Lecția 3 – Ocuparea și șomajul: evaluări cantitative
– ocuparea forței de muncă: cererea și oferta de muncă la nivel individual și agregat
– semnficația șomajului și determinări cantitative aferentei pieței muncii
TEMA 3
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în rubrica de comentarii, cu argumentarea tuturor aplicațiilor, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 16 aprilie, ora 21:00, apoi comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide: a) să lucreze mai puține ore; b) să lucreze ore suplimentare; c) să beneficieze de mai mult timp liber; d) să nu modifice dimensiunea timpului liber; e) să renunțe la locul de muncă pentru a deveni șomer.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci: a) resursele economiei sunt suprautilizate; b) rata șomajului natural este prea mică; c) în economie există presiuni inflaționiste puternice; d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus.
3. Se cunosc următoarele date: T0 T1
Populația totală (milioane) 21 20
Populația activă disponibilă 16 12
Populația ocupată 10 8
Șomeri 2 2
Care dintre următoarele concluzii sunt corecte:
a) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%;
b) rata ocupării crește cu 6,66%;
c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una din cele de mai sus.
4. Șomajul va scădea dacă: a) sporește oferta de locuri de muncă; b) crește cererea de locuri de muncă; c) scade cererea de muncă; d) crește oferta de muncă; e) nici o variantă.
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Cum poate fi explicat acest raționament? Argumentează și exemplifică ținând cont de realitățile pieței muncii contemporane.
Culea Andreea Diana
Seria A Grupa 304
1. b) să lucreze ore suplimentare
Creșterea salariului face ca timpul lucrat să fie mai profitabil relativ la timpul liber. Dacă efectul de substituție este dominant, individul preferă să „substituie” timpul liber cu muncă, deoarece munca este mai bine plătită. Deci, va lucra mai mult, nu mai puțin.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Când șomajul efectiv este mai mare decât cel natural, înseamnă că există șomaj ciclic (provocat de scăderea cererii agregate) nu există presiuni inflaționiste, ci presiuni deflaționiste.
3. d) toate cele de mai sus
T0: Pop. totală = 21 mil.
Pop. activă = 16 mil.
Pop. ocupată = 10 mil.
Șomeri = 2 mil.
Rata șomajului T0 = 2 / (10 + 2) = 16,67%
Rata ocupării T0 = 10 / 16 = 62,5%
T1: Pop. totală = 20 mil.
Pop. activă = 12 mil.
Pop. ocupată = 8 mil.
Șomeri = 2 mil.
Rata șomajului T1 = 2 / (8 + 2) = 20%
Rata ocupării T1 = 8 / 12 = 66,67%
a) DA – Rata șomajului crește de la 16,67% la 20%, adică o creștere de (20 – 16.67)/16.67 ≈ 20%, nu 25%
b) DA – Rata ocupării crește de la 62,5% la 66,67% => creștere ≈ 6,66%
c) DA – Rata șomajului și cea a ocupării pot crește simultan dacă scade populația activă
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Oferta de locuri de muncă = cererea de muncă din partea firmelor. Dacă aceasta crește, atunci mai mulți oameni pot fi angajați și șomajul scade. Ceilalți termeni (oferta de muncă = oameni disponibili să muncească) nu reduc șomajul, ci îl pot crește dacă nu există locuri.
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar.
Manualele presupun o piață perfect competitivă, unde:
-toți indivizii sunt informați,
-salariile se ajustează liber,
-nu există intervenții externe.
În acest context, orice persoană care dorește un loc de muncă la salariul de echilibru îl poate obține. Astfel, singurii șomeri sunt cei care aleg voluntar să nu muncească (ex: în căutare de loc mai bun, pauză personală etc.).
Dar în realitate, există:
-șomaj involuntar (ex: crize economice, rigidități salariale, discriminare),
-șomaj structural (lipsă de competențe),
-șomaj sezonier, etc.
Exemplu contemporan: În timpul pandemiei, mulți au rămas fără locuri de muncă fără voia lor, din cauza închiderii afacerilor, un exemplu clar de șomaj involuntar pe o piață care nu mai era „liberă”.
308 B
1. a) deoarece dacă salariul crește și efectul de substituție este dominant, individul va decide să lucreze mai puține ore. Acest lucru se datorează faptului că, pe măsură ce salariul crește, individul poate alege să aloce mai mult timp liber, considerând că munca suplimentară nu este la fel de atractivă.
2. c) deoarece dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci în economie există presiuni inflationiste puternice. Aceasta se întâmplă deoarece un șomaj mai mare decât cel natural poate indica o economie care nu funcționează la capacitate maximă, ceea ce poate duce la o scădere a cererii și, prin urmare, la presiuni inflationiste.
3. c) deoarece rata șomajului și rata ocupării nu pot evolua în același sens, de exemplu dacă rata șomajului crește, atunci rata ocupării scade iar dacă rata ocupării crește rata șomajului scade, de aceea, cele două sunt într-o legătură de interdependenta, una dintre acestea nu poate crește sau scădea fără modificarea în sens invers a celeilalte.
4.c) deoarece somajul va scădea dacã creste cererea de locuri de muncă. Atunci când cererea de muncã este mai mare, angajatorii cauta mai multi angajati, ceea ce duce la crearea de noi locuri de muncã si, prin urmare, la o scadere a ratei somajului.
5. Rationamentul conform căruia pe o piată a muncii liberã nu poate exista decât somajul voluntar se bazeazã pe ideea că, în conditii de concurentă perfectã, toti cei care doresc sã lucreze la salariile de piată vor gãsi un loc de muncă. In realitate, somajul voluntar apare atunci când indivizii aleg sã nu accepte locuri de muncã disponibile din diverse motive, cum ar fi salariile considerate prea mici sau conditiile de muncă nesatisfăcătoare.
1.Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Explicație:
Când salariul crește, efectul de substituție presupune că timpul liber devine mai „scump” (adică renunțarea la muncă înseamnă renunțarea la un venit mai mare). Dacă acest efect este dominant față de efectul de venit, individul preferă să muncească mai mult (să substituie timpul liber cu muncă), pentru a profita de salariul mai mare.
⸻
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Explicație:
Când rata șomajului efectiv este mai mare decât cea naturală, înseamnă că există șomaj ciclic, adică economia este sub potențialul său, deci resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate (varianta a este falsă). De asemenea, nu există presiuni inflaționiste, ci dimpotrivă, tendință spre deflație. Rata naturală nu este „prea mică”, este pur și simplu un reper teoretic. Prin urmare, toate variantele sunt incorecte.
3.Calcul:
• Rata șomajului = (Șomeri / Populația activă) × 100
• T0: (2 / 16) × 100 = 12,5%
• T1: (2 / 12) × 100 = 16,66%
=> Creștere cu 4,16 puncte procentuale, adică crește cu 33,28% relativ.
• Rata ocupării = (Populația ocupată / Populația activă) × 100
• T0: (10 / 16) × 100 = 62,5%
• T1: (8 / 12) × 100 = 66,66%
=> Creștere relativă de aprox. 6,66%
Răspuns corect: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Explicație:
Este posibil, chiar dacă pare contraintuitiv, ca rata ocupării să crească (pentru că populația activă scade mai mult decât scade populația ocupată), în timp ce și rata șomajului crește (pentru că aceeași cantitate de șomeri este raportată la o populație activă mai mică). Variantele a și b sunt greșite ca cifre. Deci doar c) este corectă.
⸻
4. Șomajul va scădea dacă:
Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
Explicație:
Șomajul scade atunci când cererea de muncă (adică cererea angajatorilor de a angaja) crește — formulat aici ca „oferta de locuri de muncă”. Celelalte variante fie nu au impact, fie duc la creșterea șomajului (ex: creșterea ofertei de muncă — adică mai mulți oameni vor să muncească — poate crește șomajul dacă nu există locuri disponibile).
⸻
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Cum poate fi explicat acest raționament?
Răspuns explicat:
Pe o piață liberă, unde salariile sunt flexibile și nu există restricții, se presupune că oricine dorește să muncească poate găsi un loc de muncă — poate nu în domeniul dorit sau la salariul dorit, dar muncă există. Astfel, singurii șomeri sunt cei care aleg să nu muncească la salariile oferite (șomaj voluntar).
Exemplu: Un absolvent de facultate refuză să lucreze un post de casier pentru că vrea un job în domeniul lui. E șomer, dar voluntar, deoarece alege să nu accepte oferta disponibilă.
În realitate: Piața muncii nu e perfect liberă. Există șomaj involuntar cauzat de:
• rigidități salariale (ex: salariul minim),
• lipsa de mobilitate (geografică, profesională),
• nepotrivirea între competențele cerute și cele oferite.
Exemplu real: În timpul unei crize economice, mulți oameni sunt concediați și nu mai găsesc locuri de muncă, chiar dacă sunt dispuși să lucreze — acesta este șomaj involuntar.
Gales Robert Adrian, seria B, grupa 306
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
b) să lucreze ore suplimentare.
Efectul de substituție presupune că, atunci când salariul crește, timpul liber devine „mai scump” (costul de oportunitate al timpului liber crește), deci individul preferă să muncească mai mult și să renunțe la timp liber pentru a câștiga mai mult.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
e) nici una dintre variantele de mai sus.
Când șomajul actual > șomajul natural, economia este sub potențialul ei – deci nu vorbim de suprautilizare a resurselor, nu e presiune inflaționistă (din contră), și nu rezultă automat că rata naturală e „prea mică”. Este o situație de șomaj ciclic.
3. Se cunosc următoarele date:
T0 T1
Populație totală 21 20
Populație activă 16 12
Populație ocupată 10 8
Șomeri 2 2
Rata șomajului = șomeri / populație activă
T0: 2/16 = 12,5%
T1: 2/12 = 16,66%
Rata ocupării = populație ocupată / populație activă
T0: 10/16 = 62,5%
T1: 8/12 = 66,66%
Rata șomajului în funcție de populația ocupată:
T0: 2/10 = 20%
T1: 2/8 = 25%
Creștere: (25-20)/20 × 100 = 25%
d) toate cele de mai sus
4. Șomajul va scădea dacă:
a) sporește oferta de locuri de muncă
Oferta de locuri de muncă = cererea de muncă (din partea firmelor). Deci, dacă firmele creează mai multe joburi, șomajul scade.
5. Explicație despre șomajul voluntar pe o piață liberă:
Manualele clasice de economie susțin că pe o piață a muncii complet liberă, în echilibru, nu poate exista decât șomaj voluntar – adică persoane care aleg să nu muncească la salariul oferit. Asta presupune că toți cei care vor să muncească pot găsi un loc de muncă la salariul de piață.
În realitate, însă, apar diverse forme de șomaj involuntar, din motive precum:
salarii rigide (ex. salariul minim);
lipsa de mobilitate (ex. joburile sunt în alt oraș);
nepotrivirea între competențe și cerințele pieței (șomaj structural);
crize economice (șomaj ciclic).
Exemplu:
Un inginer disponibilizat în urma închiderii unei fabrici poate rămâne șomer luni de zile, deși este dispus să muncească. Aici e șomaj involuntar, chiar dacă salariul oferit este decent, pentru că nu există suficientă cerere pentru competențele lui.
Seria A, Grupa 303
1. b)Să lucreze ore suplimentare, deoarece dacă apare efectul substituției, înseamnă că salariatul va fi motivat să lucreze mai mult pentru a obține un venit mai mare.
2. e)Nici una dintre variantele de mai sus, deoarece dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că economia se află sub potențialul ei.
3). e)Nici una din cele de mai sus, rata șomajului=șomeri/populația activăx100
T0=> 2/12×100=16,67%
T1=> 2/10×100=20%=> crește de la 16,67% la 20%
rata ocupării=populația ocupată/populația activăx100
T0=> 10/12×100=83,33%
T1=> 8/10×100=80%=> rata ocupării nu crește
4). a)Sporește oferta de locuri de muncă, deoarece dacă apar mai multe locuri de muncă, mai mulți oameni o să își găsească joburi.
5). Părerea mea este că șomajul involuntar apare din cauza unor factori precum salariile mici, lipsa calificărilor necesare, crizele economice sau lipsa de locuri de muncă în anumite regiuni. Astfel, chiar dacă mulți oameni vor să muncească, nu reușesc să se angajeze.
Grupa 302A
1. b) Individul va decide sa lucreze mai multe ore deoarece avand un salariu mai mare iar efectul de substitutie este dominant , acesta este stimulat sa inlocuiasca timpul liber cu munca , pierzand bani pentru fiecare ora de timp liber.
2. e) Atunci cand rata actuala a somajului este mai mare decat rata somajului natural , echilibrul devine deflationist.
3. Rata ocuparii= populatie ocupata/populatie activa *100
Ro in T0 = 10/16 *100=62,5
Ro in T1 = 8/12 * 100 = 66,66
Modificarea procentuala a Ro = Ro T1- Ro T0/Ro T0 *100
= 66,66-62,5/62,5 *100= 6,66% b)
4. a) Deoarece persoanele care doreau sa munceasca dar nu aveau un loc de munca isi pot gasi unul.
5. Deși manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomaj voluntar , această afirmatie este falsă deoarece piata muncii actuală nu este perfect liberă , datorită influențelor unor factori instituționali sau structurali care conduc catre alte forme ale somajului involuntar.
Grupa 304 A
1. Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare;
Efectul de substituție înseamnă că, odată cu creșterea salariului, timpul liber devine mai „costisitor” (deoarece timpul petrecut nelucrând este timp în care ai fi putut câștiga mai mult). Așadar, persoana este stimulată să lucreze mai mult.
2. Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus;
O rată a șomajului mai mare decât cea naturală indică o economie aflată sub potențial, cu cerere agregată scăzută. În acest caz, nu sunt presiuni inflaționiste (deci c) e fals), iar resursele NU sunt suprautilizate (deci a) e falsă). Rata șomajului natural nu este „prea mică” în sine (b) e ambiguu). Deci niciuna nu este corectă.
3. T0: Pop. activă = 16 mil., Ocupați = 10 mil., Șomeri = 2 mil.
Rată șomaj = 2 / (10 + 2) = 16,66%
Rată ocupare = 10 / 16 = 62,5%
T1: Pop. activă = 12 mil., Ocupați = 8 mil., Șomeri = 2 mil.
Rată șomaj = 2 / (8 + 2) = 20%
Rată ocupare = 8 / 12 = 66,66%
c) Rata șomajului și rata ocupării cresc ambele – corect
(Deși pare paradoxal, este posibil când populația activă scade proporțional mai mult.)
Răspuns corect: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens.
4. Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă;
Șomajul scade atunci când există mai multe locuri de muncă disponibile – adică crește cererea de muncă (care este oferta de locuri de muncă). Atenție la formulare: cererea de locuri de muncă este ceea ce oferă forța de muncă, deci o creștere a acesteia ar crește șomajul.
5. Pe o piață a muncii complet liberă și perfect competitivă, se presupune că toți cei care vor să muncească la salariul de echilibru pot găsi un loc de muncă. Astfel, șomajul care există este voluntar, adică acei indivizi aleg să nu muncească la salariile oferite.
Exemplu: Dacă cineva refuză un loc de muncă plătit cu salariul minim pentru că nu îi convine programul sau natura muncii, atunci este șomer voluntar.
Însă în realitate, există și șomaj involuntar, determinat de factori precum:
• rigidități salariale (salarii minime prea mari),
• lipsa mobilității geografice sau ocupaționale,
• lipsa de informații privind locurile de muncă disponibile,
• discriminare pe piața muncii.
Răspuns 1: Dacă salariul crește și efectul de substituție e mai tare, individul va decide b) să lucreze ore suplimentare.
Gândire: Mă gândesc că efectul de substituție înseamnă că timpul liber devine mai scump. Deci, prefer să lucrez mai mult ca să profit de salariul ăsta mai mare, în loc să stau degeaba.
Răspuns 2: Dacă șomajul actual e mai mare decât cel natural, atunci răspunsul e e) nici una dintre variantele de mai sus.
Gândire: Șomajul natural e nivelul “normal” când economia merge bine. Dacă șomajul e mai mare, înseamnă că economia nu merge bine, sunt resurse nefolosite. Deci a) pică. Rata naturală nu e neapărat prea mică (b) – e mai degrabă o problemă cu economia. Și nu ar trebui să fie presiuni inflaționiste puternice (c), ci mai degrabă presiuni deflaționiste sau cel puțin inflație scăzută.
Răspuns 3: După calcule, concluziile corecte sunt a) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25% și b) rata ocupării crește cu 6,66%. Deci, dacă trebuie să aleg una, aș spune că ambele sunt corecte, dar dacă trebuie una singură, aș verifica dacă există vreo nuanță în întrebare. (În contextul în care a fost formulată întrebarea, se așteaptă o singură variantă corectă, deci trebuie să aleg pe cea mai precisă sau pe cea care se potrivește cel mai bine cu ce s-a predat). Având în vedere că opțiunea d) “toate cele de mai sus” este incorectă din cauza lui c), trebuie să aleg între a) și b). Opțiunea a) pare mai specifică și corect calculată în raport cu formularea ei.
Calcul:
T0: Rata șomajului față de ocupare = (2/10) * 100 = 20%
T1: Rata șomajului față de ocupare = (2/8) * 100 = 25%
Creșterea = [(25-20)/20] * 100 = 25% (Opțiunea a) corectă)
T0: Rata ocupării = (10/16) * 100 = 62.5%
T1: Rata ocupării = (8/12) * 100 = 66.67%
Creșterea = [(66.67 – 62.5) / 62.5] * 100 = 6.67% (Opțiunea b) corectă)
Concluzie (dacă trebuie o singură variantă): Ambele a) și b) sunt corecte conform calculelor. Dacă trebuie să aleg una, aș merge pe a) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%, deoarece se referă direct la o relație între șomaj și ocupare, care sunt concepte strâns legate în analiza pieței muncii.
Răspuns 4: Șomajul va scădea dacă a) sporește oferta de locuri de muncă.
Gândire: Dacă sunt mai multe locuri de muncă disponibile, mai mulți șomeri vor găsi de lucru, deci șomajul scade. Creșterea cererii de locuri de muncă nu are sens în acest context; ar trebui să fie creșterea cererii de muncă (adică firmele vor să angajeze mai mult). Scăderea cererii de muncă (c) ar crește șomajul. Creșterea ofertei de muncă (d) ar putea crește șomajul dacă nu sunt suficiente locuri de muncă.
Răspuns 5: Manualele spun asta pentru că, teoretic, într-o piață perfectă, salariile s-ar ajusta până când cererea de muncă e egală cu oferta. Dacă cineva nu lucrează, e pentru că nu vrea să accepte salariul oferit – deci e șomaj voluntar.
Argumentare și exemple:
În teorie, dacă cineva e șomer și sunt locuri de muncă disponibile, ar trebui să fie dispus să lucreze pentru un salariu mai mic până găsește ceva. Dar în realitate, nu e așa simplu.
Salariul minim: Dacă e un salariu minim impus, unii angajatori nu vor angaja oameni cu productivitate scăzută la acel preț, chiar dacă acei oameni ar fi dispuși să lucreze pentru mai puțin. Deci, șomaj involuntar.
Sindicate: Sindicatele negociază salarii mai mari pentru membrii lor. Dacă salariul e prea mare, unele firme nu pot angaja la acel preț, ducând la șomaj involuntar pentru cei care nu sunt membri sau nu găsesc locuri de muncă sindicalizate.
Costuri de căutare: Nu e ușor să găsești un loc de muncă. Oamenii au nevoie de timp să caute, să aplice, să meargă la interviuri. În perioada asta, sunt șomeri involuntar, chiar dacă există locuri de muncă.
Rigiditatea salariilor: Firmele nu prea scad salariile angajaților existenți, chiar și în perioade proaste, de teamă să nu-i demotiveze. Preferă să nu angajeze sau să concedieze, creând șomaj involuntar.
Șomaj structural: Economia se schimbă, unele industrii dispar, apar altele noi. Oamenii cu abilități vechi nu mai găsesc de lucru, chiar dacă ar vrea să lucreze pe salarii mai mici. Trebuie să se recalifice, iar asta durează.
Deci, deși teoria sună bine, realitatea e plină de obstacole care împiedică piața muncii să fie perfect flexibilă și să elimine șomajul involuntar.
Grupa 309 Seria B
1.b ,deoarece pe măsură ce nivelul salariului crește,va crește și timpul de muncă atâta vreme cât oamenii consideră mai importante câștigurile salariale suplimentare decât satisfacția la care au renunțat ca efect al reducerii timpului liber.
2.e ,deoarece,atunci când rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural economia nu își folosește eficient resursele. Așadar nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă.
3.c ,deoarece acestea pot evolua în același sens în condițiile în care populația ocupată scade. În cazul acesta populația activă disponibilă în T0 este 16 iar în T1 este 12. Populația ocupată scade și ea de la 10 în T0 la 8 în T1, însă numărul șomerilor rămâne constant, atât în T0 cât și în T1 sunt 2. Așadar rata populației ocupate scade iar rata șomajului rămâne constantă ceea ce duce la o evoluție în același sens.
4.a ,deoarece investițiile într-un anumit domeniu spre exemplu industria mașinilor de cusut,cresc oferta de locuri de muncă în acel domeniu și implicit determină crearea de noi locuri de muncă în industria respectivă.Așadar șomajul va scădea dacă sporește oferta de locuri de muncă.
5.Raționamentul conform căruia pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar este corectă doar din punct de vedere teoretic, în piața muncii contemporane acest raționament nu se poate aplica deoarece piața muncii este supusă intervenției statului existând o mulțime de forme ale șomajului. Economia va funcționa mai rigid,relațiile de muncă vor fi mai costisitoare iar șomajul va fi mai mare,acești factori conduc la șomajul instituțional și fricțional. De exemplu un angajat care devine șomer deși dorește să se angajeze imediat nu găsește un loc de muncă,în acest caz apre șomajul fricțional în perioada dintre cele două locuri de muncă, întrucât nu toate ajustările de pe piața muncii se produc spontan. Așadar în piața muncii contemporane nu poate exista doar șomajul voluntar datorită constrângerilor ce afectează piața muncii.
Grupa:305, Seria:A
1.Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide: b)sa lucreze ore suplimentare, deoarece un salariu mai mare determina individul sa inlocuiasca timpul liber cu timp de munca(munca devine mai profitabila,oferta de munca creste).
2. Daca rata actuala a somajului este mai mare decat rata somajului natural,atunci: e)nici una dintre variantele de mai sus, deoarece o parte a fortei de munca disponibila nu este utilizata din cauza scaderii cererii si nu sunt presiuni inflationiste,ci dimpotriva, risc de deflatie.
3. Rata somajului(T1): 2/12=16,66%
Rata somajului(T0):2/16=12,5%(somajul relativ creste)
Rata ocuparii(T1):8/12=66,66%
Rata ocuparii(T0):10/16=62,5%(ocuparea relativa creste).
c)Rata somajului si rata ocuparii pot evolua in acelasi sens. Desi numarul somerilor ramane constant,rata somajului cresre pentru ca populatia activa scade mai repede decat ocuparea.
4.Somajul va scadea daca:a)sporeste oferta de locuri de munca, doarece cresterea ofertei de locuri de munca indica expansiune economica(cererea de munca creste=>firmele cauta sa angajeze mai mult.
5. Manualele de economie arata ca pe o piata a muncii libera nu poate exista decat somajul voluntar,totusi, in realitate, exista si somaj involuntar cauzat de: salarii minime, nu toti muncitorii au acces la informatie despre locurile de munca disponibile, mobilitatea fortei de munca este limitata de factori geografici,culturali, financiari, apar crize economice.
Spre exemplu, in timpul unei crize economice milioane de oameni raman fara loc de munca, desi sunt dispusi sa lucreze, deci este somaj involuntar, cauzat de scaderea cererii de locuri de munca. Sau un individ disponibilizat intr-un oras mic poate sa nu accepte imediat un loc de munca in alt oras din cauza costurilor de relocare.
In concluzie, piata muncii nu este perfect flexibila, iar pentru a reduce somajul involuntar este nevoie de interventii guvernamentale.
1. b) este raspunsul corect
2. raspunsul corect este e)
3. d) este corect
4. a) este raspunsl corect. Dacă sporește oferta de locuri de muncă mai mulți oameni pot fi angajați, deci șomajul scade.
5. Manualele spun că, pe o piață a muncii „liberă”, unde salariile se pot modifica ușor, șomajul ar fi doar voluntar.
Adică: dacă vrei să muncești și accepți salariul oferit, găsești de lucru. Dacă nu ai un loc de muncă, înseamnă că nu vrei sau nu accepți salariul.
De exemplu: Un tânăr dintr-un sat vrea să muncească, dar în zonă nu sunt firme. În oraș există locuri de muncă, dar el nu are bani să se mute sau transport zilnic. Chiar dacă vrea, nu poate.
Seria A, grupa 302
1. Varianta corectă este b) deoarece un salariu mai mare determină individul să lucreze mai mult pentru a-și menține funcția și chiar pentru a avansa, posibilă o și mai mare mărire a salariului, ca efect al substituției.
2. Varianta corectă este e) deoarece când rata șomajului natural este mai mică decât cea a șomajului actual are loc un decalaj de producție, iar echilibrul devine deflaționist.
3. Varianta corectă este c) deoarece atât rata șomajului, cât și rata ocupării cresc cu 4,16%.
Rș = (nr șomeri/populația activă disponibilă)x100
RșT0 = (2/16)x100 = 12,5%
RșT1= (2/12)x100 = 16,66%
Ro = (populația ocupată/populația activă)x100
RoT0 = (10/16)x100 = 62,5%
RoT1 = (8/12)x100 = 66,66%
4. Varianta corectă este a) deoarece șomajul reprezintă populația care dorește să muncească, dar nu își găsește un loc de muncă.
5. Șomajul voluntar reprezintă alegerea unui individ să nu muncească sau sa nu ocupe un loc de muncă. Într-o piață liberă trebuie să existe locuri de muncă și salarii suficiente pentru a atrage populația să lucreze. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci angajatorii vor trebui să ajusteze salariile. Piața muncii de astăzi nu este o piață perfect liberă, fapt ce determină și apariția șomajului involuntar. Din caută salariilor minime, a taxelor și a intervențiilor guvernamentale, oamenii vor să muncească, dar nu își pot găsi un loc de muncă; angajatorii din anumite domenii nu pot oferi minimum pentru munca prestată sau pentru a evita cheltuielile și taxele cu salariile, angajează mai puțin personal.
Bolinu Iulian
302 A
1. b) să lucreze ore suplimentare
Efectul de substituție înseamnă că munca devine mai atractivă în raport cu timpul liber, deci individul muncește mai mult.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Asta indică un șomaj ciclic, deci nu sunt presiuni inflaționiste și nici suprautilizare de resurse.
3. c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
T0: rata șomajului = 2 / (10 + 2) = 16,66%
T1: rata șomajului = 2 / (8 + 2) = 20%
crește cu (20 – 16,66)/16,66 ≈ 20% → NU e 25%
T0: rata ocupării = 10 / 16 = 62,5%
T1: rata ocupării = 8 / 12 = 66,66%
crește cu (66,66 – 62,5)/62,5 ≈ 6,66%
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Asta înseamnă că firmele oferă mai multe joburi, scade șomajul.
5. Manualele clasice de economie susțin că într-o piață a muncii complet liberă, în care salariile se ajustează în funcție de cerere și ofertă, nu ar trebui să existe decât șomaj voluntar. Cu alte cuvinte, orice persoană care dorește să lucreze la salariul oferit pe piață își poate găsi un loc de muncă, iar cei care nu muncesc o fac din proprie alegere.
Totuși, în contextul economic actual, această teorie este greu de susținut. În realitate, apar diverse forme de șomaj involuntar, cauzate de factori precum lipsa corespondenței între competențele lucrătorilor și cerințele angajatorilor (șomaj structural), scăderea activității economice (șomaj ciclic), sau rigidități pe piața muncii (salariu minim impus, legislație restrictivă).
De exemplu, o persoană disponibilizată dintr-un sector în declin, cum ar fi industria textilă, s-ar putea să nu se încadreze imediat într-un sector în creștere, precum cel IT, chiar dacă își dorește să muncească. Astfel, în ciuda dorinței de a lucra, șomajul poate persista.
Prin urmare, ideea că în condiții de piață liberă șomajul este exclusiv voluntar nu reflectă complexitatea reală a pieței muncii moderne.
307B
1) Raspunsul: a
Argumentare: Rata de substitutie inseamna ca se face conversia de la timp liber la timp de munca. In cazul dat mai sus, individul va decide substituirea timpului liber cu timpul de munca deoarece munca devine mai avantajoasa (salariul ii creste).
2) Rapunsul: c
Argumentare: Daca somajul este mai mare, atunci cererea scade.
3) Raspunsul: c
Argumentare:
Scad simultan atat populatia activa cat si ocupata.
Rata somajului = (someri / populatie activa) * 100
T0: (2 / 16) * 100 = 12.5%
T1: (2 / 12) * 100 = 16.66%
4) Raspunsul: a
Argumentare: Somajul va scade daca oferta de locuri de munca va creste.
5)
Manualele clasice presupun o piață perfect flexibilă, unde salariile se ajustează instant la cerere și ofertă. Astfel, dacă cineva nu muncește, este pentru că alege să nu muncească (șomaj voluntar).
Totuși, în realitate, există:
Șomaj structural – lipsa calificării necesare pentru locurile disponibile
Șomaj fricțional – perioada de tranziție între joburi
Șomaj ciclic – cauzat de recesiuni (ex: criza din 2008 sau pandemia COVID-19)
Exemplu concret: După COVID-19, mulți oameni au rămas șomeri nu din alegere, ci din cauza închiderii afacerilor – deci nu era un șomaj voluntar.
Dragu Ștefania Denisa
Grupa 305 A
1. b) să lucreze ore suplimentare
Când salariul crește, efectul de substituție sugerează că timpul liber devine „mai scump” (adică oportunitatea de a nu munci înseamnă pierderea unui salariu mai mare). Astfel, dacă efectul de substituție este dominant, individul va înlocui timpul liber cu mai mult timp de muncă, adică va lucra mai multe ore sau ore suplimentare, pentru a profita de salariul mai mare.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că economia nu folosește toate resursele disponibile. Aceasta indică o cerere scăzută pentru produse și servicii, ceea ce duce la mai puține locuri de muncă disponibile. În această situație, nu există presiuni inflaționiste puternice, deoarece cererea redusă nu susține creșterea prețurilor
3.d) toate cele de mai sus
1. Rata șomajului (raportul dintre numărul de șomeri și populația activă disponibilă):
• T₀: (2 / 16) × 100 = 12,5%
• T₁: (2 / 12) × 100 = 16,67%
Creșterea: 16,67% – 12,5% = 4,17 %
2. Rata ocupării (raportul dintre populația ocupată și populația activă disponibilă):
• T₀: (10 / 16) × 100 = 62,5%
• T₁: (8 / 12) × 100 = 66,67%
Creșterea: 66,67% – 62,5% = 4,17 %
Analiza opțiunilor:
• a) Rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%:
• T₀: (2 / 10) × 100 = 20%
• T₁: (2 / 8) × 100 = 25%
Creșterea: 25% – 20% = 5 %, ceea ce reprezintă o creștere de 25% față de valoarea inițială.
Concluzie: Afirmația este corectă.
• b) Rata ocupării crește cu 6,66%
(66,67% – 62,5%) / 62,5% × 100 = 6,67%
Concluzie: Afirmația este corectă.
• c) Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens:
În mod obișnuit, o creștere a ratei ocupării ar trebui să conducă la o scădere a ratei șomajului. Totuși, în acest caz, ambele rate au crescut. Aceasta se datorează reducerii populației active disponibile, ceea ce a influențat ambii indicatori.
Concluzie: Afirmația este corectă.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Pentru ca șomajul să scadă, este necesar ca cererea de muncă să crească, adică angajatorii să ofere mai multe locuri de muncă. Aceasta este susținută de teoria keynesistă, care afirmă că șomajul involuntar apare din cauza cererii agregate insuficiente, ceea ce determină o cerere redusă de muncă din partea firmelor .
5. Într-o piață a muncii complet liberă, salariile și condițiile de muncă se ajustează automat în funcție de cerere și ofertă. Astfel, orice persoană capabilă și dispusă să muncească la salariul de echilibru va găsi un loc de muncă. Prin urmare, șomajul ar trebui să fie doar voluntar, adică determinat de alegerea individului de a nu accepta locuri de muncă disponibile sau de a nu căuta activ un loc de muncă.
În realitatea pieței muncii actuale, acest raționament este influențat de mai mulți factori:
Intervenția statului: Politicile guvernamentale, cum ar fi salariul minim garantat, subvențiile pentru angajatori sau ajutoarele de șomaj, pot distorsiona echilibrul pieței muncii, menținând un nivel de șomaj mai ridicat decât cel natural.
Rigidități structurale: Diferențele de calificare, mobilitate geografică limitată și lipsa de informare pot împiedica ajustarea rapidă a ofertei și cererii de muncă, conducând la șomaj involuntar.
Schimbări economice și tehnologice: Inovațiile tehnologice și restructurările economice pot face ca anumite locuri de muncă să devină redundante, iar reconversia profesională poate fi un proces îndelungat.
Astfel, în practică, șomajul nu este întotdeauna voluntar, iar piețele muncii contemporane sunt influențate de factori economici, politici și sociali complexi.
303 A
1. b)sa lucreze ore suplimentare; cand salariul creste, apare un conflict intre 2 efecte: efectul de substitutie, adica un salariu mai mare face timpul liber mai costisitor, si efectul de venit, salariul mai mare inseamna venit mai mare, ceea ce le permite sa munceasca mai putin si totusi sa aiba un nivel de trai mai bun, crescand timpul liber
2. e) nici una dintre variantele de mai sus, Daca rata actuala a somajului este mai mare decat rata somajului natural, inseamna ca economia are un somaj ciclic, adica functioneaza sub potentialul sau
3. c) rata somajului si rata ocuparii pot evolua in acelasi sens
la T0
rata somajului= someri/ populatie activa= 2/16= 12,5%
rata ocuparii= populatie ocupata/ populatie activa= 10/16=62,5%
la T1
rata somajului= 2/12=16,67%
rata ocuparii= 8/12=66,67%
4. a) sporeste oferta de locuri de munca
somajul scade atunci cand cererea de munca (adica nr de locuri de munca oferite de angajatori) creste, ceea ce inseamna ca sporeste oferta de locuri de munca
5. Manualele de economie sustin ca, intr-o piata a muncii complet libera, unde salariile se pot ajusta liber si nu exista reglementari, somajul involuntar nu ar trebui sa existe. In acest model teoretic oricine doreste sa munceasca la salariul pietei isi poate gasi un loc de munca, iar daca o persoana este somera, inseamna ca alege sa nu accepte locurile de munca disponibile, poate pentru ca salariul oferit este prea mic sau conditiile nu ii convin, ceea ce se numeste somaj voluntar. In teorie, daca salariile ar scadea suficient, companiile ar angaja mai multi oameni, iar somerii ar accepta slujbe la salariile oferite pentru a evita pierderea veniturilor. Prin urmare, piata se autoregleaza, iar somajul dispare, ramanand doar cei care aleg sa nu munceasca. Totusi, in realitate, lucrurile stau diferit. Pe piata muncii contemporane, exista obstacole care duc la somaj involuntar, adica oameni care vor sa munceasca, dar nu gasesc un loc de munca. Spre exemplu, niste obstacole pot fi nepotriviraea intre competentele lucratorilor si cerintele angajatorilor, crize economice care pot duce la concedieri in masa, automatizarea poate elimina multe locuri de munca, fara ca muncitorii sa aiba posibilitatea reconversiei rapide, timpul de cautare a unui loc de munca, presiuni sociale sau morale, bariere geografice. Asadar, rationamentul din manuale este valabil doar intr-un model teoretic simplificat, dar in realitate, piata muncii este complexa, iar somajul involuntar este frecvent.
Grupa 303 A
1)b)să lucreze ore suplimentare,deoarece atunci când salariul crește ,individul se confruntă cu efectul substituției, munca devenind mai profitabilă și efectul de venit unde individul își poate permite mai mult timp liber.
2)e)nici una dintre variantele de mai sus,deoarece atunci când rata șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, există un decalaj de producție recesionist.
3)d)toate cele de mai sus,deoarece Rata șomajului=Nr. șomeri/Populație activă*100
T0=2/16*100=12.5%
T1=2/12*100=16.67%,deci rata șomajului a crescut cu 25%
Rata ocupării în T0=10/16*100=62.5%
T1=8/12*100=66.67%,deci rata ocupării a crescut cu 66.67/62.5*100,aproximativ 6,67%
Rata șomajului în funcție de populația ocupată=Nr. șomeri/Populația ocupată*100
T0=2/10*100=20%
T1=2/8*100=25%,deci rata șomajului raportată la populația ocupată a crescut cu 25%.
4)a) sporește oferta de locuri de muncă,deoarece șomajul apare atunci când oferta de muncă este mai mare decât cererea de muncă.
Prin urmare, dacă sporește oferta de locuri de muncă, atunci mai mulți oameni vor putea fi angajați, iar șomajul va scădea.
5)Raționamentul manualelor este valabil doar într-un cadru teoretic, cu presupuneri idealizate. În realitatea economică actuală, șomajul involuntar este frecvent și inevitabil, din cauza rigidităților, imperfecțiunilor informaționale și schimbărilor rapide în structura pieței muncii.
SERIA A-GRUPA 303
1. c) să beneficieze de mai mult timp liber, deoarece acesta consideră a fi mai importante
beneficiile timpului liber decât câștigurile salariale suplimentare.
2. e) nici una din variantele de mai sus.
3. d) toate cele de mai sus; Ro=(pop. ocup./pop. act.)*100=(10/16)*100=62,5,
Ro1=(8/12)*100=66,6, Ro1=Ro+6,66%*Ro=>66,6=62,5+6,66%*62,5=>66,6=66,6-ADEĂVRAT;
Rs(pop.ocup.)=2/10=0,2, Rs1(pop.ocup.)=2/8=0,25, 0,2+25%*0,2=0,25-ADEVĂRAT; rata șomajului
și rata ocupării cresc în același timp.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă,oamenii având mai multe oportunități să se
angajeze.
5. Se presupune că pe o piață a muncii complet liberă, în care statul nu se implică și nu
există salariu minim sau sindicate, șomajul nu poate fi decât voluntar, deoarece oricine
dorește să muncească își poate găsi un loc de muncă, iar cine nu muncește a ales să nu o
facă. În realitate, în economie există multe forme de șomaj involuntar, chiar și pe piețe
relativ libere. Câteva cazuri de șomaj involuntar sunt: oamenii nu știu întotdeauna unde
există locuri de muncă; uneori există locuri de muncă, dar cerințele nu se potrivesc cu
profilul șomerilor; dacă un angajator nu poate plăti salariul minim, nu angajează, chiar
dacă cineva ar fi dispus să muncească pentru mai puțin.
Andrei Rareș Nicolae
Grupa: 301A
1.b) să lucreze ore suplimentare
În cazul în care salariul unui individ crește, iar efectul de substituție este dominant, acesta va fi determinat să muncească suplimentar și să își diminueze timpul liber. Motivul pentru care se întâmplă acest lucru se datorează efectului de substituție care presupune preferința muncii în schimbul timpului liber.
Această situație va avea cel mai mare impact în cazul muncitorilor cu venituri mici.
2. b) rata șomajului natural este prea mică
Rata șomajului natural este nivelul de șomaj considerat normal într-o economie sănătoasă, în care nu există presiuni nici pentru creșterea, nici pentru scăderea prețurilor. Dacă rata șomajului actuală este mai mare decât această rată naturală, înseamnă că economia nu funcționează la capacitate maximă – adică o parte din resurse, inclusiv forța de muncă, nu este folosită eficient. Asta sugerează că economia ar putea fi stimulată (de exemplu, prin creșterea cererii agregate) pentru a reduce șomajul și a ajunge mai aproape de un echilibru.
3. R ocupare= Pop oc./Pop act. x 100= 10/16 x 100= 62,5
R ocupare= 8/12 x 100= 66,66
62,5+ delta%62,5= 66,66
delta%=6,66%
4. a)sporește oferta de locuri de muncă
Șomajul va scădea în cazul în care se va spori oferta de locuri de muncă. Acest lucru se datorează definiției șomajului, care atestă ca acesta ia naștere în situația în care oferta muncii este mai mare decât cererea. De aceea, șomajul va scădea în momentul în care se sporește oferta de locuri de muncă.
5. Rata șomajului arată ce procent din populația activă este în căutarea unui loc de muncă, dar nu lucrează. Se calculează împărțind numărul de șomeri la totalul persoanelor care fac parte din forța de muncă, respectiv șomeri și angajați.
Dacă știm că sunt de patru ori mai mulți oameni angajați decât șomeri, înseamnă că pentru fiecare șomer există patru persoane care lucrează. Ca să aflăm rata șomajului, împărțim numărul de șomeri la totalul: șomeri + persoane ocupate.
Grupa 306, Seria B
1. Chiar dacă salariul creşte, şi efectul de subtituţie fiind dominant, individul va decide să lucreze în continuare ore suplimentare. (răspuns b)
2. Răspuns e.
3. 2/10*100=0,5*100=50%
2/8*100=0,25*100=25%
=> rata şomajului în funcţie de populaţia ocupată creşte cu 25%. (răspuns a)
4. Şomajul va scădea dacă creşte cererea de locuri de muncă. (răspuns b)
5. Teoria economică demonstrează că şomajul este rezultatul existenţei pe piaţa muncii a unui salariu mai ridicat decât nivelul de echilibru, cel care ar asigura egalitatea între cererea şi oferta de muncă. Pe piaţa liberă, salariul tinde spre acel nivel la care toţi cei dornici să muncească îşi pot găsi un loc de muncă. Concluzia este aceia că pe o piaţă a muncii liberă nu poate exista decât şomajul voluntar.
Butunoi Ioana-Daria, Gr. 303, Seria A
1.
Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide să lucreze ore suplimentare. Efectul de substituție indică faptul că indivizii optează pentru înlocuirea unei părți din timpul liber cu munca, în vederea obținerii unui câștig suplimentar. Iar dacă salariul crește, va crește și timpul de muncă alocat, atât timp cât individul consideră câștigurile suplimentare a fi mai importante decât satisfacția timpului liber.
Răspuns corect- b).
2.
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci economia nu produce la capacitate maximă și resursele nu sunt folosite complet. Astfel, este vorba despre un decalaj de producție recesionist, economia funcționând sub potențial.
Răspuns corect- e).
3.
Răspunsul corect este- d).
rata șomajului în funcție de populația ocupată= nr. șomeri/ pop. ocupată x 100
în T0- 2/10 x 100=20%
în T1- 2/8 x 100= 25%
Delta%= (25-20)/20 x 100= 25%
rata ocupării= pop. ocupată/ pop. activă x 100
în T0- 10/16 x 100=62,5%
în T1- 8/12 x 100= 66,66%
Delta%= (66,66-62,5)/62,5 x 100= 6,66%
rata șomajului= nr. șomer/ pop. activă x 100
în T0- 2/16 x 100= 12,5%
în T1- 2/12 x 100= 16,66%
Astfel, rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%, rata ocupării crește cu 6,66%, iar rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens( rata ocupării a crescut de la 62,5% la 66,66% și rata șomajului a crescut de la 12,5% la 16,66%).
4.
Șomajul va scădea dacă sporește oferta de locuri de muncă, deoarece angajatorii oferă mai multe locuri de muncă, iar șomerii au mai multe șanse să se angajeze.
Răspunsul corect este- a).
5.
Într-o piață a muncii liberă, se presupune că salariile se ajustează flexibil în funcție de cerere și ofertă. Dacă există șomeri, înseamnă că salariul cerut de ei este mai mare decât salariul pe care angajatorii sunt dispuși să-l ofere pentru abilitățile lor. În acest caz, șomajul este considerat voluntar, deoarece acești oameni aleg să nu accepte locurile de muncă disponibile la salariile oferite. Teoria economică nu se potrivește cu piața muncii cotemporane, deoarece aceasta nu este complet liberă. Există salariul minim, care împiedică salariile să scadă sub un anumit nivel. De asemenea, unii angajatori pot alege pe cine angajează pe baza unor motive care nu au legătură cu abilitățile de muncă, și, de asemenea, există șomajul fricțional. Mai mult decât atât, cazul pandemiei este unul ce dovedește acest lucru. Oamenii au fost concediați și, deși voiau să lucreze, nu erau locuri de muncă.
306 B
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
b) să lucreze ore suplimentare
Explicație:
Efectul de substituție presupune că, odată cu creșterea salariului, timpul liber devine „mai scump” (adică pierzi mai mulți bani dacă nu lucrezi), așa că individul alege să muncească mai mult pentru a profita de salariul mai mare.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
e) nici una dintre variantele de mai sus
Explicație:
Când șomajul efectiv > șomajul natural, înseamnă că economia nu funcționează la potențial maxim (deci resursele NU sunt suprautilizate) și NU sunt presiuni inflaționiste, ci mai degrabă deflaționiste. Răspunsurile a, b și c sunt incorecte.
3. Se cunosc următoarele date (T0 și T1). Care concluzii sunt corecte?
c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Explicație:
Calcule:
T0:
Populație activă = 16 mil.
Ocupați = 10 mil.
Șomeri = 2 mil.
=> rata șomaj = 2 / (10 + 2) = 16,66%
=> rata ocupare = 10 / 16 = 62,5%
T1:
Populație activă = 12 mil.
Ocupați = 8 mil.
Șomeri = 2 mil.
=> rata șomaj = 2 / (8 + 2) = 20%
=> rata ocupare = 8 / 12 = 66,66%
Se observă că:
Rata șomajului crește (16,66% → 20%)
Rata ocupării crește (62,5% → 66,66%)
=> Ambele pot evolua în același sens.
4. Șomajul va scădea dacă:
a) sporește oferta de locuri de muncă
Explicație:
Șomajul apare când cererea de muncă (locurile de muncă oferite) este mai mică decât oferta de muncă (persoanele care vor să lucreze). Dacă apar mai multe locuri de muncă, șomajul scade.
5. Explicarea raționamentului privind șomajul voluntar:
Pe o piață a muncii complet liberă și perfect competitivă (un model teoretic), se presupune că orice persoană care dorește să muncească își poate găsi un loc de muncă la salariul existent. Astfel, șomajul care apare este doar „voluntar” — adică persoane care aleg să nu lucreze (ex: își caută alt job, nu acceptă condițiile oferite etc.).
Exemplu și realitate contemporană:
În practică, șomajul involuntar există – cum ar fi în crize economice sau în cazul nealinierii cererii și ofertei (ex: o persoană calificată într-un domeniu unde nu mai sunt locuri de muncă disponibile). De asemenea, pot exista obstacole geografice, lipsa informațiilor sau discriminare.
Exemplu: În timpul pandemiei COVID-19, mulți oameni au rămas fără loc de muncă involuntar, chiar dacă erau dispuși să lucreze.
Bădicioiu Ioana-Victoria
Grupa 301 A
Grupa 301 A
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide b) să lucreze ore suplimentare, deoarece are un motiv în plus să prefere banii obținuți în plus în detrimentul timpului liber.
Grupa 301 A
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci c) în economie există presiuni inflaționiste puternice, deoarece o inflație ridicată înseamnă creșterea prețurilor, scăderea puterii de cumpărare, reducerea cererii, disponibilitatea salariaților și creșterea șomajului.
Grupa 301 A
3. S0 = P. act. – P. ocupată = 16 – 10 = 6
S1 = 12 – 8 = 4
Rs0 = ( S0 / Po.0 + S0 ) * 100 = ( 6 / 10 + 6 ) * 100 = ( 3 / 8 ) * 100 = 37,5 %
Rs1 = ( S1 / Po.0 + S1 ) * 100 = ( 4 / 8 + 4 ) * 100 = ( 1 / 3 ) * 100 = 33,33 %
=> Rata șomajului scade
R ocupare 0 = ( Po.0 / P. act. 0 ) * 100 = ( 10 / 16 ) * 100 = 62,5 %
R ocupare 1 = ( Po.1 / P. act. 1 ) * 100 = ( 8 / 12 ) * 100 = 66,66 %
Creșterea a avut loc de la 62,5 % la 66,66 % , aceasta fiind de
[( 66,66 – 62,5 ) / 62,5 ] * 100 = 6,66 % => răspunsul corect este b) rata ocupării crește cu 6,66 % .
Grupa 301 A
4. Șomajul va scădea dacă a) sporește oferta de locuri de muncă, deoarece dacă pe piața muncii sunt disponibile mai multe locuri de muncă oamenii pot avea mai multe oportunități de angajare.
Grupa 301 A
5. Pe o piață a muncii liberă, nivelul salariului este stabilit prin interacțiunea directă a cererii și a ofertei. Oferta de muncă se stabilește în funcție de posibilitățile angajatorului iar angajatul este liber să o accepte sau să o refuze, deoarece este remunerată activitatea care se desfășoară neținând cont de nivelul de trai.
Într-o relație de muncă actuală intervine și statul care fixează salariul minim la o valoare care să asigure un trai decent, punând presiune pe angajator și favorizând munca la negru. De exemplu, în cazul absolvenților de liceu, oferta de muncă este mare dar angajatorul preferă personal cu experiență chiar dacă salariul este minim pe economie, astfel încât o bună perioadă de la absolvirea liceului rămân șomeri.
Grupa 302A
1. Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Efectul de substituție înseamnă că, atunci când salariul crește, munca devine mai atractivă comparativ cu timpul liber (care devine mai „scump”, deoarece renunți la un salariu mai mare pentru a te odihni). Deci, individul va tinde să lucreze mai mult pentru a beneficia de câștiguri mai mari.
2. Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus.
O rată a șomajului mai mare decât cea naturală indică faptul că economia este sub nivelul său potențial,deci resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate, și nu există presiuni inflaționiste (din contră, e posibilă deflație). Rata șomajului natural nu e „prea mică” ci e o referință stabilă. Deci niciuna dintre variantele propuse nu este corectă.
3. Rata șomajului = (Șomeri / Populație activă) × 100
T0: (2/16) × 100 = 12,5%
T1: (2/12) × 100 = 16,66%
Rata ocupării = (Populație ocupată / Populație activă) × 100
T0: (10/16) × 100 = 62,5%
T1: (8/12) × 100 = 66,66%
Răspuns corect: d) toate cele de mai sus.
4.Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă.
Dacă angajatorii oferă mai multe locuri de muncă (adică crește cererea de forță de muncă, sinonim aici cu oferta de locuri de muncă), atunci mai mulți șomeri pot fi angajați, ceea ce duce la scăderea șomajului.
5. Pe o piață a muncii perfect liberă și competitivă, salariile se ajustează constant pentru a echilibra cererea și oferta de muncă. Într-un astfel de model teoretic, orice persoană care dorește să lucreze la salariul curent ar trebui să găsească un loc de muncă. Prin urmare, singurul șomaj care ar exista este cel voluntar adică al persoanelor care aleg să nu lucreze la salariul oferit.
302 A
1.
b) sa lucreze ore suplimentare – deoarece daca munca e remunerata mai mult (salariul creste) individual va dori sa mareasca numarul de ore lucrate pentru a maximiza veniturile
2.
e) nici una dintre variantele de mai sus – Cand rata actuala a somajului este mai mare decat rata naturala atunci economia e in criza deoarece sunt prea multi someri. Nu poate exista presiuni inflationiste deoarece productia nu este la un nivel ridicat din cauza lipsei angajatilor, totodata asta inseamna ca resursele economiei nu sunt suprautiliazate.
3.
d) toate variantele de mai sus
Pentru T0 rata somajului = 0.2
Pentru T1 rata somajului = 0.25 ⇒ crestere de 25%
Pentru rata ocuparii:
In T0 avem 0.625
In T1 avem 0.666 ⇒ crestere de 6.6%
Rata somajului si rata ocuparii pot evolua in acealsi sens deaorece afirmatiile de mai sus au fost adevarate, ambele au crescut.
4.
a) sporeste oferta de locuri de munca – cu cat mai multe locuri de munca apar cu atat mai multi oameni se pot angaja si astfel scade somajul
5.
Somajul voluntar reprezinta oamenii apti de munca dar care aleg sa nu munceasca din diferite motive (ex: vor o vacanta lunga, vor sa lucreze la un proiect personal). Ca sa existe doar somaj voluntar, trebuie sa existe o piata de munca libera. O piata de munca este libera atunci cand guvernul nu intervine in aceasta cu legislatii sau politici monetare, fiscale etc.
Implicare guvernulu duce la aparitia nu doar a somajului voluntar ci si involuntar.
Daca spre exemplu guvernul decide sa opreasca stimularea economiei prin cresterea dobanzilor, intr-un context de crestere demografica, companiile nu vor mai avea nevoie sa creeze locuri de munca, insa vor aparea din ce in ce mai multi oameni care cauta
Un alt exemplu mai extrem ar fi daca guvernul impune o legislatie prin care toti oamenii de peste 18 ani trebuie sa fie incadrati intr-un loc de munca, atunci nu va mai exista deloc somaj voluntar, deoarece toti oamenii vor fi angajati.
grupa 306 B
1. b) sa lucreze ore suplimentare
Cand salariul creste, timpul liber devine mai “costisitor”, pentru ca in loc sa se odihneasca, ar putea castiga mai multi bani. Asadar, individul inclina sa munceasca mai mult( deci, sa substituie timpul liber cu munca).
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Rata somajului natural este acea rata minima de somaj care esxista intr-o economie chiar si in conditii de echilibru. Daca rata actuala a somajului este mai mare decat rata somajului natural,atunci economia functioneaza sub potentialul sau, adica exista resurse neutilizate( forta de munca disponibila care nu e angajata). In acest caz, exista presiuni deflationiste, nu inflationiste, pentru ca cererea agregata este sub nivelul de echilibru.De asemenea,mu rata somajului natural e prea mica, ci rata somajului actuala e prea mare.
3. b si c
RSt0=2/16×100=12,5%
RSt1=2/12×100=16,66%
(16,66-12,5)/12,5×100=33,28%=> nu e 25%
ROt0=10/16×100=62,5%
ROt1=8/12×100=66,66%
(66,66-62,5)/62,5×100=6,66%
Rata ocuparii a crescut(62,5%->66,66%)
Rata somajului a crescut(12,5%->16,66%)
Ambele cresc,deci da, pot evolua in acelasi sens. Acest lucru este posibil cand populatia activa scade, iar nr. somerilor ramane constant.
4.a)
Somajul va scadea daca se sporeste oferta de locuri de munca, adica atunci cand angajatorii ofera mai multe locuri de munca. Cand apar mai multe locuri disponibile, somerii au mai multe sanse sa se angajeze, deci somajul scade.
5.Manualele de economie susțin că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar, deoarece, în absența intervențiilor statului, salariile se ajustează liber și orice persoană dispusă să muncească la salariul de echilibru își găsește un loc de muncă. În realitatea pieței muncii contemporane însă, acest raționament nu se aplică pe deplin, din cauza existenței salariului minim, a nepotrivirii între cererea și oferta de competențe (șomaj structural), a mobilității reduse a forței de muncă și a accesului limitat la informații despre locurile de muncă disponibile. Astfel, pe lângă șomajul voluntar, există și șomaj involuntar, determinat de factori economici și instituționali care împiedică funcționarea perfectă a pieței.
DIMIAN BIANCA
305A
BT
1.b- să lucreze ore suplimentare
Dacă persoana alege să muncească mai mult și să înlocuiască timpul liber cu munca,are mai multe beneficii decât înainte și așa este motivat să lucreze mai mult.
2.e- nici una dintre variantele de mai sus
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât cea naturală,înseamnă că economia funcționează sub potențialul său,adică sunt resurse neutilizate.
4.a- sporește oferta de locuri de muncă
Dacă angajatorii oferă mai multe locuri de muncă,mai mulți șomeri își pot găsii de lucru iar șomajul nu este în pericol.
5.”Pentru economiștii clasici ,șomerii erau acele persoane ce refuzau să se angajeze în condițiile pieței muncii,adică la nivelul salarial stabilit prin acțiunea legilor cererii și ofertei .Din această perspectivă,nici pentru teoria economică și nici pentru politicile economice ,șomajul nu reprezintă un fenomen de prim rang.”
Livadariu Stefan Denis 308 B
1 b) să lucreze ore suplimentare.
2 e) nici una dintre variantele de mai sus.
Când rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că există un șomaj ciclic
3 d) toate cele de mai sus.
4 a) sporește oferta de locuri de munca
5 Nu există decât șomaj voluntar, realitatea economică arată că șomajul involuntar este frecvent și influențat de factori structurali, instituționali și conjuncturali.
Dică Cătălina 305 A
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide: (B) să lucreze ore suplimentare
Efectul de substituţie reflectă dorința indivizilor de a înlocui o parte mai mare sau mai mică a timpului lor liber prin muncă, motivaţia fiind aceea a dorinţei de obţinere a unui câştig suplimentar. În aceste condiţii are loc creşterea ofertei individuale de muncă.Pe măsura creşterii nivelului salarial, va creşte şi timpul de muncă atâta
vreme cât oamenii consideră mai importante câştigurile salariale suplimentare decât satisfacţia la care au renunţat ca efect al reducerii timpului liber.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci: (E) nici una dintre variantele de mai sus.
Șomajul natural reprezintă acea rată a şomajului compatibilă cu funcţionarea liberă pieţelor, a pieţei muncii în particular, căci întotdeauna va exista în economie un minim ireductibil al şomajului compus din şomajul voluntar (persoane care aleg să nu muncească temporar) și șomajul fricțional (timpul necesar pentru a găsi un nou loc de muncă).
Când rata actuală a șomajului este mai mare decât cea naturală, economia are șomaj suplimentar din motive ciclice, iar piața muncii funcționează sub potențial ci nu optim.
3.(A) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%
Rata șomajului se calculează astfel : r=numărul de șomeri/populatia activa *100
În To,rata șomajului=2/10*100=20%
În t1 rata șomajului = 2/8*100=25%
Rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25% întrucât 25-20/20*100=25%.
4. Șomajul va scădea dacă: a) sporește oferta de locuri de muncă
Șomajul reprezintă un dezechilibru al pieței muncii determinat de existenţa unei oferte de muncă superioare cererii de muncă.
șomajul este format din șomeri,acele persoane care sunt apte de munca,nu muncesc,sunt disponibile pentru o muncă salariala și care își caută un loc de muncă .In aceste condiții ,dacă are loc creșterea ofertei de locuri de muncă (numărul locurilor de munca) șomajul va scădea,întrucât indivizii vor ocupa aceste locuri de muncă.
5.
Manualele de economie clasică susțin că, pe o piață a muncii complet liberă, nu poate exista decât șomajul voluntar. Acest raționament pornește de la ideea că, în absența intervenției statului, salariile se ajustează liber în funcție de cererea și oferta de muncă. Astfel, dacă există șomeri, salariile ar trebui să scadă, ceea ce ar încuraja firmele să angajeze mai mult și ar descuraja lucrătorii care nu acceptă salarii mai mici. În acest mod, piața ar ajunge în echilibru, iar singurii care nu muncesc sunt cei care aleg să nu o facă — deci șomajul este considerat voluntar.
În realitate ,piața muncii este afectată de numeroase rigidități: salariul minim legal împiedică ajustarea liberă a prețului muncii, iar decalajele între calificările lucrătorilor și cerințele angajatorilor duc la șomaj structural. De asemenea, șomajul fricțional (perioadele dintre două locuri de muncă) și șomajul ciclic (provocat de crize economice) reprezintă forme clare de șomaj involuntar.
Un exemplu relevant este perioada pandemiei, când milioane de persoane și-au pierdut locurile de muncă, chiar dacă ar fi fost dispuse să muncească pe salarii mai mici. În acest caz, cauza șomajului nu a fost lipsa voinței de a munci, ci dispariția cererii pentru forță de muncă.
În concluzie, ideea că într-o piață liberă există doar șomaj voluntar este o construcție teoretică valabilă doar în condiții ideale. Economia reală este mult mai complexă, iar existența șomajului involuntar este o realitate pe care modelele clasice nu o pot explica suficient
Seria B Grupa 308
1. b), deoarece efectul de substitutie reprezinta alegerea posesorilor de forta de munca de a renunta la o parte din timpul lor liber pentru a creste timpul lor de munca, in aceste conditii exista o relatie directa intre salariu si oferta de munca, unde mai exact, cresterea salariului induce cresterea ofertei de munca.
2. e), pentru ca odata ce rata actuala a somajului este mai mare decat rata naturala a somajului atunci se observa un dezechilibru pe o piata sau in economie. Chiar daca este inevitabil sa existe un anumit nivel de somaj, problema apare atunci cand nivelul acesta este depasit, printr-un surplus de oferta de munca. Pot fi diverse cauze, cum ar fi o cerere de munca prea mica sau salarii prea mici.
3. c), deoarece:
rata somajului:
t0: someri/populatie activa disponibila * 100 = 2/16 * 100 = 12,5%
t1: someri/populatie activa disponibila * 100 = 2/12 * 100 = 16,6% => rata somajului a crescut
rata ocuparii:
t0: populatie ocupata/populatie activa disponibila * 100 = 10/16 * 100 = 62.5%
t1: populatie ocupata/populatie activa disponibila * 100 = 8/12 * 100 = 66,6% => rata ocuparii a crescut
=> atat rata somajului cat si rata ocuparii au crescut in acelasi sens
4. b), pentru ca somajul scade in momentul in care cererea de munca creste. Aceasta cerere rprezinta nevoia angajatorilor de mai multa forta de munca, de obicei atunci cand firmele se extind si cauta mai multi angajati. Asadar, somerii au oportunitatea de a se angaja la un loc de munca recent pus la dispozitie pe piata. in plus, aceasta este o relatie inversa, deoarece odata ce creste cererea de munca, scade rata somajului.
5. Pe o piata a muncii libera, teoria ecoonomica presupune ca populatia disponibila poate sa munceasca in conditiile existente pe piata, cu orele de munca propuse si salariul aferent. Astfel, somajul care reiese in urma acestor conditii poate fi caracterizat drept voluntar, deoarece unii posesori de forta de munca nu sunt multumiti de aceste conditii. In schimb, exista si somajul involuntar, care poate fi intalnit in crizele economice. Un exemplu contemporan poate fi incapacitatea posesorilor de forta de munca de a-si gasi un loc de munca in pandemie, cand restrictiile de a se deplasa ii impiedicau pe acestia sa isi pastreze locul de munca.
Seria B, grupa 308
1. Varianta corecta este b, deoarece timpul liber devine mai scump, creste costul de oportunitate, deci individul va fi inclinat sa lucreze mai mult, pentru a profita de un salariu mai mare.
2. Varianta corecta este e, deoarece rata somajului natural reprezinta nivelul de somaj care exista chiar si atunci cand economia este la potentialul sau maxim.
3. Varianta corecta este d, deoarece:
-rata somajului in functie de populatia ocupata
2/10=0,2=20% la T0
2/8=0,25=25% la T1
Cresterea procentuala 0,25-0,2/0,2×100=25%
Asadar, varianta a este corecta.
-rata ocuparii
10/16=0,625=62,5% la T0
8/12=0,666=66,66% la T1
Cresterea procentuala 0,666-0,625/0,625×100 este aproximativ 6,66%
Asadar, varianta b este corecta.
-rata somajului si rata ocuparii pot evolua in acelasi sens
la T0->T1
Rata ocuparii creste( 62,5% -> 66,66% )
Rata somajului creste
T0:2/16=12,5%
T1:2/12=16,66%
Ambele cresc, asadar si varianta c este corecta.
4. Varianta corecta este a deoarece, atunci cand angajatorii creeaza mai multe locuri de munca, creste cererea de forta de munca, ceea ce inseamna ca mai multi someri pot fi angajati. In acest fel, o parte din populatia aflata in cautarea unui loc de munca isi gaseste un post, iar numarul total de someri scade. Practic, disponibilitatea mai mare de locuri de munca ofera mai multe oportunitati de angajare, reducand astfel rata somajului din economie.
5. Manualele de economie afirma ca, pe o piata a muncii complet libera (adica fara interventii din partea statului, fara salarii minime impuse, cu informatii perfecte si mobilitate totala a fortei de munca), nu ar trebui sa existe decat somaj voluntar. Acesta se refera la situatiile in care persoanele aleg sa nu lucreze, desi ar putea, pentru ca nu accepta conditiile existente (salariul prea mic, locatia, programul etc.). In acest model teoretic, se presupune ca toti cei care vor sa munceasca la salariul existent gasesc un loc de munca.
Totusi, in realitatea pietei muncii contemporane, acest rationament nu este suficient. Exista si somaj involuntar, adica persoane care doresc sa lucreze, dar nu gasesc un loc de munca potrivit, din diverse motive: crize economice, dezechilibre intre cererea si oferta de competente, discriminare, rigiditati in legislatia muncii sau lipsa informatiilor despre locurile disponibile. De exemplu, un absolvent cu diploma in arte poate sa nu-si gaseasca un loc de munca in domeniu pentru ca nu exista cerere, iar salariile oferite in alte domenii pot fi neatractive. Astfel, chiar si pe o piata relativ libera, somajul involuntar persista, reflectand complexitatea si imperfectiunile lumii reale.
Seria A, Grupa 303
1. În opinia mea răspunsul corect este b. Efectul de substituție reflectă dorința persoanelor de a înlocui o parte a timpului lor liber prin muncă, astfel că atâta timp cât oamenii vor considera mai importante câștigurile salariale suplimentare, timpul de muncă va crește.
2. În opinia mea răspunsul corect este e. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că economia funcționează sub potențialul său, având un decalaj de producție recesionist, unde PIB-ul înregistrat în condiții normale este mai mic decât PIB actual înregistrat.
3. În opinia mea răspunsul corect este varianta d. În urma mai multor serii de calcule efectuate rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%, de la 12,5% la 16,67%. De asemenea rata ocupării crește cu 6,66%, de la 62,5% la 66,67%. Se poate observa că rata șomajului și rata ocupării pot crește în același timp.
4. În opinia mea răspunsul corect este b. O creștere a cererii de locuri de muncă înseamnă că angajatorii doresc să angajeze. Acest lucru duce la reducerea șomajului deoarece este nevoie de forță de muncă.
5. În literatura economiei clasice, șomajul voluntar era reprezentat de persoanele care refuzau să se angajeze în condițiile pieței muncii, la nivelul de salariu stabilit prin acțiunea legilor cererii și ofertei. Totuși, ținând cont de realitățile pieței contemporane, acest fenomen nu se aplică în totalitate deoarece există diverse forme de șomaj involuntar, cum ar fi: șomajul structural- cauzat de diferența cererii de muncă și oferta de muncă, șomajul fricțional- atunci când, de exemplu, cineva își schimbă locul de muncă și e o perioadă în care nu lucrează sau șomajul structural în perioade de recesiune. Aceste forme de șomaj indică faptul că nu poate exista numai șomajul voluntar, iar șomajul involuntar există în diferite forme și condiții.
Lacatusu Rares-Cristian grupa 308 seria B
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Explicație: Efectul de substituție înseamnă că timpul liber devine mai “scump”, deci individul preferă să muncească mai mult
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
Răspuns corect: b) rata șomajului natural este prea mică
Explicație: Aici trebuie înțeles că șomajul efectiv > șomajul natural => avem un șomaj ciclic, deci NU există presiuni inflaționiste și NICI resurse suprasolicitate.
3.
T0:
Pop. activă = 16 mil.
Pop. ocupată = 10 mil.
Șomeri = 2 mil.
T1:
Pop. activă = 12 mil.
Pop. ocupată = 8 mil.
Șomeri = 2 mil.
Rata șomajului T0:
= (Șomeri / Pop. activă) × 100 = (2 / 16) × 100 = 12.5%
Rata șomajului T1:
= (2 / 12) × 100 = 16.66%
Rata ocupării T0: 10 / 16 = 62.5%
Rata ocupării T1: 8 / 12 = 66.66%
Răspuns corect: d) toate cele de mai sus
4.
Răspuns corect: b) crește cererea de locuri de muncă
Explicație: Dacă firmele cer mai mulți angajați, șomajul scade. O ofertă mai mare de locuri de muncă (a) înseamnă același lucru, dar formularea este ambiguă.
5.
Pe o piață a muncii perfect liberă și competitivă, toți cei care doresc un loc de muncă și acceptă salariul oferit pot fi angajați. Astfel, șomajul involuntar nu ar exista, pentru că piața ar ajusta salariile pentru a echilibra cererea și oferta.
Totuși, în realitate, apar factori ca:
salariul minim
rigidități legislative
lipsa de informații
nepotrivirea competențelor
Toate acestea duc la existența șomajului involuntar, chiar și într-o piață relativ liberă.
Exemplu: o persoană calificată într-un domeniu care nu mai e cerut (ex: minerit) poate fi șomer involuntar, deși ar vrea să muncească.
309B
1. B) sa lucreze ore suplimentare, deoarece efectul de substitutie fiind dominant înseamnă ca acesta lucreaza ore în plus pentru un venit suplimentar.
2. E) nici una dintre cele de mai sus.
3. a) someri/populatia ocupata
T0=>2/10=0,2
T1=>2/8=0,25
Cresterea procentuala= T1-ТО/T0•100= 0,25-0,2/0,2• 100= 25%
b) populatia ocupata/populatia activa•100
TO=> 10/16・100=62.5%
T1=> 8/12・100=66,6%
Cresterea procentuala=T1-Т0/T0•100= 66,6-62,5/62,5•100~6,6%
c) este correct, chiar daca in mod normal sunt indicatori invers proportionali. Când rata somajului creste, cea a ocupãrii scade. În acest exemplu acestea cresc cu 4,1%.
Răspuns corect D) toate cele de mai sus
4. B) creste cererea de locuri de muncã, deoarece asta semnificã mai multe oferte de muncă
Maftei Radu-Ioan
Seria B, Grupa 308
1.
b)
Efectul de substituţie reflectă dorinţa indivizilor de a înlocui o parte mai mare sau mai mică a timpului lor liber prin muncă, pentru a obţine un câştig suplimentar. În aceste condiţii are loc creşterea ofertei individuale de muncă, salariatul dorind să lucreze ore suplimentare.
ES dominant => ES>EV => Pe măsura creşterii nivelului salarial, va creşte şi timpul de muncă, salariatul consideră mai importante câştigurile salariale suplimentare decât satisfacţia la care renunţă ca efect al reducerii timpului liber.
2.
c)
Rata șomajului natural (normal, neinflaţionist) este cel mai redus nivel al șomajului care se poate menține fără inflație. Un nivel peste cel al ratei șomajului natural indică faptul că în economie există presiuni inflaționiste puternice.
3.
d)
Rata șomajului în funcție de populația ocupată la T0 = 2/10*100 = 20%
Rata șomajului în funcție de populația ocupată la T1= 2/8*100 = 25%
delta% = (25-20)/20*100 = 25% => rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25% (a)
Rata ocupării la T0 = 10/16*100 = 62.5%
Rata ocupării la T1 = 8/12*100 = 66.66%
delta%: (66.66-62.5)/62.5*100 = 6.66% => rata ocupării crește cu 6.66% (b)
Rata șomajului (șomeri/populație activă) la T0 = 2/16*100 = 12.5%
Rata șomajului (șomeri/populație activă) la T1 = 2/12*100 =16.66% => creștere
Așadar, rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens (c)
4.
a)
Șomajul se diminuează atunci când se creează noi locuri de muncă, deci dacă sporește oferta de locuri de muncă. Creșterea de cerere de muncă va fi acoperită prin reducerea șomajului involuntar. Astfel, o parte dintre cei care nu au loc de muncă și doresc, pot alege din surplusul de locuri de muncă.
5.
Într-o piață a muncii liberă, fără intervenții ale statului, un individ nu ar accepta să lucreze pentru un venit mai mic decât cel pe care el în consideră acceptabil pentru ceea ce prestează. Chiar dacă nu ar avea niciun venit, el tot ar refuza oferta. Deci pe piață ar exista doar șomajul voluntar.
În realitate, piața muncii este influențată de intervenția statului. Există un preț minim stabilit al muncii, nivelul minim de salariu impus prin lege. Aceasta conduce la diminuarea cererii de muncă, angajatorii limitând locurile de muncă din cauza prețului impus (salariul minim pe care trebuie să-l plătească pentru orice prestație). Scăderea ofertei de locuri de muncă (=scăderea cererii de muncă) va atrage manifestarea unui decalaj între oferta de muncă (mai mare) și cererea de muncă (mai mică). Excesul de ofertă de muncă peste nivelul cererii reprezintă șomajul involuntar. Prin urmare, în contextul realităților pieței muncii contemporane, nu există doar șomaj voluntar, ci și involuntar.
Cosma-Fugaru Alicia , Seria A, Grupa 304
1.b) să lucreze ore suplimentare.
Efectul de substituție înseamnă că timpul liber devine “mai scump” când salariul crește, deoarece fiecare oră nelucrată înseamnă pierderea unui venit mai mare. Așadar, individul va prefera să lucreze mai mult pentru a profita de salariul crescut.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus.
O rată a șomajului mai mare decât cea naturală indică șomaj ciclic
3. Rata șomajului = Șomeri / Populația activă
T0: 2 / 16 = 12,5%
T1: 2 / 12 = 16,67% → creștere de 4,17 puncte procentuale
Rata ocupării = Populația ocupată / Populația activă
T0: 10 / 16 = 62,5%
T1: 8 / 12 = 66,67% → creștere de 4,17 puncte procentuale
Răspuns: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă.
Șomajul scade atunci când crește cererea de muncă din partea angajatorilor, adică există mai multe locuri de muncă disponibile
5. Manualele de economie susțin că, pe o piață a muncii liberă, nu poate exista decât șomajul voluntar. Această afirmație se bazează pe perspectiva economiei clasice, conform căreia salariile sunt flexibile și se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Astfel, orice persoană dispusă să muncească la salariul de echilibru își va găsi un loc de muncă, iar șomajul apare doar atunci când indivizii aleg să nu lucreze la salariile oferite — deci, este voluntar.
Totuși, realitățile pieței muncii contemporane contrazic această viziune. După Marea Depresiune din anii 1930, economistul John Maynard Keynes a introdus conceptul de șomaj involuntar, evidențiind că, în condiții de cerere agregată insuficientă, firmele reduc producția și, implicit, cererea de muncă. Astfel, chiar și persoanele dispuse să muncească la salariul existent pot rămâne fără loc de muncă. 
În plus, rigiditatea salariilor — cauzată de factori instituționali precum legislația muncii, contractele colective și salariul minim — împiedică ajustarea rapidă a salariilor în jos, menținând dezechilibrul dintre cererea și oferta de muncă și perpetuând șomajul involuntar. 
Economiști precum Ludwig von Mises au subliniat că șomajul în economiile moderne este adesea rezultatul intervențiilor instituționale, denumit „șomaj instituțional”. Acesta evidențiază că politicile guvernamentale și reglementările pot distorsiona mecanismele pieței muncii, conducând la șomaj involuntar chiar și în economii aparent libere. 
În concluzie, deși teoria economică clasică postulează existența exclusivă a șomajului voluntar pe o piață liberă a muncii, realitățile economice contemporane, marcate de rigidități salariale și intervenții instituționale, demonstrează că șomajul involuntar este o componentă semnificativă a pieței muncii actuale.
Fujina Alexandru Grupa 306 Seria B
1)Raspuns corect:”b) să lucreze ore suplimentare” deoarece efectul de substitutie reprezinta decizia omului de a munci mai mult si de a renunta la timpul liber,fiind stimulat de cresterea salariala si de obtinerea resurselor banesti.In cazul acesta,daca salariul creste,iar efectul de substitutie este deja la un nivel ridicat,atunci omul va decide,categoric,sa munceasca in plus.
2)Raspuns corect:”e)niciuna din variantele de mai sus” ,daca rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, economia funcționează sub potențial, adică există resurse neutilizate,in cazul acesta are loc somaj ciclic,resursele nu sunt suprautilizate,exista forta de munca ,doar ca nu este folosita la maxim potential,inflatia nu este la un nivel ridicat,iar rata somajului natural nu este prea mica.
3)raspuns corect:”d)toate cele de mai sus”
Calcul T0
Rata șomajului în funcție de populația ocupată:
(someri/populatie ocupata)x100=(10/16)x100=62,5%
Calcul T1
Rata șomajului în funcție de populația ocupată: (2/8)x100=25%
Rata ocupării (ocupare/populație activă disponibilă): (8/12)x100=66,66%
4)raspuns corect :”a) sporește oferta de locuri de muncă”
Deoarece somajul reprezintă un excedent de ofertă de forță de muncă în raport cu cererea de muncă (numărul locurilor de muncă disponibile). Astfel, șomajul va scădea dacă crește oferta de locuri de muncă , deoarece mai multe persoane își vor găsi un loc de muncă.
5) Manualele de economie clasică argumentează că, pe o piață liberă, competitivă și neafectată de reglementări, nu poate exista decât șomaj voluntar, deoarece salariul se ajustează rapid, automat și continuu în funcție de cererea și oferta de muncă. Dacă există surplus de forță de muncă (șomaj involuntar), salariile scad până când toți cei care doresc să lucreze găsesc locuri de muncă.In cazul deficitului fortei de munca, salariile cresc, atrăgând noi lucrători până la restabilirea echilibrului. Astfel, singurii oameni care rămân șomeri în condițiile unei piețe libere sunt cei care refuză să lucreze la salariul oferit de piață (șomaj voluntar).
1. Argumente care susțin ideea (în teorie):
Flexibilitatea salarială:
Într-o piață perfect liberă, salariile ar trebui să se ajusteze automat. Astfel, orice persoană dispusă să accepte salariul curent ar găsi rapid loc de muncă.
Libertatea alegerii personale:
Indivizii care refuză locurile de muncă disponibile (din considerente precum salariu prea mic, condiții neatractive, mobilitate geografică limitată) aleg voluntar să rămână șomeri.
De exemplu, o persoana care refuză să accepte un salariu de 700 euro lunar deoarece consideră că este sub nivelul dorit (1000 euro) este în mod teoretic șomer voluntar, deoarece există locuri de muncă disponibile, dar la un salariu pe care el nu îl acceptă.
2. Argumente împotriva acestei idei (realitățile contemporane):
Rigiditatea salarială:
În realitate, salariile nu se ajustează instantaneu. Contractele colective, legislația muncii, salariile minime și regulamentele administrative împiedică ajustarea rapidă a salariilor.
Șomaj structural și de calificare:
Mulți lucrători contemporani rămân șomeri nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că nu au calificarea cerută pe piață. Acesta este un șomaj involuntar, cauzat de nepotrivirea competențelor
Șomaj fricțional inevitabil:
Șomajul fricțional apare inevitabil, deoarece oamenii caută continuu locuri de muncă mai bune, iar tranzițiile între locuri de muncă nu se realizează instantaneu. Acest tip de șomaj este tot involuntar, deși pe termen scurt și inevitabil într-o economie sănătoasă.
Exemplul potrivit este scenariul lucrătorilor din industria cărbunelui în Europa, care devin șomeri în urma tranziției ecologice ,acestia rămân șomeri involuntar, deoarece recalificarea și relocarea durează timp, chiar dacă piața muncii este liberă.
Concluzie si opinie personala: Afirmația conform căreia „pe o piață liberă există doar șomaj voluntar” este teoretic coerentă, dar simplificată. În realitate, piața muncii contemporane este influențată de mulți alți factori (legislație, mobilitate scăzută, rigidități salariale și structurale), ceea ce face ca șomajul involuntar să existe și chiar să prevaleze în anumite contexte.
Astfel, raționamentul manualelor clasice este util ca punct de plecare conceptual, însă în realitate trebuie completat cu recunoașterea și analiza complexă a altor factori care influențează piața muncii actuale.
Grupa 308 Seria B
1- B Deoarece efectul de substituție reflectă dorința indivizilor de a înlocui o parte mai mare sau mai mică a timpului lor liber prin muncă, din dorința de a obține un câștig suplimentar.
2- E În acest context, resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate, și nu există presiuni inflaționiste, ci mai degrabă risc de deflație sau stagnare economică.
3- D
Rata șomajului= Șomeri / Populația activă× 100
T0: (2 / 16) × 100 = 12,5%
T1: (2 / 12) × 100 = 16,66%
Rata ocupării=Pop. ocupată / Pop. activă× 100
T0: (10 / 16) × 100 = 62,5%
T1: (8 / 12) × 100 = 66,66%
Da, șomajul crește de la 12,5% la 16,66%, adică o creștere de 33%, deci peste 25%.
Rata ocupării crește cu (66,66 – 62,5) = 4,16 p.p., dar procentual față de T0 e: (4,16 / 62,5) × 100 = 6,66%
4- A Deoarece sporește oferta de locuri de munca șomerii își găsesc mai ușor de lucru . Rezultând o scădere a șomajului.
5- Deși în teorie se consideră că într-o piață liberă există doar șomaj voluntar(o idee incompletă și idealizată), în practică există multe forme de șomaj involuntar, cauzate de factori economici, sociali, etc. Acest lucru arată că piața muncii nu este perfect flexibilă(nu toți oamenii pot găsi rapid un loc de muncă, firmele nu pot angaja exact când și cum vor), iar intervenția statului sau politicile active de ocupare pot afecta, de aceea în cele mai multe cazuri neintervenția este cea mai buna solutie. În concluzie nu este corectă afirmația conform căreia pe piața muncii libere există decât somajul voluntar.
Seria B, Grupa 306
1. b) sa lucreze ore suplimentare, atunci cand salariul este in crestere se activeaza cele 2 efecte, efectul de substitutie si cel de venit. Efectul de substitutie reprezinta timpul liber care devine tot mai “scump” din pricina faptului ca orice ora stata inseamna un castig mai mare pierdut. Aici intervine costul de oportunitate al timpului liber creste deoarece orice ora de munca ar valora mai mult in cazul majorarii salariului. Pe de alta parte, efectul de venit este inclinat catre a munci mai putin pentru ca individul isi poate perimte sa se relaxeze mai mult datorita cresterii renumerarii in schimbul muncii. Deci, daca efectul de substitutie este dominant inseamna ca individul va incepe sa lucreze mai mult decat inaintea majorarii salariului.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus, rata somajului natural arata o rata relativ normala a somajului chiar si intr-o economie echilibrata si include somajul frictional si cel structural, deci daca rata somajului actual este mai mare decat rata somajului natural inseamna ca economia nu functioneaza la adevaratul sau potebtial, exista somaj ciclic, sau avem parte de o criza precum in 2020 in contextul pandemiei de COVID-19. Niciuna dintre variantele de mai sus nu se potriveste, in afara variantei e).
3. d) toate cele de mai sus
Rata somajului= Numar someri/Populatie ocupata*100
Rs in T0= 2/10*100= 20%
Rs in T1= 2/8*100= 25%
cresterea relativa = Val finala-Val initiala/ Val initiala *100=25%-20%/20% *100=25%, ceea ce face varianata a) corecta
Rata ocuparii= Populatia ocupata/Populatia activa disponibila*100
Ro in T0= 10/16*100=62,5%
Ro in T1= 8/12*100=66,66%
cresterea relativa= Val finala-Val initiala/ Val initiala *100= 66,66-62,5/62,5 *100=6,66%, fapt ce plaseaza si varianta b) ca fiind corecta
In general, daca rata ocuparii creste, rata somajuui urmeaza sa scada, dar in respectiva aplicatie, numarul de someri ramane constant la 2, dar populatia totala, ocupata si activa sunt in scadere
Rata somajului in functie de populatia activa= Numar someri/Populatie activa disponibila*100
Rs in T0= 2/16 *100= 12,5%
Rs in T1= 2/12*100= 16,66%, de unde reiese ca rata somajului creste, si totodata, si rata ocuparii a rescut, ceea ce duce la faptul ca varianta c) este si ea corecta
4. a) sporeste oferta de locuri de munca deoarece in acest caz in care oferta de munca creste se ofera mai multe oportunitati celor ce cauta un loc de munca in mod activ. Varianta b) ar fi putut parea corecta, dar daca creste cererea de locuri de munca, dar oferta de locuri nu este in crestere nu va scadea rata somajului.
5. Intr-o piata a muncii comnplet libera, angajatii si angajatorii se intanlesc la un punct de echilibru unde renumeratia si conditiile de munca sunt stabilite de comun acord prin negociere libera. In teorie, nu exista un numar fix de locuri de munca din pricina faptului ca acestea pot fluctua in functie de cererea si oferta de forta de munca.
Somajul voluntar face referire la indivizii care, pe o piata libera, aleg sa nu accepte anumite locuri de munca din cauza urmatorilor factori: salariul neatractiv sau considerat insuficient, conditii de munca neadecvate, sau ofertele de locuri de munca nu se adreseaza competentelor si/sau preferintelor lor, ceea ce inseamna ca acest tip de somaj nu este impus de piata, ci de alegerea unor indivizi in functie de o serie de factori.
Intr- o piata libera, echilibrul dintre cerere si oferta se stabileste prin ajustarea salriilor pentru a combate orice dezechilibru. Daca exista mai multe locuri de munca decat persoane disponibile pentru a le ocupa, renumeratia muncii respective va creste pentru a atrage cat mai multi lucratori pe o anumita piata. Totodata, daca cererea de locuri de munca este mai mare, salariul va scadea pentru a combate surplusul, iar astfel, in teorie, toata lumea va avea un loc de munca.
In contextul pietei de munca contemporane, tinerii aleg sa ramana in somaj in mod voluntar decat sa accepte un loc de munca ce nu corespunde asteptarlor lor generale.Totodata, in multe industrii, ca urmare a schimbarilor tehnologice anumite locuri de munca dispar, iar fostii angajati pot alege sa ramana someri pana la gasirea unui job asemanator care sa corespunda abilotatilor lor, sau pana vor acumula cunostinte pentru a incerca un alt domeniu. De asemenea, este existent si segmenbtul ce refuza locuri de munca din pricina faptului ca au in plan deschiderea unei afaceri proprii, sau migrarea, somajul fiind voluntar pana la aparitia unui loc de munca in strainatate poate mai bine platite, acestia sunt in asteptare de oportunitati.
In concluzie, somajul voluntar presupune ca indivizii fac alegeri bazate pe propriile preferinte si asteptari. Chiar si in acest context, somajul nu este intodeauna rezultatul lipsei de locuri de munca. Acest rationament este valid doar in teoria pietei libere deoarece soamjul, in realitate este influentat si de factori externi precum crizele economice, reglementarile guvernamentale, migrarea fortata, sau crize de sanatate publica cum a fost cazul in 2020 din cauza pandemiei de COVID 19.
Dinca Mariana Eugenia grupa 332 anu 2
1. Dacă salariul crește și efectul de substituție este dominant:
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare.
Efectul de substituție apare atunci când oamenii aleg să muncească mai mult, renunțând la timp liber, deoarece venitul suplimentar devine mai atractiv. Astfel, oferta de muncă individuală crește.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural:
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus.
Rata șomajului natural include șomajul voluntar și fricțional. O rată actuală mai mare indică existența șomajului involuntar sau a unor blocaje pe piața muncii, care împiedică atingerea echilibrului.
3. Rata șomajului:
T0: (2 / 16) × 100 = 12.5%
T1: (2 / 12) × 100 = 16.67%
Creștere: 33.36%
Rata ocupării:
T0: (10 / 16) × 100 = 62.5%
T1: (8 / 12) × 100 = 66.67%
Creștere: aprox. 6.66%
varianta corecta este b)
4.Șomajul va scădea dacă: b) crește cererea de locuri de muncă.
5.Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar deoarece se presupune că salariile se ajustează flexibil în funcție de cerere și ofertă. Șomerii ar fi deci persoane care refuză salariul oferit de piață.