Lecția 5 – Inflația și ciclurile economice
– cauzele și consecințele inflației: reducerea puterii de cumpărare a banilor
– evoluția ciclică a economiei: problema crizelor economice și recesiunea
TEMA 5
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în rubrica de comentarii, cu argumentarea tuturor răspunsurilor, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 28 mai, ora 21:00, apoi comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci: a) rata nominală a dobânzii va crește; b) viteza de circulație a monedei va crește; c) toate cele de mai sus; d) viteza de circulație a monedei se va reduce; e) nici una din cele de mai sus.
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie; b) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației, fără nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt; d) cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea nici un efect asupra output-ului pe termen scurt; e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
3. Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere? a) reducerea exportului net; b) creșterea prețurilor factorilor de producție; c) creșterea ratei dobânzii la creditele pentru consum; d) creșterea cheltuielilor guvernamentale; e) reducerea transferurilor sociale.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor: a) scade cu 50%; b) scade cu 25%; c) scade cu 100%; d) scade cu 10%; e) scade cu 20%.
5. Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%. În aceste condiții: a) rata reală a dobânzii este de -8%; b) puterea de cumpărare a banilor se majorează; c) indicele general al prețurilor este 115%; d) toate cele de mai sus sunt adevărate; e) depunătorii câștigă în termeni reali.
6. Inflația se manifestă atunci când: a) scăderea masei monetare este mai puternică decât scăderea producției; b) scăderea masei monetare este mai puțin puternică decât creșterea producției; c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției; d) masa monetară rămâne neschimbată; e) scade cursul de schimb al monedei naționale.
7. Să se calculeze rata inflației în condițiile în care structura coșului de consum și prețurile bunurilor respective sunt:
| Bunuri | Cantități | Prețuri an de bază (lei) | Prețuri an curent (lei) |
| A | 50 | 2 | 3 |
| B | 35 | 4 | 6 |
| C | 100 | 10 | 15 |
| D | 10 | 20 | 30 |
Baicu David-Andrei
grupa: 301
seria: A
1.Varianta corecta este a)rata nominală a dobânzii va creste datorita efectului FISHER
2.Varianta corecta este e)nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de crestere a prețurilor
3.Varianta corecta este d) creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru că mai multe cheltuieli duc la creșterea cererii agregate deci pot genera inflație prin cerere
4.Raspunsul corect este a) scade cu 50% pentru că dacă prețurile se dublează atunci cu aceiași suma de bani poți cumpăra doar jumătate din bunurile și serviciile pe care le cumpărai înainte
5.Varianta corecta este a) rata reală a dobânzii este de -8% ,deoarece folosim formula ratei reale ale dobânzii: rata r=rata n-inflatie=7%-15%=-8%
6.Varianta corecta este c)creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției pentru că inflația apare atunci când cererea agregata depășește oferta agregata iar unul dintre principalii factori care stimulează cererea este masa monetara(cantitatea de bani din economie)
⸻
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci:
Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
• Rata nominală a dobânzii va crește – deoarece creditorii vor compensa inflația așteptată. Exemplu: dacă inflația e anticipată la 10% și creditorul vrea o dobândă reală de 2%, va cere o dobândă nominală de 12%.
• Viteza de circulație a monedei va crește – oamenii se grăbesc să cheltuie banii, știind că mâine vor avea mai puțină valoare.
• Deci ambele afirmații sunt corecte ⇒ alegem varianta „toate cele de mai sus”.
2. În condiții inflaționiste, o reducere în:
Răspuns corect: a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
• Cheltuielile guvernamentale măresc cererea agregată. Dacă ele scad, cererea scade ⇒ presiune mai mică pe prețuri ⇒ inflația scade.
• Este un exemplu de politică fiscală restrictivă.
• Celelalte variante sunt greșite:
• Creșterea masei monetare alimentează inflația, nu o reduce.
• Reducerea taxelor indirecte duce uneori la reducerea prețurilor, dar nu se menționează asta aici.
3. Ce contribuie la inflația prin cerere?
Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
• Inflația prin cerere apare când cererea totală din economie este mai mare decât oferta totală.
• Cheltuielile publice (salarii, investiții, subvenții etc.) stimulează cererea, deci pot crea presiuni inflaționiste.
• Celelalte variante nu stimulează cererea, ba chiar o reduc.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor:
Răspuns corect: a) scade cu 50%
• Puterea de cumpărare = cât poți cumpăra cu o anumită sumă.
• Dacă prețurile se dublează, cu aceeași sumă cumperi doar jumătate.
Exemplu: Dacă cu 10 lei cumpărai 2 pâini, iar acum o pâine costă dublu, cu 10 lei cumperi doar 1.
5. Rata nominală a dobânzii este 7%, iar inflația este 15%.
Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
• Formula: Rata reală ≈ rata nominală – rata inflației
• 7% – 15% = -8%
• Deci, în termeni reali, economisești bani, dar pierzi valoare din cauza inflației.
• Celelalte variante:
• Puterea de cumpărare NU crește, ci scade.
• Depozitele pierd valoare reală → deci depunătorii pierd.
6. Inflația apare când:
Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
• Dacă sunt mai mulți bani în circulație și oferta de produse nu crește, rezultatul este că cererea depășește oferta ⇒ prețurile cresc.
• Este o explicație clasică monetaristă: “Inflația este întotdeauna un fenomen monetar” (Milton Friedman).
7. Calculul inflației din coșul de consum:
Răspuns: rata inflației este 50%
• Se calculează cât costă același coș de bunuri într-un an de bază și într-un an curent:
• Cost an bază: 1440 lei
• Cost an curent: 2160 lei
• Rata inflației = (2160 – 1440)/1440 × 100 = 50%
Seria B grupa 308
1. c), deoarece rata nominala a dobanzii va creste pentru a compensa inflatia anticipata, iar viteza de circulatie a banilor va creste pentru a evita pierderea valorii banilor.
2. e), pentru ca o crestere a taxelor indirecte, cum ar fi TVA-ul, motiveaza majorarea preturilor bunurilor si serviciilor, fapt care contribuie contribuie la accelerarea inflatiei.
3. d), deoarece inflatia prin cerere apare atunci cand cererea agregata creste mai mult decat oferta agregata, iar cresterea cheltuielilor guvernamentale stimuleaza cererea totala, situatie care poate duce la cresterea preturilor.
4. a), pentru ca daca preturile se dubleaza, cu aceeasi suma de bani un individ poate cumpara doar jumatate din bunuri sau jumatate din serviciile pe care le putea achizitiona inainte de dublare. Asadar, puterea de cumparare a banilor scade cu 50%
5. a), pentru ca:
rata reala a dobanzii= rata nominala a dobanzii – rata inflatiei
rata reala a dobanzii= 7-15 => rata reala a dobanzii este -8%
6. c), deoarece inflatia se manifesta cand masa monetara creste intr-un ritm mai rapid decat productia de bunuri sau servicii, ceea ce determina o crestere generalizata a preturilor. Mai exact, producatorii nu pot raspunde suficient de rapid la cresterea cererii, iar acest lucru duce la o majorare a preturilor.
7. Costul cosului de consum in anul de baza: (50*2)+(35*4)+(100*10)+(10*20)= 1440
Costul cosului de consum in anul curent: (50*3)+(35*6)+(100*15)+(10*30)= 2160
Rata inflatiei=((cost an curent-cost an de baza)/cost an de baza) *100
Rata inflatiei=((2160-1440)/1440) *100= (720/1440) * 100= 0,5*100= 50%
=>rata inflatiei este de 50%
Seria A , grupa 305
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci: c) toate cele de mai sus.
În decursul perioadelor caracterizate prin inflaţie, cei care dau bani cu împrumut vor avea de pierdut, iar debitorii de câştigat. Debitorul va restitui la scadenţă o sumă de bani a cărei Pcb poate să fie chiar mai mică decât acea sumă de bani pe care a primit-o de la creditor. Aceasta se întâmplă întotdeauna atunci când rata inflaţiei depăşeşte rata dobânzii.
Cu alte cuvinte, „Efectul Fisher” e manifesta atunci cand creşterea inflaţiei conduce la majorarea ratelor nominale ale dobânzii. Aşadar, o valoare ridicată a ratei nominale a dobânzii aferente unui depozit bancar sau unui titlu de stat poate reflecta,pur şi simplu,anticipaţii inflaţioniste ridicate.
Cum inflaţia presupune creşterea permanentă de la o perioadă la alta a preţurilor, înseamnă că nu reducerea ofertei agregate este cauza inflaţiei, ci altceva, adică apariţia în economie a unei mase monetare suplimentare. In aceste conditii,atunci cand se anticipeaza accelerarea inflatiei,viteza de circulatie a monedei va creste,intrucat indivizii isi vor dorii sa cheltuie mai repede banii inainte ca acestia sa isi piarda valoarea din cauza inflatiei(preturile vor creste si mai mult).
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere:e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
Un caz particular al inflaţiei prin ofertă este aşa-numita „inflaţie prin costuri”. Economiştii arată că, în condiţiile creşterii costurilor, întreprinzătorii vor reacţiona parţial prin reducerea producţiei, parţial prin creşterea preţurilor(spirala inflaţionista).De asemenea ,taxele indirecte,precum TVA sau accizele (ex:pe carburant) sunt incluse direct in preturile produselor.In momentul in care aceste taxe cresc,firmele nu absorb costul,ci il transfera asupra consumatorului,crescand astfel preturile finale.
3. Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere? D)Cresterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește mai rapid decât oferta agregată. Vinovati pentru apariţia inflaţiei sunt consumatorii care, prin cererile lor mărite, antrenează creşterea preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor. Există doar o singură explicaţie posibilă pentru majorarea continuă şi durabilă a tuturor preţurilor: creşterea continuă şi durabilă a masei monetare. Oamenii au capacitatea de a susţine preţuri mai mari pentru toate bunurile şi serviciile numai atunci când în buzunarele lor intră cantităţi suplimentare de bani. În aceste condiţii însă, cauza reală a inflaţiei nu poate fi creşterea cererii, ci sporirea cantităţii de bani din economie.
Astfel,creșterea cererii agregate poate fi cauzată de creșterea cheltuielilor guvernamentale,întrucât guvernul cheltuie mai mulți bani pe bunuri și servicii, stimulând cererea.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor: a) scade cu 50%
P cresc cu 100% => Ri=100/100=1
IPCB=1/1+RI*100=1/2*100=50
Δ%PCB = – 100% =50-100=-50%
5. Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%. În aceste condiții: a) rata reală a dobânzii este de -8%
dn=7%
Ri=15%
Dr=dn-Ri=7%-15%=-8%
6. Inflația apare atunci când mărimea masei monetare crește într-un ritm mai mare decât ritmul de creștere a producției de bunuri și servicii.Această situație generează un dezechilibru între cantitatea de bani din economie și volumul bunurilor disponibile, ceea ce determină creșterea prețurilor. Astfel, inflația nu este determinată de o simplă creștere a cererii sau de scăderea ofertei, ci de faptul că în economie circulă mai mulți bani decât este necesar pentru a susține schimburile la nivelul producției existente. Creșterea masei monetare, fără o creștere proporțională a producției, reduce valoarea reală a banilor și diminuează puterea lor de cumpărare.
7.Conform metodei de calcul a indicelui prețurilor de consum (IPC), rata inflației se determină comparând costul unui coș de consum în anul curent cu cel din anul de bază.
Se determină structura coșului de consum – în cazul de față, coșul include bunurile A, B, C și D, în cantitățile respective: 50, 35, 100 și 10.
Colectarea prețurilor bunurilor în anul de bază (2 lei, 4 lei, 10 lei și 20 lei) și în anul curent (3 lei, 6 lei, 15 lei și 30 lei).
(50×2) + (35×4) + (100×10) + (10×20) = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei și costului total al coșului în anul curent:
(50×3) + (35×6) + (100×15) + (10×30) = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei.
(2160 / 1440) × 100 = 150.
((150 − 100) / 100) × 100 = 50%.
=>rata inflației este de 50%, ceea ce indică o creștere medie cu 50% a prețurilor bunurilor din coșul de consum față de anul de bază.
307 B
1. Răspunsul corect este c) deoarece când inflația este anticipată, agenții economici cer dobânzi mai mari pentru a-și proteja veniturile reale. În plus, știind că prețurile vor crește, oamenii vor încerca să cheltuie mai repede, ceea ce crește viteza de circulație a banilor.
2. Răspunsul corect este e). Reducerea taxelor indirecte (ex: TVA) în mod normal ar duce la scăderea prețurilor, dar în condiții de inflație, dacă aceasta alimentează cererea, poate accelera inflația (prin creșterea consumului).
3. Răspunsul corect este d) deoarece inflația prin cerere apare când cererea agregată depășește oferta agregată. Creșterea cheltuielilor guvernamentale înseamnă injectare de bani în economie, deci creștere a cererii totale, ducând la presiuni.
4. Răspunsul corect este a). Dacă prețurile se dublează, atunci cu aceeași sumă de bani poți cumpăra doar jumătate din cât cumpărai înainte, deci puterea de cumpărare scade cu 50%.
5. Răspunsul corect este a)
Formula:
Rata reală = rata nominală – rata inflației
⇒ 7% – 15% = -8%
6. Răspunsul corect este c). Inflația apare când banii în circulație cresc mai rapid decât producția de bunuri și servicii, deci cererea depășește oferta. Asta duce la creșterea prețurilor.
7. A: 50 de unități, preț în anul de bază = 2 lei, preț în anul curent = 3 lei
B: 35 de unități, preț în anul de bază = 4 lei, preț în anul curent = 6 lei C: 100 de unități, preț în anul de bază = 10 lei, preț în anul curent = 15 lei
D: 10 unități, preț în anul de bază = 20 lei, preț în anul curent = 30 lei
Valoare coș în anul de bază:
= (50 × 2) + (35 × 4) + (100 × 10) + (10 × 20)
= 100 + 140 + 1000 + 200
= 1440 lei
Valoare coș în anul curent:
= (50 × 3) + (35 × 6) + (100 × 15) + (10 × 30)
= 150 + 210 + 1500 + 300
= 2160 lei
Rata inflației:
= [(2160 – 1440) / 1440] × 100
= (720 / 1440) × 100
= 0,5 × 100
= 50% rata inflatiei
307B
1. c) anticiparea unei inflatii mai mari determină creșterea ratei nominale a dobânzii (pentru a compensa pierderea de putere de cumpărare) și a vitezei de circulație a monedei (pentru că oamenii preferă să cheltuie banii mai repede înainte ca aceștia să-și piardă valoarea)
2. a) reducerea cheltuielilor guvernamentale duce la scăderea CAg, ceea ce diminuează presiunile inflaționiste în mod sustenabil
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale stimulează CAg, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor dacă oferta nu se poate adapta suficient de rapid
4. a) daca prețurile se dublează, cu aceeași sumă de bani poți cumpăra doar jumătate din bunurile pe care le puteai cumpăra anterior, deci puterea de cumpărare scade cu 50%
5. a) rata reală a dobânzii se calculează prin scăderea ratei inflației din rata nominală. 7% – 15% = -8%, ceea ce înseamnă că deponenții pierd din puterea de cumpărare a banilor lor
6. c) când masa monetară crește mai repede decât capacitatea economiei de a produce bunuri și servicii, apare un exces de cerere, ceea ce duce la creșterea generalizată a prețurilor
7. costul coșului de consum în anul de bază este 1440 lei (50*2+35*4+100*10+10*20), iar în anul curent este 2160 lei (50*3+35*6+100*15+10*30) indicele prețurilor de consum este (2160/1440)*100 = 150. rata inflației 150 – 100 = 50%.
303 A
1. c); conform efectului Fisher, daca se anticipeaza o inflatie mai mare, creditorii vor cere o rata a dobanzii nominale mai mare; cand oamenii se asteapta la inflatie tind sa cheltuiasca mai repede banii; viteza de circulatie a monedei nu se va reduce
2. e); Taxele indirecte ( TVA Sau Accize) sunt incluse direct in preturile de consum, iar cresterea acestora duce la imediata a preturilor, adica accelerează inflatia
3. d); inflatia prin cerere apare atunci cand cererea agregata depaseste capacitatea de productie a economiei, ceea ce pune o presiune crescatoare asupra preturilor
4. a); puterea de cumparare a banilor este invers proporțională cu nivelul preturilor. Daca preturile se dubleaza atunci cu aceeasi suma de bani poti cumpara doar jumatate din cat puteai cumpara anterior
5. a); Rata real a dobanzii= Rata nominala-Inflatie=7%-15%=-8%
6. c); Inflatia apare atunci cand cerera totala din economie creste mai repede decat oferta, adica atunci cand exista mai multi bani in circulatie decat bunuri si servicii disponibile
7. V baz=(50×2)+(35×4)+(100×10)+(10×20)=1.440 lei
V curent=(50×3)+(35×6)+(100×15)+(10×30)=2.160 lei
Ipc=V curent/V baz x 100=2160/1440 x 100=1,5 x 100=150
Rata inflatie=IPC-100=150-100=50%
Grupa:305, Seria: A
1- Răspunsul corect este C. Dacă se anticipează o accelerare a inflației o să crească rata nominală a dobânzii și viteza de circulație a monedei va crește pentru că oamenii vor consuma banii până cresc prețurile.
2- Răspunsul corect este E. Prin creșterea nivelului taxelor indirecte se accelerează creșterea prețurilor pentru a putea acoperii cheltuielile și a obține profit.
3-Răspunsul corect este D. Cheltuielile guvernamentale conduc la creșterea cererii din economie. Dacă această cerere o depășește pe cea de bunuri și servicii disponibile, rezultatul este inflație prin cerere.
4-Răspunsul corect este A. Dacă prețurile se dublează vom putea cumpăra jumătate din cantitatea pe care o cumpăram înainte.
5- Răspunsul corect este A.Dobânda reală = dobânda nominală- rată inflației => 7%—5%=-8%
6- Răspunsul corect este C. Inflația apare atunci când crește masa monetară mai mult decât crește producția. Astfel, oamenii dispun de o cantitate mai mare de banii ,dar producția nu este suficientă și rezultă creșterea prețurilor.
7- Cost total al coșului în anul de bază= 1440 lei.
Bunuri: A- cantitatea 50, preț:2 lei
Total an de bază pentru bunul A: 50*2 = 100
B-cantitatea: 35, preț: 4 lei
Total an de bază pentru bunul B: 35*4 = 140
C- cantitatea:100, preț:10 lei
Total an de bază pentru bunul C:100*10 = 1.000
D-cantitatea: 10, preț: 20lei
Total an de bază pentru bunul D: 10*20 = 200
Cost total al coșului în anul curent =2160lei
Bunuri: A- cantitatea:50, preț 3 lei
Total an curent pentru bunul A: 50*3=150
B- cantitatea:35, preț: 6 lei
Total an curent pentru bunul B: 35*6 = 210
C-cantitatea: 100, preț: 15lei
Total an curent pentru bunul C: 100*15 = 1.500
D-cantitatea:10, preț: 30 lei
Total an curent pentru bunul D: 10*30 = 300
IPC = cost curent/ cost de baza*100= 2160/1440*100 = 150
Rata inflației= IPC-100\100*100=150-100/100*100 = 50%
1 Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci răspunsul corect este c) toate cele de mai sus. Mă gândesc la ce se întâmplă când oamenii se așteaptă la inflație mai mare. În primul rând, creditorii vor cere o rată nominală a dobânzii mai mare ca să compenseze pentru că banii înapoi vor valora mai puțin (efectul Fisher). În al doilea rând, oamenii vor încerca să scape de bani cât mai repede, înainte să se devalorizeze, deci viteza de circulație a banilor crește. Ambele efecte sunt logice în contextul anticipărilor inflaționiste.
2În condițiile de inflație, o reducere în d) cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea nici un efect asupra output-ului pe termen scurt pare cea mai plauzibilă. Suntem deja în inflație, deci economia e probabil supraîncălzită. Reducerea cheltuielilor guvernamentale ar scădea cererea agregată, ceea ce ar ajuta la temperarea inflației. Pe termen scurt, efectul principal ar fi asupra prețurilor, nu neapărat asupra producției, mai ales dacă economia e la capacitate maximă. Creșterea ofertei de bani (opțiunile b și c) ar agrava inflația. Creșterea taxelor indirecte (opțiunea e) ar crește prețurile, tot agravând inflația.
3Factorii care ar putea contribui la inflația prin cerere include d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.Inflația prin cerere apare când cererea totală din economie depășește oferta disponibilă. Creșterea cheltuielilor guvernamentale injectează bani în economie și stimulează cererea. Reducerea exportului net (a) ar scădea cererea. Creșterea prețurilor factorilor de producție (b) duce la inflație prin costuri. Creșterea ratei dobânzii (c) ar descuraja consumul și investițiile, scăzând cererea. Reducerea transferurilor sociale (e) ar scădea veniturile disponibile și probabil ar reduce cererea.
4Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor a) scade cu 50%.O creștere de 100% a prețurilor înseamnă că totul costă de două ori mai mult. Deci, cu aceeași sumă de bani, pot cumpăra jumătate din cantitatea de bunuri și servicii. O scădere la jumătate înseamnă o reducere de 50%.
5În aceste condiții, a) rata reală a dobânzii este de -8%.Rata reală a dobânzii aproximează câți bani în plus obții, ajustat la inflație. Se calculează ca rata nominală minus rata inflației: 7% – 15% = -8%. Deci, în termeni reali, depunătorii pierd putere de cumpărare. Opțiunea b) e falsă, opțiunea c) nu e direct implicată, iar opțiunea e) e falsă din cauza ratei reale negative.
6Inflația se manifestă atunci când c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.Mă gândesc la teoria cantitativă a banilor. Dacă se tipăresc prea mulți bani în raport cu cât produce economia, acei bani în plus “aleargă” după aceeași cantitate de bunuri, împingând prețurile în sus. Celelalte opțiuni nu descriu corect cauzele principale ale inflației.
7Pentru a calcula rata inflației, trebuie să compar costul coșului de consum în anul de bază cu costul în anul curent.
Calcul:
Cost coș anul de bază: (50 * 2) + (35 * 4) + (100 * 10) + (10 * 20) = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
Cost coș anul curent: (50 * 3) + (35 * 6) + (100 * 15) + (10 * 30) = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
Rata inflației: [(2160 – 1440) / 1440] * 100 = (720 / 1440) * 100 = 0.5 * 100 = 50%
Deci, rata inflației este de 50%
Grupa 302 Seria A
1. Răspuns C) toate cele de mai sus -Argumentare:
Anticiparea unei inflații mai mari determină creșterea ratei nominale a dobânzii, deoarece creditorii vor să-și protejeze câștigurile reale (efectul Fisher). În același timp, viteza de circulație a monedei crește, deoarece oamenii preferă să cheltuie banii mai repede, înainte ca prețurile să urce. Prin urmare, varianta corectă este c), fiindcă ambele fenomene au loc simultan.
2.Răspuns corect: e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor-Argumentare:
Într-un context inflaționist, creșterea taxelor indirecte (precum TVA sau accizele) duce la majorarea prețurilor bunurilor și serviciilor, deoarece firmele transferă aceste costuri către consumatori. Astfel, nivelul taxelor indirecte este un factor care accelerează inflația, nu o reduce.
3. Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale-Argumentare:
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată depășește oferta disponibilă în economie. Creșterea cheltuielilor guvernamentale duce la o sporire a cererii totale (prin investiții publice, salarii, subvenții etc.), ceea ce poate pune presiune asupra prețurilor, mai ales dacă oferta nu poate crește în același ritm.
4. Răspuns corect: a) scade cu 50%-Argumentare:
Dacă prețurile se dublează (creștere de 100%), cu aceeași sumă de bani vei putea cumpăra doar jumătate din cantitatea de bunuri pe care o cumpărai anterior. Asta înseamnă că puterea de cumpărare scade cu 50%, deoarece valoarea reală a banilor s-a înjumătățit.
5. Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%- argumentare: rata reală = rata nominală -rata inflației = 7%-15%=-8%
6. Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției-
Argumentare:
Inflația apare atunci când cererea agregată depășește oferta de bunuri și servicii. Unul dintre factorii principali este creșterea masei monetare, adică introducerea de mai mulți bani în economie. Dacă producția nu crește în același ritm, rezultă prea mulți bani în circulație pentru prea puține bunuri, ceea ce duce la creșterea generalizată a prețurilor , adică inflație.
7. Vbaza=(50*2)+(35*4)+(100*10)+(10*20)=100+140+1000+200=1.440 lei
Vcurenta=(50*3)+(35*6)+(100*15)+(10*30)=150+210+1500+300=2.160 lei
IPC=2160/1440 *100=150
Rata inflației =IPC-100=150-100=50%
Răspuns : rata inflației = 50%
Culea Andreea Diana
Seria A Grupa 304
1. Varianta corectă este c), fiindcă anticiparea inflației duce la creșterea ratei dobânzilor nominale (efectul Fisher), iar oamenii tind să scape mai repede de bani, deci crește viteza de circulație a monedei.
2. Varianta a), deoarece într-o economie inflaționistă, reducerea cheltuielilor guvernamentale poate ajuta la scăderea cererii agregate, deci și a presiunii inflaționiste.
3. d) Creșterea cheltuielilor statului stimulează cererea agregată, deci poate apărea inflație prin cerere.
4. a) Dacă prețurile se dublează (100% creștere), cu aceeași sumă de bani poți cumpăra doar jumătate din ce puteai anterior, deci puterea de cumpărare scade cu 50%.
5. D reală = D nominală – Ri = 7% – 15% =-8%
Varianta corectă este a)
6. c) Când masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii, apare un dezechilibru care duce la inflație.
7.
Coş de bază = 50×2+35×4+100×10+10×20=100+140+1000+200=1440 lei
Coș curent = 50×3+35×6+100×15+10×30=150+210+1500+300=2160 lei
Ri = (IPC – 100)/100 x 100% = (150-100)/ 100 =0,5 x 100%= 50%
IPC = 2160/1440 x 100 =150
302 A
1.c. toate cele de mai sus
Dacă lumea se așteaptă ca prețurile să crească mai repede în viitor:
Rata nominală a dobânzii va crește (pentru că băncile vor vrea să se protejeze de inflație – adică vor cere o dobândă mai mare ca să nu piardă).
Viteza de circulație a banilor crește (oamenii nu mai vor să păstreze bani care-și pierd valoarea, așa că-i cheltuie mai repede).
2.a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie
se referă la o politică fiscală restrictivă – dacă statul cheltuie mai puțin, cererea totală din economie scade, și asta pune frână creșterii prețurilor.
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare când cererea totală e prea mare față de cât poate produce economia. Dacă guvernul cheltuie mai mult (salarii, investiții etc.), pune presiune pe cerere → cresc prețurile.
4. a) scade cu 50%
dacă azi cumpar 2 pâini cu 10 lei, iar mâine aceeași pâine costă 10 lei una, cu aceeași bani mai iei doar 1. Deci cumpar jumătate → puterea de cumpărare scade cu 50%.
5.a) rata reală a dobânzii este de -8%
Dobândă reală = Dobândă nominală – Inflație
→ 7% – 15% = -8%
6.c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Dacă se tipăresc mai mulți bani, dar nu se produc mai multe bunuri-cererea e prea mare, oferta nu ține pasul-cresc prețurile-inflație
7.Total valoare an bază: 100 + 140 + 600 + 200 = 1040
Total valoare an curent: 150 + 350 + 1500 + 300 = 2300
Rata inflației=(2300-1040/1040)*100=(1260/1040)*100=121,15%
inflația este aproximativ 121,15% – prețurile aproape s-au dublat.
306 B
1. În cazul în care este anticipată o creștere a inflației:
Răspuns: c) toate variantele sunt corecte.
Atunci când se preconizează o majorare a inflației, băncile centrale sau piețele tind să ajusteze în sus dobânzile nominale pentru a compensa pierderea de valoare a banilor. Totodată, populația și companiile își accelerează cheltuielile, crescând astfel viteza de circulație a banilor.
2. Într-un context economic caracterizat de inflație:
Răspuns: a) reducerea cheltuielilor publice contribuie la scăderea inflației pe termen lung.
Reducerea cheltuielilor din bugetul de stat duce la diminuarea cererii agregate, ceea ce atenuează presiunile inflaționiste. Celelalte opțiuni fie au efecte discutabile pe termen scurt, fie contravin teoriilor economice consacrate.
3. Care dintre următorii factori poate favoriza apariția inflației de tip cerere?
Răspuns: d) majorarea cheltuielilor publice. O creștere a cheltuielilor guvernamentale stimulează cererea agregată, ceea ce poate duce la o creștere generalizată a prețurilor, în special dacă economia se află aproape de potențialul său maxim de producție.
4. Dacă nivelul prețurilor se dublează, ce se întâmplă cu puterea de cumpărare a banilor?
Răspuns: a) se înjumătățește.O dublare a prețurilor înseamnă că, cu aceeași sumă de bani, se pot cumpăra doar jumătate din bunurile sau serviciile achiziționate anterior, ceea ce reflectă o scădere de 50% a puterii de cumpărare.
5. În condițiile în care dobânda nominală este de 7%, iar rata inflației este de 15%:
Răspuns: a) dobânda reală este de -8%.
Dobânda reală se calculează prin scăderea inflației din dobânda nominală. Astfel, în acest caz, investitorii sau deponenții înregistrează o pierdere reală de valoare a banilor plasați.
6. Inflația apare atunci când:
Răspuns: c) ritmul de creștere al masei monetare îl depășește pe cel al producției.
Când cantitatea de bani în circulație crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii, cererea totală depășește oferta, ceea ce determină o creștere generalizată a prețurilor.
7.Calculul ratei inflației.
Pentru a determina rata inflației pe baza structurii unui coș de consum, folosim metoda indicelui de tip Laspeyres. Aceasta presupune că volumul (cantitățile) bunurilor rămâne constant, iar modificările apar doar din diferențele de preț între anul de bază și anul curent.
Formula utilizată este:Rata inflației (%) = [(Costul coșului în anul curent / Costul coșului în anul de bază) – 1] × 100
Pasul 1: Costul coșului în anul de bază
A: 50 × 2 = 100
B: 35 × 4 = 140
C: 100 × 10 = 1000
D: 10 × 20 = 200
Total coș bază = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
Pasul 2: Costul coșului în anul curent
A: 50 × 3 = 150
B: 35 × 6 = 210
C: 100 × 15 = 1500
D: 10 × 30 = 300
Total coș curent = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
Pasul 3: Aplicarea formulei
Rata inflației = [(2160 / 1440) – 1] × 100
Rata inflației = (1.5 – 1) × 100 = 0.5 × 100 = 50%
Rezultat final:
Inflația este de 50%, ceea ce înseamnă că, raportat la coșul de consum, prețurile au crescut în medie cu 50% față de anul de bază.
Grupa 301, Seria A
1. Consider că varianta corectă este c), fiindcă anticiparea inflației duce la creșterea ratei dobânzilor nominale (efectul Fisher), iar oamenii tind să scape mai repede de bani, deci crește viteza de circulație a monedei.
2. a), deoarece într-o economie inflaționistă, reducerea cheltuielilor guvernamentale poate ajuta la scăderea cererii agregate, deci și a presiunii inflaționiste.
3. d) Creșterea cheltuielilor statului stimulează cererea agregată, deci poate apărea inflație prin cerere.
4. a) Dacă prețurile se dublează (100% creștere), cu aceeași sumă de bani poți cumpăra doar jumătate din ce puteai anterior, deci puterea de cumpărare scade cu 50%.
5. D reală = D nominală – Ri = 7% – 15% =-8%
Varianta corectă este a)
6. c) Când masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii, apare un dezechilibru care duce la inflație.
7.
Cos de bază = 50×2+35×4+100×10+10×20=100+140+1000+200=1440 lei
Coș curent = 50×3+35×6+100×15+10×30=150+210+1500+300=2160 lei
Ri = (IPC – 100)/100 x 100% = (150-100)/ 100 =0,5 x 100%= 50%
IPC = 2160/1440 x 100 =150
1)-c
2)-a
3)-d
4)-a
5)-a
6)-c
7)
Calculăm valoarea coșului în anul de bază:
• A: 50 × 2 = 100
• B: 35 × 4 = 140
• C: 100 × 10 = 1000
• D: 10 × 20 = 200
Total (bază) = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
Calculăm valoarea coșului în anul curent:
• A: 50 × 3 = 150
• B: 35 × 6 = 210
• C: 100 × 15 = 1500
• D: 10 × 30 = 300
Total (curent) = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
Calculăm IPC:
IPC=2160 supra 1440 x 100 =150
rata inflatiei= (150-100) supra 100 x 100= 50%
Seria A, Grupa 303
1. În opinia mea răspunsul corect este c. Dacă se anticipează accelerarea inflației rata nominală a dobânzii va crește. Rd=Rn-Ri de unde rezultă că Rn=Rd+Ri. De asemenea, viteza de circulație a monedei va crește deoarece oamenii anticipează inflația și vor dori să cumpere bunuri cât timp prețurile acestora sunt mai mici deoarece puterea de cumpărare a banilor va scădea.
2. În opinia mea răspunsul corect este a. În condițiile în care economia se află într-o situație inflaționistă, o reducere a cheltuielilor guvernamentale contribuie la scăderea inflației, deoarece diminuează cererea agregată din economie.
3. În opinia mea răspunsul corect este d. Creșterea cheltuielilor guvernamentale ar putea contribui la apariția inflației prin cerere. Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește mai rapid decât capacitatea de producție a economiei.
4. În opinia mea răspunsul corect este a. Dacă prețurile cresc cu 100% înseamnă că acestea se dublează. Având în vedere că prețurile sunt duble, cu aceeași cantitate de bani vom putea cumpăra numai jumătate din cât cumpăram înainte. Deci puterea de cumpărare a banilor scade cu jumătate, adică 50%.
5. În opinia mea răspunsul corect este a. Rata reală a dobânzii este egală cu rata nominală minus rata inflației. Rd=Rn-Ri= 7%-15%=-8%.
6. În opinia mea răspunsul corect este c. Atunci când masa monetară crește mai puternic decât producția apare inflația. De exemplu dacă masa monetară se dublează, iar producția de bunuri crește cu 50%, atunci toate prețurile din economie vor crește.
7. An de bază= 50*2+35*4+100*10+10*20=1440
An curent= 50*3+35*6+100*15+10*30=2160
IPC an de bază= 1440/1440*100=100%
IPC an curent= 2160/1440*100=150%
Rata inflației= (150-100)/100*100=50%
grupa 306, seria B
1. c) Deoarece cand agentii economici anticipeaza o accelerare a inflatiei:
Rata nominala a dobanzii va creste- conform teoriei lui Fisher, rata nominala a dobanzii include o prima de inflatie anticipata. Deci, daca inflatia este asteptata sa creasca, si rata nominala a dobanzii va creste.
Viteza de circulatie a monedei va creste- oamenii vor sa scape de bani mai repede, aticipand ca valoarea acestora va scadea.
2. d) Intr-o economie inflationista( cererea agregata este prea mare comparativ cu oferta agregata) reducerea cheltuielilor guvernamentale este o msaura de politica fiscala restrictiva care reduce cererea agregata si implicit, presiunea inflationista. Pe termen scurt< politicile restrictive pot avea efecte asupra productiei si ocuparii fortei de munca, dar intr-un model simplificat(cum e uneori tratat la nivel didactic), putem considera ca se concentreaza doar pe reducerea inflatiei, fara efecte imediate asupra output-ului.
3. d) Inflatia prin cerere apare cand cererea agregata creste mai repede decat oferta agregata. Cresterea cheltuielilor guvernamentale stimuleaza cererea agregata, deci este un factor care contribuie la inflatia prin cerere. Restul optiunilor nu reflecta corect acest mecanism: reducerea exportului net scade cererea, cresterea costurilor de productie e inflatie prin costuri nu prin cerere, cresterea cererii reduce cererea, reducerea transferurilor reduce venitul disponibil.
4. b) Puterea de cumparare este invers proportionala cu nivelul preturilor. Daca preturile se dubleaza(100% crestere), cu aceeasi suma de bani poti cumpara doar jumatate din cat puteai inainte. Asta inseamna ca puterea de cumparare scade cu 50%.
5. a) rata reala a dobanzii= rata nominala a dobanzii_ inflatie= 7%-15%= -8%
6. c) Conform teoriei cantitative a banilor: M*V=P*Y. Daca masa monetara (M) creste mai repede decat productia (Y), rezultatul este o crestere a preturilor (P), adica inflatie.
7. rata inflatiei= (val. cosului la preturi curente/ val. cosului la preturi din anul de baza -1)*100
val. cosului la preturi din anul de baza= (50*2)+(35*4)+(100*10)+(10*20)=1440lei
val. cosului la preturi curente= (50*3)+(35*6)+(100*15)+(10*30)=2160lei
rata inflatiei=(2160/1440-1)*100=50
Rata inflatiei este 50%.
Dica Catalina-Ionela 305 A
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci: c) toate cele de mai sus
În decursul perioadelor caracterizate prin inflaţie, cei care dau bani cu împrumut vor avea de pierdut, iar debitorii de câştigat. Debitorul va restitui la scadenţă o sumă de bani a cărei Pcb poate să fie chiar mai mică decât acea sumă de bani pe care a primit-o de la creditor. Aceasta se întâmplă întotdeauna atunci când rata inflaţiei depăşeşte rata dobânzii.
Cu alte cuvinte, „Efectul Fisher” se manifesta atunci cand creşterea inflaţiei conduce la majorarea ratelor nominale ale dobânzii. Aşadar, o valoare ridicată a ratei nominale a dobânzii aferente unui depozit bancar sau unui titlu de stat poate reflecta,pur şi simplu,anticipaţii inflaţioniste ridicate.
Cum inflaţia presupune creşterea permanentă de la o perioadă la alta a preţurilor, înseamnă că nu reducerea ofertei agregate este cauza inflaţiei, ci altceva, adică apariţia în economie a unei mase monetare suplimentare. In aceste conditii,atunci cand se anticipeaza accelerarea inflatiei,viteza de circulatie a monedei va creste,intrucat indivizii isi vor dorii sa cheltuie mai repede banii inainte ca acestia sa isi piarda valoarea din cauza inflatiei(preturile vor creste si mai mult).
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere:e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
Un caz particular al inflaţiei prin ofertă este aşa-numita „inflaţie prin costuri”. Economiştii arată că, în condiţiile creşterii costurilor, întreprinzătorii vor reacţiona parţial prin reducerea producţiei, parţial prin creşterea preţurilor(spirala inflaţionista).De asemenea ,taxele indirecte,precum TVA sau accizele (ex:pe carburant) sunt incluse direct in preturile produselor.In momentul in care aceste taxe cresc,firmele nu absorb costul,ci il transfera asupra consumatorului,crescand astfel preturile finale.
3. Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere? D)Cresterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește mai rapid decât oferta agregată. Vinovati pentru apariţia inflaţiei sunt consumatorii care, prin cererile lor mărite, antrenează creşterea preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor. Există doar o singură explicaţie posibilă pentru majorarea continuă şi durabilă a tuturor preţurilor: creşterea continuă şi durabilă a masei monetare. Oamenii au capacitatea de a susţine preţuri mai mari pentru toate bunurile şi serviciile numai atunci când în buzunarele lor intră cantităţi suplimentare de bani. În aceste condiţii însă, cauza reală a inflaţiei nu poate fi creşterea cererii, ci sporirea cantităţii de bani din economie.
Astfel,creșterea cererii agregate poate fi cauzată de creșterea cheltuielilor guvernamentale,întrucât guvernul cheltuie mai mulți bani pe bunuri și servicii, stimulând cererea.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor: a) scade cu 50%
P cresc cu 100% => Ri=100/100=1
IPCB=1/1+RI*100=1/2*100=50
Δ%PCB = – 100% =50-100=-50%
5. Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%. În aceste condiții: a) rata reală a dobânzii este de -8%
dn=7%
Ri=15%
Dr=dn-Ri=7%-15%=-8%
6. Inflația apare atunci când mărimea masei monetare crește într-un ritm mai mare decât ritmul de creștere a producției de bunuri și servicii.Această situație generează un dezechilibru între cantitatea de bani din economie și volumul bunurilor disponibile, ceea ce determină creșterea prețurilor. Astfel, inflația nu este determinată de o simplă creștere a cererii sau de scăderea ofertei, ci de faptul că în economie circulă mai mulți bani decât este necesar pentru a susține schimburile la nivelul producției existente. Creșterea masei monetare, fără o creștere proporțională a producției, reduce valoarea reală a banilor și diminuează puterea lor de cumpărare.
7.Conform metodei de calcul a indicelui prețurilor de consum (IPC), rata inflației se determină comparând costul unui coș de consum în anul curent cu cel din anul de bază
Pasul 1: Se determină structura coșului de consum – în cazul de față, coșul include bunurile A, B, C și D, în cantitățile respective: 50, 35, 100 și 10.
Pasul 2: Colectarea prețurilor bunurilor în anul de bază (2 lei, 4 lei, 10 lei și 20 lei) și în anul curent (3 lei, 6 lei, 15 lei și 30 lei).
Pasul 3: Calcularea costului total al coșului în anul de bază:
(50×2) + (35×4) + (100×10) + (10×20) = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
și costului total al coșului în anul curent:
(50×3) + (35×6) + (100×15) + (10×30) = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei.
Pasul 4: Calcularea indicelui prețurilor de consum (IPC):
(2160 / 1440) × 100 = 150.
Pasul 5: Se determină rata inflației:
((150 − 100) / 100) × 100 = 50%.
=>rata inflației este de 50%, ceea ce indică o creștere medie cu 50% a prețurilor bunurilor din coșul de consum față de anul de bază.
Seria B, Grupa 308
1. Varianta corecta este a deoarece, conform efectului Fisher, daca inflatia este anticipata sa creasca, dobanzile nominale vor creste pentru a compensa pierderea puterii de cumparare.
2. Varianta corecta este d deoarece, in teorie, reducerea cheltuielilor guvernamentale poate reduce presiunile inflationiste, dar pe termen scurt poate afecta si output-ul.
3. Varianta corecta este d deoarece, inflatia prin cerere apare atunci cand cererea agregata depaseste oferta agregata. Cheltuielite guvernamentale cresc cererea agregata, contribuind la presiuni inflationiste.
4. Varianta corecta este a deoarece, daca preturile se dubleaza, aceeasi suma de bani cumpara doar jumatate din bunurile si serviciile pe care le cumpara inainte. Deci puterea de cumparare scade cu 50%.
5. Vaianta corecta este a deoarece,
rata reala a dobanzii = rata nominala – rata inflatiei = 7% – 15% = -8%
ceilalti itemi sunt gresiti, banii isi pierd valoarea, deci cu creste puterea de cumparare.
6. Varianta corecta este c deoarece, inflatia apare atunci cand masa monetara creste mai repede decat output-ul economic.
7. cost baza = (50×2) + (35×4) + (100×10) + (10×20) = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440
cost curent = (50×3) + (35×6) + (100×15) + (10×30) = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160
IPC = 2160/1440 x 100 = 1,5 x 100 = 150
rata inflatiei = 150 – 100/100 x 100 = 50%
Butunoi Ioana-Daria, Seria A, Grupa 303
1.
Raspunsul corect este c). Atunci cand exista inflatie, valoarea nominala isi pierde relevanta, iar economistii analizeaza valorile reale. Daca se anticipeaza o accelerare a inflatiei, creditorii vor cere o rata nominala a dobanzii mai mare pentru a compensa pierderea puterii de cumparare a banilor(PCB) pe care ii vor primi inapoi. De asemenea, persoanele care intra mai repede in posesia banilor nou-creati, vor beneficia de o PCB suplimentara, inainte de generalizarea cresterii preturilor, ceea ce sugereaza o accelerare a circulatiei monetare.
2.
Raspunsul corect este a). Conform viziunii lui Keynes asupra ciclului economic, inflatia are la baza cheltuiala publica excesiva, iar solutia este interventia Guvernului prin taxe mai ridicate. O reducere a cheltuielilor guvernamentale ar provoca reducerea cererii agregate, scazand, astfel, rata inflatiei.
3.
Raspunsul corect este d). Inflatia prin cerere este rezultatul unei cresteri a cererii in economie. Mai exact, oamenii incearca sa achizitioneze cantitati cat mai mari din bunurile si serviciile existente pe piata, ceea ce determina cresterea preturilor acestora. Cheltuielile guvernamentale crescute stimuleaza cererea agregata, contribuind la cresterea preturilor.
4.
P1=2P0
PCB0=1/P0
PCB1=1/P1= 1/2P0= PCB0/2
Delta%= (PCB0/2-PCB0)/PCB0 x 100= -50%
Raspunsul corect este a).
5.
d’n= 7%
Ri=15%
d’r= d’n – Ri= 7%- 15%= -8%
Raspunsul corect este a).
6.Raspunsul corect este c). Inflatia este consecinta existentei unui raport supraunitar intre ritmul de crestere al masei monetare si PIB real, astfel ca, determinarile inflatiei se gasesc la nivelul celor care administreaza masa monetara. Cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei.
7.
a)compozitia cosului de consum:
50A, 35B, 100C, 10D
b)culegerea preturilor bunurilor:
an de baza- A=2 lei, B=4 lei, C=10 lei, D=20 lei
an curent- A=3 lei, B=6 lei, C=15 lei, D= 30 lei
c)calcularea costului cosului de bunuri
an de baza= (50A x 2lei)+(35B x 4lei)+(100C x 10lei)+(10D x 20lei)=1440 lei
an curent= (50A x 3lei)+(35B x 6lei)+(100C x 15lei)=(10D x 30lei)=2160 lei
d) calculul IPC
an de baza=an de referinta= (1440/1440) x 100= 100%
an curent= (2160/1440) x 100= 150%
e) calculul Ri
(150-100)/100 x 100= 50%
307B
1. Raspuns corect c), deoarece anticiparea inflatiei duce la cresterea ratei dobanzii si oamenii vor tinde sa cheltuiasca mai repede banii ceea ce inseamna ca viteza de circulatie creste.
2.Raspuns corect e), deoarece taxele indirecte de exemplu TVA ul duc la cresteri de preturi ceea ce duce la inflatie.
3.Raspuns corect d), deoarce inflatia prin cerere apare cand cererea agregata creste mai repede decat oferta, cheltuielile guvernamentale reprezentand un factor principal.
4.Raspuns corect a), deoarece o crestere cu 100% a preturilor inseamna ca vei avea nevoie de o suma dubla de bani pentru aceleasi produse, fiindca puterea de cumparare se injumatateste.
5. Raspuns corect a)
Se face diferenta dintre rata nominala si inflatia si vom avea
7%-15%=-8%
6.Raspuns corect c), deoarece inflatia apare cand catitatea de bani creste mai redepe decat producti ceea ce duce la exces de cerere si implicit la cresterea preturilor.
7.an de baza
A=50×2=100
B=35×4=140
C=100×10=1000
D=10×20=200
Total=1440
an curent
A=50×3=150
B=35×6=210
C=100×15=1500
D=10×30=300
Total=2160
Ri=(2160-1440/1440)x100=50%
Bădicioiu Ioana-Victoria
Grupa 301, Seria A
Grupa 301 A
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci a) rata nominală a dobânzii va crește, deoarece dobânda reală se dorește a fi pozitivă.
dr = dn – Ri
Grupa 301 A
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în c) creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației și nivelul output-ului pe termen scurt, deoarece se reduce cantitatea de bani de pe piață și implicit scade și nivelul prețurilor.
Grupa 301 A
3. Factorul care ar putea contribui la apariția inflației prin cerere este b) creșterea prețurilor factorilor de producție, deoarece creșterea prețurilor factorilor de producție duce la creșterea salariilor implicit creșterea cererii de bunuri și servicii.
Grupa 301 A
4. PCB = 1 / P
P1 = P + 100% * P = 2 P
PCB1 = 1 / 2P = ( 1 / P ) * (1 / 2) = ( 1 / P ) * 50%
=> Răspuns corect: a)scade cu 50%
Grupa 301 A
5. dr = dn – Ri = 7 – 15 = -8%
Răspuns corect: a)rata reală a dobânzii este de -8%
Grupa 301 A
6. Inflația se manifestă atunci când c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției, inflația este rezultatul raportului supraunitar dintre cele două.
Grupa 301 A
7. coșul de consum: 50 bunuri A, 35 bunuri B, 100 bunuri C, 10 bunuri D
prețurile: (în tabel)
costul:
An de bază: ( 2 * 50 + 4 * 35 + 10 * 100 + 10 * 20 ) = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
An curent: ( 3 * 50 + 6 * 35 + 15 * 100 + 30 * 10 ) = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
calculul IPC:
IPC a.b. = ( 1440 / 1440 ) * 100 = 100%
IPC a.c. = ( 2160 / 1440 ) * 100 = 150%
rata inflației:
[ ( 150 – 100 ) / 100 ] * 100 = 50%
Grupa 306,Seria B
1. Dacă se anticipează accelerarea inflaţiei, atunci rata nominală a dobânzii va creşte.
2. În condiţiile în care economia se află în situaţie inflaţionistă, creşterea ofertei nominale de bani reduce rata inflaţiei şi nivelul output-ului pe termen scurt.
3. Răspuns b
4. Dacă preţurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor scade cu 50%.
5. Rata reală= rata dobânzii – rata inflaţiei=7%-15%=-8% => Răspuns a
6. Inflaţia se manifestă atunci când creşterea masei monetare este mai puternică decât creşterea producţiei.
7. Sumă preţ an de bază=50*2+35*4+100*10+10*20=1440
Sumă preţuri an curent=50*3+35*6+100*15+10*30=2160
IPC= Sumă preţuri an curent/Sumă preţuri an de bază *100=2160/1440*100=150
Rata inflaţiei=IPC-100=150-100-50%
Seria A, grupa 302
1. Varianta corectă este c) deoarece dobânda nominală se ajustează pentru a compensa pierderea valorii banilor în timp, iar viteza banilor crește deoarece oamenii preferă să cheltuie mai mult, anticipând scăderea puterii de cumpărare.
2. Varianta corectă este e) deoarece taxele indirecte se adaugă direct la prețul bunurilor și serviciilor.
3. Varianta corectă este d) deoarece când creșterea agregată crește peste capacitatea de producție a economiei are loc inflația prin cerere.
4. Varianta corectă este a) deoarece:
PCB1 = 1/(1 + ri) = 1 / (1 + 1) = 1/2 = 0,5 = 50%
5. Varianta corectă este a) deoarece:
Dr = Dn – Inflație = 7% – 15% = -8%
6. Varianta corectă este c) deoarece inflația are loc atunci când creșterea masei monetare este mai rapidă decât creșterea producției.
7. val coș an de bază = 50×2 + 35×4 + 100×10 + 10×20 = 1.440 lei
val coș an curent = 50×3 + 35×6 + 100×15 + 10×30 = 2.160 lei
IPC = suma(Pcurent x Qbază)/ suma(Pbază x Q bază) = 2.160/1.440 lei = 1,5
ri = (IPC – 1) x 100 = (1,5 – 1) x 100 = 50%
1.C daca se anticipeaza inflatie, creditorii vor cere dobanzi mai mari, iar oamenii daca anticipeaza cresterea preturilor vor fi motivati sa isi cheltuiasca mai repede banii
2.D reducerea cheltuielilor guvernamentale reduce cererea agregata, ducand la scaderea inflatiei, dar si la reducerea productiei
3.B cresterea costurilor factorilor determina inflatie prin costuri
4.A daca preturile se dubleaza(100%), un leu poate cumpara jumate din ce cumpara inainte(scadere de 50%)
5.D Rr = 7% – 15% = -8%, Ip = 100 + 15 = 115%, dobanda reala e negativa deci scade puterea banilor economisiti
6.D daca masa monetara creste mai repede decat productia, rezulta mai multi bani prentu aceleasi bunuri
7.Cheltuiala totala in anul de baza: 50×2 + 30×4 + 10×10 = 520, Cheltuiala totala in anul curent: 50×4 + 30×3 + 10×20 + 10×30 = 790, Ri =((790-520)/520)x100 = 51,92%
Pasca Alexandru Alin, grupa 361, serie b, an 3
1. a) rata nominala a dobanzii creste. Anticiparea unei inflatii mai mari determina o ajustare a ratei nominale a dobanzii conform teoriei lui Fisher. Investitorii cer dobanzi mai mari pentru a compensa scaderea puterii de cumparare.
2. c) crestarea ofertei nominale de bani reduce rata inflatiei si nivelul outputului pe termen scurt. Reducerea ritmului de crestere a masei monetare ajuta la temperarea inflatiei, insa poate afecta negativ productia pe termen scurt din cauza scaderii cererii agregate.
3. d) cresterea cheltuielilor guvernamentale. Cheltuielile guvernamentale in exces cresc cererea agregata, ceea ce poate duce la presiuni inflationiste in lipsa unei oferte agregate pe masura.
4. a) scade cu 50%. O crestere de 100% a preturilor inseamna ca ceea ce inainte costa 1 leu acum costa 2 lei.
5. b) rata reala a dobanzii este -8%. rata reala=rata nominala-rata inflatiei = 7%-15%=-8%
6. c) cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei. Inflatia apare cand cantitatea de bani din economie creste mai repede decat productia de bunuri si servicii , ceea ce duce la presiuni asupra preturilor.
Grupa 307
Seria B
1.
c), deoarece, odată cu accelerarea inflației, viteza de circulație a monedei va crește datorită faptului că oamenii (odată informați de această știre) vor încerca să cumpere mai multe produse și servicii înainte de a se finaliza această accelerare, iar rata nominală a dobânzii va crește deoarece puterea de cumpărare a banilor scade (rezultând ca prețul banilor să scadă).
2.
a), deoarece, dacă prețul produselor și serviciilor cresc datorită inflației, o reducere a cheltuielilor guvernamentale ar ajuta la economisirea mai mare a consumatorilor prin balanțarea costurilor pe care trebuie oferite.
3.
d), deoarece, dacă scăderea cheltuielilor guvernamentale pot duce la scăderea unei inflații, creșterea ei poade duce la creșterea ratei inflației. Aceasta se datorează faptului că cheltuielile guvernamentale vor fi folosite pentru anumite situații, de exemplu: creșterea salariilor
4.
Răspuns: a)
PCB=1/P => PCB= 1/2=0,5 (50%)
5.
Răspuns: a)
Rd nominală = 7%
Ri= 15%
Rata reală a dobânzii= Rd nominală-Ri => 0,07- 0,15= -0,08 (-8%)
6.
c), deoarece, odată cu creșterea masei monetare, cererea bunurilor și serviciilor va crește astfel rezultând în o inflație a cererii
7.
Răspuns corect: Ri=50%
Rezolvare:
A1=50*2=100
B1=35*4=140
C1=100*10=1000
D1=10*20=400
A1+B1+C1+D1= 1440
A2=50*3=150
B2=35*6=210
C2=100*15=1500
D2=10*30=300
A2+B2+C2+D2= 2160
IPC1= 1440:1440*100=100%
IPC2=2160:1440*100=150%
Ri= (150-100)/100 *100=50%
EDUARD ANDREI COZMA – ANUL I GRUPA 304
1. 1. a. Rata nominală a dobânzii va crește – Conform efectului Fisher, dacă inflația anticipată crește, atunci rata nominală a dobânzii tinde să crească, deoarece creditorii cer o compensație mai mare pentru pierderea puterii de cumpărare.
2.b. Viteza de circulație a monedei va crește – Dacă oamenii se așteaptă ca prețurile să crească, sunt mai înclinați să cheltuie banii mai repede (pentru a evita pierderea valorii), ceea ce duce la creșterea vitezei de circulație a banilor.
3.d. Viteza de circulație a monedei se va reduce – Acesta este fals; anticiparea inflației determină o creștere, nu o scădere, a vitezei de circulație a banilor.
Prin urmare, singura variantă corectă care include toate afirmațiile adevărate este c. toate cele de mai sus
2. a. Cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie – Fals: Reducerea cheltuielilor guvernamentale poate reduce cererea agregată și astfel inflația, dar nu în mod permanent. Pe termen lung, rata inflației este determinată în principal de politica monetară (creșterea masei monetare), nu fiscală.
b. Creșterea ofertei nominale de bani reduce rata inflației, fără niciun efect asupra outputului pe termen scurt – Fals: Creșterea masei monetare, dimpotrivă, crește inflația, nu o reduce. Pe termen scurt poate duce chiar la creșterea outputului, dar cu prețul accelerării inflației.
d. Cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea niciun efect asupra outputului pe termen scurt – Fals: Reducerea cheltuielilor guvernamentale poate reduce inflația, dar are efecte asupra outputului pe termen scurt, scăzând cererea agregată și deci PIB-ul real.
e. Nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor – Adevărat: Taxele indirecte (TVA, accize) sunt transferate direct în prețurile bunurilor și serviciilor, ceea ce determină o creștere a nivelului general al prețurilor (efect inflaționist).
Răspunsul corect este: e.
3. Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată din economie crește mai rapid decât oferta agregată, ceea ce pune presiune asupra prețurilor. Iată analiza pe fiecare opțiune:
a. Reducerea exportului net – Fals: Exportul net mai mic înseamnă o cerere agregată mai mică din partea sectorului extern, ceea ce reduce presiunea inflaționistă.
b. Creșterea prețurilor factorilor de producție – Fals: Acesta este un factor de inflație prin costuri (cost-push inflation), nu prin cerere.
c. Creșterea ratei dobânzii la creditele pentru consum – Fals: Dobânzi mai mari descurajează creditarea și consumul, reducând cererea agregată, deci este dezinflaționist.
d. Creșterea cheltuielilor guvernamentale – Adevărat: Este un exemplu clasic de creștere a cererii agregate. Guvernul cumpără mai multe bunuri și servicii, crescând cererea totală și astfel putând duce la inflație prin cerere.
e. Reducerea transferurilor sociale – Fals: Aceasta reduce venitul disponibil al populației și implicit scade cererea agregată, deci este dezinflaționistă.
Raspuns corect: d. creșterea cheltuielilor guvernamentale.
4.Puterea de cumpărare a banilor indică ce cantitate de bunuri și servicii poți cumpăra cu o unitate monetară.
Dacă prețurile cresc cu 100%, înseamnă că ele s-au dublat. Cu alte cuvinte, ceea ce cumpărai înainte cu 1 leu, acum costă 2 lei.
Prin urmare, cu 1 leu poți cumpăra doar jumătate din ceea ce puteai cumpăra înainte.
Asta înseamnă că puterea de cumpărare a scăzut cu 50%.
Raspuns corect: a
5. Rata reală a dobânzii se determină folosind formula aproximativă:
Rata reala = Rata nominala − Rata inflației
Rata reala = 7% − 15% = −8%
b. Puterea de cumpărare a banilor se majorează
– Fals: Inflația de 15% înseamnă că puterea de cumpărare scade, nu crește.
c. Indicele general al prețurilor este de 115%
– Fals/înșelător: Dacă se spune că prețurile au crescut cu 15%, atunci indicele prețurilor este 115 (nu 115%) față de baza 100. Spus altfel, prețurile sunt cu 15% mai mari, dar indicele se exprimă de obicei în puncte, nu în procente. Deci afirmația este formulată incorect.
d. Toate cele de mai sus sunt adevărate
– Fals, deoarece doar a este corectă.
e. Depunătorii câștigă în termeni reali
– Fals: Cu o dobândă nominală de 7% și inflație de 15%, depunătorii pierd în termeni reali (-8%).
a. rata reală a dobânzii este de -8% este singura afirmație corectă.
6. Inflația apare atunci când cererea agregată depășește oferta agregată, iar unul dintre cei mai importanți factori este expansiunea masei monetare (banii în circulație) în raport cu producția de bunuri și servicii.
a. Scăderea masei monetare este mai puternică decât scăderea producției – Fals – Aceasta ar duce mai degrabă la deflație, nu inflație.
b. Scăderea masei monetare este mai puțin puternică decât creșterea producției – Fals – Aici masa monetară scade, iar producția crește → cerere scăzută, ofertă mare → tendință deflaționistă.
c. Creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției – Adevărat – Mai mulți bani urmăresc o cantitate relativ constantă sau în creștere lentă de bunuri → inflație.
d. Masa monetară rămâne neschimbată – Fals – Dacă masa monetară e constantă, iar producția crește, avem presiune deflaționistă, nu inflaționistă.
e. Scade cursul de schimb al monedei naționale – Parțial adevărat – O depreciere poate duce la inflație importată, dar nu este o cauză fundamentală a inflației generale. Nu este mai corectă decât varianta c.
Inflația se manifestă atunci când creșterea masei monetare depășește creșterea producției, deci răspunsul corect este:
c. creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
7. Pentru a calcula rata inflației, folosim indicele prețurilor de consum (IPC), calculat cu ajutorul metodei Laspeyres, care presupune:
IPC=(∑▒(P_1-Q_0 ) )/(∑▒(P_0-Q_0 ) ) x100
Unde:
P_0 = preț în anul de bază
P_1 = preț în anul curent
Q_0 = cantitate din anul de bază (folosită ca ponderi)
1. Valoare coș în anul de bază:
V0=(50⋅2)+(35⋅4)+(100⋅10)+(10⋅20)=100+140+1000+200=1440
2. Valoare coș în anul curent:
V1=(50⋅3)+(35⋅6)+(100⋅15)+(10⋅30)=150+210+1500+300=2160
3. Calculul IPC:
IPC= 2160/1440⋅100=1.5⋅100=150
4. Rata inflației:
Rata inflației = (IPC-100)/100 x100=(150-100)/100 x100=50%
Raspuns final: Rata inflației este 50%.
308 B
1. c) toate cele de mai sus deoarece rata nominală a dobânzii va crește pentru a compensa inflația anticipată după teoria Fisher. Iar viteza de circulație a monedei va crește deoarece oamenii tind să cheltuie banii mai repede când anticipează inflația.
2. a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie deoarece reducerea cheltuielii guvernamentale este o măsură de politică fiscală restrictivă care reduce cererea agregată, contribuind astfel la reducerea inflației.
3. d) creșterea cheltuielilor guvernamentale,deoarece inflația prin cerere apare când cererea agregată depășește oferta,iar creșterea cheltuielilor guvernamentale stimulează cererea.
4. a) scade cu 50% deoarece dacă un bun costa 1 leu și acum costă 2 lei, atunci cu 1 leu mai poți cumpăra doar jumătate din ceea ce cumpărai înainte. Deci puterea de cumpărare scade cu 50%.
5. a) rata reală a dobânzii este de -8%, deoarece rata dobânzii reale = Rata nominală – rata inflației = 7% – 15% = -8%
6. C) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției deoarece conform teoriei cantitative a banilor, dacă masa monetară crește mai repede decât producția, atunci prețurile vor crește = inflație.
7. 1)Valoarea coșului în anul de bază:
A: 50 × 2 = 100
B: 35 × 4 = 140
C: 100 × 10 = 1000
D: 10 × 20 = 200
Total = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
2)Valoarea coșului în anul curent:
A: 50 × 3 = 150
B: 35 × 6 = 210
C: 100 × 15 = 1500
D: 10 × 30 = 300
Total = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
3) Calcul rata inflației:
Inflație= 2160 – 1440/1440• 100 = 720\1440•100 = 50%
Seria B, Grupa 306
1. c)toate cele de mai sus pentru ca rata nominala a dobanzii va creste deoarece daca rata inflatiei creste, va urca si rata nominala, iar viteza de circulatie a banilor va creste intrucat valoarea acestora va scadea, deci oamenii vor dori sa scape de ei cat mai repede posibil la o valoare cat mai ridicata.
2. a) cheltuiala guvernamentala coboara permanent rata inflatiei in economie din pricina faptului ca prin reducerea cheltuielilor guvernamentale, politica fiscala va fi mai restrictiva, deci se va reduce cererea agregata, iar in final va fi o presiune descrescatoare asupra preturilor.
3. d) cresterea cheltuielilor guvernamentale, pentru ca inflatia apare atunci cand cererea agregata creste excesiv
4. a) scade cu 50%
Noua putere de cumparare= Suma initiala/Cresterea procentuala +100 100/200=0,5=50%, apare o scadere de 50%.
5. a) rata reala a dobanzii este de -8%
rata dobanzii reale= rata dobanzii nominale-rata inflatiei
dr=7-15=-8%
6. c) cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei
Inflatia apare atunci cand masa monetara creste mai rapid decat productia de bunuri si servicii, deci va exista o cantitate mai mare de bani ce este destinata a achizitiona acelasi nivel de bunuri si servicii ca inainte.
7. valoarea cosului de cumpararturi in anul de baza: (P*Q): (2*50)+(4*35)+(10*100)+(20*10)=1440
valoarea cosului de cumparaturi in anul curent: (3*50)+(6*35)+(15*100)+(30*10)=2160
IPC=cost cos an curent/cost cos an de baza*100= 2160/1440*100=150%
Ri= IPC-100 150-100=50%, rata inflatiei este de 50%
Gheorghe Alexandru-Mihai
Grupa 306 Seria B
1. c) toate cele de mai sus, pentru că atât a), cât și b) sunt corecte.
2. e) nivelul taxelor indirecte accelereaza ritmul de crestere a preturilor, daca aceste taxe cresc, creste pretul final
3. d) cresterea cheltuielilor guvernamentale, crestere a cererii agregate, inflatie prin cerere
4. a) scade cu 50%, o crestere de 100% inseamna ca preturile se dubleaza, cu aceiasi bani poti cumpara jumatate din cat cumparai inainte
5. a) rata reala este -8%, rata reala a dobanzii = rata nominala – inflatie = 7% – 15% = -8%
6. c) cresterea masei monetare este mai puternica decat cresterea productiei, daca masa monetara creste mai repede decat productia, apare inflatie
7. Cost baza = (50 x 2) + (35 x 4) + (100 x 10) + (10 x 20) = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
Cost curent = (50 x 3) + (35 x 6) + (100 x 15) + (10 x 30) = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
Rata inflatiei = (2160 – 1440 / 1440) x 100 = (720/1440) x 100 = 0.5 x 100 = 50%
Grupa 303 A
1).c)toate cele de mai sus,rata nominală a dobânzii va crește,deoarece atunci când investitorii se așteaptă la o inflație mai mare,ei știu că banii lor vor avea o valoare mai mică în viitor,iar viteza de circulație a monedei va crește ,deoarece dacă oamenii cred că prețurile vor crește,nu vor mai păstra bani,considerând la fel,că banii își pierd valoarea.Deci,dacă accelerarea inflației este anticipată,reies dobânzi mai mari și cheltuieli mai rapide.
2).a)cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie,deoarece dacă Guvernul reduce cheltuielile ,cererea agregată,consumul total din economie scade,de aici reiese că inflația scade și de asemenea pe termen lung ,dacă politica fiscală e regulată,poate duce la o inflație mai mică sustenabil.
3).d)creșterea cheltuielilor guvernamentale,deoarece atunci când Guvernul cheltuie mai mult pe salarii,investiții,crește cererea agregată.Dacă oferta nu poate ține pasul ,prețurile cresc.
4).a)scade cu 50%,deoarece
IPCB=1/1+Ri*100
IPCB=1/1+1*100=50%
Delta%PCB=50%-100%=-50%
5).a)rata nominală a dobânzii este de -8%,deoarece
Dobânda reală=Dobânda nominală-Inflație
7%-15%=-8%
6).c)creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției,deoarece atunci când cererea agregată depășește oferta agregată ,așadar dacă masa monetară crește,iar producția nu crește în același ritm,rezultă inflația.
7).Costul coșului de consum ăn anul de bază:
Cost bază=50*2+35*4+100*10+10*20=1440 lei
Costul coșului de consum în anul curent:
Cost curent=50*3+35*6+100*15+10*30=2160 lei
IPC=Cost curent/Cost bază*100
IPC=2160/1440*100
IPC=150%
Ri=IPC-100%
Ri=150%-100%
Ri=50%
Fujina Alexandru
Grupa 306 Seria B
1.c)toate cele de mai sus
Deoarece estimarea inflatiei ridicate cauzeaza cresterea ratei dobanzii nominale deoarece creditorii vor dori sa isi aigure puterea de cumparare a banilor,iar viteza de circulatie a banilor va creste din cauza ca oamenii prefera sa cheltuie cat mai multi bani pana cand acestia se depreciaza si puterea lor de cumparare scade.
2.e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor
Daca taxele indirecte,adica TVA si accizele,au parte de o crestere,totodata preturile finale si costurile de productie ale firmelor vor creste rezultand in acceleratia inflatiei(inflatie prin costuri impusa de stat)
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Cand Cag>Oag apare inflatia prin cerere.Cand cheltuilelile guvernamentale cresc (investitii si salarii publice) se injecteaza bani in economie ducand la presiune inflationista,deoarece cererea agregata a crescut
4.a)scade cu 50%
O crestere de 100% reprezinta o dublare a preturilor initiale.Cu suma de bani initiala, vei putea cumpara doar jumatate din bunul sau serviciul respectiv dupa cresterea de 100% a pretului,rezultand in scaderea cu 50% a puterii de cumparare a banilor.
5.a) rata reală a dobânzii este de -8%
Dobanda reala=Dobanda nominala−Inflație
=7%-15%=-8%
6 c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Dacă masa monetară (banii în circulație) crește mai mult decât producția de bunuri și servicii atunci prețurile vor creste,rezultand in inflatie.
Inflația apare atunci când cererea crește mai rapid decât oferta
7)
1: Calculăm costul coșului în anul de bază: Cost baza = ( 50 × 2 ) + ( 35 × 4 ) + ( 100 × 10 ) + ( 10 × 20 ) = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440
2: Calculăm costul coșului în anul curent:
Cost curent=(50×3)+(35×6)+(100×15)+(10×30)=150+210+1500+300=2160 lei
3: Calculăm rata inflației:
[(2160-1440)/1440]*100=50%
RATA INFLATIEI ESTE DE 50%
Enescu George Edy
Grupa 306 Seria B
1. C)
La anticiparea inflației, dobânzile nominale cresc ca să compenseze pierderea valorii banilor, iar oamenii cheltuie mai repede, deci crește viteza monedei. De aceea, răspunsul corect este c.
2.E) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor.
Argument scurt:
Taxele indirecte (precum TVA sau accizele) se adaugă la prețul final al bunurilor și serviciilor. Când acestea cresc, costurile pentru consumatori cresc direct, ceea ce duce la accelerarea inflației. Celelalte variante conțin afirmații eronate sau incomplete despre efectele politicilor fiscale și monetare.
3.D) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Argument scurt:
Inflația prin cerere apare când cererea totală depășește oferta. Cheltuielile guvernamentale cresc cererea agregată, stimulând consumul și investițiile, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor. Celelalte variante fie reduc cererea, fie țin de costuri (nu de cerere).
4.A) scade cu 50%.
Explicație scurtă:
Dacă prețurile se dublează (100% creștere), cu aceeași sumă de bani poți cumpăra doar jumătate din bunurile pe care le cumpărai înainte. Asta înseamnă că puterea de cumpărare scade cu 50%.
5.A) rata reală a dobânzii este de -8%.
Explicație scurtă:
Rata reală a dobânzii se calculează aproximativ ca:
rata nominală – rata inflației = 7% – 15% = –8%
6.C) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
Explicație scurtă:
Inflația apare atunci când cererea totală (alimentată inclusiv de masa monetară) crește mai repede decât oferta de bunuri și servicii, ceea ce duce la creșterea prețurilor. Mai mulți bani în circulație, dar aceeași cantitate de produse, înseamnă inflație.
7.Rata inflației este de 50%.
Aceasta indică o creștere medie a prețurilor din coșul de consum cu 50% față de anul de bază.
Covlescu Bogdan-Andrei
Grupa 304 Seria A
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci:
Răspuns corect: c) toate cele de mai sus
a) Dobânda nominală crește – corect (pentru a compensa inflația anticipată)
b) Viteza de circulație a monedei crește – corect (oamenii cheltuie mai repede)
d) Greșit – viteza nu se reduce.
e) Greșit – a și b sunt adevărate.
2. În condiții inflaționiste, o reducere în:
Răspuns corect: e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor
a) Fals – o reducere a cheltuielilor guvernamentale nu scade permanent inflația, ci doar temporar.
b) Fals – creșterea ofertei de bani accentuează inflația.
c) Fals – creșterea masei monetare crește, nu scade inflația.
d) Fals – cheltuiala guvernamentală nu reduce inflația.
e) Corect – reducerea taxelor indirecte (ex: TVA) scade prețurile imediat, dar crește cererea și presiunea inflaționistă pe termen mediu/lung.
(dacă întrebarea urmărește efectul imediat al reducerii taxelor indirecte, ar putea fi discutabil, dat conform perspectivei monetariste
accentul este pus pe dezechilibrul cerere-oferta).
3. Factori care contribuie la inflația prin cerere:
Răspuns corect: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
a) Reducerea exportului net scade cererea agregată – deci NU provoacă inflație.
b) Creșterea prețurilor factorilor afectează costurile, deci inflația prin ofertă, nu prin cerere.
c) Creșterea ratei dobânzii reduce cererea – deci reduce presiunea inflaționistă.
d) Corect – cheltuielile guvernamentale cresc cererea agregată.
e) Reducerea transferurilor sociale reduce cererea – deci NU cauzează inflație prin cerere.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor:
Răspuns corect: a) scade cu 50%
Dacă un produs costa 1 leu și acum costă 2 lei, cu 1 leu cumperi doar jumătate din produsul inițial.
5. Rata nominală a dobânzii este 7%, inflația 15%:
Răspuns corect: a) rata reală a dobânzii este de -8%
Formula: rata reală = rata nominală – rata inflației
=> 7% – 15% = –8%
b) Fals – puterea de cumpărare scade.
c) Fals – indicele prețurilor nu e 115%, ci 115 este valoarea indicelui pentru 15% inflație, dar nu e cerut aici.
d) Fals – doar a) e corect.
e) Fals – depunătorii pierd în termeni reali.
6. Inflația se manifestă atunci când:
Răspuns corect: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Exact în linie cu viziunea monetaristă susținută în curs – inflația este un fenomen monetar.
7. Calculul ratei inflației (folosind indicele prețurilor de tip Laspeyres):
Formulă:
Indicele prețurilor= ∑(P1 x Q0)/ ∑(P0 x Q0) x 100
Rata inflatiei= Indice – 100%
Calculăm:
An de bază:
A: 50×2 = 100
B: 35×4 = 140
C: 100×10 = 1000
D: 10×20 = 200
Total = 1440 lei
An curent:
A: 50×3 = 150
B: 35×6 = 210
C: 100×15 = 1500
D: 10×30 = 300
Total = 2160 lei
Indicele preturilor: 2160/1440 x 100 = 150
Rata inflatiei: 150% – 100% = 50%
Raspuns: Rata inflației este de 50%
Grupa 308 Seria B
1-C Deoarece anticiparea unei inflații în creștere determină creditorii să ceară o rată nominală a dobânzii mai mare pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare, conform relației lui Fisher. Totodată, viteza de circulație a monedei crește, deoarece agenții economici preferă să cheltuiască rapid banii înainte ca aceștia să-și piardă valoarea. Astfel, ambele fenomene sunt valabile simultan.
2-A Reducerea cheltuielilor guvernamentale scade cererea agregată, contribuind la diminuarea presiunilor inflaționiste. Spre deosebire de alte opțiuni, această măsură are un efect durabil asupra reducerii inflației, fără a afecta negativ output-ul pe termen scurt.
3-D Inflația prin cerere apare când cererea agregată depășește oferta agregată. Creșterea cheltuielilor guvernamentale stimulează cererea totală, generând presiuni asupra prețurilor. Celelalte opțiuni (a, b, c, e) fie reduc cererea, fie nu au un impact direct asupra acesteia.
4-A O creștere de 100% a prețurilor înseamnă că prețurile s-au dublat. Astfel, cu aceeași sumă de bani, se pot cumpăra doar jumătate din bunurile și serviciile achiziționate anterior, ceea ce reprezintă o scădere de 50% a puterii de cumpărare.
5-A 7%-15%=-8%
6-C Inflația apare atunci când cererea agregată crește mai repede decât oferta agregată, ceea ce, conform teoriei cantitative a banilor (MV = PY), înseamnă că dacă masa monetară (M) crește mai repede decât producția (Y), prețurile (P) vor crește.
7- cos de baza= (50*2)+(35*4)+(100*10)+(10*20)=100+140+1000+200=1440
cos curent= (50*3)+(35*6)+(100*15)+(10*30)=150+210+1500+300=2160
Rata inflatiei=(cos curent-cos de baza/cos de baza)*100=(2160-1440/1440)*100=(720/1440)*100=0,5*100=50%
anul 3 grupa 354 seria A
1.a) rata nominală a dobânzii va crește
Dacă se anticipează inflație mai mare, creditorii cer dobânzi mai mari pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare.
2.e) nivelul taxelor indirecte accelerează ritmul de creștere a prețurilor
Reducerea taxelor indirecte poate stimula cererea, ceea ce într-un context inflaționist duce la creșterea prețurilor.
3.d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Creșterea cererii agregate determinată de stat duce la inflație prin cerere.
4.a) scade cu 50%
Dacă prețurile se dublează, aceeași sumă de bani poate cumpăra doar jumătate din bunuri.
5. Rata reală = Rata nominală – Rata inflației = 7% – 15% = -8%
a) rata reală a dobânzii este de -8%
6. c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Inflația apare când masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii.
7.Vbaz=50×2+35×4+100×10+10×20=100+140+1000+200=1440lei
Vcurent=50×3+35×6+100×15+10×30=150+210+1500+300=2160lei
Rata inflației= 2160−1440/1440 X 100= 720/1440 x 100 = 50%
Grupa 354 seria A an 3
1. C Raspunsurile A si B sunt adevarate, daca se anticipeaza aceelerarea inflatiei, creditorii vor cere dobanzi mai mari pentru a proteja puterea de cumparare. Iar B este adevarar deoarece oamenii se grabesc sa cheltuie banii inainte ca acestia sa isi piarda din valoare, ceea ce va duce la o crestere a vitezei de circulatie.
2. D Intr-o situatie inflationista, guvernele pot aplica politici fiscale de exemplu reducerea cheltuielilor guvernamentale, pentru a reduce cererea agregata si astfel inflatia.
3. D Inflatia prin cerere apare cand cererea agregata creste mai rapid decat oferta. Cheltuielile guvernamentale mai mari inseamna mai multi bani pusi in economie, astfel cererea este mai mare.
4. A Daca preturile se dubleaza cu 100%, poti cumpara cu aceeasi suma de bani doar jumatate din bunurile de dinainte.
5. A Dobanda reala=dobanda nominala-rata inflatiei
7%-15%=-8%
6. C Inflatia apare atunci cand masa monetara creste mai repede decat productia, ceea ce duce la cresterea cererii agregate peste oferta, si preturile cresc.
7. 50*2=100 35*4=140 100*10=1000 10*20=200 = 1440
50*3=150 35*6=210 100*15=1500 10*30=300 = 2160
2160-1440/1440*100 = 50%
Lacatusu Rares-Cristian
seria B grupa 308
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci:
Răspuns: c) toate cele de mai sus
Dacă oamenii se așteaptă la inflație, vor:
cere dobânzi mai mari ca să-și protejeze banii → crește rata dobânzii nominale
cheltui banii mai repede → crește viteza de circulație a banilor
evite să țină bani → scade cererea pentru monedă
2. În situație inflaționistă, o reducere în:
Răspuns: d) cheltuiala guvernamentală reduce rata inflației, fără a avea nici un efect asupra output-ului pe termen scurt
În caz de inflație, guvernul poate reduce cheltuielile → scade cererea → scade presiunea pe prețuri.
În termen scurt, producția poate rămâne la fel, pentru că inflația era deja prea mare.
3. Ce factori pot contribui la inflația prin cerere?
Răspuns: d) creșterea cheltuielilor guvernamentale
Inflația prin cerere apare când cererea totală crește peste capacitatea de producție.
Dacă guvernul cheltuiește mai mult (subvenții, investiții, salarii), crește cererea → prețurile urcă.
Celelalte variante se referă la costuri sau alte aspecte, nu cererea.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare:
Răspuns: a) scade cu 50%
Dacă prețul unui produs se dublează (de la 100 lei la 200 lei), cu aceiași 100 lei cumperi doar jumătate.
Deci puterea ta de cumpărare a scăzut cu 50%.
5. Rata nominală a dobânzii este 7%, inflația e 15%
Răspuns: a) rata reală a dobânzii este -8%
De ce?
Formula dobândă reală = dobândă nominală – inflație
7% – 15% = -8%
Asta înseamnă că pierzi din valoarea reală a banilor, chiar dacă primești dobândă.
6. Inflația se manifestă când:
Răspuns: c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției
Dacă în economie banii cresc mai repede decât bunurile produse, rezultatul este:
mai mulți bani care „se bat” pe aceleași produse
cresc prețurile = inflație
7.
Calculăm costul total al coșului în anul de bază:
A: 50 buc × 2 lei = 100 lei
B: 35 buc × 4 lei = 140 lei
C: 100 buc × 10 lei = 1000 lei
D: 10 buc × 20 lei = 200 lei
Total bază = 100 + 140 + 1000 + 200 = 1440 lei
alculăm costul total al coșului în anul curent:
A: 50 buc × 3 lei = 150 lei
B: 35 buc × 6 lei = 210 lei
C: 100 buc × 15 lei = 1500 lei
D: 10 buc × 30 lei = 300 lei
Total curent = 150 + 210 + 1500 + 300 = 2160 lei
Calculăm indicele prețurilor de consum (IPC):
????
????
????
=
2160
1440
×
100
=
150
IPC=
1440
2160
×100=150
Calculăm rata inflației:
????
????
????
????
????
????
????
????
????
ț
????
????
????
=
????
????
????
−
100
=
150
−
100
=
50
%
Rata inflației=IPC−100=150−100=50%
Răspuns final: rata inflației este de 50%.
Dincă Mariana Eugenia anu 2 grupa 332
1. Dacă se anticipează accelerarea inflației, atunci:
c) toate cele de mai sus.
Dacă se anticipează accelerarea inflației, rata nominală a dobânzii va crește pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare, iar viteza de circulație a monedei va crește deoarece oamenii vor prefera să cheltuiască banii înainte ca valoarea lor să scadă. Aceste efecte sunt corelate cu ideea că inflația duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor și la reacții de adaptare din partea agenților economici.
2. În condițiile în care economia se află în situație inflaționistă, o reducere în:a) cheltuiala guvernamentală coboară permanent rata inflației din economie.
Într-o situație inflaționistă, reducerea cheltuielilor guvernamentale scade cererea agregată, reducând astfel presiunile asupra prețurilor și contribuind la reducerea inflației, conform ideilor prezentate de Keynes în contextul ciclului afacerilor.
3. Ce factori ar putea contribui la apariția inflației prin cerere?
d) creșterea cheltuielilor guvernamentale.
Inflația prin cerere apare atunci când cererea agregată crește, ceea ce poate fi cauzat de cheltuieli guvernamentale mai mari, ducând la creșterea prețurilor în economie.
4. Dacă prețurile cresc cu 100%, puterea de cumpărare a banilor:
a) scade cu 50%.
Dacă prețurile se dublează, atunci cu aceeași sumă de bani poți cumpăra doar jumătate din bunurile cumpărate anterior, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a banilor scade cu 50%.
5. Rata nominală a dobânzii este 7% iar rata inflației este 15%. În aceste condiții:
a) rata reală a dobânzii este de -8%.
Rata dobânzii reale este dată de formula: dobândă reală = dobândă nominală – inflație, deci 7% – 15% = -8%, ceea ce arată că deponenții pierd din puterea de cumpărare.
6. Inflația se manifestă atunci c) creșterea masei monetare este mai puternică decât creșterea producției.
Conform teoriei monetariste, inflația apare atunci când masa monetară crește mai rapid decât producția de bunuri și servicii, ceea ce duce la deprecierea valorii banilor
7. Calculul ratei inflației:
Coș de consum în anul de bază
A: 50 × 2 = 100
B: 35 × 4 = 140
C: 100 × 10 = 1000
D: 10 × 20 = 200
Total = 1440 lei
Coș de consum în anul curent:
A: 50 × 3 = 150
B: 35 × 6 = 210
C: 100 × 15 = 1500
D: 10 × 30 = 300
Total = 2160 lei
Rata inflației = (2160 – 1440) / 1440 × 100 = 50%
Conform metodei de calcul a IPC prezentate în curs, inflația este procentul de creștere al costului coșului de consum față de anul de bază.