Lecția 3 – Ocuparea și șomajul: evaluări cantitative
– ocuparea forței de muncă: cererea și oferta de muncă la nivel individual și agregat
– semnficația șomajului și determinări cantitative aferentei pieței muncii
TEMA 3
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în rubrica de comentarii, cu argumentarea tuturor aplicațiilor, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.
Termen: joi, 16 aprilie, ora 21:00, apoi comentariile nu vor mai fi acceptate.
1. Dacă salariul crește, iar efectul de substituție este dominant, individul va decide: a) să lucreze mai puține ore; b) să lucreze ore suplimentare; c) să beneficieze de mai mult timp liber; d) să nu modifice dimensiunea timpului liber; e) să renunțe la locul de muncă pentru a deveni șomer.
2. Dacă rata actuală a șomajului este mai mare decât rata șomajului natural, atunci: a) resursele economiei sunt suprautilizate; b) rata șomajului natural este prea mică; c) în economie există presiuni inflaționiste puternice; d) toate variantele de mai sus; e) nici una dintre variantele de mai sus.
3. Se cunosc următoarele date: T0 T1
Populația totală (milioane) 21 20
Populația activă disponibilă 16 12
Populația ocupată 10 8
Șomeri 2 2
Care dintre următoarele concluzii sunt corecte:
a) rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%;
b) rata ocupării crește cu 6,66%;
c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una din cele de mai sus.
4. Șomajul va scădea dacă: a) sporește oferta de locuri de muncă; b) crește cererea de locuri de muncă; c) scade cererea de muncă; d) crește oferta de muncă; e) nici o variantă.
5. Manualele de economie arată că pe o piață a muncii liberă nu poate exista decât șomajul voluntar. Cum poate fi explicat acest raționament? Argumentează și exemplifică ținând cont de realitățile pieței muncii contemporane.
Dinu Eduard
Grupa 305
Seria A
1. Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
Explicație: Când salariul crește, timpul tău liber devine mai „scump” (renunți la mai mulți bani dacă nu muncești). Dacă acest efect (de substituție) e cel mai important, înseamnă că preferi să muncești mai mult ca să profiți de plata mai bună, renunțând la orele de pauză.
2. Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
Explicație: Dacă șomajul actual e mai mare decât cel natural, economia e clar în recesiune. Asta înseamnă că resursele sunt subutilizate (oamenii și utilajele stau degeaba), nu suprautilizate. Totodată, într-o astfel de perioadă nu există presiuni de creștere a prețurilor (inflație).
3. Răspuns corect: d) toate cele de mai sus
Explicație: Toate afirmațiile ies corect la calcul:
Rata șomajului față de angajați crește de la 20% (2/10) la 25% (2/8), deci o creștere de fix 25%.
Rata ocupării față de populația activă crește de la 62,5% (10/16) la 66,6% (8/12).
Ambele rate au crescut simultan pentru că baza de calcul (populația activă) a scăzut drastic, de la 16 la 12 milioane.
4. Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
Explicație: Șomajul apare când sunt mai mulți oameni care caută de lucru decât joburi disponibile. Dacă firmele scot la bătaie mai multe posturi (adică „oferă locuri de muncă”), atunci șomerii sunt angajați și numărul lor scade.
5. Argumentare: Șomajul pe o piață liberă
Teoria spune că pe o piață total liberă, salariul se reglează singur: dacă sunt prea mulți șomeri, salariul scade până când firmele își permit să angajeze pe toată lumea. În acest caz, singurul șomaj ar fi cel voluntar – adică oameni care aleg să nu muncească pentru că salariul de echilibru li se pare prea mic.
În realitate, șomajul este de multe ori involuntar (oameni care vor să muncească, dar nu pot) din cauza unor blocaje:
Salariul minim: Statul impune un prag sub care nu poți plăti un angajat. Dacă cineva produce mai puțin decât acel prag, firma nu-l angajează și omul rămâne șomer forțat.
Sindicatele: Acestea forțează menținerea unor salarii mari chiar și în criză, ceea ce blochează angajările noi.
Lipsa de informații: Chiar și pe o piață liberă, durează până când un șomer găsește firma care are nevoie de el (șomaj fricțional), deci ocuparea nu este niciodată de 100%.
1.
Dacă salariul crește și efectul de substituție este dominant, munca devine mai „atractivă” decât timpul liber → individul va înlocui timpul liber cu muncă.
Răspuns corect: b) să lucreze ore suplimentare
2.
Dacă șomajul actual > șomajul natural, înseamnă că economia nu folosește complet resursele (există capacitate neutilizată) și nu există presiuni inflaționiste puternice.
Răspuns corect: e) nici una dintre variantele de mai sus
(explicație: a și c sunt false, b nu are legătură directă)
3. Calculăm:
T0:
Rata șomajului = 2 / (10 + 2) = 2 / 12 ≈ 16,67%
Rata ocupării = 10 / 16 = 62,5%
T1:
Rata șomajului = 2 / (8 + 2) = 2 / 10 = 20%
Rata ocupării = 8 / 12 ≈ 66,67%
Verificăm afirmațiile:
a) Creștere șomaj:
16,67% → 20% → creștere de ≈ 20%, nu 25% ❌
b) Rata ocupării:
62,5% → 66,67% → crește cu ≈ 4,17 puncte procentuale, nu 6,66% ❌
c) Ambele cresc → DA
Răspuns corect: c) rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens
4.
Șomajul scade când cresc locurile de muncă disponibile (cererea de muncă din partea firmelor).
Răspuns corect: a) sporește oferta de locuri de muncă
5. Întrebare teoretică (explicație):
Manualele spun că pe o piață a muncii complet liberă există doar șomaj voluntar, deoarece:
salariile sunt flexibile (se ajustează liber);
orice persoană care acceptă salariul de echilibru poate găsi un loc de muncă.
👉 Explicație:
Dacă cineva nu lucrează, înseamnă că:
refuză salariul existent;
preferă timpul liber sau caută un job mai bun.
👉 Exemplu clasic:
Un muncitor refuză un job plătit cu 3000 lei pentru că vrea 4000 → șomaj voluntar.
Realitatea contemporană:
În practică, apare și șomaj involuntar, din cauza:
salariului minim impus;
rigidității pieței muncii;
crizelor economice;
nepotrivirii competențelor (educație vs cerere).
👉 Exemplu real:
Un absolvent nu găsește job pentru că:
nu sunt suficiente locuri în domeniu;
firmele cer experiență → nu este alegerea lui → șomaj involuntar.
1.b) să lucreze ore suplimentare
2.e) nici una dintre variantele de mai sus
3.Rata șomajului T0 = 2 / 12 = 16,67%
Rata șomajului T1 = 2 / 10 = 20% → crește
Rata ocupării T0 = 10 / 16 = 62,5%
Rata ocupării T1 = 8 / 12 = 66,67% → crește
d) toate cele de mai sus
4.a) sporește oferta de locuri de muncă
5.Pe o piață a muncii complet liberă, salariile se ajustează în funcție de cerere și ofertă. Dacă există șomaj, salariile ar scădea până când toți cei care doresc să muncească ar găsi un loc de muncă. Astfel, șomajul ar fi considerat voluntar, deoarece oamenii aleg să nu accepte salariile existente.În realitate, acest model este limitat. Există salarii minime, contracte rigide, lipsă de informație și nepotriviri între competențe și cerințele pieței. De asemenea, mobilitatea redusă și crizele economice pot genera șomaj involuntar.De exemplu, în timpul unei recesiuni, firmele reduc angajările chiar dacă oamenii sunt dispuși să lucreze. Prin urmare, în economia modernă există atât șomaj voluntar, cât și involuntar.
1. b) să lucreze ore suplimentare. Motivația individului de a renunța la timpul liber în favoarea muncii suplimentare este determinată de venitul suplimentar pe care îl poate obține în schimbul acestor ore lucrate.
2. e) niciuna dintre variantele de mai sus. Rata naturală a șomajului reprezintă nivelul la care economia funcționează la potențial maxim, forța de muncă fiind ocupată în cea mai mare parte, existând doar șomaj voluntar și fricțional. Dacă rata efectivă a șomajului depășește acest nivel, apare șomajul ciclic, ceea ce indică faptul că economia funcționează sub potențial, așa cum se întâmplă în perioadele de recesiune.
3) d) toate cele de mai sus.
Deoarece rata șomajului în funcție de populația ocupată crește cu 25%:
La momentul T0: 2/10* 100 = 20%
La momentul T1: 2/8* 100 = 25%
Creșterea = (25-20)/20 * 100= 25%. Deci, rata a crescut cu 25%.
Rata ocupării crește cu 6,66%:
La momentul T0: 10/16 * 100 = 62.5%
La momentul T1: 8/12 * 100 = 66.66%
Creșterea = (66.66 – 62.5)/62.5 *100 = 6.66%
Rata șomajului și rata ocupării pot evolua în același sens:
Rata șomajului a crescut (de la 12.5% la 16.66%), dar și rata ocupării a crescut (de la 62.5% la 66.66%). Acest paradox aparent este posibil deoarece baza de raportare, chiar dacă populația totală și populația ocupată a scăzut.
4. b) crește cererea de locuri de muncă. Cererea de muncă provine din partea angajatorilor (firmelor). Atunci când aceasta se intensifică, firmele creează noi locuri de muncă și caută să angajeze personal, ceea ce permite absorbția persoanelor aflate în căutarea unui job și conduce la reducerea șomajului.
5. Concepția clasică din manualele de economie pornește de la ideea flexibilității perfecte a prețurilor. În cadrul unui grafic al cererii și ofertei, intersecția acestora stabilește salariul de echilibru, nivel la care toți cei dispuși să muncească pentru acel salariu își găsesc un loc de muncă. Dacă cineva rămâne în afara pieței muncii în aceste condiții, se consideră că alegerea este una voluntară. Individul apreciază că utilitatea timpului liber sau a altor activități nemonetare este mai mare decât venitul obținut din muncă. Astfel, șomajul apare ca o decizie de a nu accepta salariul pieței. Teoretic, oricine ar dori să lucreze ar putea accepta un salariu ușor mai mic până când o firmă ar găsi profitabilă angajarea sa.
În economia actuală, barierele de acces pe piață sunt reduse, iar remunerațiile se ajustează rapid. De exemplu, un curier care alege să nu lucreze într-o zi cu tarife scăzute poate fi considerat, în sens strict economic, șomer voluntar: există oportunități de muncă, dar nivelul de plată nu corespunde așteptărilor sale. La fel, șomajul de căutare (fricțional) este văzut ca voluntar. În economiile dezvoltate, mulți tineri aleg să refuze primele oferte de angajare pentru a găsi un loc de muncă potrivit aspirațiilor lor, transformând această perioadă într-o investiție în carieră. Totuși, deși acest raționament este coerent din punct de vedere teoretic, el nu ține cont de rigiditățile pieței moderne, care pot face ca șomajul să fie, în realitate, involuntar și de natură structurală.
Mitu Catalin Cristian An suplimentar Seria B Grupa 307
1.Daca efectul de substitutie este dominant atunci individul va decide sa isi utilizeze o parte din timpul liber pentru a lucra in plus pentru a obtine un venit suplimentar.
In cazul de fata ar insemna ca ES>EV ceea ce sugereaza ca Umg timp de munca este superior Umg timp liber. Raspuns B
2. Daca Rata somajului > ratasomajului natural inseamna ca economia trece printr-o perioada in care resursele sunt subutilizate, despre care puteam spune ca se afa=la intr-un decalaj recensionist. In acest cazul somajul ar fi unul suplimentar, resursele sunt subitilizate iar presiunile inflationiste nu sunt unele puternice ci dimpotriva vor fi reduse. Raspuns E
3.Rata somajului=((2/8-2/10)/2/10)*100 = ((0,25-0,2)/0,2)*100 = 0,25*100 25%
Rata ocuparii
T0:10/16 = 0,625
T1:8/12 ≈ 0,6667
66,67-62,5=4,17
Raspuns A si C
4. Somajul scade atunci cand oferta de locuri de munca egaleaza sau este mai mare decat cererea de locuri de munca. Raspuns A
5.Pe o piata a muncii perfect libera, salariile sunt flexibile si se ajusteaza astfel incat toti cei care accepta salariul isi gasesc loc de munca. De aceea, somajul ar fi doar voluntar . In realitate, insa, exista salarii rigide, lipsa de locuri de munca, nepotriviri intre cerere si oferta si crize economice. Din aceste motive apare si somajul involuntar, cand oamenii vor sa munceasca, dar nu gasesc job.
BURLA CRISTIAN ANDREI
GRUPA 302A ANUL I
1. b), deoarece fara obiectele necesare care contribue la trai, individul poate suferi; resursele monetare sunt extrem de importante pentru stabilitatea unei persoane atat in termenul scurt cat si cel lung.
2. d)
4. a), deoarece cu cresterea sporirii locurilor de munca, populatia are oportunitatea de a evita somajul si de a oferi sprijin pentru familie cat si pentru ei.
Neagu matei cristian 354A an3
1.b. angajatul este determinat sa lucreze suplimemtar deoarece sustituie timlul liber cu munca , fiind platit mai mult.
2.e. cand rata somajului este mai .are decat rata somajumui natural avem declaj de productie recesionist
4.a locuri de munca mai multe=>mai multi oamnei angajati
Giolu Laurențiu-Nicolae, 306B
1. b) să lucreze ore suplimentare
Dacă efectul de substituție este dominant, dorința de a câștiga mai mult înlocuiește dorința de relaxare, deci va lucra mai mult
2. e) nici una dintre variantele de mai sus
Dacă șomajul actual este mai mare decât șomajul natural, economia este în faza de recesiune, deci resursele sunt subutilizate.
4. a) sporește oferta de locuri de muncă
Mai multe posturi disponibile din partea firmelor înseamnă mai multe șanse de angajare pentru șomer
5. Argumentare
Manualele spun că pe o piață liberă șomajul este doar voluntar pentru că se presupune că oricine ar accepta un salariu mai mic s-ar putea angaja imediat. În realitate, lucrurile nu stau așa deoarece contează foarte mult ce știi să faci, nu doar câți bani ceri.
Astăzi, chiar dacă ești dispus să lucrezi pe un salariu minim, o firmă nu te poate angaja dacă nu ai pregătirea necesară pentru postul respectiv. De exemplu, dacă o fabrică se închide și se deschide în loc o clinică medicală, foștii muncitori vor rămâne șomeri involuntar. Ei ar vrea să muncească, dar nu au diploma de medic. Deci, șomajul nu este mereu o alegere, ci o consecință a faptului că meseria ta nu se mai caută, indiferent cât de ieftină ar fi munca ta.
Niculae Razvan Florin
Grupa 309 Seria B
1. Raspunsul corect este b) sa lucreze ore suplimentare.
Atunci cand salariul creste, fiecare ora de munca devine mai bine platita. Efectul de substitutie inseamna ca individul compara timpul liber cu timpul de munca si decide sa inlocuiasca o parte din timpul liber cu munca, deoarece castigul obtinut este mai mare. Practic, timpul liber “devine mai scump”, pentru ca renuntand la el pierzi mai multi bani decat inainte.
De aceea, daca efectul de substitutie este dominant, individul va fi motivat sa munceasca mai mult pentru a obtine venituri suplimentare. In loc sa se bucure de mai mult timp liber, el alege sa profite de salariul mai mare si sa lucreze ore suplimentare.
2. Raspunsul pe care il aleg este e) intrucat:
Daca rata somajului este mai mare decat rata somajului natural, inseamna ca economia nu foloseste la maximum resursele disponibile, in special forta de munca. Cu alte cuvinte, exista oameni care ar vrea sa munceasca, dar nu gasesc locuri de munca.
3. Raspunsul corect este d) toate cele de mai sus.
Pentru varianta a), rata somajului in functie de populatia ocupata inseamna raportul dintre someri si populatia ocupata. La momentul T0 avem 2/10 = 0,2 (20%), iar la T1 avem 2/8 = 0,25 (25%). Cresterea este de la 0,2 la 0,25, adica o crestere relativa de 25%. Deci afirmatia este corecta.
Pentru varianta b), rata ocuparii se calculeaza ca populatia ocupata raportata la populatia activa. La T0 avem 10/16 = 0,625 (62,5%), iar la T1 avem 8/12 = 0,6667 (66,67%). Cresterea este de aproximativ 6,66%, deci si aceasta afirmatie este corecta.
Pentru varianta c), observam ca rata somajului (someri/populatie) creste: de la 2/16 = 12,5% la 2/12 = 16,67%. In acelasi timp, rata ocuparii creste si ea (de la 62,5% la 66,67%). Asta arata ca cele doua pot evolua in acelasi sens, deci afirmatia este corecta.
4. Raspunsul pe care il aleg este a) sporeste oferta de locuri de munca deoarece:
Somajul apare atunci cand exista mai multi oameni care cauta un loc de munca decat locuri de munca disponibile. Pentru ca somajul sa scada, trebuie sa creasca numarul locurilor de munca din economie, adica firmele sa angajeze mai mult. Acest lucru este exprimat prin cresterea ofertei de locuri de munca.
5.
Pe o piata a muncii complet libera, ideea de baza este ca salariile se ajusteaza in functie de cerere si oferta. Asta inseamna ca daca exista oameni care vor sa lucreze, dar nu gasesc loc de munca, salariile ar trebui sa scada pana la un nivel la care firmele sunt dispuse sa angajeze pe toata lumea. In acest caz, oricine accepta salariul de pe piata isi poate gasi un loc de munca. Prin urmare, singurii care raman fara job sunt cei care aleg sa nu lucreze la salariul existent, deci somajul este considerat voluntar.