Aplicații online Tema 3
Tema 3 – Drepturile de proprietate
Rezolvă aplicațiile de mai jos, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, precum și grupa – pe primul rând al casetei de comentarii. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: vineri, 27 martie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. În cărțile de istorie puteți găsi numeroase relatări privind decimarea marilor cirezi de bizoni din Vestul Sălbatic. Este dispariția bizonilor un fapt ireversibil? De ce numeroasele cirezi de vite nu au soarta bizonilor?
2. În orașul în care locuiți există 75 de magazine de unde puteți cumpăra un telefon mobil. Câte dintre aceste magazine veți vizita pentru a vă asigura de achiziționarea telefonului dorit la cel mai mic preț posibil?
3. Formulează un exemplu pentru fiecare categorie de costuri existentă în suportul de curs.
4. Proprietarul unor stupi de albine se învecinează cu un teren agricol. Proprietarul terenului împrăştie pesticide peste culturile sale, iar albinele venite să culeagă polen mor. Cine este de vină? Ce soluţii există pentru eliminarea unui astfel de conflict? Poate solicita proprietarul stupilor despăgubiri?
5. Când în Brazilia a fost propusă abolirea sclaviei, proprietarii de sclavi au pretins că aceasta va contribui la ruinarea agriculturii braziliene, determinând reducerea drastică a producției naționale. Răspunde argumentat la următoarele întrebări:
a) De ce pretenția proprietarilor de sclavi nu putea fi adevărată?
b) De ce după desființarea sclaviei productivitatea muncii în agricultură a crescut?
6. În serialul Billions, Bobby Axelrod primește o colecție impresionantă de picturi impresioniste, inclusiv lucrări semnate de Paul Gauguin. Colaboratorii săi îi propun mai multe opțiuni strategice de gestionare a acestor tablouri de mare valoare:
a) Depozitarea în zona liberă din Geneva – o facilitate de securitate maximă care funcționează ca paradis fiscal pentru activele miliardarilor, permițând stocarea acestora fără a fi supuse taxelor și reglementărilor vamale.
b) Distrugerea controlată pentru beneficiile asigurării – incendierea tablourilor ar putea permite încasarea poliței de asigurare.
c) Transformarea reședinței personale într-un muzeu.
c) Păstrarea originalelor în reședința proprie, sub pretextul că sunt copii, și transferul replicilor între antrepozite internaționale fără a trece de vreo graniță națională.
Ce ai alege în locul lui Bobby Axelrod și de ce?
1.Dispariția bizonilor nu este chiar ireversibilă, pentru că mai există încă, dar nu mai sunt la fel de mulți ca înainte. Bizonii au dispărut pentru că nu aparțineau nimănui și oricine putea să îi vâneze. În schimb, vitele au proprietar, iar acesta are grijă de ele pentru că obține profit.
2. Ca să fii sigur că găsești cel mai mic preț, ar trebui să mergi la toate cele 75 de magazine. Totuși, în realitate nu faci asta, pentru că pierzi timp și bani. De obicei te oprești după ce ai comparat câteva și găsești un preț bun.
3. Cost fix: chiria unui magazin
Cost variabil: materia primă
Cost de oportunitate: dacă înveți, nu mai ai timp să te distrezi
Cost marginal: costul pentru a produce încă un produs
4. În acest caz există un conflict, pentru că fermierul folosește pesticide și afectează albinele. Nu este clar cine e vinovat, depinde de lege.
Se pot găsi soluții prin înțelegere între ei, de exemplu fermierul să folosească mai puține pesticide sau să îi plătească despăgubiri apicultorului. Da, apicultorul poate cere despăgubiri dacă legea îl protejează.
5. a)Proprietarii nu aveau dreptate, pentru că sclavii nu munceau eficient, neavând motivație.
b)După abolirea sclaviei, oamenii au început să muncească mai bine pentru că erau plătiți și aveau interes. Astfel, productivitatea a crescut.
6.Bobby Axelrod
Eu aș alege să păstrez tablourile în siguranță sau să le expun într-un muzeu. Nu aș alege să le distrug sau să fac lucruri ilegale, pentru că există riscuri mari. Așa aș avea și profit și siguranță.
1. Dispariția bizonilor nu este un fapt ireversibil în sens biologic (încă există exemplare), dar este un exemplu clasic de Tragedia Bunurilor Comune. Bizonii au fost decimați deoarece erau resurse de proprietate comună (common-pool resources). Nimeni nu deținea bizonii, deci nimeni nu avea interesul să îi conserve. Dacă eu nu împușcam un bizon azi, îl împușca vecinul mâine. Beneficiul era privat, dar costul extincției era suportat de întreaga societate. Vitele nu au aceeași soartă din cauza drepturilor de proprietate bine definite. Vitele au un proprietar. Acesta are un stimulent economic să le protejeze, să le vaccineze și să le controleze rata de reproducere pentru a-și maximiza profitul pe termen lung.
1. Nu le-aș vizita pe toate cele 75. Aș vizita magazine până când costul marginal al căutării devine egal cu beneficiul estimat. Timpul meu costă (cost de oportunitate). Dacă după ce vizitez 5 magazine, diferența de preț pe care o găsesc este de doar 10 lei, iar drumul către al 6-lea magazin mă costă 20 lei (timp + transport), mă opresc. Informația nu este gratuită, iar “căutarea optimă” depinde de dispersia prețurilor în piață.
3. Presupunem că avem o mică afacere cu gogoși:
• Costuri Fixe (CF): Chiria spațiului (o plătești indiferent dacă vinzi o gogoașă sau 10.000).
• Costuri Variabile (CV): Făina și uleiul (cresc direct proporțional cu numărul de gogoși produse).
• Costuri Totale (CT): Chiria + Ingredientele.
• Costuri Marginale (CMg): Cât mă costă să produc exact încă o gogoașă (practic, costul ingredientelor pentru acea ultimă unitate).
• Costuri de Oportunitate: Profitul pe care l-ar fi obținut studentul dacă în loc să facă gogoși, s-ar fi angajat ca livrator la Tazz.
Economic, e un conflict de drepturi de proprietate asupra utilizării spațiului aerian și a culturilor. Aşadar, dacă drepturile de proprietate sunt clar definite și costurile de tranzacționare sunt mici, părțile pot negocia. Fermierul ar putea plăti apicultorul să mute stupii în perioada stropirii, sau apicultorul ar putea plăti fermierul să folosească pesticide bee-friendly.
5. a) Sclavia este o formă de muncă forțată, deci ineficientă. Sclavul nu are niciun stimulent să inoveze sau să fie productiv (muncește doar cât să nu fie pedepsit). Trecerea la munca salariatului liber aliniază stimulentele: muncitorul e plătit pentru performanță, iar capitalul se poate reorienta spre mecanizare.
b) De ce a crescut productivitatea? Înlocuirea sclavilor cu imigranți sau localnici plătiți a dus la specializarea muncii. De asemenea, când munca devine un cost (salariu), angajatorul este motivat să investească în tehnologie (utilaje) pentru a economisi forță de muncă, ceea ce crește randamentul per hectar.
6. Dacă aș fi Bobby Axelrod (și gândind strict prin prisma eficienței și a riscului), aș alege opțiunea a) Depozitarea în zona liberă din Geneva (Freeport).
Argumente economice:
1. Conservarea valorii: Arta de acest calibru este un activ de refugiu (store of value). Într-un Freeport, activele sunt protejate fizic la cel mai înalt nivel.
2. Optimizare fiscală: Amânarea plății taxelor vamale și a TVA-ului permite capitalului să rămână “la lucru” în alte investiții.
3. Lichiditate: Este mult mai ușor să vinzi tabloul unui alt miliardar direct în depozit (schimbi doar proprietarul în acte), fără a-l mai plimba prin vămi.
Gheorghitoiu Mihai Teodor Grupa1416
1.Bizonii nu aveau proprietar, vitele sunt proprietate privată (stimulent pentru a fi protejate și înmulțite).
2.Vizitez doar câteva. Mă opresc din căutat când efortul și timpul pierdut depășesc reducerea de preț pe care sper să o mai găsesc.
3.costuri de tranzactie: Timpul și banii cheltuiți de un cumpărător și un vânzător pentru a negocia un preț
costuri de informare:Timpul petrecut de un individ citind recenzii pe internet înainte de a achiziționa un anumit produs
costuri de organizare:Salariul plătit unui manager sau unui supraveghetor pentru a monitoriza angajații dintr-o fabrică
costuri de excludere:Sumele cheltuite de un proprietar de teren pentru a ridica un gard sau pentru a angaja o firmă de pază care să țină la distanță pesoane neautorizate.
costuri de agentie:Pierderile suferite de acționarii unei companii atunci când managerul angajat folosește resursele firmei pentru privilegii personale, sau pierderile cetățenilor când politicienii iau decizii în interes propriu.
4.conflictul este reciproc, fermierul dăunează albinelor, dar albinele și nevoia lor de polen curat limitează dreptul fermierului de a folosi terenul cum dorește.Proprietarul stupilor poate solicita despăgubiri doar dacă drepturile de proprietate specifică clar că el are dreptul exclusiv ca spațiul mediul înconjurător să nu fie contaminat. Dacă legea îi dă fermierului dreptul de a folosi pesticide, proprietarul stupilor l-ar putea plăti pe fermier să folosească alte substanțe.
5.a)Agricultura nu se baza pe instituția sclaviei, ci pe muncă, iar transformarea acesteia nu distruge factorul de producție în sine.
b)Aceste noi instituții au creat stimulente reale pentru ca indivizii să muncească mai eficient, să își dezvolte abilitățile și să caute locurile de muncă unde productivitatea lor este cea mai mare.
6.c) Transformarea reședinței într-un muzeu.Deținerea pasivă a tablourilor atrage doar costuri de excludere.Transformarea lor într-un muzeu reprezintă utilizarea activă a drepturilor de proprietate prin combinarea acestora cu alte drepturi.