Lecția 3 – Ocuparea și șomajul: evaluări cantitative
– ocuparea forței de muncă: cererea și oferta de muncă la nivel individual și agregat
– semnficația șomajului și determinări cantitative aferentei pieței muncii
TEMA 3
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în rubrica de comentarii, cu argumentarea tuturor aplicațiilor, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: miercuri, 16 aprilie, ora 21:00, apoi comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide: a) să lucreze mai puține ore; b) să lucreze ore suplimentare; c) să beneficieze de mai mult timp liber; d) să nu modifice dimensiunea timpului liber; e) să renunțe la locul de muncă pentru a deveni șomer.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci: a) resursele economiei sunt suprautilizate; b) rata șomajului natural este prea mică; c) în economie există presiuni inflaționiste puternice; d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus.
3. Se cunosc următoarele date: T0 T1
Populația totală (milioane) 21 20
Populația activă disponibilă 16 12
Populația ocupată 10 8
Șomeri 2 2
Care dintre următoarele concluzii sunt corecte:
a) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%;
b) rata ocupării crește cu 6,66%;
c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una din cele de mai sus.
4. Șomajul va scădea dacă: a) sporește oferta de locuri de muncă; b) crește cererea de locuri de muncă; c) scade cererea de muncă; d) crește oferta de muncă; e) nici o variantă.
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Cum poate fi explicat acest raționament? Argumentează și exemplifică ținând cont de realitățile pieței muncii contemporane.
Buculea Adelina-Gabriela, grupa 302, Seria A
1. b) sa lucreze ore suplimentare
2. e) nuciuna dintre variantele de mai sus
3.
4. d) nici o varianta corecta
Grupa 306,seria B
1) Efectul de substituție apare atunci cand cresterea salariului face ca munca sa fie mai atractiva decât timpul liber – deci oamenii aleg sa munceasca mai mult, pentru ca “merita” mai mult financiar. Deci raspunsul este b)
2)Raspunsul este d deoarece:
a) pentru ca exista muncitori disponibili dar neangajati
b)corect, in comparatie cu cea actuala
c)pot aparea daca economia reacționeaza prin creșterea cererii.
3)c) deoarece in unele cazuri ambele pot crește sau scadea in funcție de variația populației active.
4) a) deoarece cresterea cererii de munca fara oferta nu reduce somajul( nu poate fi b)
5) Afirmația potrivit căreia „într-o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar” își are rădăcinile în teoria economică clasică. Această perspectivă susține că, într-un sistem economic caracterizat prin absența intervenției statului, lipsa reglementărilor privind salariul minim și existența unei informări perfecte, șomajul involuntar nu ar putea exista. În acest context, se consideră că orice persoană dispusă să accepte salariul de echilibru va reuși să își găsească un loc de muncă.
Grupa 305
1. b) Efectul de substituție sugerează că, pe măsură ce salariul crește, timpul liber devine mai costisitor în termeni de venituri pierdute. Astfel, individul este înclinat să muncească mai mult pentru a beneficia de venitul suplimentar.
2. e) O rată a șomajului peste nivelul natural indică existența unui șomaj ciclic, adesea asociat cu o cerere agregată scăzută. Aceasta nu implică suprautilizarea resurselor sau presiuni inflaționiste, ci dimpotrivă, o subutilizare a resurselor economice.
3. e) nici una din cele de mai sus
4. a) O creștere a ofertei de locuri de muncă (cererea de muncă din partea angajatorilor) duce la o absorbție mai mare a forței de muncă disponibile, reducând astfel șomajul.
5. Pe o piață a muncii complet liberă, se presupune că toți cei care doresc să muncească la salariul de echilibru pot găsi un loc de muncă. Astfel, șomajul existent este considerat voluntar, rezultând din decizia indivizilor de a nu accepta locuri de muncă la salariile oferite.
GRUPA 305 DUMITRU ALEXANDRU
1. b) Efectul de substituție sugerează că, pe măsură ce salariul crește, timpul liber devine mai costisitor în termeni de venituri pierdute. Astfel, individul este înclinat să muncească mai mult pentru a beneficia de venitul suplimentar.
2. e) O rată a șomajului peste nivelul natural indică existența unui șomaj ciclic, adesea asociat cu o cerere agregată scăzută. Aceasta nu implică suprautilizarea resurselor sau presiuni inflaționiste, ci dimpotrivă, o subutilizare a resurselor economice.
3. e) nici una din cele de mai sus
4. a) O creștere a ofertei de locuri de muncă (cererea de muncă din partea angajatorilor) duce la o absorbție mai mare a forței de muncă disponibile, reducând astfel șomajul.
5. Pe o piață a muncii complet liberă, se presupune că toți cei care doresc să muncească la salariul de echilibru pot găsi un loc de muncă. Astfel, șomajul existent este considerat voluntar, rezultând din decizia indivizilor de a nu accepta locuri de muncă la salariile oferite.
Axinte Maria Bianca, Grupa 301, Seria A
1)Raspuns corect: b
Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant individul va decide b)să lucreze ore suplimentare, deoarece efectul de substituție presupune dorința indivizilor de a înlocui o parte mai mare sau mai mică a timpului liber prin muncă, motivatia fiind aceea de a obtine castiguri suplimentare.
2) Raspuns corect: e)niciuna din variantele de mai sus.
Dacă rata șomajului este mai mare decât cea naturală, înseamnă că resursele economiei nu sunt suprautilizate, deoarece scăderea cererii agregate duce la reducerea producției și creșterea șomajului involuntar, ceea ce inseamna ca a este fals. b) nu este corect, deoarece rata șomajului natura reflectă nivelul de șomaj structural și fricțional existent chiar și într-o economie sănătoasă, ea nu poate fi prea mică.
c) nu este adevărat, un șomaj mai mare decât cel natural înseamnă că oferta de muncă > cererea de muncă (Keynes), ceea ce nu generează inflație, ci stagnare, o economie aflată sub potențial.
3)raspuns corect: b
Rs= nrș/(pop oc.+nrș) x 100
Rs1= 2/10+2 x 100= 1/6×100=16,67%
Rs2=2/8+2 x 100= 2/10 x 100= 20%
modificarea procentuală= Rs2-Rs1/Rs1 x 100= 20-16,67/16,67 x 100= aproximativ 20%, ceea ce inseamna ca a este fals
b) este adevărat
rata ocupării = pop oc/pop activă x 100
Roc1= 10/16 x 100= 62,5%
Roc2=8/12 x 100= 66,67%
modificarea = Roc2-Roc1/Roc1= 6, 66
c)In general, evolueaza în sens invers, dar in situatia de fata din cauza scăderii populației active evoluează in acelasi sens.
4. Șomajul va scădea dacă b)crește cererea de locuri de muncă, deoarece cererea de locuri de muncă reprezintă oferta de muncă, iar somajul este definiot ca decalajul dintre oferta de muncă si cererea de munca (mai mica).
5)Pe o piată a muncii există mai multe tipuri de somaj, nu doar cel voluntar, deoarece intervin factori precum salariul minim, lipsa calificărilor sau barierele geografice, care duc la șomaj involuntar. De exemplu, o persoană disponibilizată dintr-o zonă fără alte locuri de muncă nu poate fi considerată „voluntar” șomeră.
grupa 305, seria A
1. b) Efectul de substituție sugerează că, pe măsură ce salariul crește, timpul liber devine mai costisitor în termeni de venituri pierdute. Astfel, individul este înclinat să muncească mai mult pentru a beneficia de venitul suplimentar.
2. e) O rată a șomajului peste nivelul natural indică existența unui șomaj ciclic, adesea asociat cu o cerere agregată scăzută. Aceasta nu implică suprautilizarea resurselor sau presiuni inflaționiste, ci dimpotrivă, o subutilizare a resurselor economice.
3. e) nici una din cele de mai sus
4. a) O creștere a ofertei de locuri de muncă (cererea de muncă din partea angajatorilor) duce la o absorbție mai mare a forței de muncă disponibile, reducând astfel șomajul.
5. Pe o piață a muncii complet liberă, se presupune că toți cei care doresc să muncească la salariul de echilibru pot găsi un loc de muncă. Astfel, șomajul existent este considerat voluntar, rezultând din decizia indivizilor de a nu accepta locuri de muncă la salariile oferite.
Grupa 307, Seria B
1. b) Deoarece, dacă salariu crește și efectul de substituție este dominant, individul va prefera să muncească mai mult și să renunțe la o parte din timpul liber, deoarece munca este mai bine plătită.
2. e) Deoarece, dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală, economia suferă de un șomaj ciclic. Resursele nu sunt suprautilizate, ci sunt subutilizate. Nu există presiuni inflaționiste, dar există probabil riscuri de scădere a prețurilor sau stagnare economică. De asemenea, rata șomajului nu este prea mică, ci rata actuală este peste nivelul de echilibru.
3. d) Deoarece:
a) T0: 2/10 x 100= 20%
T1: 2/8 x 100= 25%
(25-20/20) x 100=25% => Rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%
b) T0: 10/16 x 100=62,5%
T1: 8/12 x 100=66,66%
66,66-62,5/62,5 x 100= 6,66% => Rata ocupării crește cu 6,66%
c) Rata ocupării crește, deci rata șomajului crește și ea, în funcție de populația ocupată.
4. a) Deoarece, șomajul reprezintă diferența dintre oferta de muncă și cererea de muncă.Când numărul locurilor de muncă disponibile crește, mai multe persoane pot fi angajate, ceea ce duce la scăderea șomajului.
5. Pe o piață liberă, salariile sunt flexibile și se ajustează rapid în funcție de cerere și ofertă. Muncitorii pot alege liber dacă vor să lucreze sau nu, în funcție de salariile oferite dar și preferințele personale. În acest context, șomajul voluntar apare atunci când persoane capabile de muncă aleg să nu lucreze, preferând timpul liber sau alte activități. Totodată, șomajul involuntar nu ar exista, deoarece salariile s-ar ajusta pentru a echilibra cererea și oferta de muncă.
Șomajul involuntar există din mai multe motive, precum: rigidități salariale(ex: salariu minim legal, contracte colective), există dezechilibre regionale sau sectoriale( locurile de muncă pot fi în alte zone sau domenii pentru care oamenii nu au calificare), costuri de mobilitate sau recalificare mari, informațiile despre locurile de munca nu sunt perfecte( nu toți șomerii stiu ce locuri de muncă sunt disponibile. Spre exemplu, un IT-ist dintr-un oraș mic poate fi șomer de multe lunide zile, chiar daca în marile orașe sunt sute de locuri de muncă, dar acesta nu se poate muta din cauza costurilor mari.
În concluzie, manualele clasice susțin faptul că, șomajul este doar voluntar într-o piață liberă, dar, în realitate, din cauza rigidităților, imperfecțiunilor , există și șomaj involuntar, chiar și pe piețe relativ libere.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Explicație:
Când salariul crește, efectul de substituție presupune că timpul liber devine mai „scump” (adică renunțarea la muncă înseamnă renunțarea la un venit mai mare). Dacă acest efect este dominant față de efectul de venit, individul preferă să muncească mai mult (să substituie timpul liber cu muncă), pentru a profita de salariul mai mare.
⸻
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Explicație:
Când rata șomajului efectiv este mai mare decât cea naturală, înseamnă că există șomaj ciclic, adică economia este sub potențialul său, deci resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate (varianta a este falsă). De asemenea, nu există presiuni inflaționiste, ci dimpotrivă, tendință spre deflație. Rata naturală nu este „prea mică”, este pur și simplu un reper teoretic. Prin urmare, toate variantele sunt incorecte.
Calcul:
• Rata șomajului = (Șomeri / Populația activă) × 100
• T0: (2 / 16) × 100 = 12,5%
• T1: (2 / 12) × 100 = 16,66%
=> Creștere cu 4,16 puncte procentuale, adică crește cu 33,28% relativ.
• Rata ocupării = (Populația ocupată / Populația activă) × 100
• T0: (10 / 16) × 100 = 62,5%
• T1: (8 / 12) × 100 = 66,66%
=> Creștere relativă de aprox. 6,66%
Răspuns corect: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Explicație:
Este posibil, chiar dacă pare contraintuitiv, ca rata ocupării să crească (pentru că populația activă scade mai mult decât scade populația ocupată), în timp ce și rata șomajului crește (pentru că aceeași cantitate de șomeri este raportată la o populație activă mai mică). Variantele a și b sunt greșite ca cifre. Deci doar c) este corectă.
⸻
4. Șomajul va scădea dacă:
Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
Explicație:
Șomajul scade atunci când cererea de muncă (adică cererea angajatorilor de a angaja) crește — formulat aici ca „oferta de locuri de muncă”. Celelalte variante fie nu au impact, fie duc la creșterea șomajului (ex: creșterea ofertei de muncă — adică mai mulți oameni vor să muncească — poate crește șomajul dacă nu există locuri disponibile).
⸻
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Cum poate fi explicat acest raționament?
Răspuns explicat:
Pe o piață liberă, unde salariile sunt flexibile și nu există restricții, se presupune că oricine dorește să muncească poate găsi un loc de muncă — poate nu în domeniul dorit sau la salariul dorit, dar muncă există. Astfel, singurii șomeri sunt cei care aleg să nu muncească la salariile oferite (șomaj voluntar).
Exemplu: Un absolvent de facultate refuză să lucreze un post de casier pentru că vrea un job în domeniul lui. E șomer, dar voluntar, deoarece alege să nu accepte oferta disponibilă.
În realitate: Piața muncii nu e perfect liberă. Există șomaj involuntar cauzat de:
• rigidități salariale (ex: salariul minim),
• lipsa de mobilitate (geografică, profesională),
• nepotrivirea între competențele cerute și cele oferite.
Exemplu real: În timpul unei crize economice, mulți oameni sunt concediați și nu mai găsesc locuri de muncă, chiar dacă sunt dispuși să lucreze — acesta este șomaj involuntar.
Andries Razvan Grupa 301 Seria A
1. b)sa lucreze suplimentar deoarece odata cu aparitia efectului de substitutie individul va experimenta urmatorul fenomen de crestere a salariului si aparitia perceptiei ca timplul liber este mai valoros. Iar daca acest efect domina oamenii prefera sa lucreze mai mult si sa aiba mai putin timp liber.
2. e)nici una dintre variantele de mai sus deoarece rata somajului natural include doar somajul fricctional si structural. Iar daca șomajul real e mai mare acest lucru reprezinta ca economia are somaj ciclic.
3. T0
Rata somajului=2/(10+2)=16,66%
Rata ocuparii=10/16=62,5%
T1
Rata somajului=2/(8+2)=20%
Rata ocuparii=8/12=66,66%
T0: 2/10=20%
T1: 2/8=25% => creștere de 25%
T0: rata ocuparii=62,5%
T1: rata ocuparii=66,66% => crestere de 6,66%
Observam ca ambele rate au o crestere.
De aici rezulta ca variantele a, b, si c sunt toate corecte deci raspunsul final este d).
4. a)sporeste oferta de locuri de munca deoarece aceasta este influentata de cererea pe piata muncii deci prin urmare daca va creste cererea de munca va scadea somajul
5. In contextul unei piete lipere in teorie orice persoana care este dispusa sa lucreze pe un salariu de echilibru isi va gasi loc de munca. Iar in acest caz somajul al aparea doar in cazul persoanelor care aleg voluntar sa nu lucreze la acel salariu. Insa in corelare cu realitatea situatiia sta diferit deoarece apar urmatoarele probleme:
1.Nu exista un salariu universal pentru toata lumea acesta
2.Exista nepotriviri intre cerere si oferta pe piata muncii
3.Disponibilitatea in piata muncii nu este mereu gasita in timp util de posibilii viitori salariati.
Un exemplu bun corelat cu situatile respective este dat de un profesor cu o pregatire academica destul de mare care nu acepta voluntar sa se angajeze in institutii ce necesita personal mai slab pregatit decat calificarea sa rezultand intrun somaj voluntar. Dar daca nu exista destule posturi libere la acel moment acest somaj se poate transforma in trunul structural sau ciclic.
Dobre Cosmin Gabriel
Grupa 305A
1. b) Daca efectul de substituție este dominant, atunci va castiga un salariu mai mare daca munceste mai mult. Va alege ore suplimentare
2. e)
3. c) Folosind formulele pt rate somajului si rata ocuparii, am facut calculul pentru ambele cu datele din tabel. Apoi am verificat fiecare varianta de raspuns. Ambele cresc.
4. a) deoarece oferta mai atractiva poate influenta somajul mai mult decat cererea in sine. Indiferent cat de mare e cererea, doar oferta ajuta cu scaderea somajului.
5. Acest rationament porneste de la ideea ca intr-o econimie functionala care ofera locuri de munca pentru orice individ, somajul este doar o alegere. Asa nu poate exista decât șomajul voluntar. In schimb, daca economia esueaza printr o recesiune sau ca in anul 2008, locuri de munca nu se gasesc. In aceasta situatie, somajul este o consecinta unui sistem care a esuat de a mentine locuri de munca pentru oameni si nu poate fi numit voluntar.
Grupa 307 seria B
1.b) să lucreze ore suplimentare
Având in vedere că salariul crește iar efectul de substituție, care reflectă dorința indivizilor de a înlocui o parte mai mare sau mai mică a timpului lor liber prin muncă, motivația fiind aceea de a obține un venit suplimentar, este dominat, asta rezultă o creștere a ofertei individuale de muncă. Pe măsura creșterii nivelului salarial, va crește și timpul de muncă atâta vreme cât oamenii consideră mai importante câștigurile salariale suplimentare decât satisfacția la care au renunțat ca efect al reducerii timpului liber.
2.e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci acest lucru va indica o situație de dezechilibru în economie, în care o parte din forța de muncă disponibilă nu este utilizată. În acest caz, nu putem vorbi despre suprautilizarea resurselor, ci dimpotrivă, despre o subutilizare a acestora. De asemenea, nu apar presiuni inflaționiste, deoarece cererea generală în economie este mai scăzută, iar salariile tind să stagneze sau chiar să scadă. Rata șomajului natural nu este „prea mică”, ci reprezintă un reper teoretic stabil, care cuprinde șomajul structural și fricțional.
3.d) toate cele de mai sus
Rata șomajului= nr. șomeri/ populația ocupata x 100, deci:
T0: (2/10)x100= 20%
T1: (2/8)x100= 25%
Creștere:
((25 – 20) / 20) × 100 = 25% deci a) este corect
Rata ocupării = (Populație ocupată / Populație activă) × 100
T0: (10 / 16) × 100 = 62,5%
T1: (8 / 12) × 100 = 66,6
Creștere: ((66,67 – 62,5) / 62,5) × 100 = 6,67% ≈ 6,66% deci și b) este corect
Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens. Da, în acest caz ambele au crescut (chiar dacă pare ciudat), pentru că: populația activă a scăzut mai mult decât populația ocupată, șomerii au rămas constanți, dar proporțiile se schimbă, așa că și c) este corect.
4.a) sporește oferta de locuri de muncă
Șomajul va scădea dacă sporește oferta de locuri de muncă deoarece asta înseamnă ca angajatorii vor oferii mai multe locuri de muncă, astfel vor fi mai multe locuri disponibile pentru cei care își caută un loc de muncă dar nu găseau pana acum.
5. Pe o piață a muncii liberă, unde salariile se ajustează liber în funcție de cerere și ofertă, se presupune că oricine dorește să muncească la salariul de echilibru poate găsi un loc de muncă. Astfel, șomajul existent este considerat voluntar, adică rezultă din decizia indivizilor de a nu accepta locuri de muncă la salariile oferite. Exemplu: Un individ care refuză un loc de muncă disponibil la salariul de piață, așteptând o ofertă mai bună, este considerat șomer voluntar.
Seria A – gr. 302
1. b) sa lucreze ore suplimentare deoarece efectul de substitutie inseamna ca atunci cand salariul creste, oamenii au o motivatie mai mare in a lucra mai mult din timpul lor liber deoarece acestia castiga mai mult pe ora muncita.
2. e) nici una dintre variantele de mai sus deoarece rata somajului natural are mereu inclus un minim de somaj ce este mereu existent, daca rata somajului actuala e mai mare decat cea naturala rezulta faptul ca cererea de munca este mica deoarece nu sunt suficiente locuri de munca
3. Rata ocuparii T0 = 10/16 => 62.5%
Rata ocuparii T1 = 8/12 => 66,66%
c) rata somajului si rata ocuuparii pot evolua in acelasi sens atunci cand populatia activa totala scade mai mult decat numarul de angajati
4. a) sporeste oferta de locuri de munca deoarece atunci cand sunt mai multe locuri de munca disponibile = mai multi oameni angajati => mai putini oameni someri
5. Pe o piata a muncii ce nu este reglementata de legi, reguli si salarii minime, salariile se adjusteaza in functie de cerere si oferta, la fel ca la produse. Oricine vrea sa munceasca accepta salariul pietei, restul ce nu accepta sunt considerati someri voluntari, mai exact oameni ce nu vor sa munceasca pe salariul stabilit pe piata.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Explicație:
Când salariul crește, efectul de substituție presupune că timpul liber devine mai „scump” (adică renunțarea la muncă înseamnă renunțarea la un venit mai mare). Dacă acest efect este dominant față de efectul de venit, individul preferă să muncească mai mult (să substituie timpul liber cu muncă), pentru a profita de salariul mai mare.
⸻
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Explicație:
Când rata șomajului efectiv este mai mare decât cea naturală, înseamnă că există șomaj ciclic, adică economia este sub potențialul său, deci resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate (varianta a este falsă). De asemenea, nu există presiuni inflaționiste, ci dimpotrivă, tendință spre deflație. Rata naturală nu este „prea mică”, este pur și simplu un reper teoretic. Prin urmare, toate variantele sunt incorecte.
3.Calcul:
• Rata șomajului = (Șomeri / Populația activă) × 100
• T0: (2 / 16) × 100 = 12,5%
• T1: (2 / 12) × 100 = 16,66%
=> Creștere cu 4,16 puncte procentuale, adică crește cu 33,28% relativ.
• Rata ocupării = (Populația ocupată / Populația activă) × 100
• T0: (10 / 16) × 100 = 62,5%
• T1: (8 / 12) × 100 = 66,66%
=> Creștere relativă de aprox. 6,66%
Răspuns corect: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Explicație:
Este posibil, chiar dacă pare contraintuitiv, ca rata ocupării să crească (pentru că populația activă scade mai mult decât scade populația ocupată), în timp ce și rata șomajului crește (pentru că aceeași cantitate de șomeri este raportată la o populație activă mai mică). Variantele a și b sunt greșite ca cifre. Deci doar c) este corectă.
⸻
4. Șomajul va scădea dacă:
Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
Explicație:
Șomajul scade atunci când cererea de muncă (adică cererea angajatorilor de a angaja) crește — formulat aici ca „oferta de locuri de muncă”. Celelalte variante fie nu au impact, fie duc la creșterea șomajului (ex: creșterea ofertei de muncă — adică mai mulți oameni vor să muncească — poate crește șomajul dacă nu există locuri disponibile).
⸻
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Cum poate fi explicat acest raționament?
Răspuns explicat:
Pe o piață liberă, unde salariile sunt flexibile și nu există restricții, se presupune că oricine dorește să muncească poate găsi un loc de muncă — poate nu în domeniul dorit sau la salariul dorit, dar muncă există. Astfel, singurii șomeri sunt cei care aleg să nu muncească la salariile oferite (șomaj voluntar).
Exemplu: Un absolvent de facultate refuză să lucreze un post de casier pentru că vrea un job în domeniul lui. E șomer, dar voluntar, deoarece alege să nu accepte oferta disponibilă.
În realitate: Piața muncii nu e perfect liberă. Există șomaj involuntar cauzat de:
• rigidități salariale (ex: salariul minim),
• lipsa de mobilitate (geografică, profesională),
• nepotrivirea între competențele cerute și cele oferite.
Exemplu real: În timpul unei crize economice, mulți oameni sunt concediați și nu mai găsesc locuri de muncă, chiar dacă sunt dispuși să lucreze — acesta este șomaj involuntar.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Explicație:
Când salariul crește, efectul de substituție presupune că timpul liber devine mai „scump” (adică renunțarea la muncă înseamnă renunțarea la un venit mai mare). Dacă acest efect este dominant față de efectul de venit, individul preferă să muncească mai mult (să substituie timpul liber cu muncă), pentru a profita de salariul mai mare.
⸻
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Explicație:
Când rata șomajului efectiv este mai mare decât cea naturală, înseamnă că există șomaj ciclic, adică economia este sub potențialul său, deci resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate (varianta a este falsă). De asemenea, nu există presiuni inflaționiste, ci dimpotrivă, tendință spre deflație. Rata naturală nu este „prea mică”, este pur și simplu un reper teoretic. Prin urmare, toate variantele sunt incorecte.
3.Calcul:
• Rata șomajului = (Șomeri / Populația activă) × 100
• T0: (2 / 16) × 100 = 12,5%
• T1: (2 / 12) × 100 = 16,66%
=> Creștere cu 4,16 puncte procentuale, adică crește cu 33,28% relativ.
• Rata ocupării = (Populația ocupată / Populația activă) × 100
• T0: (10 / 16) × 100 = 62,5%
• T1: (8 / 12) × 100 = 66,66%
=> Creștere relativă de aprox. 6,66%
Răspuns corect: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
Explicație:
Este posibil, chiar dacă pare contraintuitiv, ca rata ocupării să crească (pentru că populația activă scade mai mult decât scade populația ocupată), în timp ce și rata șomajului crește (pentru că aceeași cantitate de șomeri este raportată la o populație activă mai mică). Variantele a și b sunt greșite ca cifre. Deci doar c) este corectă.
⸻
4. Șomajul va scădea dacă:
Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
Explicație:
Șomajul scade atunci când cererea de muncă (adică cererea angajatorilor de a angaja) crește — formulat aici ca „oferta de locuri de muncă”. Celelalte variante fie nu au impact, fie duc la creșterea șomajului (ex: creșterea ofertei de muncă — adică mai mulți oameni vor să muncească — poate crește șomajul dacă nu există locuri disponibile).
⸻
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Cum poate fi explicat acest raționament?
Răspuns explicat:
Pe o piață liberă, unde salariile sunt flexibile și nu există restricții, se presupune că oricine dorește să muncească poate găsi un loc de muncă — poate nu în domeniul dorit sau la salariul dorit, dar muncă există. Astfel, singurii șomeri sunt cei care aleg să nu muncească la salariile oferite (șomaj voluntar).
Exemplu: Un absolvent de facultate refuză să lucreze un post de casier pentru că vrea un job în domeniul lui. E șomer, dar voluntar, deoarece alege să nu accepte oferta disponibilă.
În realitate: Piața muncii nu e perfect liberă. Există șomaj involuntar cauzat de:
• rigidități salariale (ex: salariul minim),
• lipsa de mobilitate (geografică, profesională),
• nepotrivirea între competențele cerute și cele oferite.
Exemplu real: În timpul unei crize economice, mulți oameni sunt concediați și nu mai găsesc locuri de muncă, chiar dacă sunt dispuși să lucreze — acesta este șomaj involuntar.
Botez Beatrice
Seria A, Grupa 302
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:b) să lucreze ore suplimentare. Când salariul crește, munca devine mai profitabilă în comparație cu timpul liber. Efectul de substituție presupune că individul va înlocui timpul liber cu mai multă muncă, pentru a profita de salariul mai mare.
Dacă acest efect domină efectul de venit, atunci persoana va lucra mai mult.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:e) nici una dintre variantele de mai sus.
O rată a șomajului peste nivelul natural indică o economie aflată sub potențial, cu cerere agregată scăzută. Nu este vorba de suprautilizarea resurselor, nu sunt presiuni inflaționiste, iar rata șomajului natural nu este neapărat prea mică. Este pur și simplu o situație de șomaj ciclic, care poate apărea în perioade de recesiune sau încetinire economică.
3.a) Corect – rata șomajului raportată la populația ocupată crește de la 0,2 la 0,25, adică cu 25%.
b) Corect – rata ocupării crește de la 62,5% la 66,67%, deci cu aproximativ 6,66 puncte procentuale.
c) Corect – ambele (rata șomajului și rata ocupării) cresc pentru că scade mai mult populația activă.
Răspuns: d) toate cele de mai sus.
4. Șomajul va scădea dacă:
a) sporește oferta de locuri de muncă
Explicație:
Când sunt mai multe locuri de muncă disponibile, șomerii au mai multe opțiuni de angajare, deci șomajul scade.
Răspuns: a)
5. Raționamentul manualelor:
Pe o piață a muncii liberă, se presupune că toți cei care vor să muncească la salariul existent pot găsi un loc de muncă. Astfel, șomajul care mai rămâne este voluntar, adică format din persoane care aleg să nu muncească (ex: preferă alt tip de job, așteaptă un salariu mai mare).
Pentru că în practică există:
Șomaj structural – lipsă de potrivire între calificările cerute și cele oferite (ex: un miner disponibilizat nu se poate angaja imediat în IT).
Șomaj fricțional – timpul natural de tranziție între două joburi.
Șomaj ciclic – apare în perioade de criză sau recesiune, când firmele concediază și nu angajează.
Exemplu: După pandemie, multe domenii (turism, horeca) s-au restructurat. Oamenii au rămas fără job, dar nu și-au găsit imediat altul, deși voiau să muncească. Deci nu era vorba de șomaj voluntar, ci de lipsă temporară de oportunități sau nepotrivire între ofertă și cerere.
Grupa 302 A
1. Varianta b, deoarece dacă salariul va crește, individul va fi motivat să lucreze mai mult, înlocuind timpul liber cu munca.
2. Varianta e, deoarece dacă rata șomajului e mai mare decât cea naturală economică funcționează sub capacitate, deci resursele sunt subutilizate, nu suprautilizate, iar presiunile sunt dezinflaționiste, nu inflaționiste.
3. Varianta b
T0: rata ocupării= 10 mil. / 16 mil. = 62,5%
T1: rata ocupării = 8 mil. / 12 mil. = 66,6%
Creșterea relativă = (66,6- 62,5)/ 62,5= 66,6 %
4. Varianta b, deoarece o cerere mai mare de forță de muncă reprezintă faptul că firmele angajează mai mulți oameni, ceea ce reduce șomajul.
5. Pe o piață a muncii liberă, salariile se ajustează astfel încât toți cei care doresc să muncească pot găsi un loc de muncă, chiar dacă cu un salariu mai mic. Într-o astfel de piață, șomajul voluntar nu există, deoarece oricine vrea să lucreze acceptă condițiile pieței. Alegerea de a nu lucra în aceste condiții devine una personală, nu determină de lipsa oportunităților
Grupa 307 B
1. b), deoarece, dacă efectul de substituție, adică preferința pentru muncă în locul timpului liber, este mai puternic decât efectul de venit, iar salariile cresc, atunci individul va fi mai înclinat să lucreze mai multe ore pentru a obține un venit mai mare.
2. e., deoarece, dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, rezultă că decalajul de producție este unul recesionist.
3. Răspuns corect: c.
Rata șomajului și rata ocupării evolueaza în același sens bazat pe formula, amândouă facand referire la populația activă disponibilă)
Rș= nr. șomeri/populația activă disponibilă x 100
Ro= populația ocupată/populația activă disponibilă x 100
Celelalte sunt false pentru că:
a) RșT0= 2/16 * 100= 12,5%
RșT1= 2/12 * 100= (aproximativ) 16,7%
Nu crește cu 25%.
Folosind cealaltă formula avem același rezultat (fals).
RșT0= nr. șomeri/ pop. ocupată + nr. șomeri * 100= 2/12*100= (aproximativ) 16,7%
RșT1= 2/10*100= 20%
Nu crește cu 20%.
b)RoT0= 10/16*100= 62,5%
RoT1= 8/12*100= (aproximativ) 66,7%
Rata ocupări nu crește cu 6,66%.
d) Fals
e) Fals
Astfel, se observă că punctul c. este corect datorită bazării sale pe populația activă în formula.
4. b),deoarece, atunci când cererea de muncă (adică numărul locurilor de muncă disponibile) depășește oferta de muncă (numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă), rezultă că populația are suficiente oportunități de angajare pentru a ocupa un loc de munca.
5. Ideea conform căreia, într-o piață a muncii complet liberă, ar exista doar șomaj voluntar este una idealistă și nu reflectă realitatea. Această concepție se bazează pe presupunerea că, într-un sistem liber, salariile se ajustează automat în funcție de raportul dintre cerere și ofertă, atingând astfel un echilibru perfect.
Totuși, această viziune este departe de realitate, deoarece, în practică, există numeroși factori care împiedică funcționarea ideală a pieței muncii, precum:
Cererea insuficientă față de ofertă poate determina întreprinzătorii să reducă producția, ceea ce duce la scăderea cererii de forță de muncă — situație ce generează șomaj involuntar;
Rigiditatea salariilor în sens descendent, cauzată de factori instituționali sau politici salariale, contribuie tot la șomajul involuntar;
Lipsa de competențe adecvate în rândul populației active generează șomaj structural;
Disponibilitatea forței de muncă doar pentru activități sezoniere (ex: instructori de schi) determină șomaj sezonier;
Trecerea de la un loc de muncă la altul, perioadele de tranziție, conduc la șomaj fricțional.
Așadar, afirmația că într-o piață liberă există doar șomaj voluntar este incorectă, deoarece ignoră o serie de factori esențiali care influențează piața muncii și duc la apariția altor forme de șomaj.
GRUPA 302, SERIA A
Rezolvare:
1. Raspuns corect: B) sa lucreze ore suplimentare
Explicatie: Efectul de substitutie apare cand un salariu mai mare face timpul liber mai costisitor ( adica renunti la bani daca nu lucrezi), asa ca individul va prefera sa lucreze mai mult.
2. Raspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Explicatie: Atunci cand somajul real este mai ridicat decat cel natural, ecnonomia se confrunta cu o cerere redusa si nu cu o supraincarcare a resurselor. In aceasta situatie, nu exista presiuni inflationiste mari, iar problema nu este ca rata somajului natural ar fi prea mica. Prin urmare, niciuna dintre optiunile oferite nu reflecta corect realitatea economica.
3. T0: pop. activa = 16 , ocupati =10, someri =2
T1: pop. activa = 12 , ocupati =8, someri =2
a)rata somajului in functie de populatia ocupata:
T0: 2/10= 0,2 (20%)
T1: 2/8=0,25 ( 25%)
b) T0: 10/16 = 62,5%
T1: 8/12= 66,66%- crestere de 4,16 puncte procentuale , dar in procente: 6,66%
c) Da, ambele pot evolua in acelasi sens aparent ( rata ocuparii creste dar si rata somajului in functie de ocupare creste)
Raspuns corect : d) toate cele de mai sus
4. Raspuns corect : b) creste cererea de locuri de munca
Pentru ca somajul sa se reduca, este nevoie ca firmele sa aiba nevoie de mai multi angajati, adica sa creasca cererea de forta de munca. Cu cat companiile ofera mai multe locuri de munca, cu atat mai multe persoane isi pot gasi un serviciu, ceea ce duce la scaderea ratei somajului.
5. Manualele de economie sustin ca, intr o piata a muncii complet libera si eficienta, unde toata lumea are acces la informatii si poate alege liber, singura forma de somaj care poate aparea este cea voluntara. Asta inseamna ca doar cei care aleg in mod constient sa nu munceasca ( pentru ca nu accepta salariul oferit sau cauta altceva) raman fara loc de munca. Totusi , astazi , lucrurile sunt mai complicate. exista si somaj involuntar. Oameni care isi doresc loc de munca, dar nu il gasesc din cauza obstacolelor precum lipsa de informatii, salariile prea mici, lipsa calificarilor necesare sau rigiditatea pietei muncii.
Ignat Luca Vlad 303A
1. B) Atat timp cat persoana pune pune pe primul loc veniturile va opta pentru ore
suplimentare dar de la un anumit timp substitutia o ia in sens invers, persoana va
prefera timpul liber
2. E) Când rata actuală a somajului este mai mare decat cea naturala, economia
functioneaza sub capacitate
3. D) RS= somer/P. activa *100 => T0=2/16*100=12,5% ; T1= 2/12*100=16,66%
Ro= P ocupata/P activa *100 => T0= 10/16*100 =62,5% ; T1= 8/12*100 =66,66%
Ambele cresc.
4. A) Firmele ofera mai multe posturi disponibile ce va duce la scaderea somajului
5. In lumea reala, piata muncii nu e perfect libera sau flexibila. Apar mai multe
tipuri de somaj: structural, frictional, minim.
Manualele economice pornesc de la un model teoretic, unde singura forma de
somaj este voluntara.
In realitate, din cauza schimbarilor rapide din economie, exista si mult somaj
involuntar.
Alexandru Andreea
Grupa 301
Seria A
1. Am ales drept raspuns corect A. Efectul de substituție dominant se referă la dorința indivizilor de a înlocui o parte mai mare sau mai mică a timpului lor liber cu muncă, în funcție de câștigul suplimentar pe care îl pot obține. Atunci când acest efect de substituție este mai mare decât efectul de venit, utilitatea marginală a timpului de muncă devine mai mare decât utilitatea marginală a timpului liber, ceea ce duce la o creștere a ofertei individuale de muncă.
2. Sunt de parere ca raspunsul cotect este E. Atunci când rata actuală a șomajului este mai mare decât rata naturală a șomajului, există resurse de muncă neutilizate în totalitate, ceea ce duce la apariția șomajului suplimentar. În aceste condiții, presiunile inflaționiste sunt mici și inflația este redusă, deci nicio variantă nu este corectă.
3. Consider că răspunsul corect este varianta C:
Ro0= 10/16• 100 = 62,5
Ro1 = 8/12 • 100 = 66,66
Rs0 = 2/16 • 100 = 12,5
Rs1= 2/12 • 100 = 16,66
4. Cred ca raspunsul corect este A. Dacă oferta de locuri de muncă crește, cererea de muncă poate fi satisfăcută mai ușor, ceea ce poate duce la o scădere a șomajului. Cu toate acestea, există și alte factori care pot influența nivelul de șomaj, cum ar fi cererea de bunuri și servicii, politica fiscală sau politica monetară.
5. Șomajul voluntar se referă la situația în care oamenii aleg să nu participe la piața muncii, chiar dacă ar putea să lucreze. Pe o piață liberă a muncii, în absența constrângerilor legislative, lucrătorii au libertatea de a-și căuta un loc de muncă în orice domeniu și în orice colț al lumii. Astăzi, există tot mai multe oportunități de a lucra la distanță, cum ar fi telemunca, care permite oamenilor să lucreze de oriunde, indiferent de nivelul de trai din zona respectivă. Este important să avem dorința și determinarea de a nu depinde de ajutorul social pentru a ne descurca. Deci, cu puțină voință și ambiție, putem găsi modalități de a ne angaja și de a ne asigura un trai decent.
307 B
1. Răspunsul corect este b) deoarece, atunci când efectul de substituție (preferința pentru muncă în locul timpului liber) predomină, iar salariile cresc, iar efectul de venit (tendința de a munci mai puțin datorită unui venit mai mare) este mai slab, individul va fi motivat să lucreze mai multe ore pentru a obține un câștig mai ridicat.
2. Răspunsul corect este e), deoarece, atunci când rata actuală a șomajului depășește rata șomajului natural, rezultă că economia funcționează sub potențialul său, ceea ce indică existența unui decalaj de producție recesionist.
3. Răspuns corect c. Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens deoarece ambele se calculează raportându-se la populația activă disponibilă, conform următoarelor formule:
Rata șomajului (Rș) = (număr șomeri / populația activă) × 100
Rata ocupării (Ro) = (populația ocupată / populația activă) × 100
Celelalte variante sunt incorecte, din următoarele motive:
a)
RșT0 = (2 / 16) × 100 = 12,5%
RșT1 = (2 / 12) × 100 ≈ 16,7%
Rata nu crește cu 25%.
Folosind și cealaltă formulă:
RșT0 = (2 / (12 + 2)) × 100 = 12,5%
RșT1 = (2 / (10 + 2)) × 100 ≈ 16,7%
Creșterea nu este de 20%, deci afirmația este falsă.
b)
RoT0 = (10 / 16) × 100 = 62,5%
RoT1 = (8 / 12) × 100 ≈ 66,7%
Diferența nu este de 6,66%, deci și această afirmație este falsă.
d) Fals
e) Fals
Prin urmare, singura variantă corectă este c), deoarece ține cont de populația activă în formula utilizată.
4. Răspunsul corect este b), deoarece, atunci când cererea de muncă (adică numărul de locuri de muncă disponibile) depășește oferta de muncă (numărul persoanelor care caută un loc de muncă), rezultă că există suficiente oportunități de angajare pentru populație, ceea ce înseamnă că majoritatea celor care doresc să muncească pot găsi un loc de muncă.
5. Ideea conform căreia pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomaj voluntar este una nerealistă și nu reflectă modul în care funcționează economia în realitate. Această teorie se bazează pe presupunerea că salariile se ajustează automat în funcție de raportul dintre cerere și ofertă, astfel încât oricine dorește să muncească își va găsi un loc de muncă. În practică însă, există numeroși factori care împiedică această ajustare automată și care determină apariția altor forme de șomaj. Atunci când cererea este mai mică decât oferta, angajatorii își restrâng activitatea, ceea ce duce la scăderea cererii de muncă și la apariția șomajului involuntar. De asemenea, salariile nu pot scădea întotdeauna liber, din cauza unor factori instituționali precum legislația muncii sau contractele colective, ceea ce menține un nivel ridicat al șomajului involuntar. În plus, mulți oameni nu au competențele cerute de angajatori, ceea ce duce la șomaj structural. Există și cazuri în care anumite persoane lucrează doar în anumite perioade ale anului, cum ar fi în turism sau agricultură, iar în restul timpului se confruntă cu șomaj sezonier. Nu în ultimul rând, o parte din populație se află temporar între locuri de muncă, ceea ce determină apariția șomajului fricțional. Prin urmare, ideea că singura formă de șomaj posibilă într-o piață liberă este cea voluntară nu ține cont de realitatea economică și de complexitatea factorilor care influențează piața muncii.
Costache George Alexandru
grupa 304A
1)răspunsul corect este b
Efectul de substituție apare atunci când un salariu mai mare face timpul liber relativ mai scump în comparație cu timpul muncit. Astfel, individul va prefera să muncească mai mult (adică să înlocuiască timpul liber cu muncă), ceea ce duce la o creștere a orelor lucrate.
2)răspunsul corect este e
3)răspunsul corect este d
4)răspunsul corect este a
Șomajul scade atunci când angajatorii oferă mai multe locuri de muncă
5) Manualele clasice pornesc de la ideea că piața muncii este perfect competitivă – salariile se ajustează automat, iar toți cei care vor să muncească la salariul de echilibru găsesc un loc de muncă
Costache George Alexandru
grupa 304A
1)răspunsul corect este b
Efectul de substituție apare atunci când un salariu mai mare face timpul liber relativ mai scump în comparație cu timpul muncit. Astfel, individul va prefera să muncească mai mult (adică să înlocuiască timpul liber cu muncă), ceea ce duce la o creștere a orelor lucrate.
2)răspunsul corect este e
3)răspunsul corect este d
4)răspunsul corect este a
Șomajul scade atunci când angajatorii oferă mai multe locuri de muncă
5) Manualele clasice pornesc de la ideea că piața muncii este perfect competitivă – salariile se ajustează automat, iar toți cei care vor să muncească la salariul de echilibru găsesc un loc de muncă.
Seria: B, Grupa: 308
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide: b) să lucreze ore suplimentare, deoarece are loc efectul de substitutie ce oferă indivizilor dorința de a înlocui o parte din timpul liber prin muncă, motivația fiind definită prin majorarea venitului.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci: e) nici una dintre variantele de mai sus, deoarece, deși situația descrie o economie sub potențial, nici una dintre variantele de mai sus nu oferă un răspuns concret în raportul dintre rata actuală a șomajului și rata șomajului natural.
4. Șomajul va scădea dacă: a) sporește oferta de locuri de muncă, dat fiind faptul că odată cu majorarea ofertei de locuri de muncă, șomajul scade. c) scade cererea de muncă, datorită scăderii în cadrul persoanelor ce își caută un loc de muncă cererea de locuri de muncă scade dar nu și oferta deci șomajul scade.
Grupa 354 A an 3
1. b Efectul de substituție se referă la faptul că o creștere a salariului face ca munca să devină mai atractivă, comparativ cu timpul liber, astfel încât individul este mai probabil să-și aloce mai mult timp lucrului și să-și reducă timpul liber.
2. b Rata șomajului natural este nivelul de șomaj care corespunde echilibrului pe piață, astfel încât nu există presiuni inflaționiste sau deflaționiste. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata de natură naturală, acest lucru indică faptul că economia nu atinge potențialul de producție și că resursele economiei nu sunt folosite în mod optim. Aceasta sugerează că rata șomajului natural este prea mică și că economia ar putea beneficia de creșterea cererii agregate pentru a reduce șomajul și a aduce economia la nivelul de echilibru.
3. e
4. d Deoarece poate motiva persoanele ce nu au vrut in trecut sa munceasca sau nu au cautat un loc de munca sa se alature fortei de munca, astfel somajul poate sa scada.
5. Piata muncii libera nu poate exista decat somajul voluntar este fals deoarece acesta este doar un concept incorect, daca exista o cerere suficienta de munca, astfel toti doritori de a lucra vor avea un loc de munca, insa intervin mai multi factori nu pot aduce la viata acasta teorie. Fluctuatiile economice, schimbarile de tehnologie, situatia politica din aceea tara toate pot duce la pierderea locului de munca involuntar, iar rata somajului sa creasca. In momentul de fata cererea de muncitori calificati este mare, inca exista un nivel semnificativ de somaj involuntar in randul tinerilor sau a persoanelor necalificate. Pandemia a contibuit mult la cresterea somajului, cand companiile au redus personalul, astfel un numar mare de muncitori au fost concediati involuntar.
Alexa Bogdan – Grupa 301 seria A
1. Dacă efectul de substituție este dominant, înseamnă că individul va prefera să muncească mai mult (deoarece este mai avantajos financiar), deci angajatul va lucra ore suplimentare. b) să lucreze ore suplimentare
2. e) nici una dintre variantele de mai sus deoarece rata șomajului natural reprezintă nivelul de șomaj care există într-o economie atunci când aceasta este în echilibru, adică șomajul structural și fricțional, dar nu și cel ciclic
3. d) toate cele de mai sus
4. a) sporește oferta de locuri de muncă deoarece oferta de locuri de munca este egala cu cererea de munca din partea angajatorilor iar dacă angajatorii ofera mai multe locuri de munca atunci mai multi someri își pot găsi un loc de muncă și astfel șomajul scade
5. Manualele clasice de economie susțin că pe o piață a muncii complet liberă și flexibilă, unde salariile se pot ajusta liber în funcție de cerere și ofertă, șomajul involuntar nu ar trebui să existe. Într-un astfel de model oricine acceptă salariul de echilibru oferit pe piață își poate găsi un loc de muncă, deci, singurii șomeri sunt cei care aleg să nu lucreze la salariul existent — adică sunt în șomaj voluntar.
În viziunea pieței libere dacă există un excedent de forță de muncă (șomaj), salariile ar trebui să scadă. Pe măsură ce salariile scad, angajatorii sunt dispuși să angajeze mai mulți oameni. Astfel, piața se autoreglează până la echilibru.În acest model, toți cei care nu lucrează, o fac din proprie alegere: fie pentru că nu acceptă salariul oferit, fie pentru că aleg să studieze, să stea acasă, să călătorească etc. Însă în realitatea contemporană lucrurile sunt mai complexe fiindcă există fricțiuni pe piață, salariile nu sunt perfect flexibile și exista crize economice. De exemplu, în timpul crizei COVID-19, milioane de oameni și-au pierdut locul de muncă nu pentru că au refuzat să lucreze, ci pentru că firmele au fost nevoite să închidă sau să reducă activitatea. Aceasta este o formă clară de șomaj involuntar, care nu poate fi explicată prin teoria pieței complet libere.
în concluzie, raționamentul din manuale este valabil doar într-un model teoretic ideal, dar nu reflectă complet realitățile complexe ale pieței muncii actuale, unde factori instituționali, economici și sociali influențează puternic existența și dinamica șomajului.
1. Am ales b),deoarece atunci când efectul de substituție este dominant, înseamnă că salariul mai mare face ca timpul liber să devină mai costisitor.
2.Am ales e), deoarece daca rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că economia funcționează sub potențial.
3. a) afirmatia este corecta
T0=2/10×100 =20%
T1=2/8×100= 25%
25-20/20 x100 =25%
b)afirmatia este corecta
T0 10/16 x100 =62,5%
T1 8/12 x100 =66,67%
66,67-62,5. /62,5 x100 =6,67
c) este corecta deoarece rata ocupării, cât și rata șomajului în funcție de populația ocupată au crescut.
Raspunsul corect este d),toate cele de mai sus sunt corecte
4.Am ales a) deoarece șomajul scade atunci când mai multe persoane își găsesc un loc de muncă, iar acest lucru se întâmplă când angajatorii oferă mai multe locuri de muncă, adică crește cererea de forță de muncă sau, cum e formulat în întrebare, “sporește oferta de locuri de muncă”.
5. Manualele de economie afirmă că pe o piață a muncii liberă există doar șomaj voluntar, deoarece salariile se ajustează și oricine dorește să muncească poate găsi un loc de muncă. În realitate însă, lucrurile sunt mai complexe. Există șomaj involuntar cauzat de crize economice, lipsa calificărilor, salarii rigide sau mobilitate redusă. De exemplu, un muncitor concediat nu își găsește ușor alt job dacă nu are competențele cerute. Așadar, teoria nu reflectă complet realitatea pieței muncii de azi.
Bucur Andrei,grupa 302A
Enache Stefania Catalina , 305A.
1. B)sa lucreze ore suplimentare deoarece daca apare efectul substituției înseamnă ca salariatul va fi motivat sa lucreze mai mult pt a avea parte de un venit mai mare,favorabil lui.
2. E)nicio varianta deoarece daca rata actuala a șomajului este mai mare decat rata naturala, inseamna ca economia se afla sub potențialul ei.
3. E) nicio varianta.
T0=>2/12×100=16,667%
T1=>2/10×100=20 %=>creste de la 16,67% la 20%
Rata ocuparii=populatia ocupata /pop activa x100
T0=>10/12×100=83,333 %
T1=>8/10×100=80 %=>rata ocuparii nu crește
4. A)sporeste oferta locurilor de munca deoarece daca apar mai multe locuri de muncă,mai multi oameni o sa si gaseasca joburi
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide:
b) să lucreze ore suplimentare.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci:
e) nici una dintre variantele de mai sus.
3.Calculăm rata șomajului
La T0: 2 șomeri / (10 + 2)•x 100 = 16,66%
La T1: 2 șomeri / (8 + 2) •100 = 20%
Calculăm rata ocupării
T0: 10 / 16 • 100 = 62,5%
T1: 8 / 12 • 100 = 66,66%
:Rata ocupării a crescut.
c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens.
4. Șomajul va scădea dacă
a) sporește oferta de locuri de muncă.
5. De ce pe o piață liberă a muncii nu poate exista decât șomaj voluntar?
Pentru că se spune că toți cei care vor să muncească găsesc de lucru, deci dacă nu muncești, înseamnă că nu vrei. Dar în realitate, unii nu găsesc joburi potrivite sau sunt alte probleme, deci apare și șomaj involuntar.
308B
1. b)sa lucreze ore suplimentare,individul va alege sa munceasca mai multe ore pentru a castiga mai mult
2. e) nici una dintre variantele de mai sus, deoarece economia functioneaza sub potential
3. d)toate cele de mai sus
4. a) sporeste oferta de locuri de munca,pentru ca mai multe persoane isi gasesc loc de munca
5.Acest rationament poate fi explicat prin faptul ca exista multe locuri de munca dar in realitate sunt aspecte prin care si somajul involuntar exista pentru ca oamenii nu au acces rapid la oferte de munca ,salarii minime sau locuri de munca indisponibile in anumite orase.
Seria B Grupa 307
1.b) Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide să lucreze ore suplimentare, deoarece efectul de substituţie reflectă dorinţa indivizilor de a înlocui o parte a timpului lor liber prin muncă, motivaţia fiind aceea a dorinţei de obţinere a unui câştig suplimentar.
2.e) Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci putem avea șomaj ciclic.
3.c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
T0 T1
Populația totală (milioane) 21 20
Populația activă disponibilă 16 12
Populația ocupată 10 8
Șomeri 2 2
RȘ T0=Șomeri/(pop. oc+șomeri)x100=2/(10+2)x100=2/12×100=16.66%
RȘ T1=Șomeri/(pop. oc+șomeri)x100=2/(8+2)x100=2/10×100=20%
RO T0=(pop oc./pop.actv)x100=(10/16)x100=62.50%
RO T1=(pop oc./pop.actv)x100=(8/12)x100=66.66%
4.b) Șomajul va scădea dacă crește cererea de locuri de muncă.
5. Deși manualele de economie sugerează existența doar a șomajului voluntar într-o piață liberă, în realitate există și șomaj involuntar din cauza imperfecțiunilor pieței muncii.
ANTON COSMIN ALEXANDRU
GRUPA 301 A
1.b) să lucreze ore suplimentare.
Dacă salariul crește și omul vrea mai mulți bani, nu mai stă acasă, ci muncește mai mult. Asta înseamnă că preferă să lucreze în loc să stea degeaba.
2.e) nici una dintre variantele de mai sus.
Când șomajul este mai mare decât cel normal, înseamnă că economia nu merge bine. Sunt oameni care vor să muncească, dar nu găsesc de lucru. Prețurile nu cresc, pentru că oamenii cheltuie mai puțin.
3.T0
Rata șomajului = (Șomeri / Populație activă) × 100 = (2 / 16) × 100 = 12,5%
Rata ocupării = (Populație ocupată / Populație activă) × 100 = (10 / 16) × 100 = 62,5%
T1
Rata șomajului = (2 / 12) × 100 = 16,66%
Rata ocupării = (8 / 12) × 100 = 66,66%
Rata șomajului în funcție de populația ocupată = (Șomeri / Ocupați) × 100
La T0: (2 / 10) × 100 = 20%
a T1: (2 / 8) × 100 = 25%
Crestere = ((25 – 20) / 20) × 100 = 25% care este bun
rata ocupării crește cu 6,66%”
T0: 62,5%
T1: 66,66%
Crestere = ((66,66 – 62,5) / 62,5) × 100 ≈ 6,66% care este bun
Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
De obicei, ele merg în direcții opuse,vedem că ambele au crescut .Asta se întâmplă pentru că a scăzut mult populația activă, iar șomerii au rămas la fel,deci pot evolua in acelasi sens in anumite situatii.
Raspuns corect d)
4. Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă.
Șomajul scade atunci când sunt mai multe locuri de muncă disponibile. Asta înseamnă că firmele vor să angajeze mai mulți oameni. Dacă există mai multe oferte de muncă, șomerii au șanse mai mari să își găsească un job. În schimb, dacă doar mai mulți oameni caută de muncă, dar locuri nu apar, șomajul crește.
5. Într-o piață liberă a muncii, șomajul voluntar apare când oamenii aleg să nu lucreze pentru că nu le place salariul sau jobul oferit. În viața reală, însă, nu există doar șomaj voluntar, pentru că pot apărea și șomaj involuntar din cauza lipsei de locuri de muncă, crizelor economice sau regulilor guvernamentale. Astfel, șomajul nu depinde doar de alegerea personală a oamenilor, ci și de alți factori economici.
Dragusin Lorena Andreea
Grupa 305 Seria A
1 Efectul de substituție este dominant cand un individ doreste sa primeasca venituri suplimentare prin intesificarea productivitatii muncii decat sa aiba timp liber,asa ca valoarea timpului liber este inlocuita cu timpul de munca.Individul va sta mai multe ore la locul de munca cu dorinta de a avea un salariu mai mare.Un salariu mare este de asemenea un stimulent care provoaca efecte asupra oamenilor sa lucreze mai mult.Raspunsul corect este b)sa lucreze ore suplimentare.
2 Somajul natural este compus din somajul voluntar adica persoanele care nu vor sa lucreze in prezent si fac o pauza in cariera si somajul frictional reprezentat de persoanele ce isi schimba locul de munca in intervalul de timp dintre cele 2 locuri de munca si necesita o anumita perioada de timp.Daca somajul actual este mai mare decat somajul natural,economia va avea o insuficienta de cerere in economie adica somaj keynesist.Producatorii isi diminueaza productia =>o scadere a cererii de munca +vor fi mai putine locuri de munca fiind un rezultat de presiuni deflationiste.
Astfel raspunsul corect este e)niciuna din variantele de mai sus.
3 Pop totala:T0=21mil. T1:20 mil
Pop activa disponibila: T0:16 T1:12
Pop ocupata:T0:10mil T1:8 mil
Someri:T0:2mil T1:2 mil
Rata șomajului:(Nr someri/forta de munca)•100=(nr someri/pop ocupata+nr someri)•100
In T0:2/16•100=12.5%
In T1:2/12•100=16,66
=>rata șomajului creste de le 12.5% la 16,66%
Rata șomajului in fct de pop ocupata=Nr someri/pop ocupata•100
=>T0=2/10•100=20%
T1:2/8•100=25% o crestere de:T1-T0/T0•200=>25%-20%/20%•100=25%
Rata ocuparii:Populatia ocupata/Pop activa•100
T0:10/16•100=62.5%
T1:8/12•100=66.67%
Rezulta o crestere de 66.67-62.5/62.5•100=6.67%
in general rata șomajului si rata ocuparii evolueaza invers dar daca se inregistreaza o scadere a pop active atunci rata șomajului si rata ocuparii evolueaza in acelasi sens doarece forta de munca scade mai mult decat nr de someri.
Raspunsul corecte este d)toate variantele de mai sus
4. In general oferta de muncă este reprezentată pentru cei care isi gasesc loc de munca sau nr de locuri de munca existente deci nu are niciun efect asupra scăderii șomajului,si daca creste oferta de munca atunci somajul crestee deoarece sunt locurile limitate in munca.Insa cererea de munca mai precis cresterea cererii locurilor de muncase refera la nr locurilor de munca oferite de întreprinzători/capacitatea de creare a locurilor de munca+dezvoltare economica.Deci ca somajul sa scada trebuie sa creasca cererea de locuri de munca.
Raspuns corect b)
5 Pe o piata a muncii libera somajul este doar cel voluntar(cei care nu vor sa si gaseasca la mom actual loc de munca).Insa in realitate contemporana exista si somajul involuntar din cauza regiditatii salariilor,ajutoarele sociale care reduc stimulentele indivizilor de a lucra datorita sprijinului financiar si prezenta factorilor institutionali ai factorilor sindicali si legislativi,iar din cauza intervenției statului,economia va funcționa cat mai dur.De asemenea statul alterneaza piata muncii prin impozite si taxe care îngreunează angajarea unui om dornic sa se angajeze si reglementari care fac salariile inflexibile plus birocratia este excesiva care descurajeaza angajarea.
Rezolvarea acestei probleme este eliminarea intervențiilor guvernamentale,reducere taxelor,conditionarea ajutoarelor sociale.
Un exemplu relevant:Somaj voluntar:Un individ refuza un job de 2500 de lei pe luna,preferând sa aiba un salariu >2500 asa ca refuza sa se angajeze.
Șomaj involuntar:O femeie in varsta de 60 de ani isi pierde locul de munca din cauza realizarii unor aparate tehnologice care sunt mult mai performante decat productivitatea femeii care a lucrat in domeniu 20 de ani pe baza unui salariu minim si este platita in functie cat produce.Prin cresterea mecanizarii va avea drept rezultat concedierea femeii iar aceasta nu isi va gasi un job nou intr o perioada scurta de timp datorita progresului tehnologic.
Baicu David-Andrei
301-A
1.Varianta corecta este b)sa lucreze ore suplimentare, deoarece atunci cand salariul creste costul de oportunitate al timpului liber devine mai mare.
2.Varianta corecta este e)nici una dintre variantele de mai sus, deoarece economia se afla sub potential adica are un somaj ciclic pozitiv.
3.Varianta corecta este d)toate cele de mai sus.
4.Varianta corecta este a)sporeste oferta de locuri de munca, deoarece, somajul reprezinta situatia in care persoanele apte de munca si care doresc sa munceasca nu isi gasesc un loc de munca.
5.Afirmatia data reflecta o viziune economica teoretica, specifica scolii liberale sau clasice conform careia piata muncii este complet flexibila, iar salariile se ajusteaza liber in functie de cerere si oferta.
Sabin Ciupitu Andrei
303A
1.Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide b) să lucreze ore suplimentare
2. c) deoarece oameni o sa fie incapabili de a-și asigura un trai
5. Raționamentul poate a fi explicat pe piata muncii libere exista numai șomerii voluntari deoarece tot timpul o sa fie poziții libere la nivele de intrare într-o industrie,pe lângă asta șomajul natural este alcătuit din șomajul voluntar și cel fricționăr.
4.a) sporește oferta de locuri de munca deoarece cei in poziții de șomaj fricționăr o să intre mai repede pe piata de mai munca.
Grecu Iulia 306B
1.Răspuns corect: b). Efectul de substituție apare atunci când individul preferă să muncească mai mult pentru a beneficia de salariul mai mare, renunțând la o parte din timpul liber.
2.Răspuns corect: e) Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât cea naturală, înseamnă că economia se află sub potențialul său.
3.Răspuns corect: c)
Calculăm rata șomajului:
T0: 2 / (10+2) = 2 / 12 = 16,66%
T1: 2 / (8+2) = 2 / 10 = 20% → crește cu 3,34 pp
Rata ocupării (raportat la populația activă):
T0: 10 / 16 = 62,5%
T1: 8 / 12 = 66,66% → crește cu 4,16 pp
4.Răspuns corect: a)
Șomajul scade atunci când există mai multe oportunități de angajare, adică o creștere a cererii din partea angajatorilor.
5.Manualele clasice pornesc de la ipoteza unei piețe perfecte, unde salariile se ajustează liber și informația este completă. În acest cadru, toți cei care doresc să lucreze la salariul de echilibru își vor găsi un loc de muncă. Singurul șomaj existent este cel voluntar, al celor care aleg să nu muncească la acel salariu.
Totuși, în realitate, acest raționament este incomplet. Pe piața muncii contemporane există șomaj structural (cauzat de nepotrivirea între competențele forței de muncă și cerințele angajatorilor), șomaj fricțional (între două locuri de muncă), șomaj sezonier și șomaj cauzat de rigidități salariale sau de crize economice.
O persoană poate fi șomeră pentru că locuiește într-o zonă unde nu există suficiente locuri de muncă în domeniul ei de pregătire. De asemenea, salariile minime sau contractele colective pot împiedica ajustarea pieței, menținând un nivel de șomaj involuntar.
GRUPA:302
SERIA:A
1.
b)să lucreze ore suplimentare
Când salariul crește, apare un efect de substituție și un efect de venit.Prin urmare, individul va lucra mai multe ore, adică va alege să lucreze ore suplimentare.
2.
e) nici una dintre variantele de mai sus.
Când rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, înseamnă că economia funcționează sub potențialul său.
3.
T0: Pop. activă = 16 mil., Ocupati = 10 mil., Someri = 2 mil.
Rată somaj = 2 / (10 + 2) = 16,66% Ratã ocupare = 10 / 16 = 62,5%
T1: Pop. activă = 12 mil., Ocupati = 8 mil., Someri = 2 mil.
Rata somaj = 2 / (8 + 2) = 20%
Rată ocupare = 8 / 12 = 66,66%
c) Rata somajului si rata ocupärii cresc ambele
4.
a) sporeste oferta de locuri de muncă;
Somajul scade atunci când există mai multe locuri de muncã disponibile, adică creste cererea de muncă (care este oferta de locuri de muncă). Cererea de locuri de muncã este ceea ce oferă forta de muncã, deci o crestere a acesteia ar creste somajul.
5.
Pe o piatã a muncii complet liberă si perfect competitiva, se presupune ca toti cei care vor sa munceascã la salariul de echilibru pot gãsi un loc de munca. Astfel, somajul care exista este voluntar, adica acei indivizi aleg sã nu munceascã la salariile oferite.
Grupa: 305;Seria: A
1- Răspunsul corect este B. Individul decide să lucreze ore suplimentare deoarece predomină efectul de substituție. Acesta se referă la faptul că sacrificând timpul liber omul o să câștige un venit mai mare.
2- Răspunsul corect este E. Niciuna dintre variante nu este corectă pentru că nu sunt suprautilizate resursele și nici nu sunt presiuni inflaționiste puternice.
3- Răspunsul corect este D.Toate variantele sunt corecte.
Rata șomajului în funcție de populația ocupată:
T0: Șomeri / Ocupați = 2/10 = 0,20 (20%)
T1: Șomeri / Ocupați = 2/8 = 0,25 (25%)
Creșterea este de 25%.
Rata ocupării (Ocupați / Populație activă):
T0: 10/16 = 0,625 (62,5%)
La T1: 8/12 ≈ 0,6667 (66,67%)
(0,6667 – 0,625) / 0,625 ≈ 0,06667, adică 6,67%.
Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens deoarece au o crescere ascendentă.
4-Răspunsul corect este A. Șomajul va scădea dacă oferta de locuri de muncă sporește pentru că vor fi mai mulți angajați.
5-Pe piața liberă nu poate exista doar șomaj voluntar deoarece există oamenii care își doresc să muncească și nu au găsit un loc de muncă încă sau care și-au pierdut locul de muncă actual și trebuie să îl schimbe. Spre exemplu, în timpul Pandemiei COVID-19, saloanele de înfrumusețare au întrerupt activitatea din cauza restricțiilor , iar angajații au trecut printr-o perioadă critică pentru că majoritatea au fost nevoiți să își schimbe domeniul de activitate.
1) Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Explicație:
Efectul de substituție înseamnă că, odată cu creșterea salariului, individul preferă să muncească mai mult, substituind timpul liber cu muncă pentru a câștiga mai mult. Astfel, va decide să lucreze mai multe ore.
2) Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Explicație:
O rată a șomajului mai mare decât cea naturală indică existența unui șomaj ciclic (determinat de scăderea cererii agregate), nu de presiuni inflaționiste sau suprautilizare a resurselor. Deci variantele a), b) și c) sunt incorecte.
3) Analiza datelor T0 și T1:
• Rata șomajului = (șomeri / populație activă) × 100
• T0: (2 / 16) × 100 = 12,5%
• T1: (2 / 12) × 100 = 16,67%
• Rata ocupării = (populație ocupată / populație activă) × 100
• T0: (10 / 16) × 100 = 62,5%
• T1: (8 / 12) × 100 = 66,67%
Concluzii:
• a) rata șomajului în funcție de populația ocupată nu este o formulă standard, dar dacă ne referim la creșterea ratei șomajului din T0 în T1: (16,67 – 12,5) / 12,5 × 100 ≈ 33,36%, deci a este falsă.
• b) rata ocupării crește de la 62,5% la 66,67%, deci corect.
• c) rata șomajului crește, iar și rata ocupării crește — aparent paradoxal, dar posibil, deoarece populația activă totală scade semnificativ.
Răspuns corect: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
4) Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
Explicație:
Dacă sunt mai multe locuri de muncă disponibile (adică cererea de muncă crește), șomerii au mai multe șanse să se angajeze, deci șomajul scade. Atenție: oferta de locuri de muncă = cererea de muncă.
5) Argumentare: “Pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomaj voluntar.”
Explicație:
În teoria economică clasică, într-o piață a muncii perfect competitivă, cu mobilitate totală și informație completă, toți cei care vor să muncească la salariul de echilibru o pot face. Cei care nu se angajează fie nu acceptă salariul oferit, fie aleg să nu muncească — deci șomajul este voluntar.
Seria: B
Grupa: 307
1. b), deoarece, dacă efectul de substituție (înlocuirea timpului liber prin muncă) este dominant și salariile cresc, iar efectul de venit (înlocuirea timpului de muncă cu timpul liber) este inferior celui de substituție, arată că individul va avea intenția mai mare de a munci ore suplimentare pentru a câștiga mai mult.
2. e), deoarece, dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, se poate concluziona faptul că decalajul de producție este unul recesionist.
3. Răspuns corect: c)
Rezolvare:
Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens datorită formulelor pe care o au (amândouă se bazează pe populația activă disponibilă):
Rș= nr. șomeri/populația activă disponibilă * 100
Ro= populația ocupată/populația activă disponibilă * 100
Celelalte sunt false pentru că:
a) RșT0= 2/16 * 100= 12,5%
RșT1= 2/12 * 100= (aproximativ) 16,7%
Nu crește cu 25%.
Folosind cealaltă formula avem același rezultat (fals).
RșT0= nr. șomeri/ pop. ocupată + nr. șomeri * 100= 2/12*100= (aproximativ) 16,7%
RșT1= 2/10*100= 20%
Nu crește cu 20%.
b)
RoT0= 10/16*100= 62,5%
RoT1= 8/12*100= (aproximativ) 66,7%
Rata ocupări nu crește cu 6,66%.
d) Fals
e) Fals
Astfel, se poate observa că c) este corect datorită bazării sale pe populația activă în formula.
4. b), deoarece, dacă avem o cerere de muncă (oferă locuri de muncă) mai mare decât oferta de muncă (cererea locurilor de muncă), se poate observa faptul că populația are destule oferte de locuri de muncă pentru a avea un serviciu.
5. Argumentul ca pe o piață a muncii liberă “nu poate exista decât șomajul voluntar” este unul ireal față de ce se întâmplă în realitate. Se bazează pe faptul că, pe o piață liberă unde salariile sunt făcute pe baza raportului dintre cerere-ofertă, acestea se vor modifica singure pentru a fi în egalitate cu acest raport dintre cerere și ofertă.
Acest concept a unei piețe este fals deoarece, în prezent, sunt mulți factori care blochează realizarea acesteia, cum ar fi:
– în cazul în care cererea este insuficientă ofertei, întreprinzătorii o să restrângă producția (ceea va rezulta într-o scădere a cererii de muncă); se aplică pentru șomajul involuntar
– când salariile sunt rigide la scădere în baza unor factori instituționali; se aplică pentru șomajul involuntar
– când populația nu are abilitățile cerute de către angajatori; se aplică pentru șomajul structural
– când o anumită parte din populație are abilități la servicii sezoniere (ex: instructor de schi); se aplică pentru șomajului sezonier
– când muncitorii își schimbă locul de muncă; se aplică pentru șomajul fricțional
etc.
Așadar, ideea că pe o piață a muncii liberă “nu poate exista decât șomajul voluntar” este fals deoarece nu ia în considerare factori prezenți care pot influența extrem piața și care pot crea alte tipuri de șomaj.