poate diminua.
3. Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește mai repede decât oferta de bunuri și servicii. Creșterea cheltuielilor guvernamentale mărește cererea totală din economie și poate duce la creșterea prețurilor.
4. Răspuns corect: a) scade cu 50%.
Dacă prețurile cresc cu 100%, ele se dublează. Asta înseamnă că aceeași sumă de bani mai poate cumpăra doar jumătate din cantitatea inițială de bunuri. Deci puterea de cumpărare scade cu 50%.
5. Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%.
Rata reală a dobânzii se calculează aproximativ astfel:
Rata reală = rata nominală – rata inflației
Rata reală = 7% – 15% = -8%
Așadar, rata reală este negativă. Depunătorii nu câștigă în termeni reali, deoarece inflația este mai mare decât dobânda nominală.
6. Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
Inflația apare atunci când masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii. Practic, există mai mulți bani în economie, dar nu există suficientă producție care să acopere această creștere, ceea ce determină creșterea prețurilor.
7. Calculul ratei inflației
Formula indicelui prețurilor:
Ip = valoarea coșului în perioada curentă / valoarea coșului în perioada de bază × 100
Calculăm valoarea coșului inițial:
A: 50 × 2 = 100
B: 35 × 4 = 140
C: 100 × 10 = 1000
D: 10 × 20 = 200
Valoarea totală inițială = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440
Calculăm valoarea coșului curent:
A: 50 × 3 = 150
B: 35 × 6 = 210
C: 100 × 15 = 1500
D: 10 × 30 = 300
Valoarea totală curentă = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160
Ip = 2160 / 1440 × 100 = 150%
Rata inflației = Ip – 100
Rata inflației = 150% – 100% = 50%
Rata inflației este de 50%.
Panoiu Maria Jessica, 310B
1.c) toate cele de mai sus
2.a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
4.a) scade cu 50%
Argument: Dacă prețurile se dublează, aceeași sumă de bani poate cumpăra doar jumătate din bunuri.
5.a) rata reală a dobânzii este de -8%
Argument: Rata reală se calculează scăzând inflația din rata nominală:
7% − 15% = −8%.
6.c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Argument: Când există mai mulți bani decât bunuri și servicii în economie, prețurile cresc și apare inflația.
7.
Bun A
100
150
Bun B
120
210
Bun C
1000
1500
Bun D
200
300
An baza
100+140+1000+200=1440
An curent
150+210+1500+300=2160
IPC=(2160:1440)x100
IPC=150
Rata inflatiei
150-100=50%
Rata inflatiei 50%
Panaite Andreea Catalina grupa 310B 1.c) toate cele de mai sus
Argument: Anticiparea inflației determină creșterea dobânzilor și circulația mai rapidă a banilor pentru a evita pierderea puterii de cumpărare.
2.a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
Argument: Reducerea cheltuielilor statului scade cererea agregată și diminuează presiunea asupra prețurilor.
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Argument: Cheltuielile guvernamentale mai mari cresc cererea agregată și pot provoca inflație prin cerere.
4.a) scade cu 50%
Argument: Dacă prețurile se dublează, aceeași sumă de bani poate cumpăra doar jumătate din bunuri.
5.a) rata reală a dobânzii este de -8%
Argument: Rata reală se calculează scăzând inflația din rata nominală:
7% − 15% = −8%.
6.c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Argument: Când există mai mulți bani decât bunuri și servicii în economie, prețurile cresc și apare inflația.
7. p0 = preț an bază
p1 = preț an curent
q0 = cantități
Bun A
50×2=100
50×3=150
Bun B
35×4=120
35×6=210
Bun C
100×10=1000
100×15=1500
Bun D
10×20=200
10×30=300
An baza
100+140+1000+200=1440
An curent
150+210+1500+300=2160
IPC=(2160:1440)x100
IPC=150
Rata inflatiei
150-100=50%
Rata inflatiei 50%
Nume si prenume: Ionescu Costin Valentin
Seria: B
Grupa: 307
TEMA 5 – REZOLVARE
1. Raspuns corect: c) toate cele de mai sus.
Argumentare: Anticiparea unei cresteri a inflatiei determina atat cresterea ratei nominale a dobanzii (pentru a acoperi pierderea puterii de cumparare a banilor returnati), cat si cresterea vitezei de circulatie a monedei. Oamenii doresc sa scape de bani cat mai repede, cumparand bunuri inainte ca preturile sa creasca si mai mult, ceea ce accelereaza circulatia masei monetare.
2. Raspuns corect: a) cheltuiala guvernamentala coboara permanent rata inflatiei din economie.
Argumentare: Intr-o situatie de inflatie prin cerere, remediul sugerat de teoriile mentionate in curs, precum cea a lui Keynes, este interventia statului pentru diminuarea cererii agregate. Reducerea cheltuielilor publice (componenta G a cererii agregate) actioneaza direct asupra presiunii exercitate asupra preturilor, ducand la temperarea inflatiei.
3. Raspuns corect: d) cresterea cheltuielilor guvernamentale.
Argumentare: Inflatia prin cerere apare atunci cand consumatorii, firmele sau statul incearca sa achizitioneze cantitati mai mari de bunuri si servicii decat cele existente pe piata. Cresterea cheltuielilor guvernamentale reprezinta un factor major care alimenteaza aceasta cerere excedentara, tragand preturile in sus intr-un ritm accelerat.
4. Raspuns corect: a) scade cu 50%.
Argumentare: Puterea de cumparare a banilor este inversul indicelui preturilor. Daca preturile cresc cu 100%, inseamna ca ele se dubleaza (indicele preturilor devine 200% sau 2 fata de perioada de baza). Astfel, cu aceeasi unitate monetara se mai poate cumpara doar jumatate (1 / 2) din cantitatea initiala de bunuri, deci puterea de cumparare scade cu 50%.
5. Raspuns corect: a) rata reala a dobanzii este de -8%.
Argumentare: Rata reala a dobanzii se calculeaza prin diferenta dintre rata nominala si rata inflatiei. In acest caz, avem 7% (rata nominala) minus 15% (rata inflatiei), rezultand o rata reala de -8%. Acest lucru inseamna ca, desi nominal depunatorul primeste mai multi bani, valoarea reala a acestora (ce poate cumpara cu ei) este mai mica decat suma depusa initial.
6. Calculul ratei inflatiei:
Etapa 1: Calcularea costului cosului de consum in anul de baza (T0)
A: 50 unitati x 2 lei = 100 lei
B: 35 unitati x 4 lei = 140 lei
C: 100 unitati x 10 lei = 1000 lei
D: 10 unitati x 20 lei = 200 lei
Cost total T0 = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei.
Etapa 2: Calcularea costului cosului de consum in anul curent (T1)
A: 50 unitati x 3 lei = 150 lei
B: 35 unitati x 6 lei = 210 lei
C: 100 unitati x 15 lei = 1500 lei
D: 10 unitati x 30 lei = 300 lei
Cost total T1 = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei.
Etapa 3: Calcularea Indicelui Preturilor de Consum (IPC)
IPC = (Cost T1 / Cost T0) x 100
IPC = (2160 / 1440) x 100 = 1,5 x 100 = 150%.
Etapa 4: Calcularea ratei inflatiei (Ri)
Ri = IPC – 100%
Ri = 150% – 100% = 50%.
Argumentare: Rata inflatiei este de 50%, ceea ce reflecta o crestere generalizata a preturilor in cosul de consum intre anul de baza si anul curent. Aceasta evolutie indica o devalorizare semnificativa a monedei, confirmand viziunea conform careia inflatia reprezinta un dezechilibru monetar-material cauzat de cresterea masei monetare in raport cu productia.
Munteanu Bianca Ionelia 301A
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci:
Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
Explicație:Atunci când populația și agenții economici se așteaptă la o creștere mai rapidă a inflației, apar simultan mai multe efecte economice. În primul rând, băncile și creditorii majorează rata nominală a dobânzii pentru a se proteja împotriva pierderii puterii de cumpărare a banilor împrumutați. În al doilea rând, oamenii încearcă să cheltuie banii mai repede înainte ca prețurile să crească și mai mult, ceea ce determină creșterea vitezei de circulație a monedei. Deoarece atât varianta a), cât și varianta b) sunt adevărate, răspunsul corect este varianta c).
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă:
Răspuns corect: a) reducerea cheltuielii guvernamentale coboară permanent rata inflației din economie
Explicație: Într-o economie afectată de inflație, reducerea cheltuielilor guvernamentale contribuie la diminuarea cererii agregate. Atunci când statul cheltuie mai puțin, circulă mai puțini bani în economie, iar presiunea asupra creșterii prețurilor scade. Conform teoriei monetariste prezentate în lecție, inflația este determinată de excesul de masă monetară și de cerere. De aceea, reducerea cheltuielilor publice reprezintă o măsură antiinflaționistă.
3. Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere?
Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Explicație: Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată din economie crește mai rapid decât oferta de bunuri și servicii. Creșterea cheltuielilor guvernamentale înseamnă că statul cumpără mai multe bunuri și servicii și introduce mai mulți bani în economie. Acest lucru stimulează cererea agregată și poate determina firmele să majoreze prețurile. Celelalte variante reduc cererea sau se referă la inflația prin costuri, nu la inflația prin cerere.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor:
Răspuns corect:a) scade cu 50%
Explicație: O creștere a prețurilor cu 100% înseamnă că prețurile se dublează. Dacă înainte un produs costa 10 lei și acum costă 20 lei, cu aceeași sumă de bani se poate cumpăra doar jumătate din cantitatea inițială. Prin urmare, puterea de cumpărare a banilor se reduce la jumătate, adică scade cu 50%.
5. Rata nominală a dobânzii este 7%, iar rata inflației este 15%.
Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Conform formulei :
dr=dn−Ri, unde
dr = rata reală a dobânzii;
dn= rata nominală a dobânzii;
Ri= rata inflației.
Înlocuim dr=7%−15%=−8%
Rezultă că rata reală a dobânzii este negativă. Acest lucru înseamnă că deponenții și creditorii pierd în termeni reali, deoarece inflația este mai mare decât dobânda primită.
6. Inflația se manifestă atunci când:
Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Explicație: Conform teoriei monetariste explicate în curs, inflația apare atunci când masa monetară din economie crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii. În această situație există mai mulți bani care urmăresc aceeași cantitate de bunuri, ceea ce determină creșterea generalizată a prețurilor.
7. Calculul ratei inflației
Etapa 1 – Calculul costului coșului de consum în anul de bază
Bunul A:
50×2=100
Bunul B:
35×4=140
Bunul C:
100×10=1000
Bunul D:
10×20=200
Cost total în anul de bază:
100+140+1000+200=1440 lei
Etapa 2 – Calculul costului coșului de consum în anul curent
Bunul A:
50×3=150
Bunul B:
35×6=210
Bunul C:
100×15=1500
Bunul D:
10×30=300
Cost total în anul curent:
150+210+1500+300=2160 lei
Etapa 3 – Calculul IPC (Indicele Prețurilor de Consum)
Formula este:
IPC= costul coșului in anul curent/ costul anului de baza x100
IPC=2160/1440×100=150
Ri= IPCcurent-IPCbază/IPCbazăx100
Ri=150-100/100×100
Ri=50%
Concluzie finală:
Rata inflației este de 50%.
Mihaila Vanessa Alexandra, 308 B
1. c) toate cele de mai sus
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie;
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale;
4. a) scade cu 50%;
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%;
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției;
7. 50%