Lecția 3 – Ocuparea și șomajul: evaluări cantitative
– ocuparea forței de muncă: cererea și oferta de muncă la nivel individual și agregat
– semnficația șomajului și determinări cantitative aferentei pieței muncii
TEMA 3
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în rubrica de comentarii, cu argumentarea tuturor aplicațiilor, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: joi, 16 aprilie, ora 21:00, apoi comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide: a) să lucreze mai puține ore; b) să lucreze ore suplimentare; c) să beneficieze de mai mult timp liber; d) să nu modifice dimensiunea timpului liber; e) să renunțe la locul de muncă pentru a deveni șomer.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci: a) resursele economiei sunt suprautilizate; b) rata șomajului natural este prea mică; c) în economie există presiuni inflaționiste puternice; d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus.
3. Se cunosc următoarele date: T0 T1
Populația totală (milioane) 21 20
Populația activă disponibilă 16 12
Populația ocupată 10 8
Șomeri 2 2
Care dintre următoarele concluzii sunt corecte:
a) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%;
b) rata ocupării crește cu 6,66%;
c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una din cele de mai sus.
4. Șomajul va scădea dacă: a) sporește oferta de locuri de muncă; b) crește cererea de locuri de muncă; c) scade cererea de muncă; d) crește oferta de muncă; e) nici o variantă.
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Cum poate fi explicat acest raționament? Argumentează și exemplifică ținând cont de realitățile pieței muncii contemporane.
Cruceanu Alexandru-Gabriel Grupa:304 A
1. Raspunsul correct este b)
Efectul de substituție este dominant => salariatul va căuta să substituie o parte din timpul său liber prin timp de muncă, motivaţia fiind aceea a dorinţei de obţinere a unui câştig suplimentar.
Practic atunci când salariul (prețul muncii) crește, timpul liber devine mai scump. Când ES> EV, utilitatea marginală a timpului de muncă este superioară utilității marginale a timpului liber, astfel încât oferta individuală de muncă va crește.
2. Răspunsul corect este e)
Dacă Rata actuală a șomajului > Rata naturală a șomajului => economia traversează o perioadă în care resursele de muncă sunt subutilizate => economia se află in faza de recesiune. Faptul că șomajul actual este mai mare nu înseamnă că cel natural este “prea mic”, ci pur și simplu că economia nu funcționează la potențialul său maxim în acel moment. Presiunile inflationiste apar cand somajul este scazut, aceste fiind mai reduce in aceste momente.
3. Rata șomaj= Șomeri/Populația ocupata×100
T0: Rata somaj0=2/10×100=20%
T1: Rata somaj1=2/8×100=25%
Δrata somaj=(25-20)/20×100=+25%
=>a)coretă
Rata ocupării = Populația ocupata / Populația active disponibila * 100
T0: rata ocupării=10/16×100=62,5%
T1: rata cocupăarii=8/12×100=66,6%
Δrata ocupării=(66,66-62,5)/62,5×100=+6,66%
=> b) corecta
Rata șomajului a crescut (de la 20% la 25%).
Rata ocupării a crescut și ea (de la 62,5% la 66,66%).
Populația activă disponibilă a scăzut mai repede (de la 16 la 12, adică −25%) decât populația ocupată (de la 10 la 8, adică −20%), modificând ambele rate în același sens.
=> c) corectă
Concluzie: Răspunsul corect este d)
4. Răspunsul corect este a) sporește oferta de locuri de muncă.
Oferta de locuri de muncă (sau Cererea de muncă): Vine de la angajatori (firme, stat). Ei sunt cei care “oferă” joburi pentru că au nevoie de forță de muncă.
Cererea de locuri de muncă (sau Oferta de muncă): Vine de la populație (indivizi). Oamenii sunt cei care “cer” un loc de muncă și își “oferă” timpul și abilitățile.
a) Sporește oferta de locuri de muncă: Dacă firmele scot mai multe posturi la concurs, mai mulți șomeri se vor angaja. Șomajul scade.
b) Crește cererea de locuri de muncă: Dacă mai mulți oameni caută de lucru, dar numărul de joburi rămâne același, șomajul crește.
c) Scade cererea de muncă: Dacă firmele nu mai au nevoie de angajați (cerere de muncă mică), vor face concedieri, șomajul crește.
d) Crește oferta de muncă: Mai mulți oameni care vor să muncească înseamnă o presiune mai mare pe locurile existente. Dacă economia nu le poate absorbi, șomajul crește.
5. In condițiile unei piețe libere a muncii, salariile pot suferi ajustări de dublu sens, atât în sensul creșterii cat si in cel al descreșterii:
Dacă există șomaj (exces de ofertă de muncă), salariile scad
Salariile mai mici stimulează firmele să angajeze mai mult
Piața se echilibrează automat
Prin urmare, oricine acceptă salariul de echilibru găsește de lucru. Cel care rămâne șomer o face pentru că refuză să lucreze la acel salariu → șomaj voluntar (fie pentru că salariul e prea mic pentru efortul depus, fie pentru că preferă timpul liber)
Dacă există șomeri, concurența dintre ei va reduce salariul până când toți cei dispuși să lucreze la acel nivel sunt angajați.
Dumitru Robert Sebastian 305A
1.b)să lucreze ore suplimentare
Când salariul crește, individul se confruntă cu două efecte opuse, efectul de venit, care îl determină să consume mai mult timp liber deoarece își permite, și efectul de substituție, care face ca timpul liber să devină mai costisitor în termeni de venit pierdut. Dacă efectul de substituție este dominant, individul va prefera să înlocuiască timpul liber cu muncă, deoarece fiecare oră nelucrată înseamnă un venit mai mare la care renunță. În consecință, acesta va decide să lucreze mai multe ore.
2.e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă șomajul este peste nivelul său natural, înseamnă că economia nu folosește toate resursele disponibile, deci există oameni care ar putea munci dar nu o fac. Într-o astfel de situație nu avem nici suprautilizare a resurselor, nici presiuni inflaționiste, ci mai degrabă o activitate economică redusă. De asemenea, nu putem spune că rata naturală este „prea mică”, pentru că ea reprezintă un nivel normal al șomajului. Prin urmare, niciuna dintre variantele propuse nu este corectă.
3.e) nici una din cele de mai sus
Pe baza datelor, se observă că rata șomajului crește deoarece populația activă scade, în timp ce numărul șomerilor rămâne constant, ceea ce duce la o pondere mai mare a acestora în total. În același timp, rata ocupării crește, deoarece scăderea populației active este proporțional mai mare decât reducerea numărului de persoane ocupate. Astfel, cele două rate pot evolua în același sens, chiar dacă la prima vedere pare contradictoriu.
4.a) sporește oferta de locuri de muncă
Șomajul scade atunci când crește numărul locurilor de muncă disponibile, deoarece mai multe persoane pot fi angajate. Sporirea ofertei de locuri de muncă înseamnă că firmele creează mai multe joburi, ceea ce duce la reducerea numărului de șomeri. Prin urmare, o creștere a oportunităților de angajare determină scăderea șomajului.
5.Manualele de economie pornesc de la o lume teoretică frumos lustruită, unde totul funcționează perfect. În acest cadru, pe o piață a muncii complet liberă, salariile sunt flexibile și se ajustează rapid în funcție de cerere și ofertă. Dacă există șomaj, salariile ar scădea până când firmele ar fi dispuse să angajeze mai mult, iar lucrătorii ar accepta noile condiții. Prin urmare, singurii care rămân șomeri sunt cei care aleg să nu muncească la salariul existent, deci șomajul este considerat voluntar.
În realitatea contemporană, lucrurile sunt mai puțin ideale. Salariile nu sunt complet flexibile, existând salarii minime, contracte, sindicate sau norme sociale care împiedică ajustarea lor rapidă. În plus, există nepotriviri între competențele lucrătorilor și cerințele locurilor de muncă, mobilitate redusă sau lipsa informațiilor despre joburi disponibile. De exemplu, o persoană poate rămâne șomeră nu pentru că refuză să muncească, ci pentru că nu are calificările cerute sau nu există locuri de muncă în zona sa. Astfel, în practică apare și șomajul involuntar, ceea ce contrazice ipoteza simplificată din manuale.
1) b) sa lucreze ore suplimentare
Efectul de substitutie inseamna ca atunci cand salariul creste, timpul liber devine mai “scump”, deci individul prefera sa munceasca mai mult in loc sa stea liber. Practic, renunta la timp liber ca sa castige mai multi bani.
2) e) nici una dintre variantele de mai sus
Daca somajul este peste nivelul natural, inseamna ca economia este sub potential (de obicei in recesiune), deci nu exista presiuni inflationiste puternice si nici suprautilizare de resurse. Varianta corecta ar fi ca exista un decalaj recesionist, dar nu apare in optiuni.
3) c) rata somajului si rata ocuparii pot evolua in acelasi sens
Din date se vede ca populatia ocupata scade (de la 10 la 8), dar populatia activa scade si ea (de la 16 la 12), deci raporturile se pot modifica astfel incat ambele rate sa nu evolueze strict invers mereu. In anumite conditii, pot evolua in acelasi sens in functie de dinamica populatiei active.
4) Somajul va scadea daca:
a) sporeste oferta de locuri de munca
Daca exista mai multe locuri de munca disponibile, mai multi oameni pot fi angajati, deci somajul scade. Practic, creste cererea de forta de munca din partea firmelor.
5) Pe o piata a muncii libera, salariile se formeaza prin cerere si oferta, fara interventii externe. In acest context, somajul voluntar inseamna ca oamenii aleg sa nu lucreze la salariile oferite, fie pentru ca asteapta un salariu mai mare, fie pentru ca prefera timpul liber.
In economia actuala, vedem asta la persoane care refuza anumite locuri de munca pentru ca sunt sub nivelul lor de calificare sau asteapta oferte mai bune. De exemplu, un absolvent poate refuza un job slab platit si prefera sa mai astepte.
Somajul involuntar ar aparea doar daca salariile ar fi rigide sau daca ar exista restrictii pe piata, dar intr-o piata complet libera teoria spune ca somajul este doar voluntar.
1b- Efectul de substituire înseamnă că oamenii preferă să schimbe timpul liber cu munca atunci când sunt plătiți mai bine, ca vor câștiguri suplimentare.Pe măsură ce salariul crește, și timpul de muncă creste, atâta vreme cât oamenii consideră că banii în plus sunt mai importanti decât satisfacția pierdută din timpul liber.Așadar, daca efectul substituție este mai puternic decât efectul de venit, individual va alege să lucreze mai multe, adică ore suplimentare.
2e – Când rata șomajului efectiv este mai mare decât rata naturală, economia utilizează complet resursele disponibile, Există capacitate nefolosită și cerere redusă, ce duce mai degrabă la scăderea presiunilor inflaționiste, nu la creșterea lor.
3.d – Rata șomajului raportată la populația ocupată = șomajul/ocupați
T0:2/10= 0,20
T1: 2/8 = 0,25
Crește de la 0,20 la 0,25 înseamnă +25%
Rata ocupării= ocupați/ populație disponibila activa
T1: 10/16= 0,625
T2: 8/12= 0,6667
Creste de la 0,625 la 0,667 = +6,66%
Atât rata șomajului cat si rata ocupării au crescut.Acestea pot evolua in același timp.
4a- Oferta de muncă se referă la numărul de locuri de muncă existente într-o economie.Dacă crește numărul de locuri de muncă atunci șomajul scade.Dacă crește cererea de muncă sau crește oferta de muncă atunci șomajul crește, iar dacă scade cererea de muncă din partea angajaților, șomajul crește.
5.Pe o piața a muncii complet libera, salariul se ajustează pana la nivel de echilibru, unde cerea de munca este egală cu oferta.În aceste condiții, toți cei care acceptă salariul pieței pot găsi un loc de muncă, Iar cei care nu lucrează o fac fie pentru că refuză salariul oferit, fie pentru că sunt în tranzacție între joburi, deci apare doar șomaj voluntar.
Șomajul involuntar apare atunci când există intervenții care împiedică ajustarea salariilor, cum ar fi salariul minim sau reglementar, De exemplu daca minim este stabilit peste nivelul de echilibru, unele firme nu mai angajează, iar persoanele cu productivitate mai scăzută rămân fără loc de muncă.
În concluzie, într-o piață liberă ar există doar șomaj voluntar, însă în practică, intervențiile creează și somaj involuntar.
grupa 304 seia A
1. b) sa lucreze ore suplimentare
Daca salariul va creste individul va alege sa lucreze mai mult pentru a profita de o recompensa financiara mai mare.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă rata actuală a șomajului depășește rata naturală, economia se află într-un decalaj recesist caracterizat prin subutilizarea forței de muncă și absența presiunilor inflaționiste, ceea ce invalidează primele trei variante de răspuns.
3. d) toate cele de mai sus
Rata somajului(raportata la populatia ocupata) Rs0=2/10×100=20%
Rata ocuparii( raportata la populatia activa disponibila) Ro0=10/16×100=62,5%
Rs1=2/8×100=25%
Ro1=8/12×100=66,66%
Calculele indică o creștere relativă a ratei șomajului cu 25% și o creștere a ratei ocupării datorită contracției accentuate a populației active, demonstrând că acești doi indicatori pot evolua matematic în același sens în condiții de declin demografic sau migrație a forței de muncă.
4. a) sporeste oferta de locuri de munca
Șomajul scade doar atunci când firmele creează mai multe posturi (oferta de locuri de muncă), deoarece acest lucru reprezintă o creștere a cererii de mână de lucru care absoarbe surplusul de populație activă neocupată.
5. Un programator cere un salariu de 5000$. Daca piata ofera doar 3000$ pentru competentele sale, el poate alege sa stea acasa pana gaseste oferta dorita. Din perspectiva pietei libere, el este somer volutar, deoarece exista locuri de munca disponibila la 3000$, dar nu este salariul pe care il doreste.
Nicolae Rares-Mario
Grupa 309B
1. Raspunsul corect este b), deoarece daca salariul creste si efectul de substitutie este dominant, timpul liber devine mai pretios, iar individul prefera sa lucreze mai mult.
2. Raspunsul corect este e), deoarece daca rata actuala a somajului este mai mare decat rata natural a somajului, economia se afla sub recensiune, adica exista resurse neutilizate, nu presiuni inflationiste.
3. Raspunsurile corecte sunt a), b), c)
4. Raspunsul corect este b), deoarece somajul scade dacă crește cererea de muncă, firmele angajează mai mulți lucrători.
5. Pe o piață a muncii liberă, salariile se ajustează până când cererea de muncă = oferta de muncă. Astfel, oricine acceptă salariul existent poate găsi un loc de muncă, iar singurul șomaj care rămâne este șomajul voluntar.
Coșuleanu Ana-Maria
Grupa 304, seria A
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant:
Când salariul crește, timpul liber devine mai scump. Dacă efectul de substituție domină, individul înlocuiește timpul liber cu muncă.
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
2. Dacă rata actuală a șomajului > rata șomajului natural:
Asta înseamnă că economia funcționează sub potențial.
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
3. Calcul indicatori:
Date:
T0: ocupați = 10, șomeri = 2 → populația activă = 12
T1: ocupați = 8, șomeri = 2 → populația activă = 10
a) Rata șomajului în funcție de populația ocupată:
Formula: șomeri / ocupați
T0: 2 / 10 = 20%
T1: 2 / 8 = 25%
Creștere: 25% – 20% = +5 puncte procentuale → adică +25% relativ
adevărat
b) Rata ocupării:
Formula: ocupați / populația totală
T0: 10 / 21 ≈ 47,62%
T1: 8 / 20 = 40%
scade, nu crește
fals
c) Pot evolua în același sens?
Da, teoretic ex: crește populația activă rapid.
adevărat
Răspuns corect: a) și c)
4. Șomajul va scădea dacă:
a) crește oferta de locuri de muncă → DA
b) crește cererea de muncă → DA (echivalent)
c) scade cererea de muncă → NU
d) crește oferta de muncă → NU (poate crește șomajul)
Răspuns corect: a) și b)
5.
Pe o piață a muncii perfect liberă, salariile se ajustează până la nivelul de echilibru, astfel încât toți cei care doresc să muncească își găsesc un loc de muncă. În aceste condiții, persoanele care nu lucrează aleg voluntar să nu accepte salariul oferit, deci șomajul este considerat voluntar.
În realitate însă, există rigidități precum salariul minim, sindicatele sau nepotrivirea între cererea și oferta de muncă, ceea ce determină apariția șomajului involuntar.
Codrea Ariana
Grupa 303 Seria A
1. Consider ca raspunsul corect este b) deoarece, atunci când efectul de substituție este dominant în urma creșterii salariului, individul consideră că timpul liber a devenit prea „scump” și va decide să lucreze ore suplimentare pentru a-și mări venitul.
2. Consider că raspunsul corect este e) deoarece, dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală, economia se află într-o fază de recesiune. În acest caz, resursele sunt subutilizate (nu suprautilizate), iar presiunile inflaționiste sunt scăzute, nu puternice.
3. Răspuns corect: a)
Rata șomajului raportată la populația ocupată în To: (2/10) x 100 = 20%.
• Rata șomajului raportată la populația ocupată în T1: (2/8) × 100 = 25%.
• Evoluția relativa:
[(25 – 20)/20] × 100 = 25%.
4. Consider ca raspunsul corect este b) deoarece, șomajul scade atunci când companiile decid sa angajeze mai mult personal. În teoria economică, angajatorii sunt cei care generează cererea de muncă (cererea de locuri de muncă).
5. Piața muncii funcționează ca orice altă piață: prețul muncii (salariul) este flexibil. Dacă există un exces de ofertă de muncă (oameni care vor să lucreze dar nu găsesc), salariul ar trebui să scadă până când cererea și oferta se echilibrează. Cei care rămân neangajați la nivelul salariului de echilibru sunt considerați șomeri voluntari, deoarece ei aleg să nu muncească pentru acea sumă mică, preferând timpul liber sau căutarea unui job mai bine plătit. Pe o piață perfect liberă, oricine vrea să muncească „pe orice bani” va găsi un loc de muncă.
Pe o piață liberă, salariul ar putea scădea sub un anumit prag pentru a permite angajarea tuturor. În realitate, legislația interzice acest lucru. Exemplu: Un tânăr fără experiență ar putea fi dispus să lucreze pe un salariu foarte mic pentru a învăța, dar dacă firma nu își permite să îi plătească salariul minim legal, acesta rămâne șomer involuntar.
Lambă Bianca Mihaela Gabriela
Grupa 307
Seria B
1. b) să lucreze ore suplimentare
Când salariul crește, timpul liber devine mai „costisitor”. Dacă efectul de substituție este dominant, individul înlocuiește timpul liber cu muncă, deci lucrează mai mult.
Celelalte variante (mai mult timp liber, mai puține ore etc.) țin de efectul de venit, nu de substituție.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă șomajul actual este mai mare decât cel natural, economia nu folosește complet resursele (există șomaj).
nu există suprautilizare (a fals)
nu sunt presiuni inflaționiste puternice (c fals)
nu înseamnă că rata naturală e prea mică (b fals)
3. d) toate cele de mai sus
Rata șomajului (în funcție de ocupați): crește de la 20% la 25% → +25%
Rata ocupării: crește de la 62,5% la 66,67%
Este posibil ca rata șomajului și rata ocupării să crească simultan
4. b) crește cererea de locuri de muncă
Șomajul scade atunci când firmele cer mai multă muncă (angajează mai mult).
a) este similară, dar formularea standard este „cererea de muncă”
c) și d) duc la creșterea șomajului
e) este falsă
5. Pe o piață a muncii liberă, salariile sunt flexibile și se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Dacă apare șomaj, salariile scad, ceea ce determină firmele să angajeze mai mult, iar șomajul dispare. În aceste condiții, rămâne doar șomajul voluntar, adică persoane care refuză să lucreze la salariul existent.
În realitate, piața muncii nu este perfect liberă. Există rigidități precum salariul minim, contractele sau lipsa mobilității. De asemenea, apare șomaj structural (lipsa competențelor cerute) și fricțional (perioada de căutare a unui loc de muncă). De exemplu, un absolvent poate fi șomer chiar dacă acceptă salarii mici, deoarece nu găsește un loc de muncă potrivit.
RECUPERARE SEMINAR
1. b) Pe piata muncii, o crestere a salariului genereaza doua efecte opuse asupra deciziei de a munci. Efectul de venit l-ar influenta pe angajat sa vrea mai mult timp liber, deoarece castiga mai bine si isi permite acest lucru. In schimb, efectul de substitutie il motiveaza sa munceasca mai mult, pentru ca fiecare ora din timpul sau liber il va costa. Avand in vedere ca efectul de substitutie este cel dominant, angajatul va alege sa lucreze ore suplimentare pentru a-si maximiza venitul.
2. e) Rata naturala a somajului reprezinta nivelul considerat normal intr-o economie care se afla in echilibru. Atunci cand rata somajului depaseste acel nivel natural, inseamna ca economia traverseaza o perioada dificila, cu un deficit de cerere. In aceasta situatie, resursele sunt subutilizate. De asemenea, avand un numar ridicat de someri, consumul general scadem ceea ce indica faptul ca nu se poate lua in considerare problema unei presiuni inflationiste puternice pe piata. Asadar, niciuna dintre variantele de mai sus este corecta.
3. d) Toate cele de mai sus sunt corecte.
T0: RS(pop. ocupata) = Someri/Pop. ocupata = 2/10 = 0,20 (20%)
RO(pop. activa) = Pop. ocupata/Pop. activa = 10/16 = 0,625 (62,5%)
T1: RS(pop. ocupata) = Someri/Pop. ocupata = 2/8 = 0,25 (25%)
RO(pop. activa) = Pop. Ocupata/Pop. activa = 8/12 = 0,06667 (66,66%)
66,67%-62,5%/62,5%=4,17/62,5%=0,0666=6,66%
4. a) Somajul reprezinta un surplus al ofertei de munca. Pentru ca somajul sa scada, fie trebuie sa se retraga oameni de pe piata muncii pentru a scadea oferta de munca, fie trebuie ca angajatorii sa creeze posturi noi. Cand angajatorii creeaza joburi noi, inseamna ca oferta de locuri de munca sporeste, ceea ce va echivala cresterea cererii de munca.
5. Pe o piata complet libera a muncii, salariile sunt perfect flexibile. Daca exista prea multi candidati si prea putine posturi, concurenta va impinge nivelul salariilor in jos. Acest proces de scadere continua pana cand piata se echilibreaza si toti cei care accepta noul nivel salarial isi gasesc un loc de munca. Asadar, oricine ramane fara loc de munca, in acest context, o face din proprie alegere si pe propria raspundere, considerand ca salariul oferit de piata este prea mic pentru efortul sau. De aceea se considera ca exista doar somajul voluntar. In economia reala, situatia difera, deoarece piata nu este complet libera, iar salariile sunt rigide la scadere. Interventiile statului, precum minimul pe economie si contractele colective negociate de sindicate nu permit scaderea salariilor sub un anumit prag. Astfel apare somajul involuntar, definit de oamenii care isi doresc sa munceasca la nivelul salarial actual, dar pentru care nu exista suficiente posturi. Un exemplu pentru acest rationament este economia de tip platforma (ex. companiile de ride-sharing) unde tarifele sunt ajustate dinamic in functie de cerere si oferta. Daca un sofer alege sa nu preia comenzi intr-o zi pentru ca algoritmul ofera un tarif prea mic, el se afla, practic, intr-o forma de somaj voluntar.
AN 3 SUPLIMENTAR
grupa 302
A Borz Andreea
1.
Dacă salariul crește și efectul de substituție este dominant, înseamnă că prefer să înlocuiesc timpul liber cu muncă, pentru că acum munca este mai bine plătită.
raspuns: b) să lucreze ore suplimentare
2.
Dacă rata șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că economia nu folosește toate resursele disponibile (există subocupare).
nu avem suprautilizare
nu avem inflație puternică
nu e problema că rata naturală e prea mică
raspuns : e) nici una dintre variantele de mai sus
3.
rata șomajului:
T0 = 2/16 = 12,5%
T1 = 2/12 ≈ 16,67% → crește
rata ocupării:
T0 = 10/16 = 62,5%
T1 = 8/12 ≈ 66,67% → crește
Observ că și șomajul și ocuparea cresc în același timp, ceea ce este posibil.
Răspuns: c)
4.
Șomajul scade atunci când cresc locurile de muncă disponibile în economie.
Răspuns: a) sporește oferta de locuri de muncă
5.
Pe o piață a muncii complet liberă, salariile ar trebui să se ajusteze în funcție de cerere și ofertă. Dacă apare șomaj, salariile ar scădea, iar firmele ar angaja mai mult, până când piața ajunge la echilibru.
De aceea, economiștii clasici spun că ar exista doar șomaj voluntar (adică oameni care nu acceptă salariul existent).
În realitate însă, salariile nu sunt flexibile, pentru că există salariu minim, sindicate și alte reguli. Din cauza acestor rigidități, salariile nu pot scădea suficient, iar unele persoane nu mai sunt angajate, deși ar vrea să muncească.
De exemplu, dacă salariul minim este mai mare decât productivitatea unui muncitor, firma nu îl va angaja, iar acesta devine șomer involuntar.
1. b) să lucreze ore suplimentare. Efectul de substituție face ca timpul liber să devină mai „costisitor” când salariul crește.
Astfel, individul înlocuiește timpul liber cu muncă și lucrează mai mult.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus. Șomajul peste rata naturală indică resurse neutilizate și presiuni dezinflaționiste, nu suprautilizare sau inflație.
3. c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă. Creșterea locurilor de muncă reduce șomajul; celelalte variante nu duc la scăderea lui.
5. Salariile flexibile ar elimina șomajul involuntar, rămânând doar cel voluntar.
Bileanu Alexia Cristiana
Grupa 302
Seria A
1. Răspunsul corect este b) să lucreze ore suplimentare. Atunci când salariul crește, fiecare oră de timp liber devine mai „scumpă”, pentru că persoana renunță la mai mulți bani dacă nu lucrează. Dacă efectul de substituție este mai puternic, înseamnă că individul preferă să câștige mai mult decât să se odihnească, așa că alege să înlocuiască timpul liber cu mai multă muncă. Practic, profită de situație și muncește mai mult, pentru că munca a devenit mai avantajoasă decât timpul liber.
2. Răspunsul corect este e) nici una dintre variantele de mai sus. Dacă rata șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că economia funcționează sub potențial și că există resurse nefolosite, în special forță de muncă. În această situație nu se poate vorbi despre suprautilizarea resurselor, nici despre presiuni inflaționiste puternice, iar acest lucru nu arată că rata șomajului natural este prea mică, de aceea celelalte variante nu sunt corecte.
3. Conform calculelor, rata șomajului raportată la populația ocupată crește de la 20% (2/10) la 25% (2/8), adică o creștere de 25%, deci a) este adevărată, iar rata ocupării crește de la 62,5% (10/16) la 66,66% (8/12), ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 6,66%, deci b) este de asemenea adevărată; prin urmare, deoarece ambele rate cresc în aceeași direcție, rezultă că și c) este corectă, iar răspunsul final este d) toate cele de mai sus.
4. Răspunsul corect este a) sporește oferta de locuri de muncă, deoarece atunci când apar mai multe locuri de muncă pe piață, mai mulți șomeri pot fi angajați, ceea ce reduce șomajul, în timp ce situațiile în care cresc numărul de persoane care caută de lucru sau scad oportunitățile de angajare au efect invers și duc la creșterea șomajului.
5. Pe o piață a muncii liberă, manualele de economie susțin că șomajul este doar voluntar deoarece salariile se formează prin cerere și ofertă, iar în condiții ideale orice persoană dispusă să muncească la salariul existent își poate găsi un loc de muncă. Prin urmare, dacă cineva nu este angajat, se consideră că refuză oferta de muncă, fie din cauza salariului, fie a condițiilor, alegând să aștepte o variantă mai bună. În realitatea actuală însă, pot apărea și forme de șomaj involuntar, cauzate de lipsa locurilor de muncă, de neconcordanța dintre competențe și cerințele pieței sau de schimbări economice rapide. Concluzia este că, în teorie, șomajul este voluntar, dar în practică pot exista și situații de șomaj involuntar.
Costache George Alexandru
grupa 333 anul 2
restanta
1. Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare.
În economie, decizia de a munci reflectă un echilibru între efectul de substituție și efectul de venit. Când salariul crește, timpul liber devine mai costisitor (costul de oportunitate crește). Efectul de substituție determină individul să înlocuiască timpul liber cu munca pentru a maximiza câștigul. Când acest efect este dominant, decizia rațională este creșterea ofertei de muncă, adică efectuarea de ore suplimentare. Această dinamică este descrisă standard în manualele de microeconomie, precum cele semnate de N. Gregory Mankiw sau Paul Samuelson.
2. Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus.
Rata șomajului natural reprezintă nivelul șomajului de echilibru atunci când economia funcționează la capacitatea sa potențială (include doar șomajul fricțional și pe cel structural). Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că economia se află într-un decalaj recesionist. În această situație, resursele sunt subutilizate (nu suprautilizate, ceea ce exclude varianta a), rata naturală este doar un indicator de referință (exclude varianta b), iar pe piață există presiuni dezinflaționiste, cererea agregată fiind slabă (exclude varianta c).
3. Răspuns corect: d) toate cele de mai sus.
Pentru a ajunge la această concluzie, datele trebuie calculate matematic:
• Varianta a: Rata șomajului calculată în funcție de populația ocupată (Șomeri / Populația Ocupată). În T0 este 2/10 (20%). În T1 este 2/8 (25%). Creșterea de la 20% la 25% reprezintă o creștere relativă de 25%. (Varianta “a” este corectă).
• Varianta b: Rata ocupării calculată aici ca Populație Ocupată / Populație Activă Disponibilă. În T0 este 10/16 (62,5%). În T1 este 8/12 (66,66%). Creșterea de la 62,5% la 66,66% reprezintă matematic un spor de exact 6,66%. (Varianta “b” este corectă).
• Varianta c: Din calculele anterioare reiese că ambele rate au înregistrat creșteri în T1 față de T0, demonstrând că, matematic, pot evolua în același sens sub influența modificării bazelor de raportare. (Varianta “c” este corectă).
4. Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă.
Șomajul scade atunci când pe piață se creează noi oportunități de angajare. Terminologia trebuie privită cu atenție: “oferta de locuri de muncă” vine din partea angajatorilor și este sinonimă cu “cererea de muncă” pe piața factorilor de producție. Creșterea ofertei de muncă (varianta d) sau creșterea cererii de locuri de muncă (varianta b) înseamnă că mai mulți indivizi caută de lucru, ceea ce ar crește șomajul dacă numărul de posturi disponibile rămâne constant.
5. Explicația modelului clasic și limitările sale contemporane
Raționamentul care susține că există doar șomaj voluntar se bazează pe teoria neoclasică a piețelor perfect concurențiale. Într-o piață a muncii teoretic perfectă și complet liberă, salariile sunt perfect flexibile. Dacă există un excedent de forță de muncă (șomeri), salariul de pe piață va scădea automat până la punctul în care angajatorii vor dori să absoarbă toată forța de muncă disponibilă. În acest model, oricine nu are un loc de muncă se află în această situație deoarece refuză să muncească la nivelul salariului de echilibru, făcând șomajul o decizie pur voluntară.
Grupa 308 B
1. Răspuns a) să lucreze ore suplimentare, individul va alege să sacrifice timpul liber pentru a lucra mai multe ore.
2. Răspuns e) nici una dintre variantele de mai sus, deoarece, atunci când șomajul actual depășește rata naturală, economia este în recesiune și resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate.
3. Răspuns T0- Rs=2/16*100=12,5%
T1- Rs=2/12*100=16,66%
T0- R0=10/16*100 =62,5%
T1- R0 =8/12*100 =66,66%
T0- Ra =16/21*100 =76,19%
T0- Ra=12/20*100 =60%
4. Răspuns a) sporește oferta de locuri de muncă, deoarece creșterea ofertei de locuri de muncă înseamnă că firmele angajează mai mult, absorbind șomerii existenți. Restul variantelor implică fie mai mulți oameni care caută de lucru, fie mai puține posturi disponibile, ceea ce ar crește șomajul.
5. Răspuns Raționamentul se bazează pe echilibrul prețului: pe o piață perfect liberă, salariul este flexibil și se ajustează până când cererea este egală cu oferta. În acest punct, oricine dorește să lucreze la salariul pieței găsește un loc de muncă; cei care rămân fără ocupație o fac pentru că refuză salariul actual, așteptând o ofertă mai bună. În realitatea, acest model este limitat de tot felul de probleme precum: menținerea salariul deasupra nivelului de echilibru, creând șomaj involuntar.
1. Dacă salariul crește și efectul de substituție este dominant → oamenii preferă să muncească mai mult (munca devine mai „atractivă” decât timpul liber)
✅ Răspuns: b) să lucreze ore suplimentare
2. Dacă rata actuală a șomajului > rata naturală → există resurse neutilizate, nu presiuni inflaționiste
a) fals
b) fals
c) fals
d) fals
✅ Răspuns: e) nici una dintre variantele de mai sus
3. Calculăm:
• Rata șomajului (U/Pop. activă)
T0: 2/16 = 12,5%
T1: 2/12 ≈ 16,67% → crește
• a) U/ocupați
T0: 2/10 = 20%
T1: 2/8 = 25% → crește cu 25% ✅ corect
• b) rata ocupării (10/21 → 8/20) → scade ❌
• c) nu evoluează în același sens ❌
✅ Răspuns: a)
4. Șomajul scade când crește cererea de muncă (mai multe locuri de muncă)
✅ Răspuns: b) crește cererea de locuri de muncă
(a) e similar ca idee, dar în mod standard se folosește cererea de muncă)
5. (explicație scurtă)
Pe o piață a muncii „perfect liberă”, salariile se ajustează rapid. Dacă apare șomaj, salariile scad → firmele angajează mai mult → șomajul dispare.
De aceea, în teorie, rămâne doar șomajul voluntar (oamenii aleg să nu lucreze la salariul existent).
👉 În realitate, însă, există:
• salarii minime
• contracte rigide
• lipsă de informație
• crize economice
➡️ De aceea apare și șomaj involuntar.
Grupa 309B
1. b) să lucreze ore suplimentare-Atunci când salariul crește, apar două efecte: efectul de substituție și efectul de venit. Dacă efectul de substituție este dominant, înseamnă că timpul liber devine relativ mai „scump”, deoarece individul renunță la un venit mai mare pentru fiecare oră nelucrată. În consecință, persoana va fi motivată să înlocuiască timpul liber cu muncă, pentru a beneficia de câștigurile mai ridicate. Astfel, individul va alege să lucreze mai multe ore, reducând timpul liber.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus-Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că economia funcționează sub potențial, iar o parte din resurse (în special forța de muncă) este neutilizată. Prin urmare, nu poate fi vorba de suprautilizare a resurselor (a este fals). De asemenea, nu rezultă automat că rata șomajului natural este prea mică (b este fals), ci doar că șomajul ciclic este pozitiv. În plus, în astfel de situații apar de regulă presiuni dezinflaționiste sau inflație scăzută, nu presiuni inflaționiste puternice (c este fals). Prin urmare, niciuna dintre variantele oferite nu este corectă.
3. c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens-Rata șomajului = șomeri / populația activă
T0: 2 / (10 + 2) = 2 / 12 ≈ 16,67%
T1: 2 / (8 + 2) = 2 / 10 = 20% → rata șomajului crește
Rata ocupării = populația ocupată / populația totală
T0: 10 / 21 ≈ 47,62%
T1: 8 / 20 = 40% → rata ocupării scade
4. a) sporește oferta de locuri de muncă-Șomajul scade atunci când cresc oportunitățile de angajare, adică atunci când firmele oferă mai multe locuri de muncă. Creșterea ofertei de locuri de muncă duce la absorbția unei părți din șomeri.
5. În teoria economică clasică, pe o piață a muncii complet liberă, salariile sunt flexibile și se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Dacă apare șomaj, salariile tind să scadă până la un nivel la care toți cei dispuși să muncească își găsesc un loc de muncă. Astfel, șomajul rămas este considerat voluntar, deoarece persoanele aleg să nu accepte salariul existent.
În realitatea contemporană, acest model este limitat. Salariile nu sunt complet flexibile din cauza reglementărilor, salariului minim sau contractelor colective. În plus, există nepotriviri între calificările lucrătorilor și cerințele angajatorilor. De exemplu, un tânăr fără experiență poate fi șomer nu pentru că refuză să lucreze, ci pentru că nu găsește un loc de muncă potrivit. Astfel, apare și șomaj involuntar.
Grupa 309B
1.b) să lucreze ore suplimentare
Pe măsura creşterii nivelului salarial, va creşte şi timpul de muncă atâta vreme cât oamenii consideră mai importante câştigurile salariale suplimentare decât satisfacţia la care au renunţat ca efect al reducerii timpului liber. Astfel, individul este motivat să înlocuiască timpul liber cu muncă, pentru a obține venituri mai mari.
2.e) nici una dintre variantele de mai sus.
Atunci când rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală, economia se află într-o fază de recesiune sau declin, ceea ce înseamnă că resursele sunt subutilizate (nu suprautilizate), iar presiunile inflaționiste sunt, de regulă, scăzute, nu puternice.
3.d) toate cele de mai sus.
La punctul a, rata șomajului în funcție de populația ocupată:
T0: (2 mil. șomeri / 10 mil. ocupați) x 100 = 20%
T1: (2 mil. șomeri / 8 mil. ocupați) x 100 = 25%
Creșterea: de la 20% la 25% reprezintă o creștere relativă de 25% ((25-20)/20 = 0,25)
La punctul b, rata ocupării (Populația ocupată / Populația activă):
T0: (10 / 16) x 100 = 62,5%
T1: (8 / 12) x 100 = 66,66%
Creșterea: de la 62,5% la 66,66% este o creștere de aproximativ 6,66% ((66,66-62,5)/62,5 ≈ 0,066)
La punctul c, în acest exemplu, ambele rate (șomajul raportat la ocupați și rata ocupării) au crescut, deci pot evolua în același sens în funcție de variația populației active disponibile
4. a) sporește oferta de locuri de muncă.
Șomajul reprezintă excedentul ofertei de muncă față de cererea de muncă. Dacă firma/statul sporește oferta de locuri de muncă, numărul șomerilor va scădea.Atât timp cât există nevoi neîndeplinite, va exista și cerere de muncă pentru a le satisface.
5.Într-o piață liberă, salariul este un preț flexibil. Dacă există un exces de ofertă de muncă (șomaj), salariul ar trebui să scadă până când cererea de muncă a firmelor va fi egală cu oferta lucrătorilor. În acest punct de echilibru, oricine dorește să lucreze la salariul pieței găsește un loc de muncă. Cei care rămân fără job sunt considerați șomeri voluntari, deoarece ei aleg să nu muncească la nivelul actual al salariului, sperând la o remunerație mai mare sau preferând timpul liber.
Munca este doar un mijloc pentru a atinge productivitatea.În prezent, mulți oameni preferă să rămână în șomaj voluntar (ajutați de asistență socială) pentru a se recalifica spre domenii mai productive, refuzând locuri de muncă slab plătite care nu le mai satisfac nevoile actuale.
Grupa 308- BT
1.
Când salariul crește și efectul de substituție este dominant, munca devine mai atractivă decât timpul liber. Asta înseamnă că individul preferă să muncească mai mult pentru a câștiga mai mult.
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
2.
Dacă rata șomajului actual este mai mare decât rata naturală, economia nu folosește toate resursele disponibile. Există oameni care ar putea munci, dar nu au loc de muncă. În această situație nu apar presiuni inflaționiste puternice și nici suprautilizarea resurselor.
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
3.
Calculăm:
Rata șomajului:
T0: 2 / 16 = 12,5% T1: 2 / 12 ≈ 16,67% → crește
Rata ocupării:
T0: 10 / 21 ≈ 47,6% T1: 8 / 20 = 40% → scade
Analiză variante:
a) greșit – nu rezultă o creștere de 25% în modul formulat b) greșit – rata ocupării scade, nu crește c) greșit – în acest caz evoluează în sens opus
Răspuns corect: e) nici una din cele de mai sus
4.
Șomajul scade atunci când firmele oferă mai multe locuri de muncă (adică cererea de muncă crește). Astfel, mai mulți oameni sunt angajați.
Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
5.
Manualele spun că pe o piață a muncii liberă există doar șomaj voluntar deoarece salariile ar trebui să se ajusteze liber. Dacă cineva nu acceptă un loc de muncă la salariul existent, se consideră că este alegerea sa.
În realitate, lucrurile sunt mai complexe:
există salariu minim impus de stat, care poate împiedica angajarea tuturor; sindicatele pot menține salariile mai ridicate; nu există informație perfectă (oamenii nu știu toate locurile disponibile); există nepotriviri între competențele oamenilor și cerințele locurilor de muncă.
Exemplu: un tânăr fără experiență poate vrea să lucreze, dar nu este angajat pentru că firmele cer experiență. Acesta nu este șomer voluntar, ci involuntar.
Concluzie: în practică există atât șomaj voluntar, cât și involuntar.
Grupa 306
1. b) să lucreze ore suplimentare
Efectul de substituție reflectă dorința individului de a înlocui timpul liber cu munca atunci când salariul crește, deoarece “prețul” timpului liber (costul de oportunitate) devine mai mare. În aceste condiții are loc creșterea ofertei individuale de muncă. Prin urmare, individul alege să muncească mai mult.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Șomajul natural este rata compatibilă cu funcționarea liberă a pieței (include șomajul fricțional și voluntar).
Dacă șomajul actual este mai mare decât cel natural, înseamnă că există un surplus de forță de muncă neutilizată (șomaj involuntar/ciclic).
3.d) toate cele de mai sus
Rata șomajului (Rs/Po) la T0: (2 / 10) \times 100 = 20%
Rata șomajului (Rs/Po) la T1: (2 / 8) \times 100 = 25%
Creșterea de la 20% la 25% este o creștere de 25% (punctul a este corect).
Rata ocupării (Po/Pa) la T0: (10 / 16) \times 100 = 62,5%
Rata ocupării (Po/Pa) la T1: (8 / 12) \times 100 = 66,66%
Creșterea de la 62,5% la 66,66% este de aproximativ 6,66% (punctul b este corect).
Deoarece ambele rate au crescut, și punctul c este corect. Astfel, varianta finală este d.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Cursul definește Oferta de muncă ca fiind “Cererea de locuri de muncă” și Cererea de muncă ca fiind “Oferta de locuri de muncă”. Pentru ca șomajul să scadă, trebuie să existe mai multe posturi disponibile create de angajatori, adică să crească oferta de locuri de muncă (care este totuna cu cererea de muncă).
5. Șomajul pe o piață liberă
Conform viziunii economiștilor clasici și a celor care susțin piața liberă, pe o piață fără intervenții, salariul este un preț flexibil care echilibrează cererea și oferta.Flexibilitatea salariului: Dacă există prea mulți oameni care caută de lucru, salariul scade până când angajatorii găsesc rentabil să îi angajeze pe toți.
Natura voluntară: În acest context, oricine rămâne fără loc de muncă o face pentru că refuză să lucreze la salariul de echilibru stabilit de piață, preferând timpul liber. Astfel, șomajul este considerat voluntar.
În realitate, șomajul devine involuntar (instituțional) din cauza barierelor care împiedică scăderea salariilor:
Salariul minim: Guvernul impune un prag sub care angajatorii nu pot plăti, blocând angajarea persoanelor mai puțin calificate
Sindicatele și legislația muncii: Acestea creează “rigidități”, menținând salariile sus chiar și când cererea de muncă scade.
Exemplu: Dacă salariul de echilibru pentru un debutant ar fi de 3.000 lei, dar statul impune un minim de 4.500 lei, angajatorul va alege să nu angajeze, transformând un potențial angajat într-un șomer involuntar.
Grupa 309 Seria B
1.b) să lucreze ore suplimentare
2.e) nici una dintre variantele de mai sus
3.Rata șomajului T0 = 2 / 12 = 16,67%
Rata șomajului T1 = 2 / 10 = 20% → crește
Rata ocupării T0 = 10 / 16 = 62,5%
Rata ocupării T1 = 8 / 12 = 66,67% → crește
d) toate cele de mai sus
4.a) sporește oferta de locuri de muncă
5.Pe o piață a muncii complet liberă, salariile se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Dacă există șomaj, salariile ar scădea până când toți cei care doresc să muncească ar găsi un loc de muncă. Astfel, șomajul ar fi considerat voluntar, deoarece oamenii aleg să nu accepte salariile existente.În realitate, acest model este limitat. Există salarii minime, contracte rigide, lipsă de informație și nepotriviri între competențe și cerințele pieței. De asemenea, mobilitatea redusă și crizele economice pot genera șomaj involuntar.De exemplu, în timpul unei recesiuni, firmele reduc angajările chiar dacă oamenii sunt dispuși să lucreze. Prin urmare, în economia modernă există atât șomaj voluntar, cât și involuntar.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
Răspunsul corect este b) să lucreze ore suplimentare, deoarece atunci când salariul crește, timpul liber devine mai costisitor în termeni de oportunitate. Efectul de substituție determină individul să înlocuiască timpul liber cu muncă, pentru a câștiga mai mult. Astfel, el va alege să lucreze mai multe ore (ore suplimentare).
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
Răspunsul corect este e) nici una dintre variantele de mai sus, deoarecedDacă rata șomajului este mai mare decât cea naturală, înseamnă că economia funcționează sub potențial (resursele nu sunt suprautilizate). În această situație nu apar presiuni inflaționiste puternice, ci mai degrabă o cerere scăzută. De asemenea, nu înseamnă că rata naturală este „prea mică”, ci că economia este în recesiune sau încetinire.
3.Răspunsul corect este: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens.
Rata șomajului (șomeri / populație activă):
T0 = 2/12 = ~16,67%
T1 = 2/10 = 20% ⇒ crește, dar nu cu 25% ⇒ a) este falsă.
Rata ocupării (ocupați / populație totală):
T0 = 10/21 ≈ 47,6%
T1 = 8/20 = 40% ⇒ scade, nu crește ⇒ b) este falsă.
Observăm că indicatorii pot avea evoluții diferite în funcție de baza de raportare
4. Șomajul va scǎdea:
Răspunsul corect este: a) sporește oferta de locuri de muncă.
Când crește oferta de locuri de muncă, firmele angajează mai mulți oameni. Astfel, numărul șomerilor scade deoarece mai multe persoane își găsesc un job. Celelalte variante duc fie la creșterea șomajului, fie nu îl reduc direct.
5. Pe o piață a muncii complet liberă, salariile sunt flexibile și se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Dacă există șomaj, salariile ar scădea până când toate persoanele dispuse să lucreze la acel nivel ar găsi un loc de muncă, astfel încât ar rămâne șomeri doar cei care aleg să nu accepte salariul oferit (șomaj voluntar).
În realitatea contemporană, acest raționament nu se aplică perfect deoarece există rigidități: salariu minim, contracte, sindicate sau lipsă de informații. De exemplu, o persoană poate dori să lucreze, dar nu găsește un job potrivit sau nu acceptă salarii foarte mici din motive de trai, ceea ce duce la șomaj involuntar.
Astfel, în practică, pe lângă șomajul voluntar există și șomaj involuntar, determinat de imperfecțiunile pieței muncii.
Seria A grupa 304
1.Daca salariul creste iar efectul de substitutie este mai puternic,inseamna ca munca devine mai avantajoasa decat timpul liber.Din acest motiv,individul va alege sa munceasca mai mult.
Raspuns:b)sa lucreze ore suplimentare
2.Daca rata somajului este mai mare decat rata naturala,economia nu foloseste toate resursele disponibile,deci nu este la potential maxim.
Raspuns:e)nici una dintre variantele de mai sus
3.Calculam indicatorii:
Rata somajului=Someri/populatia activa x 100
T0=2/16 x 100=12,5%
T1=2/12 x 100≈16,67%
Rata somajului creste de la 12,55% la 16,67%
Rata ocuparii=Populatia ocupata/populatia totala x 100
T0=10/21 x 100≈47,62%
T1=8/20 x 100=40%
Rata ocuparii scade de la 47,62% la 40%
Raspuns:e)nici una din cele de mai sus
4.Somajul scade atunci cand creste numarul locurilor de munca disponibile,deoarece mai multi oameni sunt angajati
Raspuns:a)sporeste oferta de locuri de munca
5.Pe o piata a muncii libera,teoria economica sustine existenta exclusiva a somajului voluntar,deoarece salariile se ajusteaza liber.In realitate,exista si somaj involuntar,determinat de rigiditati salariale,crize economice si nepotriviri intre cererea si oferta de munca.
Exemplu:absolventii care nu isi gasesc loc de munca in domeniu.
309B Nicolescu Rares Ioan
1. Dacă salariul crește și efectul de substituție este mai puternic, omul alege să muncească mai mult, adică să lucreze ore suplimentare (răspuns b).
2. Dacă rata șomajului actuală este peste șomajul natural, înseamnă că avem șomaj ciclic și resurse neutilizate, nu suprautilizate și nici presiuni inflaționiste puternice, deci varianta corectă este e) nici una dintre variantele de mai sus.
3. La T0: rata șomajului este 2 / (10+2) ≈ 16,7%, iar la T1 este 2 / (8+2) = 20% (deci șomajul crește), iar rata ocupării în populația totală scade de la 10/21 ≈ 47,6% la 8/20 = 40%, deci a) și b) sunt greșite; c) este o afirmație teoretică generală (în anumite definiții pot merge în același sens), dar nu este susținută de datele de față, așa că răspunsul corect este e) nici una din cele de mai sus.
4. Șomajul scade când apar mai multe locuri de muncă, adică atunci când crește cererea de muncă din partea firmelor, deci varianta corectă este a) sporește oferta de locuri de muncă.
5. În teoria standard, pe o piață a muncii liberă, la salariul de echilibru, oricine vrea să lucreze la acel salariu își găsește un job, iar cei care rămân șomeri sunt considerați șomeri voluntari, pentru că refuză salariul sau condițiile existente și aleg să nu lucreze. În realitate însă, vedem și șomaj involuntar: salariile nu pot scădea oricât (salariu minim, contracte, legislație), există diferențe între calificările oamenilor și locurile de muncă disponibile, iar mulți șomeri ar vrea să muncească, dar nu găsesc efectiv un loc de muncă potrivit.
1. b
2. e
3. d
4. a
5. In teoria clasica, pe o piata a muncii libera si flexibila, salariile se ajusteaza astfel incat toti cei care accepta salariul de echilibru isi gasesc un loc de munca. De aceea, ar exista doar somaj voluntar. Insa, in realitate, salariile nu sunt foarte flexibile, exista crize economice si uneori oamenii nu au competentele cerute. Astfel apare si somajul involuntar.
Preda Denisa Valentina Seria B,Grupa:308
1.B
2.E
3.C
4.A -Creșterea numărului de locuri de muncă duce la angajarea mai multor persoane, deci scade șomajul.
5. Manualele de economie susțin că pe o piață a muncii liberă există doar șomaj voluntar, deoarece salariile se stabilesc liber, iar orice persoană poate accepta salariul existent și se poate angaja.
Șomajul voluntar apare atunci când indivizii refuză să lucreze la salariul oferit.
În realitate, există și șomaj involuntar, din cauza lipsei locurilor de muncă sau a crizelor economice.
Prin urmare, în practică există atât șomaj voluntar, cât și șomaj involuntar.
Dinu Mihai Damian
305A
1. b) Sa lucreze ore suplimentare, deoarece efectul de substituție reflecta dorinta individului de a inlocui timpul liber cu munca pentru a obține un castig suplimentar.
2. e) Nici una de mai sus, deoarece rata actuala a somajului este mai mare fata de rata naturala a somajului reprezinta un deficit in oferta locurilor de munca.
3. d) Toate cele de mai sus; deoarece la a) (Someri/Populatie ocupata) x 100 rezulta la 20% in T0 si 25% in T1. La b) (Populatie Ocupata/Pouplatia activa) x 100 si rezulta in 62,5% in T0 si 66,66% in T1 si reprezinta o crestere de 6,66%. Iar la c) Am aratat la a si b ca rata somajului si rata ocuparii pot evolua in acelasi sens.
4. a) Sporeste oferta de locuri de munca, deoarece Cererea de munca este egala cu Oferta de locuri de munca. Daca firmele ofera mai multe locuri de munca, rata somajului va scadea in timp.
5. Intr-o piata a muncii libera, salariu se formeaza prin cerere si oferta. Cand se loveste punctul dintre cerere si oferta se gaseste un loc de munca. Somajul este voluntar deoarece orice persoana care nu isi gaseste de lucru considera ca timpul lor liber valoreaza mai mult decat salariul oferit de catre angajatori.
Ciorîță Patricia- 303A
1. Răspuns corect: b)
În situația în care efectul de substituție predomină după creșterea salariului, persoana percepe timpul liber ca fiind mai costisitor și va alege să muncească mai mult, pentru a-și crește veniturile.
2. Răspuns corect: e)
Atunci când rata șomajului efectiv depășește rata naturală, economia se află în recesiune. Într-o astfel de perioadă, resursele nu sunt folosite la capacitate maximă (ci subutilizate), iar inflația nu este ridicată, ci mai degrabă redusă.
3. Răspuns corect: a)
Rata șomajului raportată la populația ocupată în T₀: (2 / 10) × 100 = 20%.
Rata șomajului raportată la populația ocupată în T₁: (2 / 8) × 100 = 25%.
Evoluția relativă: [(25 − 20) / 20] × 100 = 25%. Afirmația (a) este corectă din punct de vedere matematic.
4. Răspuns corect: b)
Reducerea șomajului are loc atunci când firmele cresc numărul de angajări. În economie, angajatorii sunt cei care creează cererea de muncă.
5. Pe o piață a muncii complet liberă, salariul funcționează ca un preț flexibil care se ajustează până când cererea și oferta de muncă se egalizează. În acest punct de echilibru, orice persoană dispusă să lucreze la salariul existent își poate găsi un loc de muncă. Cei care nu lucrează sunt considerați șomeri voluntari, deoarece aleg să nu accepte salariul oferit, preferând fie timpul liber, fie așteptarea unui salariu mai avantajos. În practică, acest model este limitat de anumite rigidități, precum salariul minim, rolul sindicatelor sau lipsa informațiilor complete. Aceste aspecte împiedică ajustarea rapidă a salariilor și duc la apariția șomajului involuntar, situație în care oamenii sunt dispuși să lucreze la salariul existent, dar nu găsesc locuri de muncă disponibile.
Nicolae Mihai-Sebastian 309B
1. b) să lucreze ore suplimentare.
Când salariul crește, apar două efecte posibile asupra alegerii dintre timp liber și muncă:
a) Efectul de substituție – individul înlocuiește timpul liber cu muncă
b) Efectul de venit – venitul mai mare poate permite mai mult timp liber
2. e) nici una dintre variantele de mai sus.
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci economia funcționează sub nivelul potențial.
3. d) toate cele de mai sus.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă.
Șomajul depinde de raportul dintre cererea de muncă și oferta de muncă.
5. Afirmația manualelor este corectă doar în modelul teoretic al pieței perfect libere. În realitatea pieței muncii contemporane:
– salariile nu sunt complet flexibile,
– există intervenții instituționale,
– apar crize economice,
– competențele nu coincid mereu cu cererea.
De aceea, pe lângă șomajul voluntar există și șomaj involuntar, care caracterizează majoritatea economiilor moderne.
Talpos Giorgio
grupa 310
seria B
1. Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Argument: Dacă salariul crește și efectul de substituție este dominant, timpul liber devine mai „costisitor” (pentru că renunți la un venit mai mare). Astfel, individul va prefera să înlocuiască timpul liber cu muncă, deci va lucra mai mult.
2.Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Argument: Dacă rata șomajului este peste rata naturală, înseamnă că există resurse neutilizate (nu suprautilizate), iar economia nu este sub presiuni inflaționiste, ci mai degrabă sub potențial. Deci niciuna dintre afirmațiile date nu este corectă.
3.Răspuns corect: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Calcul orientativ:
Rata șomajului = șomeri / populația activă
T0: 2 / 16 = 12,5%
T1: 2 / 12 = 16,66% → crește
Rata ocupării (în funcție de populația totală):
T0: 10 / 21 ≈ 47,6%
T1: 8 / 20 = 40% → scade
4. Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
Argument: Dacă firmele oferă mai multe locuri de muncă, mai mulți șomeri pot fi angajați, deci șomajul scade.
b) este formulată ambiguu, iar c) și d) duc la creșterea șomajului.
5. Explicație:
Ideea că pe o piață a muncii complet liberă există doar șomaj voluntar pornește de la ipoteza că salariile sunt flexibile. Dacă cineva nu are loc de muncă, înseamnă că refuză să lucreze la salariul existent pe piață.
În realitate, lucrurile sunt mai complicate. Pe piața muncii contemporane există rigidități: salarii minime, contracte, sindicate, diferențe de calificare sau lipsa informației. De exemplu, o persoană poate dori să muncească, dar nu găsește un loc de muncă potrivit pregătirii sale. Acesta nu este șomaj voluntar, ci mai degrabă șomaj structural.
Un alt exemplu este șomajul ciclic, care apare în perioade de criză economică, când firmele reduc activitatea și concediază angajați, chiar dacă aceștia ar accepta să lucreze.
Concluzia este că teoria funcționează în condiții ideale, dar în economia reală există atât șomaj voluntar, cât și involuntar.
Muja Gabriela-Anelice
Seria B, grupa 308
1. b) să lucreze ore suplimentare
Dacă salariul crește și efectul de substituție este dominant, individul va decide să lucreze mai multe ore. Aceasta se întâmplă deoarece timpul liber devine mai costisitor, iar persoana preferă să îl înlocuiască cu muncă pentru a obține un venit mai mare.
2.e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că economia funcționează sub potențial, nu că resursele sunt suprautilizate.
De asemenea, nu există presiuni inflaționiste puternice, ci mai degrabă tendințe dezinflaționiste.
3. c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Se calculează rata șomajului ca raport între șomeri și populația activă.
La T0, rata șomajului este 2/(10 + 2) = 2/12= 16,67%
La T1, rata șomajului este 2/(8 + 2) = 2/10 = 20%.
Rezultă că rata șomajului crește.
Apoi se calculează rata ocupării ca raport între populația ocupată și populația totală.
La T0, rata ocupării este 10/21= 47,62%
La T1, rata ocupării este 8/20= 40%
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Șomajul scade atunci când crește oferta de locuri de muncă, deoarece mai multe persoane își pot găsi un job. Creșterea cererii de locuri de muncă duce la creșterea șomajului. Scăderea cererii de muncă din partea firmelor reduce angajările. Creșterea ofertei de muncă poate duce la creșterea șomajului.
5. Manualele de economie consideră că, pe o piață a muncii perfect liberă, salariile se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Dacă apare șomaj, salariile scad, iar firmele angajează mai mult. Cei care nu acceptă salariile mai mici aleg să nu lucreze, deci șomajul este considerat voluntar. În realitate, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. Există salariu minim, rigidități și crize economice care împiedică ajustarea salariilor. De aceea, apare și șomajul involuntar, când oamenii vor să muncească, dar nu găsesc locuri de muncă.
304 A
1.Am ales varianta b,deoarece, atunci când salariul crește și efectul de substituție este dominant, timpul liber devine mai „scump”. Astfel, individul preferă să muncească mai mult pentru a obține un venit mai mare, renunțând la o parte din timpul liber.
2. Am ales varianta e,deoarece, dacă rata șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că economia nu folosește toate resursele disponibile. Nu există presiuni inflaționiste, ci mai degrabă opusul, iar celelalte variante nu sunt corecte.
3. Am ales varianta a,deoarece rata șomajului calculată în funcție de populația ocupată crește de la 20% la 25%, ceea ce înseamnă o creștere de 25%. De asemenea, consider că și varianta c este corectă, deoarece, în anumite situații, rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens, de exemplu atunci când se modifică populația activă.
4. Am ales varianta a, deoarece dacă crește oferta de locuri de muncă, mai multe persoane pot fi angajate, ceea ce duce la scăderea șomajului.
5. Manualele de economie susțin că, pe o piață a muncii liberă, există doar șomaj voluntar deoarece salariile sunt flexibile și se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Astfel, dacă o persoană nu lucrează, înseamnă că nu acceptă salariul existent pe piață. Totuși, în realitate, există și șomaj involuntar, deoarece salariile nu sunt complet flexibile, iar uneori nu există suficiente locuri de muncă. De exemplu, în perioade de criză economică, oamenii își pot pierde locul de muncă fără să fie vina lor și fără să găsească rapid altul.
Grupa: 306, Seria B
Rezolvare:
1. Daca salariul creste, iar efectul de substitutie este dominant:
Raspuns corect: b) sa lucreze ore suplimentare
Explicatie: Efectul de substitutie inseamna ca timpul liber devine “mai scump” atunci cand salariul creste. Practic, omul renunta la timp liber ca sa castige mai multi bani. Deci va munci mai mult.
2. Daca rata actuala a somajului este mai mare decat rata naturala:
Raspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Explicatie: Cand somajul este peste nivelul natural, inseamna ca economia NU foloseste toate resursele (deci nu e suprautilizare), si nici nu sunt presiuni inflationiste puternice (alea apar cand somajul e foarte mic). Deci toate variantele a), b), c) sunt gresite.
3. Calcul si interpretare:
Date:
T0: ocupati = 10, someri = 2
T1: ocupati = 8, someri = 2
Rata somajului (someri / ocupati):
T0: 2 / 10 = 0.2 (20%)
T1: 2 / 8 = 0.25 (25%)
crestere de la 20% la 25% = crestere cu 25%
Rata ocuparii (ocupati / populatie activa):
T0: 10 / 16 = 62.5%
T1: 8 / 12 = 66.66%
crestere cu aprox. 4.16 puncte procentuale, adica ~6.66% relativ
Concluzie:
a) corect
b) corect
c) corect (pot creste ambele in acelasi timp, cum se vede aici)
Raspuns corect: d) toate cele de mai sus
4. Somajul va scadea daca:
Raspuns corect: a) sporeste oferta de locuri de munca
Explicatie: Daca apar mai multe locuri de munca, mai multi oameni pot fi angajati → somajul scade.
Daca scade cererea de munca sau creste oferta de munca, somajul creste.
5. Explicatie teoretica:
Manualele spun ca pe o piata a muncii complet libera ar exista doar somaj voluntar pentru ca salariile s-ar ajusta liber in functie de cerere si oferta.
Adica, daca exista oameni fara loc de munca, salariile ar scadea pana la un nivel la care firmele ar fi dispuse sa angajeze mai mult. In acel punct, oricine vrea sa munceasca la acel salariu isi gaseste job. Cine nu accepta salariul respectiv ramane somer “de buna voie”.
Exemplu simplu: Daca intr-un domeniu sunt prea multi candidati, salariile scad. Unii accepta salarii mai mici si se angajeaza, altii refuza si raman someri => acestia sunt considerati someri voluntari.
Dar in realitate (piata muncii moderna):
exista salariu minim impus de stat
exista sindicate care mentin salariile mai ridicate
firmele nu pot ajusta instant angajarile
exista nepotriviri intre calificari si joburi (ex: IT vs munca necalificata)
oamenii nu se pot muta sau recalifica imediat
Concluzie: In teorie, somajul ar fi doar voluntar. In practica, exista si somaj involuntar, pentru ca piata muncii nu este perfect libera si flexibila.
Grupa 307 B
1. Rezolvare: b)
Atunci când salariul crește, fiecare oră de muncă aduce un câştig mai mare, iar individul ajunge să compare câștigul suplimentar cu satisfacția pierdută din reducerea timpului liber. Dacă efectul de substituție este dominant, înseamnă că veniturile în plus sunt considerate mai importante decât timpul liber, astfel că persoana va renunța la o parte din acesta pentru a munci mai mult, adică va lucra ore suplimentare. Totuși, această tendință nu se menține la nesfârșit, deoarece de la un anumit nivel al salariului oamenii pot începe să valorizeze mai mult timpul liber, moment în care ar prefera să muncească mai puțin.
2. Rezolvare: e)
Când rata șomajului este mai mare decât rata naturală, înseamnă că în economie nu există suficiente locuri de muncă pentru toți cei care vor să lucreze. Asta se întâmplă pentru că firmele nu produc suficient și, implicit, nu au nevoie de mai mulți angajați. Prin urmare, resursele nu sunt folosite la maximum și nu apar presiuni de creștere a prețurilor, ci mai degrabă invers. Din acest motiv, niciuna dintre variantele propuse nu este corectă.
3. Rezolvare: a)
Rata şomajului în funcţie de populaţia ocupată:
T0=2÷10=0,2∙100=20%
T1=2÷8=0,25∙100=25%
În momentul T1 se ajunge la o creştere de 25%.
4. Rezolvare: a)
Șomajul apare atunci când există mai mulți oameni care caută un loc de muncă decât locuri de muncă disponibile, adică atunci când oferta de muncă este mai mare decât cererea de muncă. Dacă numărul locurilor de muncă crește, firmele vor angaja mai multe persoane, iar o parte dintre șomeri își vor găsi un loc de muncă. În acest fel, diferența dintre oferta și cererea de muncă se reduce, ceea ce ar duce la scăderea șomajului.
5. Rezolvare:
Pe o piață a muncii complet liberă, se consideră că poate exista doar șomaj voluntar, deoarece salariile se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Astfel, dacă există persoane fără loc de muncă, acest lucru se explică prin faptul că ele nu acceptă salariul existent pe piață sau condițiile oferite de angajatori. În aceste condiții, piața se autoreglează, iar orice dezechilibru dispare prin scăderea salariilor până la nivelul la care toți cei dispuși să lucreze își pot găsi un loc de muncă. În realitate însă, lucrurile sunt diferite, deoarece există situații în care oamenii doresc să muncească, dar nu găsesc locuri de muncă. Acest tip de șomaj apare atunci când firmele nu au suficientă cerere pentru produsele lor și își reduc activitatea sau când salariile nu pot scădea din cauza unor factori precum legislația muncii sau salariul minim. De exemplu, în perioade de criză economică, firmele își reduc activitatea și nu mai angajează, chiar dacă există persoane dispuse să muncească, ceea ce arată că șomajul nu este întotdeauna o alegere, ci poate fi impus de condițiile economice.
Miron Flavius
308-B
1. Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
2. Dacă șomajul actual > șomajul natural:
economia NU este în echilibru
există dezechilibru pe piața muncii
NU resurse suprautilizate
NU presiuni inflaționiste puternice (asta apare mai ales când șomajul e sub natural)
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
3. T0:
activă = 16
ocupată = 10
șomeri = 2
T1:
activă = 12
ocupată = 8
șomeri = 2
Șomaj / populație activă
T0: 2/16 = 12.5%
T1: 2/12 = 16.66%
șomajul CREȘTE
a) fals (nu 25% creștere ocupată, ocuparea scade)
Rata ocupării
Ocupată / activă
T0: 10/16 = 62.5%
T1: 8/12 = 66.66%
crește
b) corect (crește cu ~6.66%)
c)
„șomajul și ocuparea pot evolua în același sens”
adevărat (aici ambele cresc: șomaj + ocupare ca rate pot crește simultan în funcție de bază)
Răspuns corect: d) toate cele de mai sus
4.Șomajul scade dacă:
Din lecție:
șomajul scade când cresc locurile de muncă
corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
5. Pe o piață liberă a muncii, salariul se formează prin cerere și ofertă.
Dacă există șomaj, înseamnă că:
unii oameni NU acceptă salariul existent
sau preferă să caute un salariu mai bun
de aici ideea de șomaj voluntar
În teoria pieței libere, șomajul există doar dacă indivizii aleg să nu accepte salariul existent deci este considerat voluntar.
Dediu Vasile Cristian
Business si Turism – 304A
1. Salariul creste + efect de substitutie dominat
Efectul de substituție reflectă dorința de a înlocui timpul liber cu muncă → crește oferta de muncă.
salariu ↑ → munca devine mai atractivă
individul renunță la timp liber
lucrează mai mult
Raspuns corect = b)sa lucreze ore suplimentare
2. Rata șomajului actual > rata naturală
șomajul apare când: oferta de muncă > cererea de muncă
în viziunea keynesistă: cauza = cerere insuficientă în economie
Verificăm variantele:
a) suprautilizare → fals (e subutilizare)
b) nu rezultă din teorie
c) presiuni inflaționiste → apar când economia e supraîncălzită
d) nu
Răspuns corect = e) nici una dintre variantele de mai sus
3. a) Rata șomajului
T0: 2 / 16 = 12.5%
T1: 2 / 12 = 16.67%
crește cu:
≈ 33.3%, nu 25% => a) fals
b) Rata ocupării
T0: 10 / 21 ≈ 47.6%
T1: 8 / 20 = 40%
scade => b) fals
c) Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
relația depinde de raportul cerere–ofertă
aici: șomaj ↑ ocupare ↓ => sensuri opuse => c) fals
d) fals => toate cele de mai sus;
Răspuns corect = e) nici una dintre variantele de mai sus
4. Șomajul va scădea dacă: a) sporește oferta de locuri de muncă
5. Pe scurt, raționamentul se bazează pe ideea că salariul este un preț care se ajustează singur:
Logica: Dacă toți oamenii ar accepta să lucreze pe orice sumă (oricât de mică), oricine ar dori un job l-ar găsi. În această viziune, șomerii sunt doar cei care aleg să nu se angajeze pentru că salariul oferit de piață li se pare prea mic (șomaj voluntar).
Piața liberă: Într-o economie fără intervenții, salariul scade până când toți cei care vor să muncească sunt angajați.
Realitatea: În lumea reală există șomaj involuntar deoarece piața nu este lăsată să fie complet liberă. Salariul minim, sindicatele și legile muncii mențin salariile la un nivel ridicat, ceea ce împiedică firmele să facă angajări pentru toată lumea.
Concluzie: Șomajul involuntar este văzut de economiștii liberali nu ca un eșec al pieței, ci ca un rezultat al intervenției statului care blochează scăderea naturală a salariilor.
Maros David Andrei
308B
1.
Dacă salariul crește și efectul de substituție este dominant, individul înlocuiește timpul liber cu muncă → va lucra mai mult.
Răspuns: b)
⸻
2.
Dacă rata șomajului este mai mare decât rata naturală → există subutilizare a resurselor, fără presiuni inflaționiste.
Răspuns: e)
⸻
3.
T₀:
Populație activă = 10 + 2 = 12
Rata șomajului = 2 / 12 = 16,67%
Rata ocupării = 10 / 16 = 62,5%
T₁:
Populație activă = 8 + 2 = 10
Rata șomajului = 2 / 10 = 20%
Rata ocupării = 8 / 12 = 66,67%
Rata șomajului crește și rata ocupării crește.
Răspuns: c)
⸻
4.
Șomajul scade când crește cererea de muncă (locurile de muncă).
Răspuns: a)
⸻
5.
Pe o piață a muncii liberă, salariile sunt flexibile și se ajustează până la echilibru. Dacă există șomaj, salariile scad, iar cei care acceptă salariul se angajează. Prin urmare, rămâne doar șomaj voluntar. În practică, rigiditatea salariilor (salariu minim, sindicate) duce la șomaj involuntar.
1.
Dacă salariul crește și efectul de substituție este dominant, individul înlocuiește timpul liber cu muncă → va lucra mai mult.
Răspuns: b)
⸻
2.
Dacă rata șomajului este mai mare decât rata naturală → există subutilizare a resurselor, fără presiuni inflaționiste.
Răspuns: e)
⸻
3.
T₀:
Populație activă = 10 + 2 = 12
Rata șomajului = 2 / 12 = 16,67%
Rata ocupării = 10 / 16 = 62,5%
T₁:
Populație activă = 8 + 2 = 10
Rata șomajului = 2 / 10 = 20%
Rata ocupării = 8 / 12 = 66,67%
Rata șomajului crește și rata ocupării crește.
Răspuns: c)
⸻
4.
Șomajul scade când crește cererea de muncă (locurile de muncă).
Răspuns: a)
⸻
5.
Pe o piață a muncii liberă, salariile sunt flexibile și se ajustează până la echilibru. Dacă există șomaj, salariile scad, iar cei care acceptă salariul se angajează. Prin urmare, rămâne doar șomaj voluntar. În practică, rigiditatea salariilor (salariu minim, sindicate) duce la șomaj involuntar.
Nume si prenume:Oprea Sebastian Andrei
Grupa:310
Seria:B
1. b) să lucreze ore suplimentare
Efectul de substituție înseamnă că timpul liber devine „mai scump”. Individul va înlocui timpul liber cu muncă, deci va lucra mai mult.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Nu există suprautilizare-dimpotrivă, există subutilizare a resurselor
Nu există presiuni inflaționiste- mai degrabă presiuni dezinflaționiste
Rata naturală nu e „prea mică” neapărat
3. d) toate cele de mai sus
a) Rata șomajului (față de ocupați):
T0: 2/10 = 20%
T1: 2/8 = 25%
– crește cu 25% relativ
b) Rata ocupării:
crește de la 62,5% la 66,67%
– creștere ≈ 6,66%
c) Ambele (șomaj și ocupare) cresc
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Mai multe locuri de muncă inseamna mai multe persoane angajate- șomaj mai mic.
5. Pe o piață a muncii complet liberă, salariile sunt flexibile.
– Dacă există șomaj, salariile scad
– firmele angajează mai mult
– piața se echilibrează
Astfel, rămâne doar șomajul voluntar (oameni care aleg să nu muncească la salariul existent).
Dar în realitatea contemporană:
-Rigidități salariale
salariu minim
contracte colective
-Instituții și politici
ajutoare de șomaj
protecție socială
Seria B
Grupa 307
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
b) să lucreze ore suplimentare
Efectul de substituție spune că atunci când salariul/oră crește, timpul liber devine mai scump – „pierzi” mai mulți bani pentru fiecare oră de lene. Dacă domină substituția, individul renunță la timp liber și lucrează mai mult. Efectul de venit ar fi invers: cu bani mai mulți îți permiți mai mult timp liber.
*2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:*
e) nici una dintre variantele de mai sus
Explicație: Când șomajul efectiv > șomajul natural, economia e în recesiune = PIB sub potențial. Resursele sunt _subutilizate_, nu suprautilizate. Nu există presiuni inflaționiste, ci deflaționiste. Rata naturală nu are treabă – ea e dată de structura pieței. Deci a), b), c) sunt false.
*3. Calcule pentru T0 și T1:*
Indicator T0 T1
Pop. activă 16 12
Pop. ocupată 10 8
Șomeri 2 2
Rata șomajului = Șomeri / Pop. activă 2/16 = 12.5% 2/12 = 16.67%
Rata ocupării = Ocupată / Pop. activă 10/16 = 62.5% 8/12 = 66.67%
Verificăm variantele:
a) „rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%” → Fals. Rata șomajului se calculează la pop. activă, nu la ocupată. Și 12.5% → 16.67% e +33.36%, nu 25%.
b) „rata ocupării crește cu 6,66%” → Adevărat. 66.67% – 62.5% = 4.17 puncte procentuale. Creștere procentuală: 4.17/62.5 = 6.67%.
c) „rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens” → Adevărat. Aici ambele au crescut pentru că populația activă a scăzut mai repede decât ocuparea.
*Răspuns: c)
*4. Șomajul va scădea dacă:*
a) sporește oferta de locuri de muncă
Șomaj = Cererea de locuri de muncă > Oferta de locuri de muncă. Ca să scadă, trebuie să apară mai multe joburi = crește oferta de locuri de muncă din partea firmelor. Atenție la termeni: „oferta de muncă” = oamenii care vor să muncească. „Oferta de locuri de muncă” = joburile oferite de firme. b) dacă crește cererea de locuri de muncă = mai mulți șomeri vor job = șomajul crește.
*5. Pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Explicație + realitate contemporană:*
*Raționamentul din manuale*: În teorie, pe o piață perfect liberă salariul se ajustează până când cererea de muncă = oferta de muncă. Dacă cineva e șomer, e pentru că salariul oferit e sub salariul lui de rezervă – deci _refuză voluntar_ să muncească la acel salariu. Șomajul involuntar ar dispărea pentru că firmele ar scădea salariile până angajează pe toată lumea.
*De ce nu ține în realitate*:
1. *Salarii rigide în jos*: Salariul minim, contractele colective, sindicatele. O firmă nu poate scădea salariul sub minim ca să angajeze un șomer. Ex: Un absolvent fără experiență ar munci pe 2000 lei, dar minimul e 3700 lei. Firma nu-l angajează = șomaj involuntar.
2. *Salarii de eficiență*: Firmele plătesc peste echilibru ca să motiveze și să păstreze oamenii buni. Ex: IT-iștii iau 10.000 lei nu pentru că asta e piața, ci ca să nu plece la concurență. Asta creează șomaj pentru cei care ar accepta 6000 lei.
3. *Informație imperfectă + costuri de căutare*: Joburile și oamenii nu se potrivesc instant. Ex: În București sunt 5000 de joburi în HoReCa și 5000 de șomeri, dar șomerii stau în Vaslui. Durează să se găsească = șomaj fricțional, care e involuntar pe termen scurt.
4. *Șomaj structural*: Skill mismatch. Ex: Foști mineri din Valea Jiului nu se pot angaja programatori fără recalificare. Ei vor să muncească, dar nu au calificarea cerută.
*Concluzie*: Modelul teoretic ignoră fricțiunile reale. În 2026, cu gig economy, muncă remote și AI care înlocuiește joburi, șomajul involuntar apare mai ales din schimbări tehnologice rapide și rigidități legislative, nu pentru că „oamenii nu vor să muncească”.