Lecția 3 – Ocuparea și șomajul: evaluări cantitative
– ocuparea forței de muncă: cererea și oferta de muncă la nivel individual și agregat
– semnficația șomajului și determinări cantitative aferentei pieței muncii
TEMA 3
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în rubrica de comentarii, cu argumentarea tuturor aplicațiilor, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: joi, 16 aprilie, ora 21:00, apoi comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide: a) să lucreze mai puține ore; b) să lucreze ore suplimentare; c) să beneficieze de mai mult timp liber; d) să nu modifice dimensiunea timpului liber; e) să renunțe la locul de muncă pentru a deveni șomer.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci: a) resursele economiei sunt suprautilizate; b) rata șomajului natural este prea mică; c) în economie există presiuni inflaționiste puternice; d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus.
3. Se cunosc următoarele date: T0 T1
Populația totală (milioane) 21 20
Populația activă disponibilă 16 12
Populația ocupată 10 8
Șomeri 2 2
Care dintre următoarele concluzii sunt corecte:
a) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%;
b) rata ocupării crește cu 6,66%;
c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una din cele de mai sus.
4. Șomajul va scădea dacă: a) sporește oferta de locuri de muncă; b) crește cererea de locuri de muncă; c) scade cererea de muncă; d) crește oferta de muncă; e) nici o variantă.
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Cum poate fi explicat acest raționament? Argumentează și exemplifică ținând cont de realitățile pieței muncii contemporane.
grupa 359 B
1. b
Efectul de substituție înseamnă că timpul liber devine „mai scump”, deci individul preferă să muncească mai mult.
2. e
Asta înseamnă că economia funcționează sub potențial (resurse neutilizate, cerere insuficientă).
3. e
4. d
5. Exemplu bazat pe manualele de economie.
Dacă salariul este 3000 lei și cineva refuză să muncească pentru că vrea 4000 lei inseamna ca asta este șomaj voluntar.
Pe piata contemporana apare somajul involuntar din cauza lipsei cererii de angajati in anumite domenii (chiar daca un individ este dispus sa munceasca pe 3000 de lei nu gaseste un loc de munca in domeniul lui).
1.
b) sa lucreze ore suplimentare
Argumentare:
Când acest efect domină, individul consideră câștigul salarial mai important decât timpul liber sacrificat. Ca urmare, acesta alege să lucreze ore suplimentare pentru a-și mări venitul.
2.
e) nici una dintre variantele de mai sus
Argumentare:
Rata naturală a șomajului este minimul necesar funcționării pieței libere. Depășirea acestui nivel indică un exces de ofertă de muncă și o subutilizare a resurselor umane disponibile în economie.
3.
d) toate cele de mai sus
Argumentare:
a) Rata șomajului față de populația ocupată
T0 : 2/10) × 100 = 20%
T1 : (2/8) × 100 = 25%
Creșterea este de 25%−20%=5 puncte procentuale, adică o creștere relativă a ratei de exact 25% (5/20=0.25).
b) Rata ocupării
T0 : (10/16) × 100 = 62.5%
T1 : (8/12) × 100 = 66.66%
Creșterea este de aproximativ 6.66% față de nivelul anterior (66.66−62.5=4.16; 4.16/62.5≈6.66%).
c)Evoluția în același sens
Datele arată că, deși numărul de ocupați a scăzut (de la 10 la 8), ponderea lor în populația activă (care a scăzut și mai mult) a crescut. Astfel, rata șomajului și rata ocupării au crescut simultan în acest scenariu statistic.
4.
a) sporește oferta de locuri de muncă
Argumentare:
Șomajul reprezintă surplusul de ofertă de muncă față de cerere. Singura cale de a-l reduce, conform terminologiei cursului, este să sporească oferta de locuri de muncă (adică să crească cererea de muncă a firmelor).
5.
Într-o economie fără intervenții, salariul este un preț care se ajustează liber până la punctul de echilibru unde cererea este egală cu oferta.
În acest model, oricine dorește să muncească la prețul pieței va găsi un loc de muncă; cei care rămân fără ocupație o fac pentru că refuză să se angajeze la nivelul salarial stabilit de piață, deci șomajul lor este exclusiv voluntar.
Exemplu:
Astăzi, șomajul devine involuntar din cauza salariului minim. Dacă statul impune un salariu peste productivitatea unui muncitor, angajatorul va refuza să îl angajeze, transformându-l forțat în șomer.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant;
Efectul de substituție înseamnă că timpul liber devine „mai scump”, deci individul îl înlocuiește cu muncă pentru a câștiga mai mult.
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
2. Dacă rata șomajului actuală > rata șomajului natural…
Șomajul natural = nivel „normal” (voluntar + fricțional).
Dacă șomajul real e mai mare, înseamnă că:
• există subutilizare a resurselor (nu suprautilizare )
• nu implică neapărat inflație (aceasta apare mai ales când șomajul e sub nivelul natural )
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
3.
T0:
• Rata șomajului = 2 / 16 = 12.5%
• Rata ocupării = 10 / 16 = 62.5%
T1:
• Rata șomajului = 2 / 12 = 16.67%
• Rata ocupării = 8 / 12 = 66.67%
a) Creștere șomaj:
de la 12.5% → 16.67%
Creștere relativă ≈ 33%, nu 25%
b) Rata ocupării:
62.5% → 66.67%
Creștere ≈ 4.17 puncte procentuale, nu 6.66%
c) Rata șomajului și ocupării cresc simultan (exact ce rezultă din calcule)
Răspuns corect: c)
4. Șomajul va scădea dacă…
Șomajul apare când oferta de muncă > cererea de muncă.
Scade dacă:
• cresc locurile de muncă (cererea de muncă)
Răspuns corect: b) crește cererea de locuri de muncă
5. De ce pe o piață liberă există doar șomaj voluntar?
Pe o piață a muncii complet liberă:
• salariile sunt flexibile (pot scădea)
• dacă există șomaj, salariile scad până când:
• firmele angajează mai mult
• oferta = cerere
Deci nu poate exista șomaj involuntar (persoane dispuse să muncească la salariul pieței, dar fără loc de muncă)
Singurul șomaj posibil:
• voluntar (refuză salariul existent)
• fricțional (între joburi)
Exemplu:
Dacă statul impune salariu minim de 4500 lei:
• unii angajați produc doar 3000 lei valoare
• firmele nu îi mai angajează
apare șomaj involuntar
Prin urmare
• În teorie (piață liberă): doar șomaj voluntar
• În practică: apare șomaj involuntar din cauza:
• intervenției statului
• rigidității salariilor
• imperfecțiunilor pieței
306B
Gurea Elena Diana
1.
Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va alege să muncească mai mult. Acest lucru se întâmplă deoarece creșterea salariului face ca timpul liber să devină mai „costisitor” în termeni de venit pierdut. Prin urmare, individul este motivat să înlocuiască o parte din timpul liber cu muncă pentru a obține câștiguri suplimentare.
Răspuns: b) să lucreze ore suplimentare.
2.
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că economia se confruntă cu un excedent de forță de muncă și cu o subutilizare a resurselor. Această situație nu implică nici suprautilizarea resurselor și nici presiuni inflaționiste puternice, care apar de regulă atunci când șomajul este sub nivelul natural. De asemenea, nu rezultă că rata naturală ar fi prea mică.
Răspuns: e) nici una dintre variantele de mai sus.
3.
În T0, rata șomajului este 2/16 = 12,5%, iar rata ocupării este 10/16 = 62,5%.
În T1, rata șomajului este 2/12 = 16,67%, iar rata ocupării este 8/12 = 66,67%.
Observăm că atât rata șomajului, cât și rata ocupării cresc simultan. Acest lucru este posibil deoarece baza de raportare (populația activă) s-a modificat. Celelalte variante sunt incorecte deoarece valorile nu corespund calculelor reale.
Răspuns: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens.
4.
Șomajul apare atunci când oferta de muncă depășește cererea de muncă. Pentru ca șomajul să scadă, este necesară creșterea cererii de muncă, adică a numărului de locuri de muncă disponibile. Astfel, mai multe persoane pot fi angajate, iar diferența dintre ofertă și cerere se reduce.
Răspuns: b) crește cererea de locuri de muncă.
5.
Manualele de economie susțin că, pe o piață a muncii complet liberă, nu poate exista decât șomaj voluntar deoarece salariile sunt flexibile și se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Dacă apare un excedent de forță de muncă, salariile scad până la nivelul la care firmele sunt dispuse să angajeze mai mulți lucrători. În acest mod, piața tinde spre echilibru, iar persoanele care rămân șomere sunt cele care refuză să muncească la salariul existent sau care se află temporar între două locuri de muncă (șomaj fricțional).
În realitatea contemporană, acest mecanism este limitat de rigiditatea salariilor. Factori precum salariul minim impus de stat, sindicatele sau contractele colective împiedică scăderea salariilor sub un anumit nivel. De exemplu, dacă salariul minim este stabilit peste productivitatea unor lucrători, firmele nu îi vor angaja, ceea ce duce la apariția șomajului involuntar. Astfel, în practică, pe piața muncii există atât șomaj voluntar, cât și șomaj involuntar.
Măcăneață Maria Alexandra seria B grupa 308
1. b) să lucreze ore suplimentare
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
3. e) nici una din cele de mai sus
4. b) crește cererea de locuri de muncă
5. Pe o piață a muncii liberă, salariile se ajustează în funcție de cerere și ofertă, iar cine acceptă salariul poate să se angajeze, deci șomajul apare mai mult din alegerea oamenilor. În realitate însă există și șomaj involuntar, pentru că nu sunt suficiente locuri de muncă sau oamenii nu au calificările cerute.
Bicu Stefania Roxana 302A
1.Dacă salariul crește și efectul de substituție este dominant, timpul liber devine mai costisitor, iar individul preferă să lucreze mai mult pentru a obține venituri suplimentare.
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
2.Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, economia funcționează sub potențial, nu există suprautilizarea resurselor și nici presiuni inflaționiste puternice.
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
3.Rata șomajului:
T0 = 2/16 ×100 = 12,5%
T1 = 2/12 ×100 = 16,67% → crește
Rata ocupării:
T0 = 10/21 ×100 = 47,62%
T1 = 8/20 ×100 = 40% → scade
a) fals
b) fals
c) fals
Răspuns corect: e) nici una din cele de mai sus
4.Șomajul scade când cresc locurile de muncă sau cererea de muncă.
Răspuns corect: a) și b)
5.Pe o piață a muncii liberă, salariile sunt flexibile, iar persoanele dispuse să accepte salariul existent își găsesc loc de muncă. Astfel apare doar șomajul voluntar, când indivizii refuză salariile existente sau caută locuri mai bine plătite.
În realitate, există rigidități (salariu minim, crize economice, nepotrivirea calificărilor), ceea ce duce și la șomaj involuntar.
Exemplu: o persoană refuză un salariu mic și așteaptă unul mai mare șomaj voluntar.
Grupa 305 A
1. b) să lucreze ore suplimentare.
O creștere a salariului generează două reacții: efectul de venit și efectul de substituție. Efectul de venit te face să vrei mai mult timp liber, fiindcă te simți mai bogat. Pe de altă parte, efectul de substituție transformă timpul liber într-un „bun” mai costisitor, deoarece decizia de a nu munci implică pierderea unui salariu mai atractiv. Astfel, atunci când efectul de substituție este cel mai puternic, persoana alege să renunțe la timpul liber în favoarea muncii.
2. e) niciuna dintre variantele de mai sus.
Atunci când rata efectivă a șomajului o depășește pe cea naturală, economia experimentează un șomaj ciclic pozitiv, fenomen caracteristic perioadelor de declin economic. În consecință, resursele economiei sunt subutilizate. De asemenea, pe fondul unei cereri scăzute pe piață, apar presiuni deflaționiste, și nu inflaționiste.
3. d) toate cele de mai sus. Rata șomajului (raportată la populația ocupată):
T0: 2 / 10 = 20%
T1: 2 / 8 = 25%
ΔRș = (25 – 20) / 20 = 0,25 (25%)
Rata ocupării (Populația ocupată / Populația activă disponibilă):
T0: 10 / 16 = 62,5%
T1: 8 / 12 = 66,66%
ΔRo = (66,66 – 62,5) / 62,5 = 0,0666 (6,66%)
Ambele rate au înregistrat creșteri matematice în aceeași perioadă, deci pot evolua în același sens.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă.
Termenul de „ofertă de locuri de muncă” se referă la posturile vacante pe care companiile le pun la dispoziție pe piață. O expansiune a acestei oferte determină angajarea mai multor persoane, ceea ce conduce la reducerea ratei șomajului.
5. În perspectiva teoretică clasică, pe o piață perfect liberă, salariul se ajustează imediat pentru a menține echilibrul dintre cererea și oferta de muncă. Din acest punct de vedere, șomerii sunt exclusiv persoanele care aleg să nu lucreze la nivelul salarial determinat de piață, acesta fiind un șomaj pur voluntar. Cu toate acestea, în realitatea piețelor muncii contemporane, intervin diverși factori instituționali, cum ar fi legislația muncii, contractele colective și impunerea unui salariu minim pe economie. Aceste reglementări împiedică flexibilitatea salariilor la scădere, provocând un dezechilibru între cerere și ofertă. Rezultatul este apariția șomajului instituțional (involuntar), în care persoanele nu își găsesc de lucru, deși ar fi dispuse să accepte condițiile pieței.
Corbu Ariana-Gabriela,304A
1. B) Atunci când efectul de substituție predomină, individul renunță la o parte din timpul liber în favoarea muncii pentru a obține venituri mai mari. Creșterea salariului face ca timpul liber să devină mai „costisitor”, ceea ce determină persoana să aleagă să muncească mai mult, ducând astfel la creșterea ofertei de muncă.
2. E) În situația în care rata șomajului depășește nivelul natural, economia se confruntă cu un decalaj recesionist, evidențiat prin utilizarea insuficientă a forței de muncă. În acest context, presiunile asupra creșterii prețurilor sunt scăzute, deoarece un nivel ridicat al șomajului este asociat, de regulă, cu o inflație redusă, conform relației inverse dintre cele două variabile.
3. D) Rezultatele obținute susțin corectitudinea afirmațiilor. Rata șomajului raportată la populația ocupată a crescut de la 20% la 25%, ceea ce înseamnă o majorare relativă de 25%. Totodată, rata ocupării a crescut de la 62,5% la aproximativ 66,7%, ceea ce arată că ambele rate pot înregistra creșteri simultane atunci când populația activă suferă modificări, influențând modul de calcul al indicatorilor.
4. A) Nivelul șomajului se reduce atunci când crește numărul locurilor de muncă disponibile, deoarece acest lucru reflectă o cerere mai mare de forță de muncă din partea angajatorilor. În aceste condiții, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au mai multe șanse de angajare, ceea ce duce la scăderea șomajului.
5. Conform teoriei pieței libere, șomajul este considerat voluntar, deoarece salariile se ajustează liber până la atingerea echilibrului dintre cererea și oferta de muncă. Astfel, doar persoanele care nu acceptă salariul existent rămân neangajate. În practică, însă, există diverse obstacole, precum salariul minim, contractele colective sau nepotrivirea dintre competențele lucrătorilor și cerințele pieței. Din aceste motive, șomajul este, în multe cazuri, involuntar, fiind influențat de rigiditățile pieței muncii și de schimbările economice.
Lungu Daria Teodora
Grupa 307, Seria B
1.b) să lucreze ore suplimentare
Atunci când salariul crește, timpul liber devine mai „scump” din punct de vedere economic. Dacă efectul de substituție predomină, individul va renunța la o parte din timpul liber în favoarea muncii, ceea ce înseamnă că va lucra mai multe ore. Celelalte variante, precum mai mult timp liber sau mai puține ore lucrate, sunt asociate efectului de venit, nu efectului de substituție.
2.e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că economia nu utilizează integral resursele disponibile, existând forță de muncă neocupată. Prin urmare, nu se poate vorbi despre suprautilizarea resurselor, nu există presiuni inflaționiste puternice și acest fapt nu implică neapărat că rata naturală a șomajului este prea mică.
3.d) toate cele de mai sus
Rata șomajului, calculată în funcție de populația ocupată, crește de la 20% la 25%, ceea ce reprezintă o majorare de 25%. În același timp, rata ocupării crește de la 62,5% la 66,67%. Prin urmare, este posibil ca rata șomajului și rata ocupării să înregistreze simultan creșteri.
4.b) crește cererea de locuri de muncă
Șomajul se reduce atunci când firmele solicită mai multă forță de muncă, adică atunci când angajează mai multe persoane. Varianta a exprimă o idee asemănătoare, însă formularea consacrată este „creșterea cererii de muncă”, în timp ce variantele c și d determină creșterea șomajului, iar varianta e este incorectă.
5.
Pe o piață a muncii liberă, salariile sunt flexibile și se ajustează în funcție de raportul dintre cererea și oferta de muncă. Dacă apare șomaj, salariile tind să scadă, ceea ce încurajează firmele să angajeze mai mulți lucrători, conducând astfel la eliminarea șomajului. În aceste condiții, rămâne doar șomajul voluntar, reprezentat de persoanele care refuză să lucreze la salariul existent.
În practică, însă, piața muncii nu este perfect liberă. Există diverse rigidități, precum salariul minim, contractele de muncă sau mobilitatea redusă a forței de muncă. De asemenea, apar forme precum șomajul structural, cauzat de neconcordanța dintre competențele lucrătorilor și cerințele pieței, și șomajul fricțional, specific perioadei de căutare a unui loc de muncă. De exemplu, un absolvent poate rămâne șomer chiar dacă este dispus să accepte un salariu redus, deoarece nu găsește un post potrivit pregătirii sale.
Braila Giorgian Milagro
302A
1. b)
2. e)
3. c)
4. a)
5. Pe o piață liberă, salariile se ajustează astfel încât toți cei care vor să muncească găsesc job, deci șomajul ar fi doar voluntar (cei care refuză salariul). În realitate, există reguli și nepotriviri de calificare, deci apare și șomaj involuntar.
Enache Stefania Catalina
334 A
1. Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Când efectul de substituție domină, costul de oportunitate al timpului liber crește. Individul alege să consume mai puțin timp liber și să muncească mai mult pentru a profita de salariul mai mare.
2. Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă Uactual > Unatural,economia se află în recesiune. Resursele sunt subutilizate ,iar presiunile sunt deflationiste, nu inflaționiste.
3. Răspuns corect: d) toate cele de mai sus
Rata șomajului la populația ocupată (Rs_{PO}):
T1=2/8*100 = 25%(crestere de 25% fata de nivelul initial)
Rata ocuparii(ro)
T1 = 8/12*100 = 66,667%(crestere de apx 6,66%)
Deoarece populația activă (PAD) a scăzut mai mult decât populația ocupată, ambele rate au crescut simultan.
4. Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
În microeconomie, firmele reprezintă Cererea de muncă .Creșterea ofertei de locuri de muncă (mai multe posturi vacante oferite de firme) absoarbe șomerii și scade rata șomajului.
5.
Pe o piață liberă, echilibrul se stabilește la intersecția Cererii cu Oferta: D_L = S_L. La salariul de echilibru (W^*), oricine dorește să muncească are un loc de muncă.
Cei care rămân în afara pieței o fac pentru că salariul oferit este mai mic decât salariul lor de rezerva (prețul minim la care sunt dispuși să renunțe la timp liber). În realitate, șomajul involuntar apare doar când salariul este blocat deasupra echilibrului (ex: salariu minim impus de stat), creând un surplus de forță de muncă.
Bulagea Darius 302 A
1.b)Creșterea salariului determină modificarea raportului dintre muncă și timp liber. În condițiile în care efectul de substituție este dominant, timpul liber devine mai costisitor (cost de oportunitate mai mare), ceea ce determină individul să renunțe la o parte din timpul liber în favoarea muncii. Astfel, individul va decide să lucreze mai multe ore pentru a beneficia de venitul suplimentar.
2. e), O rată a șomajului mai mare decât cea naturală indică existența unui deficit de cerere în economie și o subutilizare a resurselor. În această situație nu există presiuni inflaționiste, ci mai degrabă tendințe de stagnare sau deflație. De asemenea, nu se poate afirma că rata naturală a șomajului este prea mică, deoarece aceasta reflectă caracteristici structurale ale economiei. Prin urmare, niciuna dintre variantele propuse nu este corectă.
3. a), Raportând șomerii la populația ocupată, rezultă că în momentul T0 rata este 2/10 = 20%, iar în T1 este 2/8 = 25%, ceea ce reprezintă o creștere de 25%. În același timp, rata ocupării (populația ocupată raportată la populația totală) scade de la aproximativ 47,6% la 40%, ceea ce infirmă varianta b). De asemenea, rata șomajului crește, iar rata ocupării scade, deci acestea nu evoluează în același sens, ceea ce face varianta c) incorectă.
4. b) Reducerea șomajului este determinată de creșterea cererii de muncă din partea angajatorilor. Atunci când firmele își extind activitatea, ele solicită mai multă forță de muncă, ceea ce duce la crearea de noi locuri de muncă și la absorbția șomerilor. Creșterea ofertei de muncă ar avea efect opus, deoarece ar mări numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
5. În teoria economică clasică, se consideră că pe o piață a muncii perfect liberă și flexibilă salariile se ajustează în funcție de cerere și ofertă, conducând la un echilibru al pieței. În aceste condiții, orice persoană care dorește să lucreze la salariul de echilibru își poate găsi un loc de muncă, iar șomajul existent este considerat voluntar, deoarece rezultă din refuzul indivizilor de a accepta salariul oferit.În realitate însă, piața muncii contemporane nu este perfect flexibilă. Există rigidități precum salariul minim, contractele colective, intervenția statului sau lipsa informației perfecte. Acestea pot împiedica ajustarea salariilor și pot conduce la apariția șomajului involuntar. De exemplu, în perioade de criză economică, firmele reduc activitatea și disponibilizează angajați, iar aceștia nu își pot găsi imediat un alt loc de muncă, chiar dacă ar accepta salarii mai mici.
Capota Monica
Seria A, Grupa 303
1. b) sa lucreze ore suplimentare
Daca efectul de substitutie este dominant in urma cresterii salariului, individul va dori sa munceasca mai mult pentru a castiga mai multi bani, inlocuind timpul liber cu munca, deoarece timpul liber a devenit inutil.
2. e) nici una din variantele de mai sus
Cand rata actuala a somajului este mai mare decat rata naturala, economia functioneaza sub potentialul ei. Asta inseamna ca resursele economiei sunt subutilizate, iar presiunile inflationiste sunt slabe.
3. a) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%
In T0:2/10=0.20(20%)
In T1:2/8=0.25(25%)
Rata a crescut de la 20% la 25%
(25-20)/20=5/20=0.25 sau 25%
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Oferta de locuri de munca vine din partea angajatorilor. Cand firmele pun la dispozitie mai multe posturi, somerii isi gasesc de lucru, iar somajul va scadea.
5. Daca piata muncii ar fi complet libera, salariul s-ar ajusta in functie de cerere si oferta. Daca ar exista oameni fara loc de munca, concurenta dintre ei ar duce la scaderea salariilor. Salariile ar scadea pana la punctul de echilibru in care firmele ar angaja pe toata lumea. Astfel, cei care raman fara job sunt cei care refuza sa munceasca la acel nivel salarial de echilibru, deci somajul lor este strict voluntar.
Lăzărescu Andreea-Nicoleta
Seria B,Grupa 308
1. b) să lucreze ore suplimentare
Când salariul crește apar doua efecte :
Efectul de substituție,atunci când timpul liber devine ,,mai scump” pentru ca renunti la un salariu mare ,deci persoana îl înlocuiește cu munca, lucrează mai mult .
Efectul de venit ,persoana se simte mai bogata și poate ,,cumpara” mai mult timp liber,ar lucra mai puțin.
Dacă efectul de substituție este dominant ,atunci individul va reduce timpul liber și va creste numărul de ore lucrate ,adică va lucra ore suplimentare .
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că economia se confruntă cu șomaj ciclic ,determinat de o cerere agregată insuficientă.Economia funcționează sub nivelul potențial, iar o parte din resurse în special forța de muncă rămân neutilizate.
3. c)rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Se calculează rata șomajului ca raport între șomeri și populația activa.
La TO,rata șomajului este 2/(10+2)=2/12=16,67%
La T1,rata șomajului este 2/(8+2)=2/10=20%
Rezulta ca rata șomajului crește.
Apoi se calculează rata ocupării ca raport între populația ocupata și populația totala
La T0,rata ocupării este 10/21=47,62%
La T1,rata ocupării este 8/20=40%
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Șomajul depinde de raportul dintre cererea de muncă și oferta de munca.
Sporirea ofertei locurilor de munca duce la creearea mai multor joburi.In consecință mai mulți șomeri sunt angajați, numărul șomerilor scade deci șomajul va scădea.
5. Pe o piață a muncii libera ,salariile se ajustează în funcție de cerere și oferta .Dacă exista șomaj, salariile ar scădea pana când firmele ar fi dispuse sa angajeze mai mulți lucrători, iar persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă ar accepta salarii mai mici.In aceste condiții, oricine dorește sa muncească la salariul existent își poate găsi un job,iar cei care rămân șomeri o fac pentru ca refuza salariul oferit sau prefera timpul liber.De aceea ,manualele consideră că există doar șomaj voluntar.
De exemplu ,dacă pe piată există locuri de muncă plătite cu 3.000 de lei,iar o persoana refuza sa se angajeze pentru că își dorește un salariu mai mare,acesta este șomaj voluntar ,deoarece alegerea îi aparține.
309 B
1.Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Când salariul crește, timpul liber devine mai „costisitor” (renunți la mai mulți bani dacă nu muncești). Dacă efectul de substituție domină, individul înlocuiește timpul liber cu muncă.
2.Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă șomajul actual depășește rata naturală, înseamnă că economia funcționează sub potențial, există resurse neutilizate și cerere insuficientă.
3.Răspuns corect:a) si c)
a)
Ro=Populația activa disponibila/Populația ocupata×100
2/10=20%
2/8=25%
c) Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
rata șomajului crește
rata ocupării crește
4.Raspuns corect a) sporește oferta de locuri de muncă,pentru că sunt mai multe job-uri disponibile
5.În teoria clasică, dacă piața muncii este complet liberă:
-salariile se formează liber prin cerere și ofertă;
-dacă există șomaj, salariile scad;
-firmele angajează mai mult la salarii mai mici;
-piața se echilibrează.
Astfel, cine rămâne fără loc de muncă refuză salariul existent, deci este considerat șomer voluntar.
Exemplu:
Dacă salariul de echilibru este 3000 lei și o persoană acceptă doar joburi de minimum 5000 lei, ea rămâne șomer voluntar.
În realitatea contemporană:
Modelul clasic este limitat deoarece apar:
-salariu minim impus de stat;
-contracte rigide;
-sindicate;
-lipsa calificării;
-mobilitate redusă;
-crize economice;
-automatizare.
Acestea generează șomaj involuntar.
Exemplu actual:
În timpul pandemiei multe firme au concediat angajați. Oamenii doreau să muncească la salariul pieței, dar nu existau suficiente locuri de muncă.
Nedelcu Edmond Cristian, grupa 307, seria B
1) Eu cred că atunci când efectul de substituție e dominant, creșterea salariului face munca mai atractivă față de timpul liber. Practic, fiecare oră petrecută acasă “costă” intr un fel mai mult. Din cursul despre piața muncii reiese faptul ca salariile sunt cele care dictează comportamentul individului, iar la un nivel salarial mai mare, oferta de muncă crește. Deci sunt de parere ca raspunsul corect la acest ex este b) să lucreze ore suplimentare;
2)Din punctul meu de vedere, dacă rata actuală e mai mare decât cea naturală, înseamnă că există mai mulți șomeri decât ar trebui în mod normal. Cursul explică că rata naturală a șomajului reprezintă “acea rată a șomajului compatibilă cu funcționarea liberă a piețelor” deci orice depășire a ei înseamnă că în economie există mai mult șomaj decât cel normal, cel de bază, format din șomajul voluntar și cel fricțional. Asta nu înseamnă că resursele sunt suprautilizate cum zice varianta a), și nici că există presiuni inflaționiste cum zice c) ci exact opusul. AStefl ca raspunsul corect consider ca este e) nici una dintre variantele de mai sus
3)Rata șomajului în funcție de populația ocupată
T0: 2/10 = 20%
T1: 2/8 =25% deci crește cu 25% , asta ar insemna ca varianta a) ar fi corecta
Rata ocupării:
T0: 10/16 = 62,5%
T1: 8/12 = 66,67% crește cu aprox. 6,66%, deci și varianta b) e corectă
De asemenea, varianta c) consider ca e corecta si ea intrucat ambele rate cressc simultan ; populația activă a scăzut de la 16 la 12 milioane, adică mai dramatic decât a scăzut populația ocupată de la 10 la 8. Asta face ca ambii indicatori să crească simultan, chiar dacă numărul de șomeri a rămas același. Deci rasp corect e d) toate cele de mai sus;
4) Cursul ne precizeaza aceasta distincție clară între cererea și oferta de muncă oferta de locuri de muncă vine din partea angajatorilor, iar când aceasta crește, șomajul scade. Cererea de locuri de muncă vine din partea oamenilor care vor să se angajeze iar dacă asta crește fără să crească și posturile disponibile, șomajul poate chiar să crească. Tot din curs reiese si faptul ca “excesul de ofertă de muncă peste dimensiunile cererii reprezintă șomajul”, deci parerea mea este ca pentru a reduce șomajul trebuie să crească cererea de muncă din partea angajatorilor, adică oferta de locuri de muncă.Din aceste argumente , rasp corect a) sporește oferta de locuri de muncă;
5)Din punctul meu de vedere, logica din manuale e destul de simplă și cursul o explică bine în zona despre considerații istorice: în literatura economică clasică, “șomajul avea natură voluntară” șomerii erau acele persoane care “refuzau să se angajeze în condițiile pieței muncii, adică la nivelul salarial stabilit prin acțiunea legilor cererii și ofertei.” Deci pe o piață liberă, salariile se ajustează automat, iar cei rămași fără loc de muncă sunt acolo din propria alegere.
Eu cred însă că în realitatea de azi cursul recunoaște ca acest raționament nu prea ține. Schimbarea vine odată cu Marea Depresiune din anii ’30,cand “șomerii nu mai erau considerați doar persoane care refuzau să se angajeze, ci persoane care, deși doresc să lucreze și sunt în căutarea unui loc de muncă, nu găsesc oportunități de angajare.” Acesta ar fi șomajul involuntar keynesist.
Inca un argument foarte important adus în curs e cel legat de salariul minim. Cursul spune că “legea salariului minim nu pare neapărat o lege despre ocuparea forței de muncă, ci mai degrabă o lege despre non-ocuparea acesteia” adică fix opusul. Când salariul minim e fixat peste echilibrul pieței, angajatorii renunță la angajații a căror muncă nu valorează atât de mult, iar aceia devin șomeri involuntar.
Totodata legat de termenul: șomajul fricțional in curs este definit ca fiind specific “acelor persoane ce își schimbă locul de muncă, în perioada de timp dintre cele două locuri de muncă”. Chiar dacă piața ar fi perfect liberă, tot ar exista acest tip de șomaj. De aceea Friedman, vorbește despre rata naturală “un minim ireductibil aal șomajului compus din șomajul voluntar și șomajul fricțional”. Ocuparea deplină 100% ar fi practic o iluzie.
Grupa 304
Seria A
1. b)
Atunci când salariul crește și efectul de substituție este dominant, timpul liber devine mai „scump”. Astfel, individul preferă să muncească mai mult pentru a obține un venit mai mare, renunțând la o parte din timpul liber.
2.e)
Dacă rata șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că economia nu folosește toate resursele disponibile. Nu există presiuni inflaționiste, ci mai degrabă opusul, iar celelalte variante nu sunt corecte.
3. a)
Rata șomajului calculată în funcție de populația ocupată crește de la 20% la 25%, ceea ce înseamnă o creștere de 25%.
De asemenea, consider că și varianta c) este corectă, deoarece, în anumite situații, rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens, de exemplu atunci când se modifică populația activă.
4. a)
Dacă crește oferta de locuri de muncă, mai multe persoane pot fi angajate, ceea ce duce la scăderea șomajului.
5.
Manualele de economie susțin că, pe o piață a muncii liberă, există doar șomaj voluntar deoarece salariile sunt flexibile și se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Astfel, dacă o persoană nu lucrează, înseamnă că nu acceptă salariul existent pe piață.
Totuși, în realitate, există și șomaj involuntar, deoarece salariile nu sunt complet flexibile, iar uneori nu există suficiente locuri de muncă. De exemplu, în perioade de criză economică, oamenii își pot pierde locul de muncă fără să fie vina lor și fără să găsească rapid altul.
Floroiu Erika Elena 304A
1. B) Dacă efectul de substituție este dominant, individul va înlocui timpul liber cu timp de muncă pentru a obține venituri mai mari. Atunci când efectul de substituție este mai puternic decât efectul de venit, utilitatea muncii devine mai mare decât cea a timpului liber, ceea ce determină creșterea ofertei de muncă.
2. E) Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală, economia se află într-un decalaj recesionist, caracterizat prin subutilizarea forței de muncă. În aceste condiții, presiunile inflaționiste sunt reduse, deoarece șomajul ridicat este asociat cu o inflație mai scăzută, conform relației inverse evidențiate de Curba lui Phillips.
3. D) Calculele confirmă validitatea fiecărei afirmații. Rata șomajului raportată la populația ocupată a crescut de la 20% la 25%, ceea ce reprezintă o creștere relativă de exact 25% (). În același timp, rata ocupării a crescut de la 62,5% la 66,66%, confirmând punctul b (o creștere a ratei, nu doar a punctelor procentuale) și demonstrând punctul c: cele două rate pot evolua în același sens atunci când populația activă scade mai rapid decât populația ocupată, modificând baza de calcul a indicatorilor.
4. A) Șomajul va scădea în situația în care sporește oferta de locuri de muncă, deoarece aceasta reflectă creșterea cererii de muncă din partea firmelor. Atunci când economia generează mai multe locuri de muncă, șomerii au mai multe oportunități de angajare, ceea ce duce la reducerea numărului de persoane fără loc de muncă. Prin urmare, creșterea numărului de posturi disponibile contribuie direct la diminuarea ratei șomajului și la o mai bună utilizare a forței de muncă.
5. Teoria pieței libere susține că șomajul este exclusiv voluntar, deoarece, într-un sistem perfect flexibil, salariile se ajustează până când cererea egalează oferta; astfel, rămân neangajați doar cei care refuză salariul de echilibru. În realitatea contemporană, acest raționament este limitat de rigidități structurale, precum salariul minim, contractele colective și fenomenul de mismatch între competențele lucrătorilor și cerințele tehnologice. Astfel, deși modelul teoretic ignoră barierele externe, piața muncii actuală demonstrează că șomajul este adesea involuntar, fiind cauzat de incapacitatea sistemului de a absorbi forța de muncă la un nivel de salarizare rigid sau de ritmul rapid al automatizării care depășește viteza de recalificare a angajaților.
1.Dacă salariul crește și efectul de substituție este mai puternic, înseamnă că munca devine mai atractivă decât timpul liber. Practic omul va prefera să muncească mai mult în loc să stea liber.
Răspuns: b) să lucreze ore suplimentare
2.Dacă rata șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că economia nu folosește toate resursele disponibile și nu există presiuni inflaționiste puternice. Deci variantele date nu sunt corecte.
Răspuns: e) nici una dintre variantele de mai sus
3.Dacă ne uităm la date, rata șomajului crește (de la 12,5% la aproximativ 16,67%), iar rata ocupării crește și ea (de la 62,5% la
Răspuns: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
4.Șomajul scade atunci când apar mai multe locuri de muncă, adică atunci când crește cererea de muncă din partea firmelor.
Răspuns: b) crește cererea de locuri de muncă
5.În teorie, pe o piață a muncii complet liberă, salariile se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Asta înseamnă că orice persoană care acceptă salariul existent își poate găsi un loc de muncă.
Din acest motiv, șomajul ar fi doar voluntar, adică oamenii aleg să nu lucreze pentru că nu sunt mulțumiți de salariu sau condiții.
De exemplu, cineva poate refuza un job mai slab plătit pentru că speră să găsească ceva mai bun.
Totuși, în realitate lucrurile nu sunt chiar așa simple. Există factori care împiedică piața să funcționeze perfect, cum ar fi salariile mici, lipsa informațiilor sau crizele economice. Din cauza acestora apare și șomaj involuntar, adică persoane care ar vrea să lucreze, dar nu găsesc loc de muncă.
Cristescu Diana
304 A
Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
b) să lucreze ore suplimentare
Efectul de substituție înseamnă că timpul liber devine „mai scump” atunci când salariul crește (costul de oportunitate al timpului liber crește). Prin urmare, individul va substitui timpul liber cu muncă, alegând să lucreze mai mult.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
e) nici una dintre variantele de mai sus
a) Fals – resursele NU sunt suprautilizate, ci subutilizate.
b) Fals – nu rezultă că rata naturală este „prea mică”.
c) Fals – nu există presiuni inflaționiste, ci mai degrabă presiuni dezinflaționiste.
3. Analiza datelor:
Rata șomajului (șomeri / populația activă):
T0: 2 / (10+2) = 2/12 ≈ 16,67%
T1: 2 / (8+2) = 2/10 = 20%
Rata ocupării (ocupați / populația totală)
T0: 10/21 ≈ 47,62
T1: 8/20 = 40%
a) „rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%”
(2/10 = 20%) vs (2/8 = 25%) → crește cu 25%
b)rata ocupării crește cu 6,66% → fals (scade)
c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens → fals
4. Șomajul va scădea dacă:
a) sporește oferta de locuri de muncă
Creșterea locurilor de muncă (cererea de muncă din partea firmelor) duce la angajări suplimentare șomajul scade
b) este formulat impropriu (cererea de locuri de muncă = oferta de muncă)
c) și d) duc la creșterea șomajului
5. Explicație teoretică: „Pe o piață liberă există doar șomaj voluntar”
În teoria clasică/neoclasică, pe o piață a muncii complet liberă:
salariile sunt flexibile (se ajustează în jos sau în sus);
cererea și oferta de muncă se echilibrează automat.
Astfel, orice persoană care dorește să muncească la salariul de echilibru își găsește un loc de muncă.
Prin urmare, șomajul rămas este
voluntar (persoane care refuză salariul existent);
sau fricțional (tranziții temporare între joburi).
În realitate, piața muncii NU este perfect liberă:
există salariu minim;
rigidități contractuale;
nepotriviri între competențe și cerințe;
sindicate;
costuri de căutare a unui job.
De exemplu, un absolvent poate rămâne șomer nu pentru că refuză munca, ci pentru că nu există suficiente locuri potrivite calificării sale → acesta este șomaj involuntar, contrazicând teoria clasică.
Negară Gabriel, 309B
1. Răspunsul corect este b) să lucreze ore suplimentare, deoarece atunci când salariul crește, timpul liber devine mai costisitor în termeni de venit pierdut, iar dacă efectul de substituție este dominant, individul va prefera să înlocuiască timpul liber cu muncă pentru a beneficia de câștiguri mai mari, ceea ce duce la creșterea numărului de ore lucrate.
2. Răspunsul corect este e) nici una dintre variantele de mai sus, deoarece atunci când rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală, economia funcționează sub potențial, ceea ce înseamnă că resursele sunt subutilizate (nu suprautilizate), nu există neapărat o problemă cu nivelul ratei naturale, iar în loc de presiuni inflaționiste apar mai degrabă presiuni dezinflaționiste sau de scădere a inflației.
3. Răspunsul corect este d) toate cele de mai sus, deoarece rata șomajului raportată la populația ocupată crește de la 2/10 = 20% în T0 la 2/8 = 25% în T1, ceea ce înseamnă o creștere de 25%, rata ocupării (raportată la populația activă disponibilă) crește de la 10/16 = 62,5% la 8/12 = 66,67%, adică o creștere relativă de aproximativ 6,66%, iar în același timp rata șomajului (calculată standard ca șomeri / populație activă: 16,67% → 20%) crește și ea, demonstrând că rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens.
4. Răspunsul corect este a) sporește oferta de locuri de muncă, deoarece acest lucru înseamnă că mai mulți oameni vor avea oportunitatea de a se angaja, ceea ce implicit duce la scăderea șomajului.
5. Manualele susțin că pe o piață a muncii liberă există doar șomaj voluntar deoarece salariile sunt flexibile și se ajustează până la nivelul de echilibru, astfel încât orice persoană dispusă să lucreze la acel salariu își poate găsi un loc de muncă; dacă rămâne șomer, înseamnă că refuză salariul oferit. În realitate însă, salariile nu sunt complet flexibile, există salariu minim, rigidități, lipsă de informații și nepotriviri între competențe și cerințe, ceea ce face să apară și șomaj involuntar, de exemplu în crize economice când oamenii vor să lucreze dar nu găsesc locuri de muncă.
Nita Jenel-Daniel
309B BT
1. b) Efectul de substituție face ca timpul liber să devină mai scump (pierzi venit când nu lucrezi), deci individul alege să lucreze mai mult ore.
2. e) Când șomajul actual > cel natural, economia e subutilizată (nu suprautilizată) și nu există presiuni inflaționiste, deci a), b), c) sunt false.
3. d) a) rata șomajului în funcție de ocupați crește de la 20% la 25% (+25%); b) rata ocupării crește cu 6,66%; c) cele două rate pot evolua în același sens în anumite condiții.
4. a) Mai multe locuri de muncă disponibile (ofertă sporită) înseamnă că mai mulți șomeri găsesc job, deci șomajul scade.
5. Pe o piață liberă, salariul se ajustează până când toți cei care vor să muncească la salariul de echilibru găsesc job; șomajul rămas e voluntar (indivizii aleg să nu lucreze, preferând timp liber sau așteptând salarii mai bune). În realitate există și șomaj involuntar din cauza rigidităților salariale, necalificării sau recesiunilor – oameni vor să lucreze la salariul curent dar nu găsesc loc.
Grupa 305, Seria A
1. b) să lucreze ore suplimentare.
Când salariul crește intervin două efecte. Efectul de venit îi determină pe oameni să dorească mai mult timp liber. Efectul de substituție, în schimb, transformă timpul liber într-un „bun” mai scump, deoarece costul de oportunitate al unei ore libere este acum mai mare. Dacă efectul de substituție îl domină pe cel de venit, individul va decide să înlocuiască timpul liber cu munca.
2. e) niciuna dintre variantele de mai sus.
Când rata efectivă a șomajului depășește rata naturală economia se confruntă cu șomaj ciclic pozitiv, specific perioadelor de încetinire economică. În acest context, resursele economiei sunt subutilizate, nu suprautilizate. Rata naturală a șomajului rămâne un parametru structural, iar din cauza lipsei de cerere pe piață există presiuni deflaționiste, în niciun caz presiuni inflaționiste puternice.
3. d) toate cele de mai sus.
Rata șomajului raportată la populația ocupată:
T0: 2 / 10 = 20%
T1: 2 / 8 = 25%
Creșterea relativă de la 20% la 25%: (25 – 20) / 20 = 0,25 (creștere cu 25%)
Rata ocupării împărțind populația ocupată la populația activă disponibilă:
T0: 10 / 16 = 62,5%
T1 este 8 / 12 = 66,66%
Creșterea relativă aici este (66.66 – 62,5) / 62,5 = 0,0666 (creștere cu 6.66%)
Din moment ce atât rata șomajului, cât și rata ocupării au înregistrat creșteri în aceeași perioadă, ele pot evolua în același sens.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă.
Conceptul cheie aici ține de terminologia economică. „Oferta de locuri de muncă” reprezintă posturile vacante pe care companiile le scot pe piață (cererea de muncă din partea firmelor). Când această ofertă sporește, mai mulți șomeri sunt angajați, iar rata șomajului scade. În schimb, dacă ar crește „oferta de muncă” (adică numărul de oameni care își caută un job) fără să apară posturi noi, șomajul ar crește.
5. Pe o piață liberă, teoria indică doar șomaj voluntar, dar realitatea demonstrează persistența șomajului involuntar.
Teoria economică clasică arată că, pe o piață a muncii cu concurență perfectă, salariul se ajustează instantaneu pentru a egala cererea cu oferta. În acest punct de echilibru, cei care nu lucrează sunt exclusiv persoanele care refuză nivelul salarial pieței (șomaj voluntar). Realitatea contemporană este însă marcată de imperfecțiuni: salariile sunt rigide în jos din cauza legislației (salariul minim) și a contractelor colective, procesul de căutare a unui job necesită timp (șomaj fricțional), iar schimbările structurale din economie fac ca aptitudinile candidaților să nu se mai potrivească cerințelor de pe piață (șomaj structural). Toate aceste elemente generează un șomaj involuntar semnificativ.
seria B, grupa 309
1) Efectul de substituție reflectă dorința indivizilor de a înlocui timpul liber cu munca atunci când salariul crește, deoarece timpul liber devine “mai scump”. Dacă acest efect este dominant, individul va alege să muncească mai mult pentru a obține câștiguri suplimentare. (variianta de răspuns B)
2) -Dacă șomajul actual este mai mare decât șomajul natural, înseamnă că economia se află într-o fază de stagnare.
-Resursele sunt subutilizate
(varianta de răspuns e)
3)Rata șomajului la T0: (2/10) X 100 = 20%
Rata șomajului la T1: (2/8) X 100 = 25% ( creșterea este de 5 procente, adică o creștere de 25% față de nivelul inițial
Rata ocupării la T0: (10/16) X 100 = 62.5%
Rata ocupării la T1: (8/12) X 100 = 66.66% ; creșterea este de aprox 6.66%
Observăm ca ambele rate au crescut în acest interval, demonstrând ca rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens dacă baza de cacul se modifică semnificativ
Astfel, răspunsul meu este varianta d) toate cele de mai sus.
4) Șomajul va scădea dacă firmele oferă mai multe locuri de muncă. (varianta a)
5) Pe o piață liberă, salariul se ajustează natural până când cererea de muncă egalizează oferta, ceea ce înseamnă că oricine acceptă prețul pieței își găsește un loc de muncă. În acest model teoretic, singura formă de șomaj existentă este cea voluntară, reprezentată de persoanele care aleg să nu lucreze deoarece consideră salariul de echilibru prea mic în raport cu timpul lor liber.
În realitatea contemporană, șomajul devine involuntar din cauza barierelor instituționale care blochează flexibilitatea salariilor. De exemplu, salariul minim legal îi împiedică pe cei cu productivitate scăzută să se angajeze, deoarece firmele nu pot plăti legal o sumă mai mică decât pragul impus, chiar dacă lucrătorul ar accepta. De asemenea, prezența sindicatelor sau generozitatea ajutoarelor sociale pot menține salariile deasupra nivelului de echilibru, creând un surplus de ofertă de muncă pe care piața nu îl poate absorbi. Un exemplu clar este situația unui tânăr necalificat care dorește să muncească, dar nicio firmă nu îl poate angaja fiindcă legislația obligă la un salariu minim care depășește valoarea economică a muncii sale actuale.
Ivan Iulian-Vasile
Grupa 307
Seria B
1.b) să lucreze ore suplimentare
Atunci când salariul crește, timpul liber devine mai costisitor în termeni de venit pierdut. În aceste condiții, individul este determinat să renunțe la o parte din timpul liber și să muncească mai mult, deoarece câștigul obținut din muncă este mai mare. Aceasta reflectă efectul de substituție, prin care munca este preferată în locul timpului liber.
2.e) nici una dintre variantele de mai sus
Atunci când rata șomajului este mai mare decât rata naturală, există un exces de forță de muncă neutilizată în economie. Aceasta înseamnă că oferta de muncă depășește cererea de muncă, iar firmele nu sunt nevoite să majoreze salariile. În aceste condiții, nu apar presiuni inflaționiste, deoarece nivelul cererii agregate rămâne redus.
3.c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Populația activa˘=Populația ocupata˘+Șomeri
Rata șomajului=Șomeri/Populația activă
Rata ocupării=Populația ocupată/Populația totală
T0:Populația activă = 10 + 2 = 12
rș0=2/12=0,1667
T1:Populația activă = 8 + 2 = 10
rș1=2/10=0,2
0,2-0,1667/0,1667≈20%
Rata ocupării
T0:10/21=0,476
T1:8/20=0,4
4.b) crește cererea de locuri de muncă
Șomajul apare atunci când oferta de muncă depășește cererea de muncă. Pentru ca șomajul să scadă, este necesar ca firmele să angajeze mai mult, ceea ce înseamnă o creștere a cererii de muncă. Astfel, pe măsură ce cererea de muncă crește, numărul șomerilor se reduce.
5.În teoria clasică, șomajul este considerat voluntar deoarece indivizii aleg să nu accepte locuri de muncă la salariul existent pe piață. Astfel, dacă piața muncii este liberă și salariile se ajustează în funcție de cerere și ofertă, orice persoană dispusă să lucreze la salariul de echilibru își poate găsi un loc de muncă.
În realitate însă, pe piața muncii contemporane există și șomaj involuntar, deoarece unele persoane, deși doresc să muncească, nu găsesc locuri de muncă disponibile.
Nume:Marcosanu Gabriel
Grupa:307
1.Răspuns:b)
Dacă salariul crește și contează mai mult efectul de substituție, omul alege să muncească mai mult ca să câștige mai bine. Deci face ore suplimentare.
2.Răspuns:e)
Dacă șomajul este mai mare decât cel natural, înseamnă că economia nu merge chiar bine și nu sunt suficiente locuri de muncă. Celelalte variante nu se potrivesc, deci răspunsul corect este „niciuna”.
3.Răspuns:c)
Rata șomajului crește (de la 20% la 25%), dar crește și rata ocupării (de la 62,5% la 66,66%). Deci pot evolua în același sens. De aici rezultă varianta corectă.
4.Răspuns:b)
Șomajul scade atunci când apar mai multe locuri de muncă, adică atunci când firmele cer mai mulți angajați.
5.
Pe o piață a muncii liberă, ideea este că salariile se ajustează singure. Dacă sunt prea mulți oameni fără job, salariile ar trebui să scadă până când firmele încep să angajeze. Așa se ajunge la ideea că șomajul ar fi voluntar, adică omul nu acceptă salariul sau așteaptă ceva mai bun.
Dar în realitate nu e chiar așa. Există salariu minim, reguli, contracte și alte lucruri care nu lasă salariile să scadă ușor. Din cauza asta, unele persoane nu își găsesc de muncă, chiar dacă vor să lucreze.
De exemplu, dacă un angajator consideră că munca cuiva nu valorează cât salariul impus, poate să nu îl angajeze. Deci nu mai e doar șomaj voluntar.
În concluzie, teoria e bună, dar în viața reală lucrurile sunt mai complicate.
1. B) să lucreze ore suplimentare. Explicatia : Individul se simte mai bogat și își permite să cumpere mai mult timp liber.
2. E) nici una dintre variantele de mai sus .Explicatia : Dacă șomajul actual Rs > șomajul natural Rsn, înseamnă că economia se află într-o fază de recesiune/declin.Resursele sunt subutilizate (nu suprautilizate, deci varianta a e greșită).Presiunile inflaționiste sunt scăzute (există mai degrabă presiuni deflaționiste), deci varianta c e greșită.Rata naturală este un reper structural, nu este considerată „prea mică” în acest context, deci b e greșită.
3. A) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25% . Rata șomajului Rs raportată la populația ocupată PO:În T0: Rs0 = (Șomeri/PO)*100 = (2 / 10)*100 = 20%$
În T1: Rs1 = (2 / 8)* 100 = 25%
Rata ocupării Ro raportată la populația activă PA:În T0: Ro0 = (10 / 16) * 100 = 62,5%
În T1: Ro1 = (8 / 12) * 100 = 66,6\%
4. A) sporește oferta de locuri de muncă . Explicatia : Pe piața muncii, cererea de muncă Cm vine de la angajatori (firme) și reprezintă „oferta de locuri de muncă”. Dacă firmele scot mai multe posturi la concurs, numărul șomerilor scade.
5. Într-o piață a muncii perfect liberă (fără intervenția statului sau a sindicatelor), salariul este flexibil. Dacă există un exces de ofertă de muncă (șomaj), salariul va scădea până când piața ajunge la echilibru (Cererea = Oferta).
În acest punct de echilibru, oricine dorește să lucreze la salariul pieței poate găsi un loc de muncă. Cei care rămân fără job sunt cei care aleg să nu lucreze la acel nivel al salariului (considerându-l prea mic), deci șomajul este voluntar.
Rigiditatea salariilor (Salariul minim): În realitate, piața nu este liberă. Existența salariului minim impus de stat împiedică ajustarea în jos a prețului muncii. Astfel, apare șomajul involuntar – oameni care ar vrea să lucreze chiar și pe bani mai puțini, dar legea interzice angajarea sub un anumit prag.
Asimetria informațională: Chiar dacă există locuri de muncă, șomerii nu le găsesc instantaneu. Acesta este șomajul fricțional.
Exemplu contemporan: Un specialist IT care își dă demisia și refuză oferte de 1500 euro pentru că așteaptă una de 2500 euro este un șomer voluntar. În schimb, un muncitor dintr-o fabrică închisă care este dispus să lucreze pe orice salariu, dar în orașul lui nu mai există nicio unitate de producție din cauza reglementărilor sau a crizei, este un șomer involuntar.
Lazăr Maria Alexandra – Seria B – Grupa 307
1. b) să lucreze ore suplimentare
Efectul de substituție reprezintă dorința unui individ de a aloca mai multe ore din timpul său liber către muncă pentru a obține un câștig suplimentar. Astfel, dacă salariul crește, va crește și timpul alocat muncii atâta timp cât individul prioritizează câștigurile suplimentare în locul satisfacției timpului liber.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
În cazul în care rata șomajului actual este mai mare decât rata șomajului natural, economia este sub potențialul său, deci resurse sunt subutilizate, nu suprautilizate. De asemenea, nu există presiuni inflaționiste ci opusul, tendința spre deflație. Rata naturala nu poate fi prea mică întrucât este doar un reper teoretic. Prin urmare, toate variantele sunt incorecte.
3. d) toate cele de mai sus
Rata șomajului în funcție de populația ocupată = Șomeri / Populație ocupată * 100
T0 = (2 / 10) * 100 = 20%
T1 = (2 / 8) * 100 = 25%
Δ% = (25 – 20 ) / 20 * 100 = 25%
Rata ocupării = Populație ocupată / Populație activă * 100
T0 = (10 / 16) * 100 = 62,5%
T1 = ( 8 / 12) * 100 = 66,66%
Δ% = (66,66 – 62,5) / 62,5 * 100 = 6,66%
Rata șomajului = Șomeri / Populație activă * 100
T0 = (2 / 16) * 100 = 12,5%
T1 = (2 / 12) * 100 = 16,66%
Δ% = (16,66 – 12,5) / 12,5 * 100 = 33,28%
Astfel, rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%, rata ocupării crește cu 6,66%, iar, în acest caz, rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens deorece populația activă scade mai mult decât populația ocupată, iar cantitatea de șomeri rămâne aceeași.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Șomajul va scădea dacă sporește oferta de locuri de muncă deoarece angajatorii pun la dispoziție mai multe locuri de muncă, iar șomerii au mai multe șanse să se angajeze.
5. Pe o piață a muncii considerată liberă, salariile se stabilesc în mod flexibil în funcție de cerere și ofertă. Existența șomerilor este explicată prin faptul că aceștia cer salarii mai mari decât cele pe care angajatorii sunt dispuși să le plătească pentru abilitățile lor. În această situație, șomajul este văzut ca fiind voluntar, deoarece persoanele respective refuză locurile de muncă disponibile la salariile oferite.
Teoria economică nu se potrivește cu piața muncii contemporane deoarece aceasta nu este complet liberă. De exemplu, salariul minim impune un prag sub care salariile nu pot cobori. În plus, angajatorii pot alege pe cine angajează pe baza unor motive ce nu au legătură cu abilitățile de muncă, iar existența șomajului fricțional arată că este nevoie de timp pentru găsirea unui loc de muncă potrivit. De asemenea, situații precum pandemia demonstrează că șomajul poate apărea chiar și atunci când oamenii își doresc să muncească, dar nu există suficiente locuri de muncă disponibile.
303A
calinoiu vlad mihai
1. b) să lucreze ore suplimentare.
Argument: Conform teoriei ofertei de muncă, modificarea salariului produce două efecte concurente: efectul de venit (care te determină să vrei mai mult timp liber pentru că ești mai bogat) și efectul de substituție (timpul liber devine mai “scump”, generând un cost de oportunitate mai mare dacă nu muncești). Deoarece enunțul precizează clar că efectul de substituție este dominant, individul va înlocui timpul liber cu munca. Astfel, va alege să lucreze mai mult (ore suplimentare) pentru a beneficia de salariul majorat.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus.
Argument: Atunci când rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, economia produce sub potențialul său (decalaj recesionist). În această situație, resursele economiei sunt subutilizate (nu suprautilizate, așadar “a” este greșit). De asemenea, cererea agregată este scăzută, ceea ce generează presiuni de scădere a prețurilor (deflaționiste/dezinflaționiste), și nu presiuni inflaționiste puternice (deci “c” este greșit). Rata șomajului natural este un indicator structural, ea nefiind judecată ca fiind „prea mică” (varianta “b” pică).
3. d) toate cele de mai sus.
Argument: Analizăm fiecare punct prin calcul pe baza datelor (T0 și T1):
• Punctul a) Rata șomajului în funcție de populația ocupată (Rs’) = (Șomeri / Populația Ocupată) * 100.
În T0: (2 / 10) * 100 = 20%. În T1: (2 / 8) * 100 = 25%.
Creșterea procentuală este: [(25 – 20) / 20] * 100 = 25%. Deci afirmația este corectă.
• Punctul b) Rata ocupării (R_ocup) raportată la populația activă disponibilă = (Pop. Ocupată / Pop. Activă) * 100.
În T0: (10 / 16) * 100 = 62,5%. În T1: (8 / 12) * 100 = 66,66%.
Creșterea procentuală este: [(66,66 – 62,5) / 62,5] * 100 = 6,66%. Deci afirmația este corectă.
• Punctul c) Conform calculelor de mai sus, ambele rate (cea din varianta a și cea din varianta b) au înregistrat creșteri de la T0 la T1. Prin urmare, matematic este posibil ca ele să evolueze în același sens. Afirmația este corectă.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă.
Argument: Pe piața muncii, “oferta de locuri de muncă” reprezintă de fapt cererea de muncă din partea companiilor (joburile scoase la concurs). Când firmele oferă mai multe locuri de muncă în piață, mai mulți șomeri sunt angajați, iar numărul total al acestora scade. (Varianta “d” ar crește șomajul, deoarece ar fi mai mulți oameni în căutare de lucru pe același număr de poziții).
5. Șomajul voluntar pe piața liberă și realitățile contemporane
Raționamentul teoretic: Manualele de economie (teoria neoclasică) susțin că pe o piață a muncii pur teoretică, complet liberă și perfect concurențială, salariile sunt 100% flexibile. Astfel, dacă apare un dezechilibru și avem șomeri, salariul pieței va scădea automat până când cantitatea de muncă cerută de firme devine egală cu cea oferită de lucrători. Cei care refuză să lucreze la acel nou salariu (mai mic) de echilibru o fac pentru că preferă timpul liber – deci aleg să fie șomeri în mod voluntar.
Argumentare și realități contemporane: Acest model este strict teoretic. În piața muncii contemporană, salariile sunt “rigide în jos” (nu pot scădea liber) din cauza unor factori instituționali și structurali, ceea ce generează șomaj involuntar (oameni care ar vrea să lucreze la prețul pieței, dar nu au unde).
• Exemplu: Existența salariului minim pe economie garantat de stat. Dacă un tânăr fără experiență ar fi dispus să se angajeze pentru 1500 RON (unde piața s-ar echilibra), dar legea interzice plata unui salariu mai mic de 2360 RON (net), companiile nu îl vor angaja dacă productivitatea lui nu justifică acel cost. Astfel, el devine șomer involuntar, un fenomen pe care o “piață perfect liberă” fără intervenția statului nu l-ar cunoaște. De asemenea, puterea de negociere a sindicatelor blochează scăderea salariilor sub un anumit nivel, menținând un dezechilibru artificial care blochează o parte din forța de muncă în șomaj
Marcu Antonio-Andrei
Grupa 307
Seria B
1. b) să efectueze ore suplimentare
Atunci când salariul crește, timpul liber devine mai „scump”. Dacă predomină efectul de substituție, persoana renunță la o parte din timpul liber în favoarea muncii, deci va lucra mai multe ore. Celelalte opțiuni (mai mult timp liber, reducerea orelor etc.) sunt legate de efectul de venit, nu de substituție.
2. e) niciuna dintre variantele de mai sus
Dacă rata actuală a șomajului depășește rata naturală, înseamnă că economia nu își utilizează complet resursele (există persoane fără loc de muncă). Nu există supraîncălzire a economiei (a este fals), nu apar presiuni inflaționiste puternice (c este fals) și nu rezultă că rata naturală ar fi prea mică (b este fals).
3. d) toate variantele de mai sus
Rata șomajului (raportată la populația ocupată) crește de la 20% la 25% → o creștere de 25%.
Rata ocupării crește de la 62,5% la 66,67%.
Prin urmare, este posibil ca rata șomajului și rata ocupării să crească în același timp.
4. b) crește cererea de forță de muncă
Șomajul scade atunci când firmele au nevoie de mai mulți angajați și angajează mai mult.
a) este apropiată ca sens, dar formularea standard este „cererea de muncă”
c) și d) conduc la creșterea șomajului
e) este greșită
5. Pe o piață a muncii complet liberă, salariile sunt flexibile și se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Dacă apare șomaj, salariile tind să scadă, ceea ce încurajează firmele să angajeze mai mult, iar șomajul dispare. În acest caz rămâne doar șomajul voluntar, adică persoane care aleg să nu lucreze la salariul existent.
În practică însă, piața muncii nu este perfect liberă. Există rigidități precum salariul minim, contractele de muncă sau mobilitatea redusă. Apar astfel șomajul structural (nepotrivirea competențelor cu cerințele pieței) și șomajul fricțional (timpul necesar găsirii unui job). De exemplu, un absolvent poate rămâne șomer chiar dacă acceptă salarii mici, deoarece nu găsește un loc de muncă potrivit.
Băiță Claudiu Mario – 332 A
1. Dacă salariul crește și efectul de substituție este dominant, individul va alege să muncească mai mult, deoarece munca devine mai avantajoasă decât timpul liber.
Răspuns: b) să lucreze ore suplimentare.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că economia nu folosește la maximum resursele și nu există presiuni inflaționiste puternice.
Răspuns: e) nici una dintre variantele de mai sus.
3. Calculând indicatorii: rata șomajului crește, iar rata ocupării scade. Afirmația a) este corectă (creștere cu 25%), b) este falsă, iar c) este adevărată ca principiu general.
Răspuns: c)
4. Șomajul scade atunci când crește cererea de muncă, adică firmele angajează mai multe persoane.
Răspuns: b) crește cererea de locuri de muncă.
5. În manuale se consideră că, pe o piață a muncii perfect liberă, există doar șomaj voluntar deoarece salariile sunt flexibile, iar orice persoană dispusă să accepte salariul de echilibru poate găsi un loc de muncă. În realitate, însă, există rigidități (salariu minim, lipsă de informații, nepotrivire între cerere și ofertă de competențe), ceea ce duce și la șomaj involuntar. De exemplu, o persoană poate să nu își găsească un loc de muncă nu pentru că refuză salariul, ci pentru că nu există suficiente locuri potrivite calificării sale.
1.
Efect de substituție dominant ⇒ munca devine mai atractivă decât timpul liber.
Răspuns: b)
⸻
2.
Rata șomajului efectivă > rata naturală ⇒ resurse neutilizate, fără presiuni inflaționiste.
a), b), c) sunt false ⇒
Răspuns: e)
⸻
3.
Populație activă = ocupați + șomeri
T0: 10 + 2 = 12
T1: 8 + 2 = 10
Rata șomajului:
T0: 2/12 = 16,67%
T1: 2/10 = 20%
Creștere relativă:
(20 − 16,67) / 16,67 ≈ 20% ⇒ nu 25% ⇒ a) fals
Rata ocupării:
T0: 10/21 ≈ 47,62%
T1: 8/20 = 40% ⇒ scade ⇒ b) fals
c) este adevărat (pot evolua în același sens în anumite condiții)
Răspuns: c)
⸻
4.
Șomajul scade când cresc locurile de muncă disponibile.
Răspuns: a)
⸻
5.
Pe o piață liberă, salariile se ajustează până la echilibru (cerere = ofertă), astfel încât orice persoană care nu acceptă salariul existent este considerată în șomaj voluntar.
În realitate, există șomaj involuntar din cauza rigidității salariilor, crizelor economice și nepotrivirii competențelor (ex.: persoane care caută loc de muncă dar nu găsesc).
Mai Andreea Laura
Grupa 307, seria B
1. b) să lucreze ore suplimentare
Atunci când salariul crește, timpul liber devine mai costisitor. Dacă efectul de substituție predomină, individul va renunța la o parte din timpul liber în favoarea muncii, ceea ce duce la creșterea numărului de ore lucrate. Celelalte variante sunt asociate efectului de venit, nu celui de substituție.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că economia nu utilizează pe deplin resursele disponibile. Nu există suprautilizare a resurselor, nu apar presiuni inflaționiste puternice și nici nu rezultă că rata naturală ar fi prea scăzută.
3. d) toate cele de mai sus
Rata șomajului crește de la 20% la 25%, ceea ce reprezintă o majorare de 25%. În același timp, rata ocupării crește de la 62,5% la 66,67%. Acest lucru arată că este posibil ca rata șomajului și rata ocupării să crească simultan, în anumite condiții.
4. b) crește cererea de locuri de muncă
Reducerea șomajului are loc atunci când firmele cresc cererea de muncă și angajează mai mulți lucrători. Celelalte variante fie exprimă idei similare într-un mod mai puțin precis, fie descriu situații care ar conduce la creșterea șomajului.
5.
Într-o piață a muncii complet liberă, salariile sunt flexibile și se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Dacă apare șomaj, salariile tind să scadă, ceea ce stimulează firmele să angajeze mai mult, ducând la eliminarea șomajului. În acest context, rămâne doar șomajul voluntar, format din persoane care nu acceptă salariul existent.
În practică însă, piața muncii nu este perfect flexibilă. Există diverse rigidități, precum salariul minim, contractele de muncă sau mobilitatea redusă a forței de muncă. De asemenea, apar forme de șomaj precum cel structural, cauzat de neconcordanța dintre competențe și cerințele pieței, și cel fricțional, specific perioadei de căutare a unui loc de muncă. De exemplu, un absolvent poate rămâne șomer chiar dacă este dispus să accepte un salariu mai mic, deoarece nu găsește un loc de muncă adecvat pregătirii sale.
Cirlan Iulia Sabina grupa 303
1. Consider că răaspunsul corect ar fi b, să lucreze ore suplimentare. Efectul de substituție înseamna că timpul liber devine mai scump, mai prețios , atunci când salariul crește, deoarece fiecare ora nelucrată înseamnă un venit pierdut.În aceste confiții, individul va substitui timpul liber cu muncă pentru a obține un venit mai mare.
2.Răaspunsul corect la aceasta întrebare ar fi e. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că în economie exista resurse neutilizate. Cererea de muncă este insuficientă, iar o parte din populația activă nu iși găsește un job de muncă. În aceste condiții nu apar presiuni inflaționiste puternice, ci mai degraba tendițe de stagnare .
3.T0= 2/16=12,5%
T1 2/12=16,67% Rata șomajului
T0=10/16=62,5%
T1=8/12=66,67% Rata ocuparii
Raspunsul este c, ambele cresc simultan din cauza scaderii populației.
4.B. Șomajul va scădea atunci câmd crește cererea de locuri de muncă, deoarece firmele agajează mai mulți lucrători pentru a-și extinde producția.În aceste condiții, o parte din persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă vor fi absorbite pe piața muncii, ceea ce duce la reducerea șomajului.
5.Manualele de economie susțin că pe o piață a muncii liberă, poate exista doar șomaj voluntar, deoarece salariile se ajustează în funcție de cerere si ofertă. Astfel, dacă există persoane fără loc de muncă,salariile ar trebui să scadă până la nivelul la care toți cei dispuși să lucreze sunt agajați. În aceste confiții, șomerii ar fi doar aceia care refuză salariul existent pe piață, În realitate însă, există rigidități precum salariul minim sau alte interventii ale statului, precum si lipsa locurilor de munca disponibile, ceea ce fac ca somajul involuntar sa fie prezent in economiile contemporane
Balan Lucian 301 A BT
Exercițiul 1
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Atunci când un individ prioritizează obținerea unor venituri mai mari în detrimentul timpului liber, acesta se află sub influența unui efect de substituție dominant. În această situație, creșterea salariului face ca timpul liber să devină „prea scump” prin comparație, determinând persoana să își mărească timpul alocat muncii pentru a profita de remunerarea mai mare.
Exercițiul 2
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă rata actuală a șomajului depășește rata naturală, acest lucru indică un dezechilibru în care resursele umane ale economiei sunt subutilizate. Variantele propuse sunt incorecte deoarece suprautilizarea resurselor și presiunile inflaționiste sunt caracteristice perioadelor de „boom” economic, când șomajul scade sub nivelul său natural.
Exercițiul 3
Rezolvare Problemă
1. Datele extrase pentru momentele T0 și T1:
• Momentul T0: Populație activă disponibilă (PA) = 16; Populație ocupată (PO) = 10; Șomeri (S) = 2.
• Momentul T1: Populație activă disponibilă (PA) = 12; Populație ocupată (PO) = 8; Șomeri (S) = 2.
2. Calcule pentru verificarea ipotezelor:
• Punctul a (Rata șomajului raportată la populația ocupată):
o T0: 2 / 10 = 0,2 (sau 20%)
o T1: 2 / 8 = 0,25 (sau 25%)
o Variația: (0,25 – 0,2) / 0,2 = 0,25. Rata a crescut cu exact 25%.
• Punctul b (Rata ocupării):
o T0: 10 / 16 = 0,625 (sau 62,5%)
o T1: 8 / 12 = 0,6666 (sau 66,66%)
o Variația: (0,6666 – 0,625) / 0,625 = 0,06656. Rata a crescut cu aproximativ 6,66%.
• Punctul c (Evoluția indicatorilor):
o Rata șomajului raportată la populația activă la T0: 2 / 16 = 0,125 (12,5%).
o Rata șomajului raportată la populația activă la T1: 2 / 12 = 0,1666 (16,66%).
o Se observă că atât rata ocupării (62,5% -> 66,66%), cât și rata șomajului (12,5% -> 16,66%) au înregistrat creșteri, deci au evoluat în același sens.
Concluzie: Toate afirmațiile de mai sus sunt corecte.
Răspuns final: d) toate cele de mai sus
Exercițiul 4
Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
Pe piața muncii, oferta de locuri de muncă reprezintă, în fapt, cererea de muncă venită din partea angajatorilor. Atunci când companiile își extind activitatea și creează noi posturi, acestea absorb o parte din populația aflată în căutarea unui job, ceea ce conduce în mod direct la diminuarea numărului de șomeri.
Exercițiul 5: Argumentare – Șomajul voluntar pe o piață liberă
Într-un sistem de piață liberă, munca este tranzacționată ca orice alt bun economic, iar prețul său este salariul. Logica acestui sistem presupune că orice persoană are libertatea de a alege între a munci și a beneficia de timp liber.
• Fundamentul alegerii: Individul acceptă un loc de muncă doar dacă utilitatea banilor primiți este mai mare decât satisfacția la care renunță prin pierderea timpului liber.
• Mecanismul șomajului voluntar: Dacă o persoană decide să nu lucreze la nivelul salariului stabilit de piață, această stare este considerată șomaj voluntar. Aceasta înseamnă că individul preferă beneficiile non-monetare ale timpului liber în locul remunerării oferite.
• Perspectiva modernă: Pe piețele contemporane flexibile (cum sunt platformele de freelancing sau industriile creative), acest fenomen este foarte clar. Un specialist poate alege să rămână neocupat o perioadă dacă ofertele salariale nu îi satisfac așteptările financiare sau nevoile de relaxare. Deoarece pe o piață perfect liberă salariile se ajustează pentru a echilibra cererea cu oferta, singurele persoane care rămân fără job sunt cele care refuză activ oferta de muncă la prețul curent.
Enache Razvan Alexandru
Grupa 305 Seria A
1. b) să lucreze ore suplimentare
Timpul liber devine mai scump, renunți la mai mulți bani pentru o oră de odihnă, deci individul tinde să înlocuiască timpul liber cu munca.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Rata naturală a șomajului reprezintă nivelul de echilibru pe termen lung. Dacă Rata actuală > Rata naturală, economia se află într-o fază de recesiune, iar resursele sunt subutilizate.
3. d) toate cele de mai sus
To:So/Oo×100=2/10×100 = 20%
T1:S1/O1×100 =2/8×100 = 25%
25%-20%/20%×100 = 25%
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Șomajul scade atunci când se creează noi locuri de muncă. Oferta de locuri de muncă vine din partea firmelor care reprezintă cererea de muncă. Dacă sunt mai multe locuri disponibile, șomerii se pot angaja mai ușor.
5. În realitate, salariile nu scad liber pentru că există salariul minim pe economie impus de lege și contractele colective de muncă negociate de sindicate. Dacă salariul nu poate scădea sub un anumit prag, apare șomajul involuntar. Firmele mari preferă să plătească peste media pieței ca să-și păstreze angajații buni și să-i motiveze. Asta creează un surplus de oameni care vor acele joburi, dar nu sunt locuri pentru toți.
SERIA A GRUPA 305
1.b) Analiza deciziei individului privind alocarea timpului între muncă și timp liber se bazează pe două efecte fundamentale: efectul de substituție și efectul de venit.Creșterea salariului determină:creșterea costului de oportunitate al timpului liber (pentru fiecare oră de timp liber pierdută, individul renunță la un venit mai mare); o modificare a raportului dintre utilitatea timpului liber și utilitatea venitului. În ipoteza în care efectul de substituție este dominant, individul reacționează la creșterea salariului prin substituirea timpului liber cu muncă, deoarece munca devine relativ mai avantajoasă.Aceasta implică:creșterea ofertei individuale de muncă; reducerea timpului liber; maximizarea utilității prin venituri mai mari. În concluzie, comportamentul rațional al individului va conduce la creșterea numărului de ore lucrate.
2.a) Rata naturală a șomajului reprezintă nivelul compatibil cu echilibrul pe termen lung al pieței muncii și include:șomajul fricțional (tranziții între locuri de muncă); șomajul structural (necorelări între competențe și cerințe). Dacă rata actuală a șomajului depășește rata naturală, apare șomajul ciclic, asociat unei cereri agregate insuficiente. Implicațiile macroeconomice sunt:existența unui deficit de cerere; subutilizarea factorului muncă; presiuni dezinflaționiste (nu inflaționiste); producție sub nivelul potențial.
3.d) Forța de muncă = populația ocupată + șomeri
• T0: 10 + 2 = 12
• T1: 8 + 2 = 10
Se observă o reducere a forței de muncă, ceea ce indică ieșirea unor persoane din populația activă.
Rata șomajului = șomeri / populația activă
• T0: 2 / 12 = 16,67%
• T1: 2 / 10 = 20%
Rata șomajului crește, deși numărul șomerilor rămâne constant, datorită scăderii populației active. Rata șomajului raportată la populația ocupată
• T0: 2 / 10 = 20%
• T1: 2 / 8 = 25%
Creșterea este:25−20/20×100=25%
Rata ocupării = populația ocupată / populația activă
• T0: 10 / 16 = 62,5%
• T1: 8 / 12 = 66,67%
Creșterea relativă:66,67−62,5/62,5≈6,66%
Deși numărul persoanelor ocupate scade (10 → 8), rata ocupării crește deoarece:populația activă scade mai rapid; are loc o contracție a bazei de raportare. În mod obișnuit:
Dacă rata ocupării crește rezultă că rata șomajului scade.
Însă aici:opulația activă scade semnificativ; structura pieței muncii se modifică.
Rezultă posibilitatea ca:rata șomajului să crească; rata ocupării să crească simultan.
4.b) Șomajul reflectă dezechilibrul dintre:oferta de muncă (forța de muncă disponibilă); cererea de muncă (numărul de locuri de muncă oferite). Reducerea șomajului apare atunci când:cererea de muncă crește (firmele angajează mai mult); economia se află în expansiune.
5. În teoria clasică a pieței muncii, se presupune existența unei piețe perfect concurențiale, caracterizată prin flexibilitatea salariilor și mobilitatea perfectă a forței de muncă. În aceste condiții, orice dezechilibru între cerere și ofertă este corectat prin ajustarea salariilor.Astfel, dacă există persoane fără loc de muncă, acestea ar putea accepta salarii mai mici pentru a se angaja. Dacă nu o fac, se consideră că aleg în mod voluntar să nu muncească, rezultând exclusiv șomaj voluntar.Cu toate acestea, în economiile contemporane, această ipoteză este limitată de numeroși factori:rigiditatea salariilor (salariu minim, contracte colective); intervenția statului; imperfecțiuni informaționale; costuri de căutare; necorelarea competențelor cu cerințele pieței. Prin urmare, există și șomaj involuntar, ceea ce contrazice ipoteza modelului clasic și apropie analiza de perspectiva keynesistă.
Ganea Robert – 305A
1. Răspunsul corect este b) să lucreze ore suplimentare
Individul va decide să lucreze ore suplimentare deoarece, atunci când efectul de substituție este dominant, creșterea salariului face ca timpul liber să fie prea “scump” în comparație cu venitul suplimentar ce poate fi obținut prin muncă.
2. Răspunsul corect este e) nici una dintre variantele de mai sus, deoarece atunci când rata actuală a șomajului depășește rata naturală, economia se află în recesiune, ceea ce înseamnă că resursele sunt subutilizate (nu suprautilizate), iar presiunile asupra prețurilor sunt deflaționiste (scad), nu inflaționiste.
3. T0: ocupați = 10, șomeri = 2
T1: ocupați = 8, șomeri = 2
Rata șomajului
T0: 2/10=20%
T1: 2/8=25%
Creșterea este de la 20% la 25%, adică +25% relativ ⇒ a) corectă.
Rata ocuparii:
T0: 10/(10+2)=10/12≈83,33%
T1: 8/(8+2)=8/10=80%
scade, nu crește ⇒ b) falsă.
Evoluția ratelor:
Rata șomajului crește (de la 2/12≈16,67% la 2/10=20%, iar rata ocupării scade ⇒ nu evoluează în același sens ⇒ c) falsă.
Prin urmare: d)falsa si e)falsa ⇒ raspuns final a)
4. Răspunsul corect este a) sporește oferta de locuri de muncă, deoarece șomajul scade doar atunci când angajatorii (firmele) creează posturi noi, în timp ce creșterea “cererii de locuri de muncă” sau a “ofertei de muncă” înseamnă pur și simplu că mai mulți oameni caută de lucru, ceea ce ar putea chiar să mărească numărul șomerilor.
5. Raționamentul clasic susține că pe o piață liberă există doar șomaj voluntar, deoarece salariile flexibile se ajustează automat pentru a echilibra cererea și oferta de muncă, astfel încât oricine acceptă salariul pieței găsește de lucru.
În acest model, cei care rămân fără job sunt considerați șomeri prin propria alegere, deoarece refuză să muncească pentru o plată mai mică, însă realitatea contemporană contrazice această teorie prin existența șomajului involuntar. Acesta apare din cauza rigidității salariilor (salariul minim impus de stat sau contractele colective) și a salariilor de eficiență plătite de firmele mari, care mențin costul muncii peste nivelul de echilibru și lasă o parte din populație fără acces la angajare.
De asemenea, în economia actuală, decalajul de competențe (mismatch) face ca mulți oameni să fie șomeri nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că abilitățile lor nu mai corespund cerințelor tehnologice moderne, transformând șomajul într-o barieră structurală, nu într-o simplă opțiune personală.
Florescu Pavel Gheorghe – 305 A BT
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
b) să lucreze ore suplimentare.
Când salariul crește și domină efectul de substituție, timpul liber devine mai scump, deci individul preferă să muncească mai mult pentru a câștiga mai mult.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
e) nici una dintre variantele de mai sus.
Un șomaj mai mare decât cel natural arată că economia nu folosește toate resursele. Nu există presiuni inflaționiste și nici suprautilizare, deci celelalte variante sunt greșite.
3. Se cunosc următoarele date:
T0:
populația activă = 16
ocupați = 10
șomeri = 2
T1:
populația activă = 12
ocupați = 8
șomeri = 2
a)
T0: 2/10 = 20%
T1: 2/8 = 25%
crește cu 25% , adevărat
b)
T0: 10/16 = 62,5%
T1: 8/12 = 66,66%
crește cu 6,66% , adevărat
c)
Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens, adevărat
Răspuns: d) toate cele de mai sus.
⸻
4. Șomajul va scădea dacă:
a) sporește oferta de locuri de muncă.
5.
Pe o piață a muncii liberă, salariile se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Dacă există șomaj, salariile scad până când toți cei care vor să muncească sunt angajați, astfel rămâne doar șomajul voluntar.
În realitate, piața nu este perfect liberă, de aceea apar și alte tipuri de șomaj: fricțional, structural și ciclic.
Mirea Denisa Maria
Grupa 308B
1-c) deoarece efectul de substituție presupune că atunci când salariile cresc, munca devine mai atractivă comparativ cu timpul liber. De exemplu, dacă salariul pentru orele suplimentare este mai mare, individul ar putea fi tentat să lucreze mai mult.
2-e) deoarece rata șomajului natural este acea rată a șomajului care există în mod normal într-o economie, datorită factori precum mobilitatea forțată a forței de muncă (adică, oamenii schimbă locuri de muncă sau se formează). Dacă șomajul actual este mai mare decât rata naturală, acest lucru înseamnă că există mai mulți șomeri decât ar fi normal, ceea ce sugerează că economia nu funcționează eficient și că există factori care împiedică crearea de locuri de muncă pentru toți cei care vor să muncească.
3-a) deoarece
Rata șomajului
rata șomajului = șomeri / populația activă
T0: 2 / 16 = 12,5%
T1: 2 / 12 = 16,67%
Rata șomajului crește
Rata ocupării
rata ocupării = populația ocupată /populația totală
T0: 10 / 21 ≈ 47,62%
T1: 8 / 20 = 40%
Rata ocupării scade
Rata șomajului în funcție de populația ocupată”
șomeri / populația ocupată
T0: 2 / 10 = 20%
T1: 2 / 8 = 25%
Crește de la 20% la 25%
creștere de 5 puncte procentuale, adică +25%
4-a) deoarece șomajul reflectă un dezechilibru între cererea și oferta de muncă. Dacă , crește oferta de locuri de muncă , atunci mai multe persoane pot fi angajate, ceea ce reduce șomajul.
5-Raționamentul clasic pornește de la ideea unei piețe perfect flexibile, unde:
salariile se ajustează liber (în jos sau în sus)
nu există intervenții (salariu minim, reglementări rigide)
informația este completă
În acest cadru, dacă apare șomaj, el este considerat voluntar, deoarece:
-persoanele refuză să lucreze la salariul de echilibru
-aleg să aștepte un job mai bine plătit sau mai potrivit
-oricine vrea să muncească la salariul pieței își găsește de lucru.
Dar în realitatea contemporană, lucrurile sunt mai complicate:
Rigidități salariale:
-Salariile nu scad ușor (contracte, sindicate, salariu minim).
– apare șomaj involuntar (oamenii ar accepta salarii mai mici, dar nu există oferte).
Asimetrii Informaționale:
-Nu toți știu unde sunt joburile disponibile.
-șomaj de căutare (fricțional).
Nepotrivirea competențelor :
-Educația nu corespunde cerințelor pieței.
-Exemplu: absolvenți de facultăți teoretice vs. cerere mare pentru IT sau meserii tehnice.
Intervenția statului:
-salariu minim
-beneficii de șomaj
-pot reduce stimulentul de angajare rapidă sau pot descuraja firmele să angajeze.
Șocuri economice:
-Crizele (ex: pandemia) reduc brusc cererea de muncă -șomaj involuntar.