Lecția 3 – Ocuparea și șomajul: evaluări cantitative
– ocuparea forței de muncă: cererea și oferta de muncă la nivel individual și agregat
– semnficația șomajului și determinări cantitative aferentei pieței muncii
TEMA 3
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în rubrica de comentarii, cu argumentarea tuturor aplicațiilor, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 16 aprilie, ora 21:00, apoi comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide: a) să lucreze mai puține ore; b) să lucreze ore suplimentare; c) să beneficieze de mai mult timp liber; d) să nu modifice dimensiunea timpului liber; e) să renunțe la locul de muncă pentru a deveni șomer.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci: a) resursele economiei sunt suprautilizate; b) rata șomajului natural este prea mică; c) în economie există presiuni inflaționiste puternice; d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus.
3. Se cunosc următoarele date: T0 T1
Populația totală (milioane) 21 20
Populația activă disponibilă 16 12
Populația ocupată 10 8
Șomeri 2 2
Care dintre următoarele concluzii sunt corecte:
a) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%;
b) rata ocupării crește cu 6,66%;
c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una din cele de mai sus.
4. Șomajul va scădea dacă: a) sporește oferta de locuri de muncă; b) crește cererea de locuri de muncă; c) scade cererea de muncă; d) crește oferta de muncă; e) nici o variantă.
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Cum poate fi explicat acest raționament? Argumentează și exemplifică ținând cont de realitățile pieței muncii contemporane.
304 A
1.b) să lucreze ore suplimentare
Când salariul crește, apar două efecte: de substituție și de venit. Efectul de substituție face ca timpul liber să fie mai „costisitor”, motivând individul să muncească mai mult. Dacă acest efect domină, va alege să lucreze ore suplimentare.
2.e) nici una dintre variantele de mai sus.
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că economia funcționează sub potențial – există șomaj ciclic și resurse neutilizate, nu suprautilizate.
3.c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
T0:
Rata ocupării (T0):
(10 / 16) × 100 = 62,5%
Rata șomajului (T0):
(2 / 16) × 100 = 12,5%
T1:
Rata ocupării (T1):
= (8 / 12) × 100 = 66,67%
Rata șomajului (T1):
= (2 / 12) × 100 = 16,67%
Rata șomajului a crescut: de la 12,5% la 16,67%.
Rata ocupării a crescut: de la 62,5% la 66,67%.
4.a) sporește oferta de locuri de muncă
Șomajul scade atunci când sunt disponibile mai multe locuri de muncă, adică crește cererea de forță de muncă din partea angajatorilor. Asta înseamnă că mai mulți șomeri își pot găsi un loc de muncă.
Așadar, dacă oferta de locuri de muncă crește, șomajul va scădea.
5.Deși manualele spun că pe o piață liberă nu există decât șomaj voluntar, în realitate, pot apărea crize economice care fac ca unii oameni să nu-și găsească loc de muncă, chiar dacă vor să muncească. Așadar, și șomajul involuntar poate apărea pe piața liberă.
309 B
1.sa lucreze ore suplimentare pt ca efectul de substitutie reflecta dorinta indivizilor de a inlocui o parte mai mare sau mai mica din timpul lor liber pt a dedica muncii o importanta mai mare pt a castiga un venit suplimentar.
2.e pt ca rata somajului se refera la ideea de a nu merge la munca sau nu desfasoara o activitate in privinta aceasta luand in considerare nr de locuri disponibile
3. d
4. d. pt ca oamenii doresc sa munceasca sau incep prin cautarea unui loc de munca
5.De asemenea, tot în abordarea keynesistă asupra şomajului şi în strânsă legătură cu piaţa muncii, menţinerea decalajului dintre ofertă şi cerere sedatorează, arată majotitatea economiştilor, rigidităţii salariilor: atunci când salariile sunt rigide la scădere în baza unor factori instituţionali, pe piaţa muncii decalajului dintre ofertă şi cerere nu se va putea diminua sau resorbi; acesta ar fi cazul oricărui exces sau al oricărei penurii ce se manifestă pe o piaţă.
Covlescu Bogdan-Andrei Grupa 304 Seria A
1. Conform teoriei economice, atunci când salariul creste și efectul de substitutie este dominant, munca devine mai
atractivă în comparație cu timpul liber. Astfel, indivizii sunt înclinați sa lucreze mai multe ore pentru a beneficia de
venitul suplimentar, reducând timpul alocat activităților de agrement. Aceasta alegere reflecta comportamentul rațional
al agenților economici într-o piață libera, unde deciziile sunt luate pe baza stimulentelor monetare.
Răspuns corect: b)sa lucreze ore suplimentare
2. Rata șomajului natural reprezintă nivelul minim sustenabil al șomajului într-o economie funcțională, adică suma
șomajului frictional și structural. Daca șomajul efectiv (actual) este mai mare decât cel natural, înseamnă ca economia
funcționeaza sub potențial, deci resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate. Nu putem spune ca rata șomajului natural
este prea mica, fiind un concept teoretic bazat pe fundamente structurale ale pieței muncii. Presiuni inflaționiste apar
atunci când șomajul scade sub rata naturală (Legea lui Phillips), nu când este peste.
Răspuns corect: e) Niciuna dintre variantele de mai sus.
3. Populația totală : T0=21, T1=20
Populația aptă de munca ( activa) T0=16, T1=12
Populația ocupată: T0=10, T1=8
Șomeri: T0=2, T1=2
-Rata șomajului (T0)=> (2/(10+2))x 100=16,67%
-Rata șomajului (T1)=> (2/(8+2))x 100=20%
-Creșterea ratei șomajului: ((20-16,67)/16,67)x100=20%
-Rata ocupării (T0)=> (10/16)x 100= 62,5%
-Rata ocupării (T1)=> (8/12)x 100= 66,67%
-Creșterea ratei ocupării: (66,67 – 62,5)/62,5) x 100 = 6,67%
Răspuns corect: c) Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
4. Cererea de munca = angajatorii caută forță de munca
Oferta de munca = persoanele care caută locuri de munca
=> Oferta de locuri de munca înseamnă ca angajatorii creează mai multe joburi, ceea ce reduce șomajul
Răspuns corect: a)sporește oferta de locuri de munca
5. într-o piață a muncii perfect libera, se presupune ca toți cei care vor sa muncească la salariul existent
pot găsi un loc de munca => deci șomajul involuntar nu ar trebui sa existe. Cei care nu muncesc, aleg voluntar
sa nu o facă (ex: așteaptă o oferta mai buna, refuza sa muncească pe salariul existent)
Acest raționament pornește de la ipotezele ideale:
-Mobilitate perfecta a forței de munca
-Informație completa despre toate joburile disponibile
-Salarii flexibile care se ajustează continuu în funcție de cerere și oferta.
Realitatea contemporană insa e diferită: Exista șomaj structural (diferența intre aptitudinile muncitorilor și cererile
pieței), Șomaj frictional (adică timpul dintre 2 joburi), exista rigidități salariale (ex: salariul minim impus, contracte
colective), lipsa mobilității (ex: persoane din medii rurale fără acces la joburi urbane)
Exemple concrete: Un absolvent de facultate de filosofie, poate fi șomer involuntar daca nu exista cerere pentru
domeniul lui. Deși ar vrea sa muncească, nu are calificările cerute de piață => șomaj structural. Asta contrazice ideea
de “doar șomaj voluntar” într-o piață reală, dar se aliniază cu principiile pieței daca acceptam ca liberalizarea
învățământului și flexibilizarea muncii ar reduce astfel de discrepante.
Grupa 301, Seria A
1. b este raspunsul corect, deoarece efectul de substitutie se aplica atunci cand veniturile sunt reduse, iar timpul liber este ocupat cu munca pentru a spori venitul.
2. a) Gresit, fiindca dacă șomajul e mare, înseamnă că resursele (forța de muncă) sunt neutilizate, deci nu poate fi vorba de suprautilizare.
b) Gresit, rata șomajului natural nu este prea mică doar pentru că șomajul actual e mare.
c) Gresit, deoarece când șomajul e mare, de obicei cererea este scăzută, deci inflația nu crește, ci dimpotrivă, poate să scadă. Presiuni inflaționiste apar doar când șomajul este foarte mic.
d) Gresit
e) Corect
3.a) Rs creste cu 25% Fals
Rs 0 = nr s/pop.activa.disponibila = 2/16 x 100 = 12,5%
Rs 1 = nr s/ pop. activa disponibila = 2/12 x 100 = 16,67%
b) Ro 0 = Pop. ocupata/Pop. activa x 100 = 10/16 x 100 = 62,5%
Ro 1 = 8/12 x 100 = 66,67%
66,67 – 62,5/62,5 x 100 = 6,66 Adevarat
c) In acest caz, rata ocuparii si rata somajului cresc, deci pot evolua in acelasi sens.
d) Fals
e) Fals
4. Consider ca raspunsul corect e a), deoarece daca sporeste oferta de locuri de munca, mai multe persoane isi pot gasi un loc de munca, deci somajul scade.
5. Manualele de economie clasică susțin că, pe o piață a muncii liberă, în care salariile se ajustează în funcție de cerere și ofertă, nu poate exista decât șomajul voluntar. Într-un asemenea cadru teoretic, toți cei care doresc să muncească la salariul existent își pot găsi un loc de muncă. Astfel, cei care nu lucrează aleg în mod voluntar acest lucru, refuzând să accepte salariul oferit pe piață.
Acest raționament consider ca pornește de la mai multe presupuneri: salariile sunt complet flexibile, informația despre locurile de muncă este accesibilă tuturor, oamenii se comportă rațional și nu există intervenții externe care să împiedice funcționarea pieței libere. Conform acestui model, salariile se ajustează automat – dacă sunt prea mulți lucrători, salariile scad până când cererea și oferta se echilibrează, iar dacă sunt prea puțini, salariile cresc.
Piața muncii contemporană este afectată de numeroase imperfecțiuni. De exemplu, salariile nu sunt întotdeauna flexibile. Din motive sociale sau legale, precum existența salariului minim, acestea nu pot scădea sub un anumit prag. În plus, firmele evită să reducă salariile pentru a nu demoraliza angajații.
Un alt aspect important este lipsa de informație. Nu toți șomerii știu ce locuri de muncă sunt disponibile și nu toate firmele găsesc cu ușurință angajați potriviți. De asemenea, mulți șomeri nu se potrivesc cerințelor actuale ale pieței, iar lipsa calificărilor duce la apariția șomajului involuntar.
Un exemplu concret ar fi un specialist IT din România care a fost concediat. Deși există locuri de muncă în domeniu, unele sunt prost plătite, altele necesită tehnologii pe care nu le cunoaște, iar unele presupun mutarea în alt oraș. În acest caz, persoana dorește să lucreze, dar nu reușește să se angajeze imediat, deci se află în șomaj involuntar.
În concluzie, deși teoria economică afirmă că pe o piață liberă poate exista doar șomaj voluntar, realitățile pieței muncii contemporane contrazic această idee. În practică, șomajul involuntar este frecvent și apare din cauza rigidităților salariale, a lipsei de informație, a nepotrivirii dintre cerere și ofertă, precum și a altor factori.
Vintilescu Alexandru – Daniel; Seria: B; Grupa: 361; Anul III.
1. b) sa lucreze ore suplimentare
Efectul de substitutie desemneaza faptul ca cresterea salariului va rezulta “scumpirarea” (adica renunt la bani daca alegi sa nu lucrezi). In concluzie, individul va fi motivat sa munceasca mai mult si sa inlocuiasca timpul liber cu munca.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Daca somasul actual este peste cel natural va rezulta ca economia nu este in echilibru, deci resursele nu sunt suprautilizate, ci subutilizare.
3. c) rata somajului si rata ocuparii pot evolua in acelasi sens
In exemplul dat ambele au crescut desi pare contraintuitiv. Aceasta situatie desi poate parea paradoxala este posibila cand baza de calcul (populatia activa se modifica). In cazul dat atat populatia activa cat si cea ocupata au scazut, dar numarul somerilor a ramas constant.
4. b) creste cererea de locuri de munca
Cresterea cererii de munca, adica angajatorii care cauta mai multi oameni va duce la scaderea somajului, pentru ca se ocupa mai multe locuri de munca.
5. Manualele de economie clasica spun ca intr-o piata libera a muncii toti cei care vor sa munceasca la salariul de echilibru vor gasi un loc de munca. De aceea, orice persoana care nu lucreaza, dar ar putea, este considerata a fi in somaj voluntar, adica alege sa nu munceasca. In realitate exista somaj structural, somaj frictional sau chiar lipsa accesului la informatii. Deci in practica nu tot somajul este voluntar, chiar si in pietele relativ libere.
seria a grupa 301
1. b
2. e
3. a rs=nr s/pop a x100
TO=2/16 x 100= 12,5
T1=2/12x 100=16,67%=> 16,67-12,5/12,5×100= 33,36%=> rata de crestere a somajului depaseste procentul de 25%
b T0=10/16×100=62,5%
T1=8/12x 100=66,67%
Ro=pop o/pop a x100 =>66,67-62,5/62,5 x 100 = 6,67% => b este corect
c. cele 2 rate pot creste simultan daca se schimba populatia activa => c este si ea o varianta corecta
d fals
e fals
4.a
5. Acest rationament poate fi explicat prin faptul ca intr-o piata libera cererea de locuri de munca este
una foarte mare si destul de variata, astfel somajul voit ar fi unul imposibil, deoarece orice persoana poate
gasi un loc de munca, chiar daca nu corespunde standardelor financiare impuse de ea.
Dumitru Radu-Florin
305A
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție e dominant, individul va decide:
Răspuns: b) să lucreze ore suplimentare
Dacă salariul e mai mare, munca devine mai „atractivă”. Așa că omul va prefera să muncească mai mult și să aibă mai puțin timp liber, ca să câștige mai bine.
2. Dacă rata șomajului e mai mare decât șomajul natural:
Răspuns: e) nici una dintre variantele de mai sus
Asta înseamnă că economia nu merge la capacitate maximă. Nu sunt presiuni pe prețuri, nu e inflație mare, deci nici una dintre variantele date nu e corectă.
3. Avem două perioade T0 și T1… Ce concluzie e corectă?
Răspuns: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Chiar dacă pare ciudat, se poate întâmpla ca ambele să crească. De exemplu, în T1 avem mai puțini oameni activi, dar aceeași șomeri, deci rata șomajului crește, iar cei care lucrează sunt o proporție mai mare din totalul activilor – deci și rata ocupării crește.
4. Șomajul scade dacă:
Răspuns: a) sporește oferta de locuri de muncă
Dacă sunt mai multe joburi disponibile, oamenii își găsesc mai ușor de lucru și șomajul scade. Logic.
5. De ce se spune că într-o piață liberă e doar șomaj voluntar?
Teoria zice că într-o piață liberă, toți cei care vor să muncească la salariul oferit, își găsesc job. Deci, dacă cineva nu lucrează, e pentru că nu vrea – adică e șomaj „voluntar”.
Dar în realitate nu e chiar așa.
Poți să vrei să muncești, dar să nu găsești ceva pe domeniul tău sau în orașul tău. Sau poate nu ai calificarea cerută.
De exemplu, cineva care a fost concediat poate avea nevoie de timp să găsească alt job. Sau o persoană care a terminat facultatea și caută primul job.
Deci pe lângă șomajul voluntar, în lumea reală avem și șomaj involuntar – adică oameni care vor să muncească, dar nu reușesc momentan.
Boghiu Andrei Gabriel- 302A
1 b. sa lucreze ore suplimentare
Când salariul crește, munca devine mai „atractivă” în comparație cu timpul liber.
2 e. nici una dintre variantele de mai sus
Dacă rata actuală a șomajului e mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că economia funcționează sub potențial și nu există presiuni inflaționiste.
3 c. rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Argumentare: Calculăm:
La T0:
Populație activă: 16 mil.
Ocupați: 10 mil.
Șomeri: 2 mil.
Rata șomaj = (2 / (10+2)) * 100 = 16,66%
Rata ocupare = (10 / 16) * 100 = 62,5%
La T1:
Populație activă: 12 mil.
Ocupați: 8 mil.
Șomeri: 2 mil.
Rata șomaj = (2 / (8+2)) * 100 = 20%
Rata ocupare = (8 / 12) * 100 = 66,66%
4 a. sporește oferta de locuri de muncă
Dacă apar mai multe locuri de muncă (crește oferta de joburi), mai mulți șomeri pot fi angajați, deci șomajul scade.
5. Pe o piață liberă, în teorie, fiecare are libertatea să accepte sau să refuze un loc de muncă.
În realitate, șomajul involuntar există :
unii oameni chiar vor să muncească dar nu găsesc joburi potrivite
Grupa 302, Seria A
1. b) Efectul de substitutie determina persoana respectiva sa prefere munca in locul timpului liber.
2.e) resursele sunt defalt subutilizate, nu exista presiuni inflationiste, rata naturala este fixa.
3.Rata șomajului = șomeri / populație activă disponibilă
T0: 2 / 16 = 12,5%
T1: 2 / 12 = 16,66% → crește cu 33,3%, nu cu 25%
Rata ocupării = populație ocupată / populație activă disponibilă
T0: 10 / 16 = 62,5%
T1: 8 / 12 = 66,6% → crește cu 6,66% puncte procentuale
Rata șomajului crește, iar rata ocupării crește și ea → pot evolua în același sens în valori absolute, dar nu neapărat proporțional
raspuns corect c)
4.a) mai multe joburi inseamna mai multa forta de munca
5.Manualele consideră că pe o piață liberă, fiecare persoană care dorește să muncească la salariul pieței va găsi un loc de muncă, deci șomajul este voluntar (cei care nu lucrează o fac din alegere). Totuși, în realitate există șomaj involuntar cauzat de rigidități salariale, lipsa de informații, nepotriviri de competențe, sau perioade de criză economică. Exemplu: o persoană calificată care nu găsește job în domeniul său, deși ar accepta să muncească la salariul pieței, dar nu există cerere pentru competențele sale.
seria A, grupa 305
1) b
Prin efectul de substitutie intelegem ca, atunci cand in urma cresterii salariului, timpul petrecut muncind devine mai valoros din punct de vedere economic decat timpul liber, ceea ce il determina pe individ sa aleaga sa munceasca mai mult.
2) e
Daca rata actuala a somajului este mai mare decat cea naturala, inseamna ca:
-economia nu functioneaza la capacitate maxima (deci nu sunt suprautilizate resursele)
-un somaj mai mare decat naturalul semnaleaza o economie in recesiune, deci nu exista presiuni inflationiste (varianta c este falsa)
-estimarea gresita a ratei naturale nu rezulta neaparat ca este prea mica (varianta b este o presupunere)
3) b
Rata somajului
T0: 2/16 x 100 = 12.5%
T1: 2/12 x 100 = 16.66%
Rata ocuparii
T0: 10/16 x 100 = 62.5%
T1: 8/12 x 100 = 66.66%
Cresterea ratei ocuparii:
66.66-62.5/62.5 x 100 = 4.16/62.5 x 100 = 6,66%
4) a
oferta de locuri de munca = cererea de forta de munca din partea angajatorilor
Somajul scade, atunci cand exista mai multe locuri de munca disponibile, deci cand creste cererea de forta de munca.
5) Somajul voluntar consta din acea nonocupare datorata refuzului unor persoane de a accepta retributia oferita si conditiile de munca existente. Acesta are la origine regiditatea salariilor la scadere. Asa se face ca salariile practicate sunt, in general, mai mari decat salariul de echilibru.
Intr=o piata complet libera, salariile se ajusteaza constant ca sa elimine dezechilibrele. Cand exista prea multi muncitori si prea putine locuri de munca, salariile scad, iar atunci cand sunt prea putini muncitori, salariile cresc.
In concluzie, toti cei care vor un loc de munca la salariul actual pot gasi unul, iar somaju este voluntar.
Grupa 309 Seria B
1. Daca salariul creste, iar efectul de substitutie este dominant, individul va decide sa lucreze ore suplimentare, deoarece daca efectul de substituire predomina, omul înlocuiește o parte din timpul său liber cu timpul de muncă. (Răspunsul B)
2. Dacă rata șomajului actual este mai mare decât rata șomajului natural, atunci resursele economice sunt subutilizate, deoarece economia nu funcționează la capacitate maximă, iar resursele și forța de muncă nu sunt folosite la potențialul lor maxim. (Răspunsul A)
3. (T0) Rata șomajului = Șomeri/ Pop. Activă x 100= 2/16 x 100= 200/ 16= 12,5%
(T1) Rata șomajului = 2/12x 100= 200/12= 16,6%
16,6-12,5/12,5x 100= 32,8% ( răspunsul A fals)
(T0) Rata ocupării= Pop. Ocupată/ Pop. Activă x100= 10/16 x 100= 62,5%
(T1) Rata ocupării= 8/12×100= 66,67%
66,67% – 62,5% = 4,17% Răspunsul C) adevărat.
4. Șomajul va scădea dacă sporește oferta de locuri de munca, adică cererea angajaților pentru forța de muncă, deoarece așa se pot angaja mai mulți oameni, scăzând șomajul (răspunsul A)
5. Manualele susțin faptul ca pe o piață perfect liberă nu poate exista decât șomajul voluntar, deoarece se presupune ca salariile se ajustează liber, oamenii au toate informațiile necesare legate de locurile de muncă, iar singurii șomeri care pot fi sunt cei voluntari, cei care nu vor, din varii motive, să se angajeze. Însă în realitate, piața muncii contemporană nu este perfect liberă, existând rigidități salariale, informații incomplete și șomaj ciclic. Spre exemplu, un tânăr absolvent al unei facultăți de informatică, căutând un loc de muncă în IT și programare, însă în prezent, toate firmele mari și-au achiziționat roboți care să facă treaba programatorului, pentru mult mai puțini bani, nereușind tânărul absolvent să își găsească un loc de muncă, rezultând astfel șomaj involuntar.
grupa 354 anul 3 seria A
1.Dacă salariul individual crește și efectul de substituție este dominant, atunci persoana va fi încurajată să lucreze mai multe ore și să reducă timpul alocat pentru activități de recreere. Prin urmare, opțiunea corectă este b) să lucreze ore suplimentare. Efectul de substituție reflectă ideea că, odată cu majorarea salariului, munca devine mai profitabilă în comparație cu timpul liber, ceea ce determină individul să își aloce mai mult timp activităților remunerate. Acest comportament este frecvent întâlnit în rândul lucrătorilor cu venituri mai mici, care sunt mai receptivi la variațiile salariale.
2. Atunci când salariul individual crește, iar efectul de substituție este dominant, persoana va fi înclinată să lucreze mai multe ore și să reducă timpul dedicat activităților de recreere. Prin urmare, opțiunea corectă este b) să lucreze ore suplimentare. Efectul de substituție presupune că o creștere a salariului face ca timpul petrecut muncind să devină mai valoros decât timpul liber, determinând astfel individul să acorde prioritate activităților remunerate. Acest fenomen este mai des întâlnit în rândul persoanelor cu venituri mai reduse, care tind să fie mai sensibile la modificările salariale.
3. d) toate cele de mai sus
a) Rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%
La momentul T0, rata șomajului raportată la populația ocupată era:
2 10 × 100 = 20%
10 2 ×100=20%
La momentul T1, devine:
2 8 × 100 = 25%
8 2
×100=25%
Astfel, creșterea este de 5 puncte procentuale, ceea ce reprezintă o creștere relativă de 25%. Chiar dacă acest tip de raportare (șomeri la populația ocupată) nu este standard, calculele sunt corecte conform enunțului.
Așadar, afirmația este adevărată.
b) Rata ocupării crește cu 6,66%
Rata ocupării se calculează ca raportul dintre populația ocupată și populația activă:
T0:
10/16 × 100 = 62,5%
16
10
×100=62,5%
T1: 8 12 × 100 =
66,67 %
12 9
×100=66,67%
Diferența relativă:
66 ,67
62,5
62,5
5×100≈6,67%
62,5
66,67−62,5
×100≈6,67%
Deci și această afirmație este corectă.
c) Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
În mod obișnuit, rata șomajului și rata ocupării evoluează în sens opus. Totuși, în acest caz special, ambele cresc, datorită faptului că populația activă totală a scăzut semnificativ (de la 16 la 12 milioane).
Prin urmare, afirmația este posibilă și corectă.
5.Rata șomajului se definește ca raportul dintre numărul de șomeri și totalul persoanelor aflate pe piața muncii (populația activă). Dacă numărul persoanelor ocupate este cu 300% mai mare decât numărul șomerilor, înseamnă că există de patru ori mai mulți angajați decât șomeri. Astfel, pentru a calcula rata șomajului, împărțim numărul de șomeri la suma dintre șomeri și persoanele ocupate – adică la populația activă totală.
4.a) sporește oferta de locuri de muncă.
Grupa 305 Seria A
1. Efectul de substitutie consta in dorinta persoanelor de a inlocui o parte a timpului liber cu munca pentru satisfacerea dorintei de a obtine castiguri mai mari. Astfel, dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide sa lucreze ore suplimentare (b).
2. e) Rata somajului natural consta in acea rată a şomajului compatibilă cu funcţionarea liberă pieţelor, cuprinzand somajul voluntar si somajul frictional. In cazul dat, nu se aplica niciuna dintre variantele mentionate, deoarece resursele ar fi subutilizate, nu suprautilizate, daca somajul este mai mare nu implica rata somajului natural sa fie mai mica, iar inflatia tinde spre scadere nu spre crestere.
3. Rata ocuparii = (Populatia ocupata/Populatia activa) x 100
pt T0 : Rata ocuparii = (10/16)x100 = 62,5%
pt T1 : Rata ocuparii = (8/12)x100 = 66,66%
Cresterea din T0 pana in T1 : [(66,66-62,5)/62,5]x100 = (4,16/62,5)x100 = 6,66% (b)
4. Somajul va scadea daca sporeste oferta de locuri de munca (a), deoarece, odata ce intreprinzatorii angajeaza mai mult, somerii isi vor gasi un loc de munca.
5. Acest rationament sustine ca pe o piata a muncii libere nu poate exista decat somaj voluntar, deoarece salariile se regleaza in functie de cerere si oferta. Insa, in realitate, rationamentul este incomplet, intrucat in timpul Marii Depresiuni, Keynes a subliniat faptul ca poate exista si somajul involuntar, ceea ce accentueaza dorinta indivizilor de a munci si lipsa locurilor de munca din cauza cererii scazute. Tot in abordarea keynesista se regasesc aspecte referitoare la rigiditatea salariilor si dezechilibrele dintre cerere si oferta, care conduc la aparitia somajului involuntar inclusiv pe pietele libere.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Explicație:
Când salariul crește, efectul de substituție presupune că timpul liber devine mai „scump” (adică renunțarea la muncă înseamnă renunțarea la un venit mai mare). Dacă acest efect este dominant față de efectul de venit, individul preferă să muncească mai mult (să substituie timpul liber cu muncă), pentru a profita de salariul mai mare.
⸻
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Explicație:
Când rata șomajului efectiv este mai mare decât cea naturală, înseamnă că există șomaj ciclic, adică economia este sub potențialul său, deci resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate (varianta a este falsă). De asemenea, nu există presiuni inflaționiste, ci dimpotrivă, tendință spre deflație. Rata naturală nu este „prea mică”, este pur și simplu un reper teoretic. Prin urmare, toate variantele sunt incorecte.
3.Rata șomajului = (Șomeri / Populația activă) × 100
• T0: (2 / 16) × 100 = 12,5%
• T1: (2 / 12) × 100 = 16,66%
=> Creștere cu 4,16 puncte procentuale, adică crește cu 33,28% relativ.
• Rata ocupării = (Populația ocupată / Populația activă) × 100
• T0: (10 / 16) × 100 = 62,5%
• T1: (8 / 12) × 100 = 66,66%
=> Creștere relativă de aprox. 6,66%
Răspuns corect: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Explicație:
Este posibil, chiar dacă pare contraintuitiv, ca rata ocupării să crească (pentru că populația activă scade mai mult decât scade populația ocupată), în timp ce și rata șomajului crește (pentru că aceeași cantitate de șomeri este raportată la o populație activă mai mică). Variantele a și b sunt greșite ca cifre. Deci doar c) este corectă.
⸻
4. Șomajul va scădea dacă:
Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
Explicație:
Șomajul scade atunci când cererea de muncă (adică cererea angajatorilor de a angaja) crește — formulat aici ca „oferta de locuri de muncă”. Celelalte variante fie nu au impact, fie duc la creșterea șomajului (ex: creșterea ofertei de muncă — adică mai mulți oameni vor să muncească — poate crește șomajul dacă nu există locuri disponibile).
⸻
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Cum poate fi explicat acest raționament?
Răspuns explicat:
Pe o piață liberă, unde salariile sunt flexibile și nu există restricții, se presupune că oricine dorește să muncească poate găsi un loc de muncă — poate nu în domeniul dorit sau la salariul dorit, dar muncă există. Astfel, singurii șomeri sunt cei care aleg să nu muncească la salariile oferite (șomaj voluntar).
Exemplu: Un absolvent de facultate refuză să lucreze un post de casier pentru că vrea un job în domeniul lui. E șomer, dar voluntar, deoarece alege să nu accepte oferta disponibilă.
În realitate: Piața muncii nu e perfect liberă. Există șomaj involuntar cauzat de:
• rigidități salariale (ex: salariul minim),
• lipsa de mobilitate (geografică, profesională),
• nepotrivirea între competențele cerute și cele oferite.
Exemplu real: În timpul unei crize economice, mulți oameni sunt concediați și nu mai găsesc locuri de muncă, chiar dacă sunt dispuși să lucreze — acesta este șomaj involuntar.
Grupa: 306
Seria: B
1. b) deoarece când salariul crește, devine mai atractiv să muncești deoarece fiecare oră de muncă este mai bine plătită. Dacă efectul de substituție este dominant, individul va înlocui timpul liber (care a devenit relativ mai scump) cu muncă, alegând astfel să muncească mai mult. Așadar, va lucra mai multe ore pentru a profita de venitul mai mare per oră.
2. e) deoarece când rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că economia funcționează sub potențial, nu că resursele sunt suprautilizate.
3. 1) Calculez rata șomajului (în funcție de populația activă disponibilă):
Formula: Rata Șomajului = Șomeri/Populație Activă * 100
• T0: 2/16 * 100 = 12,5
• T1: 2/12 * 100 = 16,67
2) Calculez rata ocupării (tot din populația activă):
Formula: Rata Ocupării = Populație Octupată/Populație Activă * 100
• T0: 10/16 * 100 = 62,5
• T1: 8/12 * 100 = 66,67
3) Verific afirmațiile:
a) Rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%
Hai să vedem cât era șomajul raportat la populația ocupată:
• T0: 2/10 = 0,2
• T1: 2/8 = 0,25
Creșterea: 0,25-0,2/0,2 * 100 = 25%
b) Rata ocupării crește cu 6,66%
Creșterea: 66,67-62,5/62,5 * 100 ~ 6,67
c) Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
După cum vedem aici, rata șomajului crește, și rata ocupării crește – deci da, pot evolua în același sens, dacă populația activă scade suficient (ceea ce se întâmplă aici).
În concluzie, varianta corectă este d).
4. a) deoarece șomajul scade atunci când angajatorii oferă mai multe locuri de muncă, adică cer mai multă forță de muncă. Asta înseamnă că există mai multe oportunități pentru șomeri să fie angajați.
5. Manualele de economie susțin că, pe o piață a muncii liberă, perfect competitivă, nu ar putea exista decât șomaj voluntar, deoarece:
Raționamentul teoretic:
Într-o piață perfect flexibilă, salariile se ajustează automat în funcție de cerere și ofertă.
Dacă există șomaj (mai mulți oameni dispuși să lucreze decât locuri de muncă disponibile), salariul ar scădea până când toți cei dispuși să muncească la acel salariu își găsesc un loc de muncă.
Astfel, oricine vrea să lucreze la salariul pieței poate găsi un job, iar cei care rămân șomeri aleg să nu muncească la acel nivel salarial — deci șomajul este considerat voluntar.
Dar în realitatea contemporană?
Acest model este idealizat și rareori se aplică perfect în viața reală. Iată câteva motive pentru care există și șomaj involuntar:
1. Rigiditatea salariilor
Salariile nu scad automat din cauza contractelor, salariului minim legal sau presiunii sociale.
Exemplu: O firmă nu poate reduce salariile peste noapte fără proteste sau probleme legale.
2. Imperfecțiuni informaționale
Muncitorii nu cunosc toate ofertele disponibile, iar angajatorii nu cunosc toți candidații potriviți.
Exemplu: O persoană poate fi șomeră luni întregi, deși există posturi libere, dar nu știe de ele sau nu poate aplica eficient.
3. Inadaptarea calificărilor
Uneori, cererea și oferta de muncă nu se potrivesc.
Exemplu: Există multe locuri de muncă în IT, dar un șomer cu pregătire în domeniul construcțiilor nu poate ocupa acel post.
4. Mobilitate redusă
Muncitorii nu se pot muta ușor în alt oraș/țară pentru un job.
Exemplu: Un post este disponibil în Cluj, dar un șomer din Vaslui nu se poate muta din cauza costurilor.
5. Crize economice
În recesiuni, firmele nu angajează, indiferent cât de mic e salariul cerut de muncitori.
Exemplu: În pandemie, mulți oameni au rămas șomeri fără opțiuni reale de angajare.
Seria B Grupa 308
1.B
Prin efectul de substituție înțelegem că un individ, dorește să își înlocuiască timpul liber prin muncă, acesta fiind dominant, iar salariul crescând, el alege în a munci mai multe ore.
2.E
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci există resurse care nu sunt utilizate.
Presiunile inflaționiste apar atunci când șomajul este sub rata naturală, deci varianta C este exclusă.
3.D
Rata șomajului=șomeri/populația activă*100;
Pentru t0 avem: 2/16*100=12.5%;
Pentru t1 avem: 2/12*100=16.67%;
Rata ocupării=populația ocupată/populația activă*100;
Pentru t0 avem: 10/16*100=62.5%;
Pentru t1 avem:8/12*100=66.67%;
Rata ocupării crește cu 6.66% deoarece:
(66.67-62.5)/62.5*100=6.66%;
4.A
Analizând fiecare variantă putem spune că:
Dacă cererea pentru locuri de muncă crește, iar locurile de muncă rămân aceleași, automat acest aspect indică o creștere a somajului;
Dacă cererea pentru locurile de muncă va scădea, înseamnă că angajatorii oferă mai puține locuri de muncă;
Dacă oferta pentru locurile de muncă va crește, asta nu înseamnă că vor crește și locurile de muncă;
5.
Manualele clasice de economie susțin că, într-o piață a muncii liberă, nu poate exista decât șomaj voluntar. Această afirmație se bazează pe ideea că, într-o piață complet flexibilă, salariile se ajustează automat astfel încât orice persoană care dorește să muncească își va găsi un loc de muncă, iar șomajul apare doar dacă individul alege să nu lucreze la salariul oferit.Piața muncii este afectată de rigidități salariale, informații incomplete, diferențe de calificare și mobilitate redusă a forței de muncă.Spre exemplu, în timpul unei recesiuni, multe firme aleg să concedieze angajați în loc să reducă salariile, din motive legale, contractuale sau sociale. Astfel, apare șomajul involuntar: persoane care doresc să muncească nu reușesc să se angajeze pentru că nu există suficiente locuri disponibile sau salariile nu pot scădea suficient pentru a echilibra cererea și oferta.Un exemplu concret al acestei realități a fost criza pieței muncii după pandemia COVID-19. Sectoare întregi precum turismul și ospitalitatea au fost afectate, iar milioane de oameni au rămas fără joburi, fără ca ei să își fi dorit acest lucru.În concluzie, deși teoria economică sugerează că pe o piață perfect liberă există doar șomaj voluntar, realitățile economice contemporane contrazic această ipoteză. Din cauza rigidităților și imperfecțiunilor pieței muncii, șomajul involuntar este o componentă semnificativă și inevitabilă a economiilor moderne.
308 B
1) b) sa lucreze ore suplimentare
Astfel el este dispus sa înlocuiasca timpul liber cu timpul de munca pentru a obtine un câștig suplimentar.
2) e) nici una dintre cele de mai sus.
Acest lucru se datorează intervenției statului care afectează piața muncii.
3)d)toate cele de mai sus
a) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%
rata șomajului T0=2/10=0,2=20%
rata șomajului T1=2/8=0,25=25%
in T1 fata de T0, valoarea neta a somajului creste de la 0.2 la 0.25, sau exprimat în procente, de la 20% la 25%
0.25/0.2=1.25= 1+0,25 => rata șomajului in T1 față de T0 creste cu 0.25 deci cu 25%
b) rata ocupării crește cu 6,66%
rata ocupării T0=10/16=0,625
rata ocupării T1=8/12=0,(6)
rata ocupării în T1 față de T0=0,(6)/0,625=1,0(6)=1=0,0(6) => crește cu 6,(6)%
c)rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens.Conform datelor furnizate ambii indicatori au crescut, deci au evoluat în același sens.
4) a) sporește oferta de locuri de munca
Prin aceasta ar crește numărul celor care își găsesc locuri de muncă iar numărul șomerilor ar scădea.
5) O piată a muncii liberă ar fi una în care nu ar exista anumite prevederi din legislația cu privire la relațiile de muncă, legislația contractelor de muncă colective și în mod deosebit legea salariului minim. Astfel, intr-o piata neliberă,cum este piața muncii contemporană, un angajator preferă să se lipsească de unii angajați a căror productivitate este mai mică decât salariul pe care este obligat prin lege să-l plătească, deoarece li s-ar diminua profiturile sau chiar ar putea suferi pierderi.
Dacă piața muncii ar fi liberă, decalajul dintre cerere și ofertă s-ar putea resorbi și astfel nu va mai exista decât șomajul voluntar (nu va mai exista șomajul involuntar).
308 B
1. b) să lucreze ore suplimentare
Atunci când salariul crește, timpul liber devine mai „scump” în termeni de venit pierdut – adică fiecare oră nelucrată înseamnă mai mulți bani neîncasați. Dacă efectul de substituție este dominant, individul este stimulat să înlocuiască timpul liber cu muncă suplimentară pentru a beneficia de salariul mai mare. Astfel, persoana va alege să muncească mai mult, maximizându-și venitul , chiar în detrimentul timpului liber.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Atunci când rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, economia se confruntă cu un șomaj ciclic, cauzat de o cerere insuficientă. În această situație, resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate, iar piața muncii suferă din cauza scăderii activității economice. De asemenea, nu apar presiuni inflaționiste, ci mai degrabă riscuri de stagnare sau deflație. Așadar, niciuna dintre variantele propuse nu reflectă corect realitatea economică.
3. c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Aceasta este singura variantă corectă, deoarece reflectă realitatea economică din datele oferite: deși numărul de șomeri rămâne constant, scăderea populației active determină creșterea atât a ratei șomajului, cât și a ratei ocupării.
4. Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
Șomajul scade atunci când firmele creează mai multe locuri de muncă, adică atunci când oferta de locuri de muncă (cererea de forță de muncă) crește. Aceasta le permite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă să se angajeze mai ușor. Celelalte variante sunt confuze: o creștere a cererii de locuri de muncă înseamnă că mai mulți oameni caută un loc de muncă, ceea ce poate crește șomajul, nu să-l reducă. Așadar, variantă corectă este creșterea ofertei de locuri de muncă din partea angajatorilor.
5. Manualele de economie susțin că, într-o piață a muncii liberă, nu poate exista decât șomaj voluntar, deoarece salariile și condițiile se ajustează astfel încât oricine dorește să muncească poate găsi un loc de muncă. În realitate, însă, există șomaj involuntar din cauza unor factori precum salariul minim, reglementările rigide, lipsa calificărilor sau crizele economice. Astfel, chiar și într-o economie deschisă, nu toți cei care vor să muncească reușesc să se angajeze imediat.
Seria B grupa 308
1. b) deoarece atunci cab de salariul creste ora de munca devine mai bine plătită. Daca efectul de substituție predomină, persoana va alege să lucreze mai mult deoarece timpul liber va deveni mai costisitor.
2. e) deoarece rata șomajului actual este superioară celei naturale, acest lucru indicând faptul ca resursele nu sunt utilizate în întregime.
4 a) doarece dacă firmele oferă mai multe locuri de muncă, șomajul scade
5. Teoria economică clasică susține ca intr o piață liberă și flexibilă, șomajul va apărea doar în mod voluntar. Se consideră ca salariile se ajustează rapid, informațiile sunt perfecte. Cu toate acestea există șomajul involuntar pe piața muncii actuale: persoane care doresc să muncească dar nu au calificările necesare, salarii insuficiente în raport cu modul de trai etc.
307B
1-b, deoarece atunci cand efectul de substitutie este dominant, iar salariul creste, oamenii vor fi motivati sa inlocuiasca timpul liber cu munca pentru a obtine castiguri salariale suplimentare. Asta inseamna creserea ofertei de munca.
2-e, deoarece atunci cand rata actuala a somajului este mai mare decat rata somajului natural indica faptul ca economia nu utilizeaza toate resursele disponibile / forta de munca. De asemenea rata somajului natural reprezinta nivelul minim posibil de somaj.
3-d
T0= nr Someri/nr Populatie activa*100=2/16*100=12.5%
T1=2/12*100=16.67%
De aici rezulta ca rata somajului creste.
T0=populatie ocupata/populatie activa*100=10/16*100=62.5%
T1=8/12*100+66.67%
De aici rezulta ca rata ocuparii creste
4-a, deoarece somajul reprezinta diferenta dire populatia activa si populatia ocupata. Asadar pentru ca somajul sa scada trebuie sa creasca numarul celor angajati, practic sa existe mai multe locuri de munca.
Daca sporeste oferta de locuri de munca, asta inseamna ca angajatorii ofera mai multe posturi de angajare, deci somajul va scadea.
5- Manualele de economie sustin ca pe o piata a muncii libera exista doar somaj voluntar, deoarece se presupune ca tori cei care doresc sa munceasca isi pot gasi un loc de munca, iar salariile se ajusteaza liber. Totusi, in realitate acest rationament este incomplet. Exista somaj involuntar cauzat de lipsa locurilor de munca, informatii insuficiente, rigiditati salariale sau bariere precum lipsa de calificare a angajatilor si mobilitate.
De exemplu, un contabil care este concediat intr-un oras mic nu va gasi un loc de munca intr-un oras mare sau nu isi va permite sa plateasca o chirie. Desi vrea sa lucreze, ramane somer, deci somajul este involuntar.
De aici rezulta ca exista mai multe forme de somaj.
Ghita Lorena 306B
1) Efectul de substituție apare atunci cand cresterea salariului face ca munca sa fie mai atractiva decât timpul liber – deci oamenii aleg sa munceasca mai mult, pentru ca “merita” mai mult financiar. Deci raspunsul este b)
2)Raspunsul este d deoarece:
a) pentru ca exista muncitori disponibili dar neangajati
b)corect, in comparatie cu cea actuala
c)pot aparea daca economia reacționeaza prin creșterea cererii.
3)c) deoarece in unele cazuri ambele pot crește sau scadea in funcție de variația populației active.
4) a) deoarece cresterea cererii de munca fara oferta nu reduce somajul( nu poate fi b)
5) Afirmația conform căreia „pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar” provine din teoria economică clasică, care presupune că, în condițiile unei piețe complet libere (fără intervenția statului, fără salarii minime impuse, cu informații perfect), toți cei care doresc să muncească la salariul de echilibru vor găsi un loc de muncă.
Jantea Aymin Grupa 301A
1.) C) individul v-a decide sa beneficieze de mai mult timp liber deoarece efectul de substitutie este dominant, iar asta inseamna ca un individ care castiga mai mult isi v-a dori sa inlocuiasca banii cu mai mult timp liber, iar el nu v-a munci in plus pentru a castiga mai multi bani si in schimb isi v-a lua mai mult timp liber
2.) e) nici una din variante nu este corecta. Daca rata somajului este mai mare decat rata somajului natural atunci resursele economiei nu pot fi suprautilizate, rata somajului natural nu este prea mica deoarece aceasta este calculata si nu poate fi modificata atat de usor
3.) Rs0=16,6% Rs1=20% Rocupare0=62,5% Rocupare1=66,6%. Raspuns C) deoarece nu toata populatia activa vine direct din procentul celor someri
4.) A) sporeste oferta de locuri de munca. Deoarece aceasta ar insemna un numai mare mare de posturi la firme care pot fi ocupate de oamenii in cautarea unui job
5.) Pe langa somajul voluntar mai exista si somajul frictional, adica acel somaj in care persoana se afla intre joburi, desi ea normal este o perioada mai scurta decat restul tipurilor de somaj
301 A
1) B. Daca salariul creste,iar efectul de substituție este dominant, individul va dori sa lucreze ore suplimentare deoarece inlocuieste timpul liber cu munca. Efectul de substitutie reflecta dorinta oamenilor de a inlocui timpul lor liber prin munca.
2) E. Niciuna dintre variante. Daca rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci economia merge mai slab- existand, asadar un somaj ciclic.
3)Rata somajului(0) – 200/16= 12.5%
Rata ocuparii 1000/12= 62,5%
T1- RATA SOMAJULUI 200/12= 16,67
RATA OCUP. 800/12= 66,67
66.67-62,5= 4,17
4,17/62,5= 0,0666- 0.0666x 100= 6,66%
4) A. Sporeste oferta de munca. Daca firmele angajeaza mai mult, atunci creste cererea de forta de munca.
5)Pe o piață liberă se spune că nu ar exista decât șomaj voluntar, deoarece teoria celor care vor să muncească la salariul de echilibru găsesc loc de muncă. În realitate, însă, există imperfecțiuni precum salarii minime și lipsa de mobilitate, care duce la șomaj involuntar , chiar și atunci când oamenii doresc să muncească.
301 A
1) B. Daca salariul creste,iar efectul de substituție este dominant, individul va dori sa lucreze ore suplimentare deoarece inlocuieste timpul liber cu munca. Efectul de substitutie reflecta dorinta oamenilor de a inlocui timpul lor liber prin munca.
2) E. Niciuna dintre variante. Daca rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci economia merge mai slab- existand, asadar un somaj ciclic.
3)Rata somajului(0) – 200/16= 12.5%
Rata ocuparii 1000/12= 62,5%
T1- RATA SOMAJULUI 200/12= 16,67
RATA OCUP. 800/12= 66,67
66.67-62,5= 4,17
4,17/62,5= 0,0666- 0.0666x 100= 6,66%
4) A. Sporeste oferta de munca. Daca firmele angajeaza mai mult, atunci creste cererea de forta de munca.
5)Pe o piață liberă se spune că nu ar exista decât șomaj voluntar, deoarece teoria celor care vor să muncească la salariul de echilibru găsesc loc de muncă. În realitate, însă, există imperfecțiuni precum salarii minime și lipsa de mobilitate, care duce la șomaj involuntar , chiar și atunci când oamenii doresc să muncească.
Grupa 306, Seria B
1. b) sa lucreze ore suplimentare deoarece un salariu mai mare inseamna ca timpul liber devine mai „scump”, pentru ca, in loc să te relaxezi, ai putea castiga mai multi bani. Dacă individul prefera sa profite de acest venit crescut, va alege sa faca ore suplimentare. Asta e esenta efectului de substitutie.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus, cand somajul depaseste nivelul considerat „normal” (somajul natural), inseamna ca economia merge prost, nu ca ar fi presiuni inflationiste sau ca se munceste prea mult. Din contra, resursele nu sunt folosite la capacitate maximă.
3. d) toate cele de mai sus, rata somajului in functie de populatia ocupata creste de la 2/10 = 20% la 2/8 = 25%
Rata ocuparii creste de la 10/16 = 62,5% la 8/12 = 66,6% (deci aproximativ +6,66%)
4. a) sporeste oferta de locuri de munca, daca apar mai multe joburi, atunci mai mulți oameni pot fi angajati. Asta înseamnă automat scăderea somajului.
5. Teoria spune că într-o piata complet libera, dacă vrei să muncești, găsești ceva de muncă – poate nu exact ce-ți dorești, dar un job tot găsești. Așa că dacă ești șomer, e alegerea ta (șomaj voluntar). Dar în realitate nu e chiar așa. Există șomaj involuntar, din cauze care nu țin de persoană: lipsa joburilor într-o regiune, lipsa calificării necesare, crize economice sau chiar discriminare, de exemplu in pandemie, mulți oameni din turism au rămas fără locuri de muncă, chiar dacă voiau să muncească. Pur și simplu nu mai existau posturi disponibile. Deci nu era alegerea lor, era șomaj involuntar.
Ianuș Alexandru 307 B BT
1. b) să lucreze ore suplimentare
Creșterea salariului face munca mai atractivă decât timpul liber (efect de substituție dominant).
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Rata actuală > rata naturală înseamnă șomaj ciclic și resurse subutilizate, nu presiuni inflaționiste.
3. c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Scade populația activă, scade și ocuparea, dar șomajul rămâne constant → ambele rate pot crește.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Mai multe locuri disponibile reduc șomajul.
5.
Manualele presupun o piață liberă unde șomajul e voluntar (cei care nu vor să muncească). În realitate, există șomaj involuntar (ex: nepotrivirea dintre competențe și cererea de pe piață).
1. Răspunsul corect este b) să lucreze ore suplimentare. Efectul de substiuție înseamnă înlocuirea timpului liber cu munca. Când salariul începe să crească, dar efectul de substituție domină, oamenii sunt tentați să muncească mai mult pentru a profita de câștigurile suplimentare, având timp liber mai puțin.
2. Răspunsul corect este: e) nici una dintre variantele de mai sus. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci înseamnă că economia funcționează sub potențial, iar resursele sunt subutilizate, deoarece oamenii stau acasă. Acest tip de șomaj este numit șomaj ciclic și apare în perioade de criză economică. În această situație, nu există presiuni inflaționiste puternice, ci dimpotrivă, cererea scăzută (oamenii cheltuie mai puțin) poate duce chiar la scăderea prețurilor. De asemenea, faptul că șomajul actual este peste nivelul natural nu înseamnă că rata șomajului natural este prea mică, ci doar că economia este în scădere. Astfel, niciuna dintre variante nu este corectă.
3. Rata șomajului = (nr. șomeri / populație activă)*100
T0: (2 / 16)*100 = 12,5%
T1: (2 / 12)*100 = 16,66%
Rata șomajului a crescut.
Rata ocupării = (populație ocupată / populație activă)*100
T0: (10 / 16)*100 = 62,5%
T1: (8 / 12)*100 = 66,66%
Rata ocupării a crescut.
=> rata șomajului și rata ocupării pot crește împreună în același sens.
Pentru creșterea absolută, rata ocupării a crescut cu 4,16%, dar pentru creșterea relativă procentuală : (66,66−62,5)/62,5*100=4,16/62,5 *100= 0,06656*100= aprox. 6,66 , deci rata ocupării a crescut cu 6,66%.
Astfel, răspunsul corect este d) toate cele de mai sus.
4. Răspunsul corect este a) sporește oferta de locuri de muncă. Asta înseamnă că firmele oferă mai multe joburi, deci șomerii au unde să se angajeze, iar șomajul scade. Nu ar putea fi varianta d (crește oferta de muncă), deoarece asta înseamnă că mai mulți oameni caută locuri de muncă, dar șomajul poate crește dacă nu apar și mai multe joburi.
5. Manualele de economie susțin că într-o piață liberă nu există decât șomaj voluntar, deoarece salariile se pot ajusta liber, iar oamenii care vor să muncească ar trebui să-și găsească ușor un job. În realitate, uneori firmele nu pot scădea salariile din cauza legilor, unele joburi nu se potrivesc cu pregătirea oamenilor, sau apar crize care duc la concedieri. De aceea, există și șomaj involuntar, chiar dacă oamenii ar vrea să lucreze. Așadar, teoria este valabilă doar în condiții ideale, nu și în lumea reală.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
b) să lucreze ore suplimentare: Atunci când salariul crește, timpul liber devine mai prețios, pentru că fiecare oră de relaxare înseamnă bani pierduți. Dacă persoana reacționează mai puternic la acest efect, vrea să câștige mai mulți bani, va prefera să muncească mai mult. Deci lucrează mai multe ore.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
e) nici una dintre variantele de mai sus: Dacă rata șomajului e peste cea obișnuită, înseamnă că avem o problemă în economie, firmele nu mai angajează și apare șomajul. Asta nu înseamnă că resursele sunt folosite prea mult sau că este inflație mare, din contra, economia merge mai prost și șomajul crește. Deci variantele a), b) și c) sunt greșite.
3. Se cunosc următoarele date: T0 T1
Populația totală (milioane) 21 20
Populația activă disponibilă 16 12
Populația ocupată 10 8
Șomeri 2 2
c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens: Chiar dacă numărul de șomeri rămâne la fel , populația activă scade de la 16 la 12. Asta face ca rata șomajului să crească. În același timp, numărul celor ocupați scade mai puțin decât populația activă, deci rata ocupării crește. Așadar, ambele rate pot crește în același timp, ceea ce pare neobișnuit, dar se întâmplă când populația activă scade drastic.
4. Șomajul va scădea dacă:
a) sporește oferta de locuri de muncă: Dacă apar mai multe joburi, adică firmele caută mai mulți angajați, atunci mai mulți șomeri își pot găsi de lucru. Asta reduce șomajul. Dacă doar crește oferta de muncă, adică sunt mai mulți oameni care caută joburi, șomajul poate chiar să crească dacă nu există suficiente locuri.
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar:
Economia clasică spune că piața muncii e complet liberă, orice persoană care vrea să lucreze poate să o facă, doar că poate nu acceptă salariul oferit. Asta înseamnă că dacă e șomer, e pentru că nu vrea să lucreze în condițiile existente, deci șomajul este „voluntar”. Totuși, în realitate lucrurile nu stau chiar așa. Sunt multe motive pentru care oamenii nu își găsesc de lucru chiar dacă doresc asta (firmele nu angajează mai ales în crize; nu sunt joburi în domeniul lor; nu pot să se mute în alt oraș; joburile disponibile sunt pe salarii prea mici ca să trăiască decent).
Un exemplu ar fi după pandemie, când mulți oameni au rămas fără job nu pentru că au vrut, ci pentru că firmele s-au închis. Așa că manualul ne arată o definiție bună , dar nu se potrivește mereu cu realitatea pieței muncii.
Craciunica Ana-Maria
Grupa 304 Seria A
1. Raspunsul corect este b) deoarece efectul de substituție apare atunci când o creștere a salariului determină individul să înlocuiască timpul liber cu mai mult timp de muncă, deoarece timpul liber devine mai “scump”
2. Raspunsul corect este e) deoarece: Șomajul natural include șomajul fricțional + structural (care există chiar și într-o economie sănătoasă).
• Dacă șomajul actual > șomajul natural, atunci există un șomaj ciclic – semn că economia nu funcționează la capacitate maximă, iar resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate.
• Asta nu înseamnă presiuni inflaționiste (ba din contră – inflația e mai mică în astfel de perioade).Deci nici una dintre variantele oferite nu este corectă.
3. Raspunsul corect este c) deoarece în acest caz chiar se întâmplă: populația activă totală scade semnificativ, iar ocuparea rămâne relativ stabilă, deci ambele pot crește proporțional.
4. Raspunsul corect este a) deoarece Cererea de muncă = locuri de muncă oferite de angajatori. Dacă crește cererea de muncă, adică sunt mai multe locuri de muncă disponibile, mai mulți oameni pot fi angajați → șomajul scade.
5. Într-o piață a muncii ideală (complet liberă și perfect competitivă), se presupune că toți cei care doresc un loc de muncă pot găsi unul, deci singurul șomaj existent este voluntar — adică cei care nu lucrează aleg să nu o facă (ex: pentru a studia, călători, îngriji pe cineva etc.).
Dar realitatea pieței contemporane contrazice această viziune:
• Există șomaj involuntar, cauzat de:
• lipsa locurilor de muncă disponibile în anumite domenii/regiuni (șomaj structural);
• lipsa informației despre oportunități (șomaj fricțional);
• scăderea cererii de muncă în crize economice (șomaj ciclic).
Exemplu real:
• După pandemie, multe persoane calificate au rămas fără loc de muncă, chiar dacă voiau să muncească. Asta e șomaj involuntar, și e foarte frecvent în realitate.
Concluzie: teoria șomajului voluntar funcționează doar într-un model ideal, nu într-o economie reală co
seria A, grupa 302
1. b) să lucreze ore suplimentare, deoarece un salariu mai mare il determina pe angajat sa lucreze mai mult pentru a face mai multi bani
2. e) nici una dintre variantele de mai sus, deoarece rata somajului natural mai mica fata de rata somajului actual arata un decalaj de productie si echilibru deflationist
3. b) rata ocupării crește cu 6,66%
4. a) sporește oferta de locuri de muncă deoarece somerii sunt cei care isi cauta loc de munca, dar nu gasesc
5. Economie libera inseamna ca trebuie sa exista locuri libere de munca si salarii suficiente, de unde rezulta ca nu ar trebui sa existe somaj. Implicit daca acesta exista, este voluntar.
Grupa 307, Seria B
1. B, Dacă salariul crește, individul se confruntă cu două efecte: efectul de venit, dar și venitul de substituție.
Timpul liber devine mai costisitor, individul renunță la un salariu mai mare, în favoarea timpului său liber. Având un venit mai mare, acesta își poate permite să muncească mai pușin și să se bucure de timpul liber.
În concluzie, individul alege să lucreze mai mult pentru a avea un venit mai mare, renunțând la timpul său liber.
2. E, Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, asta înseamnă că economia se află sub potențialul său, adică nu utilizează toate resursele sale eficient, în mod special forța de muncă.
3. D
a) Rata șomajului= Număr șomeri/populația activă x 100
T0- 2/10=0,20
T1- 2/8=0,25
Creștere relativă= 0,25-0,20/0,20= 0,25 sau 25%
a este corect
b) Rata ocupării= Populația ocupată/Populația activă x 100
T0- 10/16 x 100=62,5%
T1- 8/12 x 100=66,66%
66,66-62,5= 4,16%
Creștere relativă= 4,16/62,5 x 100= 6,66%
b este corect
c) În acest caz, populația activă scade, iar șomajul rămâne constant, ceea ce permite creșterea ambelor rate.
c este corect
4. A, Șomajul reprezintă situația în care numărul persoanelor care caută un loc de muncă este mai mare decât numărul locurilor de muncă disponibile.
Dacă oferta de locuri de muncă crește, mai mulți șomeri își pot găsi un loc de muncă, deci șomajul scade.
5. Salariile nu scad ușor, mai ales salariul minim care este impus de stat, contractele colective sau costurile sociale ale unei scăderi salariale.
Când forța de muncă nu are calificările cerute de piață, intervine șomajul strutural.
În perioada de criză economicî, cererea agregată scade, companiile nu mai angajează, chiar dacă oamenii sunt dispuși să muncească.
După criza financiară din anul 2008, milioane de oameni din Statele Unite ale Americii și Europa au rămas șomeri.
În concluzie, raționamentul din manuale este valabil doar într-un model teoretic idealizat.
Dar în realitate, există șomaj involuntar, iar piețele muncii sunt afectate de rigidități, politici publice și dezechilibre structurale.
Seria A, Grupa 303
1. b) să lucreze ore suplimentare
Efectul de substitutie consta in inlocuirea unei parti mai mici sau mai mari a timpului liber prin munca. Stiind ca acesta este dominant, iar salariul creste (motivatia individului de a lucra mai mult pentru a obtine un castig suplimentar), va rezulta in decizia individului de a lucra ore suplimentare.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Rs>Rs natural => decalaj de productie recesionist
Astfel, varianta a) este gresita(in cazul decalajului de productie recesionist nu sunt utilizate indeajuns de mult resursele). Nu avem niste numere concrete, deci varianta b) nu este buna. Nici c) nu este corecta, deoarece pot exista posibile presiuni deflationiste.
3. b) rata ocupării crește cu 6,66% si c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Rs0=(2/10+2)x100= 16,66%
Rs1=(2/8+2)x100= 20
(20-16,66/16,66)x100=20,04 => rata șomajului în funcție de populația ocupată a crescut cu 20% ( a) este gresit)
Ro0=10/16 x100= 62,5%
Ro1=8/12 x100= 66,66%
(66,66-62,5/62,5)x100=6,66% => rata ocupării crește cu 6,66% => b) este raspunsul corect
Atat rata somajului, cat si rata ocuparii a crescut, deci si punctul c) este corect.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Somajul va scadea daca piata muncii va oferii mai multe locuri de munca, asigurand oamenilor mai multe sanse in a isi gasi un job.
1. b.
Creșterea salariului face ca timpul petrecut lucrând să fie mai „valoros” din punct de vedere financiar. Efectul de substituție spune că individul va prefera să lucreze mai mult pentru a câștiga mai mult, substituind timpul liber cu muncă plătită mai bine. Dacă acest efect e mai puternic decât dorința de a avea mai mult timp liber (efectul de venit), atunci individul va munci mai mult.
2. e.
Dacă rata actuală a șomajului > rata șomajului natural → înseamnă că există șomaj ciclic, adică economia funcționează sub potențial.
Nu avem resurse suprautilizate (ci subutilizate – deci a) e greșit)
Nu înseamnă neapărat că rata naturală e prea mică (b) e invalidă logic)
Nu există presiuni inflaționiste (ci deflaționiste) → deci c) e greșit.
Deci, niciuna nu este corectă.
3. Indicator. T0. T1
Populație totală 21 mil. 20 mil
Populație activă disponibilă. 16 mil. 12 mil
Populație ocupată. 10 mil. 8 mil
Șomeri 2 mil. 2 mil
Rata șomajului = (Șomeri / Populație activă) × 100
T0: (2 / 16) × 100 = 12.5%
T1: (2 / 12) × 100 = 16.66%
Crește → deci da, evoluează
Rata ocupării = (Populație ocupată / Populație activă) × 100
T0: (10 / 16) × 100 = 62.5%
T1: (8 / 12) × 100 = 66.66%
Crește → deci DA, pot evolua în același sens
Verificăm și dacă rata șomajului „în funcție de populația ocupată” a crescut cu 25%:
(2 / 10) T0 = 0.2 → 20%
(2 / 8) T1 = 0.25 → 25%
→ Da, a crescut cu 25%.
Răspuns corect: d.
4. a.
Șomajul scade dacă firmele oferă mai multe joburi → adică cererea de forță de muncă crește. (atenție: „oferta de locuri de muncă” = cererea de muncă din partea firmelor). Creșterea cererii → mai multe angajări → mai puțin șomaj.
5. Pe o piață a muncii complet liberă și ideală, se presupune că orice persoană care vrea să muncească, poate găsi un loc de muncă la un anumit salariu, chiar dacă este mic. Astfel, șomajul involuntar nu ar exista, ci doar cel voluntar – al persoanelor care aleg să nu muncească la salariile oferite.
În realitate, piața muncii este afectată de:
rigidități salariale (salariul minim, sindicate)
lipsă de mobilitate geografică sau ocupațională
nepotrivirea competențelor (mismatch)
discriminare sau acces limitat la informații despre locuri de muncă
307B
1. B) Individul va lucra mai mult deoarece efectul de substituție este mai mare decât cel de venit iar mărirea venitului îl stimulează sa lucreze mai mult.
2. E) Dacă șomajul actual este mai mare decât cel natural înseamnă că economia funcționează sub potențialul sau.
3. A) 2÷10×100=20% rata șomajului T0
2÷8×100=25% rata șomajului T1
Creste cu 5 puncte procentuale care înseamnă că are o creștere cu 25%.
Răspunsul A este adevărat.
B) rata ocupării
10÷16×100=62,5%
8÷12×100=66.66%
Diferența este de ≈4,12 puncte procentuale sau o creștere cu 6,(6)%
B este adevărat
C) Rata șomajului și rata ocupării de obicei nu evoluează în același sens dar de data aceasta deoarece este o diferența mare în populația activa vedem o modificare în același sens.
C este adevărat
D) este adevărat
E) Este falsă
4. a) Dacă se sporește oferta locurilor de munca vor fi mai putini oameni care sa nu-și găsească de muncă. Vor exista mai mulți oameni angajați iar somajul va scădea.
5. Într-o piață libera nu poate exista decât șomaj voluntar deoarece nu ar exista un salariu minim iar orice persoană care își dorește să muncească are aceasta posibilitate dar nu este ideal din punct de vedere al salariului.
Bălan Irina,302A
1. b) să lucreze ore suplimentare
Efectul de substituție presupune că un salariu mai mare face timpul liber mai costisitor. Astfel, individul preferă să muncească mai mult și să consume mai puțin timp liber, înlocuindu-l cu muncă suplimentară.
2.e) nici una dintre variantele de mai sus
O rată a șomajului peste nivelul natural indică subutilizarea resurselor, nu suprautilizare. De asemenea, nu implică presiuni inflaționiste, ci dimpotrivă – presiuni dezinflaționiste.
3. c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Explicație:
Rata șomajului T0 = (2 / 16) × 100 = 12.5%
Rata șomajului T1 = (2 / 12) × 100 = 16.66%
Rata ocupării T0 = (10 / 16) × 100 = 62.5%
Rata ocupării T1 = (8 / 12) × 100 = 66.66%
Rezultă că atât șomajul, cât și ocuparea au crescut. Acest lucru este posibil deoarece baza de referință (populația activă) a scăzut semnificativ.
4.a) sporește oferta de locuri de muncă
Creșterea ofertei de locuri de muncă (cererea de muncă) înseamnă că angajatorii vor să angajeze mai mult. Astfel, mai mulți șomeri pot găsi un loc de muncă și rata șomajului scade.
5.Pe o piață a muncii complet liberă, se presupune că orice persoană care dorește să muncească la salariul pieței poate obține un loc de muncă. Astfel, șomajul ar apărea doar voluntar – adică atunci când cineva alege să nu muncească.
Totuși, în realitate, apar rigidități salariale, discrepanțe regionale și nepotriviri între cerințele angajatorilor și competențele disponibile.
Exemplu: un inginer dintr-un oraș mic nu găsește de muncă în domeniul său local, iar mutarea într-un oraș mare este imposibilă din cauza costurilor sau altor constrângeri. Acesta este un caz de șomaj involuntar, prezent în realitățile pieței contemporane.
307B
1. Răspuns corect b), deoarece atunci când salariul crește individul preferă să substituie timpul liber de muncă pentru că fiecare oră lucrată este mai bine plătită, adică va lucra mai mult. Practic, individul consideră că o oră de lucru este mai importantă decât o oră din timpul liber și alege să lucreze, astfel va acorda orelor rămase din timpul liber mai multă importanță.
2.Răspuns corect a), deoarece în momentul în care rata șomajului este mai mare decât șomajul natural înseamnă că există șomaj ciclic, deci o parte din forța de muncă este neutilizată-adică reursele economiei nu sunt folosite la capacitatea lor maximă.
3.Rata șomajului=nr. șomeri/p.activă disponibilă*100
T0=(2/16)*100=12,5%
T1=(2/12)*100=16,66%
Rata de ocupare=p.ocupată/p.activă*100
T0=(10/16)*100=62,5%
T1=(8/12)*100=66,66%
Răspuns corect d).
4. Răspuns corect b), deoarece oferta de muncă=persoane care caută un loc de muncă, iar cererea de muncă=angajatorii care oferă locuri de muncă
Dacă angajatorii cresc cererea de muncă șomajul scade, deoarece oferă mai multe locuri de muncă.
5.Acest raționament poate fi explicat prin faptul că: pe o piață liberă a muncii
-salariile se ajustează liber în funcție de cerere și ofertă
-toți cei care doresc să muncească la salariul existent găsesc un loc de muncă
-dacă cineva nu mmuncește, este pentru ca nu dorește să muncească la acel salariu
Prin urmare, șomajul este voluntar, adică o alegere individuală, nu o lipsă de oportunități.
În realitatea pieței muncii, acest model este idealizat.De fapt, intervin mai mulți factori care generează și șomajul involuntar
-rigiditatea salariilor-salariul minim, contractele colective sau alte reglementări împiedică ajustarea naturală a salriilor. Ex-un angajator nu poate reduce salariul sub nivelul minim legal, chiar dacă are o cerere mai mică de muncă.
-inadaptabilitatea calificărilor-unele persoane nu au competențele cerute pe piață(șomaj structural).
În concluzie, deși teoria economică clasică susține existența doar a șomajului voluntar într-o piață liberă, realitatea actuală a pieței muncii arată că există numeroase forme de șomaj involuntar, cauzate de rigidități, inadaptare etc. Astfel, raționamentul clasic trebuie adaptat la contextul economiei moderne.
Bălan Irina,302A
1. b) să lucreze ore suplimentare
Efectul de substituție presupune că un salariu mai mare face timpul liber mai costisitor. Astfel, individul preferă să muncească mai mult și să consume mai puțin timp liber, înlocuindu-l cu muncă suplimentară.
2.e) nici una dintre variantele de mai sus
O rată a șomajului peste nivelul natural indică subutilizarea resurselor, nu suprautilizare. De asemenea, nu implică presiuni inflaționiste, ci dimpotrivă – presiuni dezinflaționiste.
3. c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Explicație:
Rata șomajului T0 = (2 / 16) × 100 = 12.5%
Rata șomajului T1 = (2 / 12) × 100 = 16.66%
Rata ocupării T0 = (10 / 16) × 100 = 62.5%
Rata ocupării T1 = (8 / 12) × 100 = 66.66%
Rezultă că atât șomajul, cât și ocuparea au crescut. Acest lucru este posibil deoarece baza de referință (populația activă) a scăzut semnificativ.
4.a) sporește oferta de locuri de muncă
Creșterea ofertei de locuri de muncă (cererea de muncă) înseamnă că angajatorii vor să angajeze mai mult. Astfel, mai mulți șomeri pot găsi un loc de muncă și rata șomajului scade.
5.Pe o piață a muncii complet liberă, se presupune că orice persoană care dorește să muncească la salariul pieței poate obține un loc de muncă. Astfel, șomajul ar apărea doar voluntar – adică atunci când cineva alege să nu muncească.
Totuși, în realitate, apar rigidități salariale, discrepanțe regionale și nepotriviri între cerințele angajatorilor și competențele disponibile.
Exemplu: un inginer dintr-un oraș mic nu găsește de muncă în domeniul său local, iar mutarea într-un oraș mare este imposibilă din cauza costurilor sau altor constrângeri. Acesta este un caz de șomaj involuntar, prezent în realitățile pieței contemporane.
Enescu George Edy
Grupa 306 Seria B
1.Răspunsul corect este: b) să lucreze ore suplimentare.
Când salariul crește, devine mai atractiv să muncești deoarece fiecare oră de muncă este mai bine plătită. Dacă efectul de substituție este dominant, individul va înlocui timpul liber (care a devenit relativ mai scump) cu muncă, alegând astfel să muncească mai mult. Așadar, va lucra mai multe ore pentru a profita de venitul mai mare per oră.
2.Răspunsul corect este: e) nici una dintre variantele de mai sus.
Când rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că economia funcționează sub potențial, nu că resursele sunt suprautilizate. În plus:
a) este fals – resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate;
b) este irelevant – nu înseamnă că rata șomajului natural e „prea mică”, ci că șomajul efectiv e prea mare;
c) este fals – nu există presiuni inflaționiste, ci din contră, pot apărea presiuni dezinflaționiste sau chiar deflaționiste.
Prin urmare, nici una dintre variantele oferite nu este corectă.
4.Răspunsul corect este: a) sporește oferta de locuri de muncă.
Șomajul scade atunci când angajatorii oferă mai multe locuri de muncă, adică cer mai multă forță de muncă. Asta înseamnă că există mai multe oportunități pentru șomeri să fie angajați.
b) crește cererea de locuri de muncă – asta înseamnă că mai mulți oameni caută muncă, ceea ce poate crește șomajul, nu îl reduce.
c) scade cererea de muncă – angajatorii vor mai puțini angajați → șomajul crește.
d) crește oferta de muncă – mai multe persoane disponibile să muncească șomajul crește, dacă nu există locuri de muncă suficiente.
e) nici o variantă – fals, varianta a) este corectă.
Așadar, șomajul scade când cresc oportunitățile de angajare, adică sporește oferta de locuri de muncă.
5.Manualele de economie susțin că, pe o piață a muncii liberă, perfect competitivă, nu ar putea exista decât șomaj voluntar, deoarece:
Raționamentul teoretic:
•Într-o piață perfect flexibilă, salariile se ajustează automat în funcție de cerere și ofertă.
•Dacă există șomaj (mai mulți oameni dispuși să lucreze decât locuri de muncă disponibile), salariul ar scădea până când toți cei dispuși să muncească la acel salariu își găsesc un loc de muncă.
•Astfel, oricine vrea să lucreze la salariul pieței poate găsi un job, iar cei care rămân șomeri aleg să nu muncească la acel nivel salarial — deci șomajul este considerat voluntar.
Dar în realitatea contemporană?
Acest model este idealizat și rareori se aplică perfect în viața reală. Iată câteva motive pentru care există și șomaj involuntar:
1. Rigiditatea salariilor
•Salariile nu scad automat din cauza contractelor, salariului minim legal sau presiunii sociale.
•Exemplu: O firmă nu poate reduce salariile peste noapte fără proteste sau probleme legale.
2. Imperfecțiuni informaționale
•Muncitorii nu cunosc toate ofertele disponibile, iar angajatorii nu cunosc toți candidații potriviți.
•Exemplu: O persoană poate fi șomeră luni întregi, deși există posturi libere, dar nu știe de ele sau nu poate aplica eficient.
3. Inadaptarea calificărilor
•Uneori, cererea și oferta de muncă nu se potrivesc.
•Exemplu: Există multe locuri de muncă în IT, dar un șomer cu pregătire în domeniul construcțiilor nu poate ocupa acel post.
4. Mobilitate redusă
•Muncitorii nu se pot muta ușor în alt oraș/țară pentru un job.
•Exemplu: Un post este disponibil în Cluj, dar un șomer din Vaslui nu se poate muta din cauza costurilor.
5. Crize economice
•În recesiuni, firmele nu angajează, indiferent cât de mic e salariul cerut de muncitori.
•Exemplu: În pandemie, mulți oameni au rămas șomeri fără opțiuni reale de angajare.
Concluzie:
Deși teoria economică simplificată susține că într-o piață liberă există doar șomaj voluntar, realitățile economice moderne — rigiditatea salariilor, lipsa informației, neconcordanța calificărilor — duc la existența șomajului involuntar. Prin urmare, acest raționament este util în teorie, dar incomplet în practică.
3.Calculăm rata șomajului (în funcție de populația activă disponibilă):
Formula:
Rata șomajului= Șomeri/Populație activă x 100
• T0: 2/16 x 100 = 12,5%
• T1: 2/12 x 100 = 16,67%
2. Calculăm rata ocupării (tot din populația activă):
Rata ocupării = Populație ocupată/Populație activă x 100
• T0: 10/16 x 100 = 62,5%
• T1: 8/12 x 100 = 66,67%
3. Verificăm afirmațiile:
a) Rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%
Hai să vedem cât era șomajul raportat la populația ocupată:
• T0: 2/10 = 0,2
• T1: 2/8 = 0,25
Cresterea:
0,25 – 0,2/0,2 x 100 = 25% Adevărat
b) Rata ocupării crește cu 6,66%
Cresterea:
66,67 – 62,5 / 62,5 x 100 = 6,67% Adevărat.
c) Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
După cum vedem aici, rata șomajului crește, și rata ocupării crește – deci da, pot evolua în același sens, dacă populația activă scade suficient (ceea ce se întâmplă aici).
Adevărat
Concluzie:
Răspuns corect: d) toate cele de mai sus.
Grupa 306, Seria B
1. b,deoarece când salariul crește,ora de muncă este mai bine plătită.Efectul de substituție înseamnă ca individul va prefera să înlocuiască o parte din timp liber cu mai multe ore de muncă,pentru ca munca a devenit mai profitabilă decât relaxarea.
2. e, deoarece dacă rata actuala a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural,atunci economia funcționează sub potențial,resursele sunt subutilizate și nu există presiuni inflaționiste puternice.
3. d,deoarece:
a. T0=2/10*100=20%
T1=2/8*100=25%
=>(25-20)/20*100=25% creste,adevărat
b.T0=10/16*100=62,5%
T1=8/12*100=66,66%
=>(66,66-62,5)/62,5*100~66,6% crește,adevărat
c.Populatia activa scade,iar numărul de șomeri rămâne constant.Ambele rate pot crește simultan (adevărat).
4. a,deoarece șomajul se reduce când firmele oferă mai multe locuri de muncă,adică atunci când crește cererea de forță de munca(echivalent cu oferta de locuri de muncă).Astfel,mai mulți șomeri își pot găsi un loc de muncă.
5. Pe o piață a muncii complet liberă,salariile se ajustează liber în funcție de cerere și ofertă.Astefl,orice persoană care dorește să muncească la salariul existent poate găsi un loc de muncă.Daca cineva nu muncește,înseamnă ca refuza voluntar să accepte condițiile pieței (salariu,program etc.),deci șomajul este considerat voluntar.De exemplu,dacă o persoană nu acceptă un loc de muncă pentru ca salariul i se pare prea mic,deși jobul este disponibil,atunci acea persoană este șomer voluntar.
307B
1. b deoarece când salariul crește, munca devine mai bine remunerată. În acest context apar două efecte:
Efectul de substituție: timpul liber devine mai costisitor (costul de oportunitate crește), deci individul este tentat să lucreze mai mult și să substituie timpul liber cu muncă.
Efectul de venit: individul are un venit mai mare, deci își poate permite să lucreze mai puțin și să se bucure de mai mult timp liber.
Dacă efectul de substituție este dominant, atunci individul va alege să muncească mai mult, adică să lucreze ore suplimentare.
2. e deoarece rata șomajului natural reprezintă nivelul de șomaj care există într-o economie chiar și atunci când aceasta funcționează la capacitate maximă (include șomajul fricțional și structural, dar nu și cel ciclic).
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că există șomaj ciclic, adică economia funcționează sub potențial – nu toate resursele (inclusiv forța de muncă) sunt utilizate eficient.
3. d deoarece calculam
Ratasomajului= someri/populatie activa*100
T0=2/16*100=12,5%
T1=2/12*100=16,67%
Populatia ocuparii= Populatia ocupata/populatia activa*100
To=10/16*100=62,5%
T1=8/12*100=66,67%
Si acum daca calculam tot ce ni se cere la punctele a,b si c o sa vedem ca toate rezultatele sunt adevarate precum ni se zice in cerinta
4.a deoarece somajul se reduce de obicei atunci când există mai multe locuri de muncă disponibile. Dacă oferta de locuri de muncă crește, angajatorii oferă mai multe oportunități de angajare, ceea ce poate reduce numărul de șomeri.
5.Șomajul voluntar se referă la situația în care o persoană nu acceptă un loc de muncă chiar dacă există oferte de muncă disponibile. Motivele pentru care o persoană ar rămâne șomeră voluntar includ:
Preferințe personale: Persoana poate refuza locuri de muncă care nu se aliniază cu abilitățile sale, cu așteptările salariale sau cu condițiile de muncă dorite. De exemplu, cineva ar putea prefera să rămână șomer până găsește un loc de muncă mai bine plătit sau mai satisfăcător.
Mobilitate geografică: O persoană poate refuza locuri de muncă într-o locație geografică diferită de cea în care trăiește sau nu vrea să se mute într-o zonă cu un cost mai mare al vieții.
Întârzieri între joburi: Oamenii pot refuza temporar să accepte un loc de muncă în timpul tranziției de la un job la altul.
Într-o piață liberă a muncii, acești șomeri voluntari sunt considerați ca având opțiunea de a nu accepta imediat locurile de muncă disponibile, deoarece salariile și condițiile de muncă nu corespund preferințelor lor.